Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)

1910-07-01 / nr. 7477

•Toüi 1 Iulie splo 1 MOTOARELE I se găsesc inmai în :S§t Unu. Bmlitih Conen I 1 Nicoiae Fehér & C-ie | î1 sariaișoare a Cm^țel íSegraXe — j| i Bid­fee Iî, Brăila. Orsioue, Botoșani. 1 a $ Medic Român i­. Al. HaiÉ­iml maladiile interne KARLSBAD MARKTPLATZ, CasaZawojski Fosta locuință a Drului Mera Teren­ de Pârzare 2000 metri pătrați cu 3 lei metrul, Strada Vita­­nul 25, București.—Are tram­vaiu.—Adresa : Gesticone, avo­cat, Strada Karageorgevici, 7, București. Specialist pentru: S’A DESCHIS NOUL MAGAZIN Yiím­er 10 Bul. Elisabeta No. 6 SPECIALITATE DE: TAPETE COTLIRE­LIMLEDI iIT![ Relatinată pentru Decorat Geamuri Se efectuiază ori-ce lu­crări de această specia­litate, cu cea mai per­fectă îngrijire. Expgisiț­iiaî în provincie «■wm| DOCTOR Lucian Skupiewski fost preparator al clinicei genecologice și chirurg la spitalul Filantropia Bolle As femies, laseri și Ssoals chirurgicale Str. Corabia, 11 (Episcopie) Consult. 1—3 și 7—8 p. m. Institutul Medical Sdro-tetrsterapie Dr. Erdreich Str. Italiană 4 (Col­ Sul Carol) Băi Igienice de Abur și Puîiraă » Băi de ieid Carbonic s Instaladlusia Spestala pentru tratamentul boalelor Nervoase, reumatice ar­­­­tritice, paralizii, boale de stomac. Reputat pentru curățenia exemplară și pentru îngriji­rea de aprope a vizitatorilor. Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat la BAIA CENTRALA — București, Strada Anei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatul circu­lator, digestiv, ale nutrițiunii ge­nerale, ale sistemului osos, articu­lar și muscular ; neurastenia, ne­vralgii, paralizii, arterioscleroza, constipația, artritism, reumatism, o­utia, scolioza, prin următoarele : " Hidroterapia complectă, masaj manual și vibrator, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicală : galvanizare, faraoizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d'Ar­­sonvalizare, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi de lumină și de aer supraîncălzit gen și parțiale. Mecanoterapia sist. Ji­. Sandler și Ortopedia. Băi de acid carbonic. (Nauheim). Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specia­liști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația Ir.iJi ai SCii Ge­­n Facultatea din Paris fost elev al Prrofesorului fournier Specialist în: Boabele de Piele si Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (Unii Oil. fit TELEFON 29­­­1 Consult 8—10 a. m. și 2—5 p. m Medic Roman la KARLSBAD Dr. Grigore Brauer fost intern al Spitalului „Elisabeta”, din Galați fost medic la „Allgemeines Kranke; haus“ (Prof. Schlesinger) J Haus GoHiner I. ímlSDSfl Kaiserstrag 7 &WT.vrs'cysr de In Germania, sindicatele au cheltuit pentru greve și locU-out­­uri 8.851.74? în 1908; în Suedia, 4.010.043; in Marea Britanie, 2.3334­075; în Austria 1.5­15.128. Raportul d-lui Legien nu dă lă­muriri asupra­ cheltuelilor făcute în Franța și în Belgia, tot în a­­celaș scop, probabil pentru că or­ganizațiile muncitorești nu sunt acolo în măsură să întocmească o asemenea statistică. Ca încheiere, să spunem că în sinul­ sindicalismului internațio­nal sînt trei tendințe : una, care vrea ca sindicalismul, să-și măr­ginească acțiunea la realizarea re­formelor materiale imediate tei ca sa rămînă independent partidele politice; alta, care de a­­cord cu partidele socialiste, ur­mărește transformarea regimului proprietățeî ; a treia, tendință particulară sindicatelor franceze, care e revoluționară. Așa se prezintă m­­ișcarea sindi­calistă internațională. -----------­Cariera­ spectacolelor Miercuri 30 Iunie GRADINA BLANDUZIEI. — Se va juc­. de ti­ua Teatrului . »Sați­onal. i&tee Äixü comedie în­­ acte, cu d-niî Brez­a­­nu și To^eanu în v nrinmod! ■< GRADINA AMBASADORI: Se varwa de compania Davila. Chef la toartă, comedie in acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Trupa de Operesca roman? va juca : Dragoste de țigan, operetă ir. B acte. TEATRUL DE V­A­RIETAȚI „IMPE­RIAL“, strada Cîmpineanu 16, Bucu­­rești, în fiecare seară reprezentatori­ pentru familii. Programul de la 1 iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și ar­tiste de primul rang : Gracia Soria (franceză), soprana legeră de la Opera cea mare din Paris; Stavil, cunoscutul cumpletist francez, și cu concursul celor­­l­alți artiști. Pentru tot sezonul de va­ră, intrarea generală 1 leu, la matineu intrarea gratuită. Salut și grădina Apolo.— In fiecare zi reprezent­ațiuni orale. Calculul acesta politic al lui Justin e foarte logic și va avea succes. Campania aceasta politi­că a și inaugurat-o partidul justicist în ședințele recente ale Camerei Ungare, în cursul desba­­teri­lor asupra mesagiului regal. L. P. ---------­Inmormintarea căpitanului R. Stâreșin ori după amiazi la orele 6 și ju­mătate, a avut loc înmormîntarea căpitanului Romulus Stâreșin, vie­rte tima accidentului de la Dadilov. După cum se știe, cadavrul de­­functului căpitan, fusese dus încă de el­ la­ spitalul militar și depus în capelă, încă de cu vreme o mulțime de ofițeri superiori și inferiori din Ca­pitală și de la Dadilov, au sosit la spitalul militar. Asemenea a sosit și o delegație a reg. 6 artilerie, aflat l­a tabără. A produs o vie emoție asupra ini­milor oțerite ale militarilor, dezola­rea nefericitei soții a căpitanului Storoșin. Ea a leșinat, fiindu-i impo­sibil să urmeze cortegiul mortuar. Onorurile militare au fost date de o baterie din reg. 10 artilerie. Cortegiul a parcurs stradele Francmazonă, Berzei, Știrbei Vodă, Cîmpineanu, Calea Victoriei, Șerban Vodă, Bellu, pînă la cimitirul militar. Pe dric, erau depuse o mulțime de coroane din partea soției, familiei, școalei de tragere a infanteriei, etc. Serviciul divin a fost oficiat de confesorul garnizoanei, pentru­ votul universal în Ungaria Și înfrîngerea își are foloasele ei. Iată de pildă partidul justhist- Obstrucția înverșunată ce făcuse acest partid în ultimele zile ale parlamentului trecut, precum și încăpăț­înarea politi­că ce o mani­festase înainte vreme, încăpățina­­re care a dus la divizarea parti­dului 48-ist în cele două fracțiuni — n’a avut altă explicație de cit faptul că Iustin prea stăruise în pretenția­­ Sa de a se realiza cu­ m­ai curînd Banca independentă. Pretenția aceasta l’a făcut nesu­ferit pe Justin la Vrana, cit și la idemocraților din Ungaria, cari ve­­deau cum un partid își irosește în zadar energii­le pentru un pos­tulat care nu va contribui întru nimic la schimbarea stărilor tris­­t de lucruri din Ungaria. Iată însă că acum după alegeri­­ cînd partidul justhist a eșit în­­frânt, se și constată o schimbare în bine în tactica acestui partid. Să­ptămîna trecută, partidul lui Iustir a ținut o consfătuire de cî­­teva zile și rezultatul ei este că Banca independentă nu mai figu­rează printre cerințele urgente ale partidului, ci din contra­­ votul universal direct și secret e prima revendicare in noul sau program de luptă politică. H­otărîrea aceasta a partidului justiist, a produs fără îndoială o mare impresie asupra popula­ției din Ungaria, căci de acum Înainte se va afla în parlament, pe lingă partidul naționalităților și un partid maghiar, care ia o atitudine categorică în această chestiune importantă, arzătoare. Noi trebue să uităm însă un­­ lucru, Iustin nu se bucură de Te­­­numele de a fi om politic sin­cer, și de aceea se cuvine să cerce­tăm câtă sinceritate se află în ce­rerea lui ca reforma electorală­­ să fie realizată pe baza votului universal, direct și secret. O declarație făcută de contele Batthyány, vice-președintele par­­­tidului justhist, în ziarul ,­Ma­­gyar­ Orszag“ ne lămurește con­cepția acestui partid cu privire la r­­orma electorală. Iată ce a spus Bathyány : In ce­ privește supremația națională maghiară, putez să afirm că nu existaV om cu judecată, care să nu dorească menținerea și întă­rirea ei. In această privință, par­tidul nostru, în cursul dezbateri­lor din parlament, va dovedi cu date statistice că actuala lege e­­lector­ală, pecum și lărgirea cenzului electoral după proectul lui Tisza, primei due se numai­ sub premația națiunei maghiare și numai votul universal, egal, fără cenz, dar cu o anumită preferin­ță pentru acei cu nivel cultural mai ridicat — e reforma cea mai potrivită pentru­ apărarea intere­selor naționale maghiare. Așa­dar un vot universal cu privilegii pentru intelectuali. In aceasta consta nesinceritatea par­tidului justiist. Dacă s’ar intro­duce In Ungaria votul universal egal și secret, ținându-se seamă de numărul locuitorilor ne-ma­­ghiari față de numărul locuitori­lor maghiari — atunci ar fi­­ ab­solut cu neputință conservarea neștirbită a supremației­ maghia­re. De aceia vedem cum toate partidele maghiare­­ sunt preocu­pate­­ să găsească un modus vi­vendi în această chestiune dedi­cată, ca sub aparența unei egale îndreptățiri să asigure heghemo­­nia maghiară. După interesele speciale dictate de eg­oi­smul po­litic, fiece partid maghiar dă o altă soluțiune problemei. De facei­a găsim de la Iustir pînă la Tisza opiniile cele mai diferite­­asupra felului , cum s’ar putea ga­ranta mai sigur supremația na­țională, la introducerea reformei electorale. Atitudinea, cea mai hotărît li­berală o arată de fapt partidul lui Justir, cel puțin după formă. Și această schimbare In felul de a vedea al partidului justiist s’a efectuat după dezastrul din a­­legeri, după o alegere în cursul că­reia a avut prilejul să se încre­dințeze de dispoziția, de atmosfe­ra politică ce domnește in tară. Iustin trebue să fie însuflețit a­­cum de convingerea că activitatea sa opoziționistă va avea un spri­jin moral din partea maselor de alegători, cînd va ataca mereu guvernul pentru, atitudinea sa e­­chivocă față de chestiunea tot tit­lul universal, egal, direct și se­cret.. ȘCOLARE Iată rezultatul­­ examenului de­­ capacitate clasa IV-a a școalei centrale de ff­ete de sub direcția d-nei Crisanta Rímniceanu . Clasificare. — l­a Adamovici Margareta și Mavrodin Crisanta cu mediile 9,75, promovate cu laude; 2-a Stoen­escu Elena 9,50 promov­ată cu lăudă: 3-1­ ea. Gos­­tescu Elena și Dr­oc Lucreția. Promovate. — Lipate Ecateri­­na, Pop­ovici Cornelia, Sachela­­rescu Iz­abe­la, Dumitrescu Flori­­ca, Cristescu Ortanisa, Co­tescu Marcela, Dumbrăveianu Lucia, Flora Alexandrina, Ia­cobescu Eli­sa­, Inot­escu M­aria, Panaito­­pol Ecaterina, Dragu Natalia, Io­­nescu M­aria, Brănescu Elena, Del-Nevo Angela, Dumitrescu E­­lisa, Neguț Viorica, Rațiu Livia, Enăișescu Elena, Simionescu Ceci­lia, Gonța Julieta, Popovici­ Ana, Constantinescu Ort­ansa, Constan­­tin­escu Zoea, Popescu Cornelia, Dumitrescu Virginia, Georges­cu Elisa, Igiroșaanui Maria, Constan­­­tinescu Dorina, Nichitovici Vir­ginia, Staia Virginia. Știri teatrale „Chef­ma toartă“, ultimul spec­tacol al gradinei Ambasadori, ,urmează o serie triumfală. Asea­ră, biletele au fost luate cu asalt de numerosul pubic, care venise să aplaude excelenta trupă de co­medie a d-lui Davila. Mișcare printre institutorii din Capitală Au fost mutați pe ziua de 1 Sep­tembrie a. c.­ D. Mihail Stamate de la școala No. 8 de băetî, la No. 23 băetî. D. N. Ștefănescu de la școala No. 39 băetî, la No. 8­­ băetî. D-ra Lu­cretia A. Popovicî de la școala No. 17 de fete, la No. 21 băetî. D-ra Elisa Chelariu de la școala de băetî No. 24, la No. 10 de fete. D-ra Maria Chiriceanu de la școa­la No. 23 băetî, la No. 24 băetî. D-ra Lelia Luchianu de la școala No. 34 de fete, la 23 băetî. D-ra Lucia Mircea de la școala No. 21 de fete, la No- 32 băetî. D-ra Paulina Haris de la școala No. 17 fete, la No. 21 de fete. D-ra Eliza Ghițescu de la școala No. 13 băețî, la No. 17 de fete. D-ra A. Niculescu de la­ școala mixtă No. 22, la No. 17 de fete. D-ra P. Radulescu de la No. 13 No. 13 de fete, la No. 3 de fete. Cum e vremea Miercuri, 30 Iunie. In țară. — Erî după amiazi a mai plouat în cele mai multe localități din partea de sus a țărei­­ și n­umai pe alocuri în cea de jos. In regiunea cuprinsă între districtele Nea­mțu, Fălciu și pînă în districtul Boto­șani, a plouat­­ mult; cele mai mari cantități de apă au fost: 27 mm. la Iași, 38 la Fălticeni și 40 la Tg.­­Nea­mțu. Pretutindeni a fost manifes­­tați­uni electrice și pe alocuri vîrti­tare. Presiunea atmosferică a crescut puțin, fiind în mijlociu către 761 mm. Astăzi, dimineață în mare parte a țarei cerul senin și timpul liniștit. Marți, 29 Iunie. In Europa. —­ In toată partea de est a Europei din nordul Rusiei pi­nă în Arh­ipelag, predomină presiu­nea coborîtă (subt 760 mm), care s'a restrîns, iar în centrul și în vestul continentului a mai crescut puțin. Timpul liniștit și cerul senin mai­­ pre­tutindeni. A plouat în Austro-Unga­­ria și în câteva localități din Romî­­nia și în peninsula Balcanică. Buletin Meteorologic 30 Iunie 1910 Furnizat de Casa MENU &C>ie Tem­peratura centigrade înălțimea barometrică 765 m­m. Cerul frumos. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: @ Lună nouă Timpul e frumos la București, deși cerul nu este tocmai senin. Era vîn­­i­tul avea direcția de Nord-Vest. #­­­ 9 Afacerea Rochette In ce constă această afacere. — Operațiile­ polițisi pariziene - Scrisoarea senzațională. — Apărătorul lui R­ochette se retrage din instanță.­ Ancheta ziarului „Le Matin“ Acuzarea contra lui Clemenceau — Un mister Interpelările din Camera franceză —$— In Camera franceză, șeful so­cialiștilor unificați, d. .Jaurès, și-a dei­voltat interpelarea asu­pra rolului poliției în afacerea Rochette. Se mai știe din telegra­me că numele fostului prim-mi­­nistru, d. Georges Clemenceau, a fost de asemenea amestecat în a­­ceastă afacere.­Pe neașteptate, afacerea aceas­ta a luat proporții scandaloase, a devenit de un interes senzațio­nal. Pînă acum două săptămînî nici un fapt vădit, public, nu do­vedea că în curînd ea va opri atenția lumei întregi-In cursul celor două­­ din urmă săptămînî însă s'au ivit împreju­rări, cari i-au dat caracterul sen­zațional pe care 11 ara astăzi și pe cari le vom rezuma aci. POLIȚIA CAUTA RECLAMANȚI De fapt, afacerea Rochette da­tează de mai bine de douî ani Rochette e bancherul parizian, care a fost arestat în Martie 1908 și urmărit pentru escrocherie, a­­buz de încredere și constituire nelegală de societăți. Sunt 2 ani de cînd se judecă pro­cesul acestui bancher. După nu­meroase opoziții și contestații, afacerea venise în sfârșit in fața secției a 10-a a tribunalului co­­recțional. Rechizitoriul contra lui Rochette a fost pronunțat acum vre-o două săptămîni ; acum a­­vea să urmeze pledoaria d-lui Maurice Bernard, avocatul lui Rochette. In ajunul zilei cînd avea să se rostească pledoaria, se petrecu însă un fapt neașteptat. Ziarul „Le Rappel“ publică o scrisoare adresată ministrului de justiție de către d. Goudrion, fost direc­tor de bancă, condamnat de cu­rînd la trei ani închisoare de că­tre tribunalul corecțional al Se­nei pentru escrocherie. Prin această scrisoare, d. Gau­­drian susținea că arestarea lui Rochette e o uneltire a poliției- Anume 31 spunea că fiind în posesiunea unor documente foar­te vătămătoare lui Rochette, a fost sfătuit de agentul sau de pu­blicitate, d. de Plas, să intre în tratative cu d. Prevet, direct­orul ziarului „Petit Journal“, care a­­re interesul să ruineze pe Roche­tte și ar fi fericit să cunoască conținutul acestor documente La 20 Martie 1908 a avut loc o intrevedere între d. Prevet și d. Gaudrion, cînd se făcu o plînge­­re contra lui Rochette, iscălită în­să de un domn Pichereau, de­oa­­rece d. Gaudrion nu voia să iasă în vileag. La 21 Martie d. Prevet veni la d. Gaudrion, însoțit de d. Yves Durand, șeful de cabinet al poli­ției, care îi spuse că de mult caută poliția să aresteze pe Ro­chette, dar că n’are un motiv le­gal. Motivul îi da documentele pomenite. Tot în ziua aceea, Pichereau, reclamantul, fu chemat la par­chet. Șeful de cabinet al poliției îl recomandă judecătorului de instrucție Berr, apoi procuroru­lui republice­­n, Mouier- Procu­rorul, văzîndu-l, l-a întrebat : „D-ta ești omul prefacturel de poliția ? Bine !“ Pichereau, care afară de docu­mentele citate, își procurase—du­pă sfatul aceluiași polițist, și ni­ște acțiuni ale intreprinderei lui Rochette zisă „manșoanele Hella“ se constitui îndată parte civilă, îndeplini toate celal­alte formali­tăți și la 23 Martie. Rochette era arestat. DEPOZIȚIILE DE LA TRIBUNAL Acestea le spunea d- Gaudrion în scrisoarea sa. Ea a fost citită in ședința tribunalului de apără­torul lui Rochette, care ceru ca cei pomeniți în scrisoare să fie citați ca martori, d. Gaudrion ve­ni și repetă cele scrise,; d. Piche­reau cofirmă aceste declarații. D. Prevet făcu declarații foarte interesante. El povesti următoare­le : O circualtă adresată acționari­lor lui „Petit Journal“ acuza zia­rul de afaceri rele. Faptul însă nu era exact și constituind o ex­­crocherie, directorul ziarului fă­cuse o plîngere contra autorului necunoscut al circularilor. Tocmai în acest moment veni de Gaudrion și-l propuse afacerea contra lui Rochette, care ar fi autorul circulărei. Directorul lui „Petit Journal“ declară că nu-l cunoaște pe Rochette. A doua zi, veni la dînsul d. Yves Durand, șeful de cabinet al prefecturei de poliție și-i spu­­ne : „Sînt însărcinat de șefii mei să caut reclamanți în aface­rile Rochette, cari dau loc acu­ma la scandal. Știți că acționarii afacerei d-tale au fost victima unei escrocherii din partea lui Rochette și de aceea dorim con­­cursuul d-tale“. D. Prevet răspunse că nu cu­noaște pe un domn Gaudrion cu­prins împotriva lui, dar că cu­noaște pe un domn Gaudrion, ca­re e un reclamant contra lui Ro­chette. Il puse pe Durand în legă­tură cu d. Gaudrion. La atîta s’a mărginit rolul d-lui Prevet. D. Yves Durard, chemat la ba­ră, a răspuns prin scrisoare că secretul profesional nu-i îngădue nici o depoziție, dar declară for­mal că „a lucrat din ordin“- D. I’.err, judecătorul de instrucție, refuză de asemenea să depue c­e­­va, punînd în față iarăși secretul profesional. Avocatul lui Rochette ceru e­nu­­­larea procedurei urmate contra lui Rochette, dar tribunalul res­pinse cererea. Atunci apărătorul declară că i se ia putință să facă lumină asupra afacere­ și re­­nunțînd la apărare, se retrase de­ la bară. D.CLEMENCE AU PUS IN CAAUZA Toate aceste incidente ar fi trecut, totuși, poate, fără să fie luate în seamă de marele public, dacă nu intervenea o „anchetă" ■ a ziarului „Le Matin”. In advăr, era necesar să se știe ce el scurdea acel secret profesio­nal, care dispensa pe șeful de ca­binet­ al prefectului de poliție și pe judecătorul de instrucție de orice explicații. „Le Matin“ dădea aceste lămuriri. .Marele ziar parizian spunea că ministerul de justiție primind niște denunțuri îm­potriva mano­perelor frauduloase ale lui Ro­chette, denunțuri semnnate, însăr­cinase în Februarie 1908 pe pro­curorul general să vadă dacă e cu putință să se deschidă acțiune publică contra lui Roch-’UO. La 6 Martie 1908, parchetul ge­neral, in urma anchetei făcute, raportă ministerului că neexis­­tînd nici o plîngere, ci nu anaî de­nunțuri oareșî cum vagi, nu e caz de urmărire. La 9 Martie, ministerul aprobă aceasta conclu­zie. Dar paralel cu acțiunea judecă­torească avea loc acțiunea poli­ției, care a fost mai izbînditoare, căci a avut ca rezultat plîngerea d-lui Pichereau- Dar ducînd a­­ceastă acțiune paralelă, prefectul de poliție asculta de ordine veni­te de sus. Ele erau formale, stă­ruitoare, ceea ce a făcut pe pre­fectul de poliție să însărcineze chiar pe șeful său­ de cabinet cu găsirea unui reclamant serios contra lui Rochette. Acestea le povestea „Le Matin“ sub formă de anchetă. Frații d-lui Georges Clémenceau, d-nii Albert și Paul Clémenceau au protestat îndată împotriva acuzarea ce se aducea fratelui lor, care, după cum se știe, călătorește în acest moment spre Argentina. INTERPELĂRILE De­sigur, fiecare se întreabă ce Interes a putut­­ avea fostul prim-ministru ca să aducă pe Rochette pe banca acuzaților. E­­xistă vice-un ordin scris al aces­tuia? căci nu e de crezut că pre­fectul poliției, om cunoscut ca foarte prudent și formalist, să fi lucrat pe baza unui ordin verbal. Lucrul se va lămuri în curînd, prin răspunsul pe care îl va da d. Clemenceau. Da remarcat e că „t­e Matin“ e considerat ca zia­­rul prefecturei de poliție și că, deci, așa zisa anchetă emană din birourile acestei prefecturi. Ori­cum ar fi, lumea politică e foarte agitată. Opinia publică vreo lumină, vrea să cunoască rolul adevărat al poliției în a­­­ceasta afacere și de ace­ea vedem că s’au anunțat în Cameră trei interpelări: una a lui Jaurès, despre uneltirile polițienești în a­­ceastă afacere, interpelare care a și fost dezvoltată; alta a deputa­tului Leb­o­v­­ic­q, asupra împreju­rărilor cari au precedat, însoțit și urmat- arestarea lui Rochette și a treia a deputatului Cecpaldi, adresată ministrului de justiție. D. Georges Berry, deputat, va propune la sfîrșitul dezbaterilor să se institue o com­i­siune de 32 membri, care să facă lumină a­­seupra incidentelor Rochette. In sfârșit, o interpelare a avut loc în consiliul comunal, la care prefectul poliției, d. Lépine, a saspun­s că nu și-a făcut de­cit datoria. ---------------­Cărți și reviste O CARTE NECESARA: „Higiena menstruație!“. Cunoscutul medic comunal al ora­șului București, d. dr. George D. Fischer, publică Intr’un frumos vo­lum, traducerea scrierii „Higiena menstruație!“ de d-rul Livius Fürst. Fără îndoială că această carte era necesară și menită a umple o la­cună de mult simțită in literatura casta de popularizare a cunoștin­țelor medicale. Higiena menstruației este o ches­tiune mai importantă de­cit se pare la prima vedere­ Neobservarea regu­­lelor higienice pe care trebue să se observe femeea în timpul menstrua­ției are de multe ori consecințe gra­ve, foarte grave chiar. Femeea tre­bue, prin urmare, să cunoască pe deplin însemnătatea acestui eveni­ment și pericolele prin care poate trece organizmul din cauza neres­­pectărea măsurilor indicate de hi­giena. De unde să capete femeea in­strucțiunile necesare? La medic e greu să recurgă totdeauna, căci pu­doarea firească a femeei o face să nu poată dezbate cu un medic, în toată liniștea cerută, această ches­tiune delicată. Nu tot așa stau lu­crurile cu o carte de popularizare medicală, în care chestiunea poate fi expusă în modul cel mai com­plect și pe care femeea poate s-o ci­­tească singură în odaia ei și fără a se simți jignită în sentimentul pu­doarei. Cartea tradusă de d. dr. G. D. Fischer este deci bine­venită. Au­torul ei tratează chestiunea pe în­țelesul tuturor și femeile nu vor a­­vea de­ci să profite de pe urma ce­tire­ ei. Prețul 2.50 lei. A apărut în Pitești „Revista No­tarilor“ No. 1 cu următorul sumar: Către Comitetul de redacție: N. Brînzeu, prefect Argeș; Un cuvînt: Gheorghe Rădulescu-Rătesu; Publi­carea legilor: Andrei I. Nițulescu; Lumina la sate: Gh. C. Iordăches­­cu; Din viața practică a funcționa­rului public: I. Popescu; Cum s'a înțeles în școalele de notari rostul acestei reviste: Ion I. Nițulescu; Către inițiatorii revistei notarilor: Nicolae Husein.; 10 Maiü la Bascov (Argeș); Un sătean. O-niifliiQiiun și Crăiniceanu ia i.-fi/Îagurele T. MĂGURELE, 30 Iunie. — Erî, pe la orele 6 și 20, au sosit în lo­calitate d-niî miniștri Crăiniceanu și Morțun, însoțiți de d. Ilie Radu, directorul șef din ministerul lucră­rilor publice, însoțiți de d. prefect, domniile lor s’au îndreptat spre rîul Olt, pentru a face studii și sondagii asupra lo­cului unde trebue să se așeze po­dul ce se va construi în curînd și care va lega județul nostru cu ju­dețul K­omanațî. — Cor. Beți vinul Ph­erekyâe — Calea Grivița 37 — Tin alb Vin negru 1 leu litru 1.1. 20 sticla Contele­nza și romînii Budapesta, 29 lunii ,­­de azi a fost consacr chestiu­nea naționalităților și­­ nu?) ales celei romíne; această :Leonța va rămîne memorabilă pri­n discursul rostit în discuția adres corni­țele Ștefan Tisza și­­ cultat în­cordat atît de deputa­t­ d S1 ae publicul înghesuit rt n 'alenî, discurs pe care Co­rspondența Romînă“ îl reproduce după no­­tele stenografiei După o scurtă introdi­c­ere, ora­torul zice: „Rog cu toti *­ stăruin­­ța pe onorabilii mea !’r' ai Ca­merei să nu mă întrif^agă roü, dacă cu ocaziune a țeasta nu voi­ polamiza cu nime­ni, ci vomü consacra ziua întreaga temei, care e mai presus de orice punct de vedere de partid, și în Pri­­vința căreia între mag­hiar și ma­ghiar nu poate" să e­x­iste deose­bire de vederi tocmaif acum tind­e de cea mai mare importanță ca să iasă bine rotunjite?" nemisti­ficat, la iveală, caracterul unitar al simțimîntulu­i no­stru comun. La aprobări nu m­aieSC ?­ Prin nici un fel de poleipică nu voesc să tulbur acest caracter al cuvîn­­tărei mele. Naționalitățile alegerile Vom­ arunca în­ainte de toate oara­ care lumină »asupra rezulta­tului alegerilor din curînd făcute în ceea­ ce privești naționalitățile Știm cu toții, că î­n cel an­aî apro­piat trecut partidele naționaliste au desfășurat o a­cțiune mai in­tensivă și membrii 10r‘ au__avut în parlament o atituidine agresi­vă, iar în timpul alegerilor s'au dedat la agitatorni și la cel mai neinfrînat terorism. Contestat dar a­­cum, că alegerile i-au înlăturat pe aceștia de pe terenul p­­ieței co­mune a tăre»­ Și nu ne oprim în mod sterp aici, ci să trag­em din această faptă «venitele consec­­vențe și să facem pași llptănți pentru rezolvata chestiuni na­ționalităților (aprobări gene zgomotoase și îndelungate), ț’are e cea mai importantă și cea Si18­’ grea, dintre p­oblemele pe care națiunea maghiară are să le re­­zolve înlăuntrul tărea. Dacă na­țiunea noastr­ă vrea să-șî împli­nească misiunea istorică și dacă voim să așezăm­ statul ungar pe temeliile plătite, avem să în­­cheem legături intelectuale și sentimentale atât cu naționalită­țile din țara noastră, cît ș­i cu acele dintre națiunile de peste hotare, cari siisesc pentru conso­lidarea lor, cea mai sigură garan­ție în puterea politică a națiunei ungare. (Vil aplauze). Libertate?­ maghiară Condițiunile obiective ale re­­zolvării sunt date în cea mai de­plină măsură Nu e azi în întrea­ga lume, stil care asigură cetă­țenilor săi de altă limbă, drep­turi mai va­gi ca statul ungar- Se bucură de mari libertăți, de drepturi la e, de mișcare liberă (îndoesc pe unele bănci). E ade­vărat cele ce zic! Așa este! Să privească ei ce se îndoesc spre polonezi și spre maghiarii di­n Romînia. Și pe terenul politicei internaționale și-a recunoscut na­țiunea maghiară menirea cînd a năzuit spu asigurarea dezvoltă­­rei independi­nte a popoarelor din Peninsula Balcanică, și cu o viață de om înainte de aceasta a dus­ această năzuință și în opi­­niunea p­ublică europeană. Nu din Intimitate, ci ca consecvență firească și dezvoltarea firei in­terne a f­ieruri­lor ese în politi­ca europeană la iveală năzuința aceasta tocmaî atunci, cînd na­țiunea maghiară se împacă cu regele ei ș­i intră ca factor hotă­rî­tor pe trenul politicei europe­ne. Nu din întîmpla­re marele domnitor care vede mărirea di­nastiei sale în împăcarea cu na­țiunea maghiară și așează poli­tica intenă a dinastiei sale pe principii luminoase, duce aceste principii mai luminoase și în po­litica europeană și în deosebi și în trai­ana chestiunei orientale. A făcut-i aceasta în deplină înțe­legere cu națiunea noastră, potri­vit cu­nteresele noastre și cu felul nostru de a vedea, l_a urma stăruințe sfetnicilor săi maghiari și cu ajutorul lor. Privind ches­tiunea­­ m­entală din punctul de vedere al istoriei diplomatice, mai înante de a fi intrat națiu­nea­ maghiară ca factor hotărâtor în­ acțiune, erau în politica exter­nă două direcțiuni, deoparte cea expansivă, iar de alta cea mărgi­nită la susținerea statului quo. Maghiarii și politica balcanică .Urmea­ză o dare de seamă des­pre am­inuntele desf­ășurărei ches­tiune­ Quientale în timpul lui Ca­rol III (VI), în a lul Iosef II și în a lu Napoleon III, care­ voia să dea Italiei unele părți, ca să formeze un stat dunărean). Bis­­mark, urmează oratorul, n’a pu­tut pini la 1880 să scape de acest Kind, dar în cele din urmă, a pri­mit punctul nostru de vedere și a recunos­ut, că n­i se potrivește cu interesele noastre să năzuim la hegemonie în peninsula Balcanică nici să împărțim țările de acolo, ci să priveghem ca nici u­na din marile puteri să nu împiedice pe popoarele balcanice în libera lor dezvoltire. (Aplauze îndelungate și zgomotoase). Gîndul acesta națiunea maghia­ră l'a dus în politica europeană- Azi el intră în conștiința comună. Pe baza aceasta s’a încheiat, sânt acum zece ani, și învoiala cu Rusia. Nouă ani să ne mulțu­mească vecinii­­ noștri pentru a­­ceasta, și lucrul acesta nu poate să rămîe așa de cît cită vreme în valea Dunărei e o mare putere europeană, care are destulă forță față cu ori­ce dușman. (Aprobări vii). Deputatul Polonyi.­ Ar fi un noroc să ne ținem și noi de Bal­cani. , , , , ,D Cornițele Tisza. Pe d-ta­te ~e­­dez bucuros Balcanului. (Ilariate zgomotoasă). E pentru șwele balcanice chestiune de exigența, ca monarhia Austro-Ungar'­sa fie puternică, ba și ca să se pastreze actuala organizațiune dualista, precum și înrîurirea hota­­rîtoare a națiunei maghiare asu­pra politicei externe­­ Aproparii. Consecventa ne e asigurată in politica externă numai cita vre­me e asigurată s­i înrâurirea po­­litică a națiune! B ° a?t­re: deci o nenorocire fatală federalis­mul, căci slavii ar aduce cu din­­sil germenii tendințel­or expansi­ve și prin aceasta ar fi săpat mor­­mintul monarhiei. Cu puterile, centrifugale sunt împreunate tot­deauna și cele distructive cari și-ar produce­­.t­actul zguduina temeliile monarhiei, deci și ale pozitiunei de mare putere a di­nastiei. Cea mai sigură garanție pentru independența micilor po­poare de la hotarele monarhiei e validitatea într’o monarhie puter­nică a națiunei maghiare.­­In­­doele pe unele bănci. Acesta e adevărul! Statul maghiar unitar Există cea mai deplină, cea mai complectă solidaritate de inte­rese între aspirațiunile naționale ale poporului maghiar și­ ale ce­tățenilor de altă limbă ai patriei noastre sunt date toate condițiu­­nile virtuale, ca­ să ne înțelegem in cele din urmă unii pe alții si să pornim o armonioasă lucrare în fața acelora cari desfășură o agitațiune­­ îndrăzneață contra Po­­zițiun­ei noastre politice, purtind contra noastră un räzboiu de ca­lomnii în mijlocul vecinilor noș­tri, cărora voim să le fim cel urat de căpetenie razim. Sîntem de­nunțați d­rept popor tiran, deși guvernul are cea­ mai corectă a­­titudine și în politica e­xternă sîntem de acelaș gînd, și pe ca­lea socială se propun­ă ura a tot a ceea ce e maghiar. Trebue deci o să sădim în conștiința comună e­a­­i. Unitatea politică pentru ca în­­­ masele nemaghiarilor să se deș­­i­­tepte conștiința intereselor ra­­­­­ționale și ele să se deprindă cu gîndul că fac parte din statul d nostru, care nu­ e conglomerat de a oameni de fel de fel de neamuri­­,- ci are întipărită pecetea unei in­in­dividualități inalterabile. (Apro­­i­­bări și aplauze vii în toate plu­ti­rile). Am fost totdeauna aderent c al­pacinicâi convețtiiri frățești i­ cu naționalitățile noastre- Aici­­ e însă hotarul, înlăuntrul căruia­­ dau tot. Să ție cetățenii nerm­a- 3 ghiari aî țârei? seamă de faptele e reale. Le fac fraților lor de singe , din țările vecine servicii reale, e dacă sunt, cetățeni credincioși aî­e statului­ național ungar. Să nu­­ stem la o parte, căci au datorii o față cu lumea și față cu Dum­e­­­­zeu­. Noi avem datoria de a le­­ ușura pozițiunea respectind pe o­­ parte drepturile fiecăruia, iar de­­ alta înăbușind agitațiunile- Nu­­ sunt prieten al politicei de șicane,­­ care pe mine nu mă întărește,­­ iar pe adversar nu-1 slăbește, ci-i­­ întărită mumai. (Aplauze). Mai­­ ales în chestiunea naționalități­­i lor această politică nenorocită­­ le-a înveninat toate prin mărun­­­ tișuri de nimic, cari au împins pe­­ unii spre a acuzî pline de amără­­, ciune ori­ ai făcut pe alții să stea , ca privitori pasivi. In cele din­­ urmă agitatorii au ocupat teren i și s’au prezentat ca reprezin­­­­tanții autorizat­ al naționalități­­­lor și s’a­vit i­deea înțelegerei cu dinșii. In m­­ am apropiat cu brațele deschise de concetățenii mei­ fiemagn­ari. Dar cu partidele naționitete n’am putut să ajung la in­telepert. înțelegerea n’a reu­șit pentr'­! ci d-ni­r naționaliști au intrat IdPsă cu fanatism reli­gios, cu microrizări, cu avânt fără de frîn­­­tfi au căzut, însă înfrînți și maghiarii au scăpat de tero­­rizăr! A\sosit deci momentul, am ajuns si­ răsuflăm mai ușor, că el umblaiîn picioare de lut, rări m­ormrîibd lupta contra ma­ghiarilor "ei nu’aveau puterea cu care se­ făleam, nici la consîngenii lor trecerea cuvenită. Sînt daci date pentru Toți locuitorii tăreî condițiunile­­ rezolvărei chestiu­ne! Dacă voi­­m face acum conce­siuni nimeni nii?.v.a Putea să zică, că Tiica nu îei dictează. Un apel către romîni Sunt daruri de bună-voe ale în­vingătorilor -ii frați adevărați. Mă adresez a 'uni la conducătorii firești ai soprietei romîne, la aceia cari în virtutea înrîurirei lor intelectuale ?' morale sînt cu mult mai”preaua, de­cît agitatorii, pentru cari p­urtarea de pînă a­­cum a fost p­­rinucidere, și rog să profite de a acest moment isto­­ricește hotărî^’ li dînși­ pentru [ci­ intre, tain­e fan­tura noastră economi­­cește,­ moralii ,§i, intelectual cei mai Puter,sînt rom mi și la hotarele no­a?tr2 se C<1 *n neașteptată de­sfășurar­e de pu­teri, mîndrul s ^at ‘­'r­­ dependente, m,1 adres,­ lor pen­tru ci n­aî al ,s C!1 L01?1?.11 maghiarii în su­d‘?st^* comunitate de interese ^intern două popoare, ,cai’1 ni,că›rî. 11 razăm și num?11 singure prin ele înșiși pot să-și asigure­­ existența în mijlocul noi anului , de popoare pentru el strai ne- Avizat, firește unii la alții, irem­ să Pi,nem umăr la umăr Ca ne sustinem reciproc indest­endenta Sti ne împlinim meni­rea­­ naționala. A­­vem cele mai vin simpatii pentru Romînia independentă; ^nema ^îl dorim să g înflor­ească; -Și făsure viața bir 1­lr­­c!; TM !'Gh­ili b­atp bunele 13-poituii, în cări trăim^n­să' turburătorii au reușit să «mut­e cu calomnii in­fame mi Pumica romînă Sa m­asi­ă !(Mi5Care)- Durei'6’ așa est“mof frantä^achil­ 04?äUcari prioaKă furată. Aceia car^ Romîniei 10 Pacta Te Vaticuim ce R ° a2 PI« e primejdioasă, vaim ISPUn«' acum pace veci­dupleca Caimenp[ pe mashiari să adm­u­lari «Indul marfi?sci’1?jg*ce a. națiune! um­­­nitații poiitase pe baza depii­ Sor^eE-aHtătî fnu ca ceată daose­bir e?f­ra f­otor­ egal îndreptățit Pita,, ci s­ine ungare. Dacă nu al vtetri !­nfjartidu­l nostru intre vor intr­ |atul, dar să nu se­­n in a­ga publică a Unga­prezinte ui^fani constituiți în rieî a­se­bit , ci în cadrele parti­­corp de«­­ (ga auzim! Aplau­­delor un? ile). Ne afl âm în­t ze zgom­ote afacere istorică. M o­­clipă de 1 I jiologic și trebue să mental­e Psie suflete și la inimî.­­ne adresai­i^, mijloacele putere! căci nn njumai apropiindu-se brutale ?■ m­ile se poate rezol­­vanțele S' nn t­­ Așa este! Aplau- . va -n^pingaS’- Din ambele părți t­emui și selifică în acela­^ timp de apropire’ Tn primul rind e m­aiiuit der romín. p-e care îl așteaptă o mare chemare Guvernul ungari’ are apoi și el un­[sDlin-flprit Ail­d 3.CUIT1 0 CäZiU116B de a vorbi înf numele națiunei maghiare, de ap lucra și de a lua măsuri în num­­ele ei- Aceștia sunt factori­ car­ *ai să stabilească condițiunile ap­ropierei armonice. Despre un lucru Pot sa-l asigur p.» d­e mini­stru«Președinte. Că nu poate să-­i faci­ țârei mai mare serviciu de citit ducînd problema aceasta, fie chiaar ?i numai cu un pas spre rezolvir’fi.­­Aprobări vii. Aplauze prelun­­gite și zgomotoa­se. Ce! mai m­ân­? dintre deputați se ridică în picioare)­ N­ mai a­­sigur că dacă î­n adevăr va reuși să cîștige fără ide ,jignirea statu­­lui național un«gaj ”­e conducăto­rii romînilor, va găsi sprijinire călduroasă nu­ î­mmaî la partidul acesta, ci la î­ntreaga opiniune maghiară. (Apri »bäri zgomotoase). In nord-estul Europei statele progresează fur­tunatic și se lup­tă Fața situa fmnel se preface mereu ca înt­run caleidoscop. Timp de decent , n’a fost un mo­ment atît de p­otrivit ca acum, sin­e a ciștiga i de a ne împlini cl­­șm­ îre­sc­ ți? a lie ! mi­ca, apărind ind­­­pendența vecini­lor A sosit acum­­­a?a­ic­i se pare, momentul hotărî­tor­, ^h­a î1'r‘’JTt.p' na ne zîmbește. l­a instru­mări pentru ținu iar efu m­ie depărtata­ M ’ rugămintei mea , 41Prn . intelectuali și m '­­j meî și ia miu *' ADEVEE'Ji car! să prindă momentuil și să intemeeze pa­cea și concordia cu cetățenii nemaghiar al statu­lui ungar- (Aplauze nesfârșite, mișcare vie, felicitări, frigate de Eljen !). -------------­Pentru abonații noștri D-niî abonați ori cer schimbarea adreai sunt rugați ca odată cu aceasta să trimeatâ bandi cu Ul­­tima adresă spre a alătura orice erori și intlieri expedierea ziarulu încercarea de su­ucideri din Piața PSAI­ RA­N,, 29 iunie.__ Cori­stantin Nedelcu, un­ tinăr­arun =1 sim­patic, neputînd suport greută­țile unei vieți mizerabile , care se mai adăuga o amară deziuzie ,te.­terminată de­ o dragoste ,asionata al cărei vis era departe de a deveni cândva o realitate, =’a­ji taiu să treacă în lumea cealaltă unde soco­tea că t va găsi mai multa liniște și mai puțină suferință. Aseară, la 8, după ce se ameți cu băutură, se duse acasă, se culcă în pat și își descărca un timplu dreaptă un glonte de revolver Gion_ tele îrisit ricoșa, oprinduse un pe­­rete, cauzînd sinucigașuui 0 rană fără nici o gravitate. D. subcomisar I. Teodo­­scu, care era de serviciu, sosi la fața locului, transportind pe Nedelcu k spital. Disperatul tînăr făcea și pe acto­rul. Era în trupa d-lui Dan. Astă iarnă trupa s’a descompus in locali­tate și bietul tînăr rămăsese fără un ban. Inimosul polițai de atunei, d. Fuiu Alexandras«­, l’a primit ca u­­n post în care funcționa și astăzi, dînd dovezi chiar de multă hărnicie și corectitudine. Pe sinul său­ s’a găsit imaginea ei , un chip de fată foarte drăguț. Gol. Grave ■ iregularități la corpul portăreilor din Bacau BACATJ, 29 Iunie. — La cancela­ria portăreilor locali s’au descoperit o serie de fraude și neregularită­ți, cari cad în sarcina­ secretarului a­­celui corp, C. N. Pintilie, care avea și însărcinarea de a încasa taxele de timbre, de portărel și de publica­ții, pe cari, pînă a le întrebuința in executarea lucrărilor respective, le reținea asupră­ șî, amănînd efectua­rea lucrărilor recente și cu taxele acestora făcând față celor în întîr­­ziere.­­ De la un timip însă întrebuințând banii străini în propriile sale inte­rese și astfel intrînd în încurcături și ne mai putînd merge înainte nici așa, se hotărește, la un moment dat, să lase de-o parte o sumă de lucrări. Acest mod de procedare, fie din o îngăduială prea largă, fie din o lipsa de control, s’a practicat și de fostul secrretar Sărățeanu decedat» și se vede că l'a ado­ptat și Pintilie­­care i-a urmat la slujbă. Firul acestei stări de lucruri fiind prins de către d. procuror Gr. Lec­­ca, după ce mai întîi îi ridică lu' Pintilie ori­ce depozit, deoda­tă cu o lipsă de două sute de lei, ia per­­onal afacerea în cercetare și des­copere un șir de nereguli cari se urmau regulat încă de mai mult tim­p. Așa, d-sa găsește neîndeplini­­te formalitățile de afișare, publica­re, etc., a sentințelor de declarare la un număr de 16 falimente, ase­menea neîndeplinite aceleași forme la mai multe vânzări, pen­tru cari funcționarul încasa taxele de tim­bre și de publicare, însușindu-șî su­mele, iar lucrările acestea le ascun­dea și păstra la domiciliul său, unde s’au și găsit de di. procuror la percheziția făcută. După cît se­­ poate ști până î n pre­­zent, sumele de fraudate se ridică la cifra ds. 1471 lei 60 bani, deosebit de cele 2 sute lei găsite lipsă in ca­să, la început. Afacerea se afla în instrucție. Aseară, d. judecător Rădulescu a dat mandat de arestare și l-a depus pe Pintilie, iar ministerul de justi­ție l'a destituit telegrafic. Lupașcu Congresul maeștrilor de desemn PLOEȘTI, 30 Iunie. — In ultima ședință de orî, a congresului dab a­l maeștrilor de desemn și cali­grafie , a ales urm­ătorul comitet de administrație: D-niî I. Mircescu, Buzău, C. Du­­mirescu, d-șoara Constanța Luca­­sievici, d-na Emilia Todirașcu,­­ Ire Ionescu-Șincai și Aris ,de n .. cu, toți din București. G. Carp, Con­stanța, V. T. Niculescu și V. Dui­triu, din Ploești. Secretarul asociațiunei, este­­ d. C. Dumitrescu, unul din pion­ierii m­ișcărei profesorilor de d­­sen Congresiștii au trimes o teleg­ră d-lui N. Lăzărescu, directorul li­ceului­ local, pentru modul gentil ?, care s a purtat cu eî, punindu-se o dispoziție sala unde s’a ținut con­gresul. Expoziția organizată de maeștrii de desemn și caligrafie, în sala Li­ceului vechiü, a fost vizitată erî, ultima zi, de un numeros public­ , a remarcat dintre lucrările ex­puse, acele ale liceului din Ploești, D. Spiru Haret, ministru instrucțiu­­nei, cu ocazia vizitărei de eră a ex­­pozițiunei, atras de măestria cu cari au fost lucrate tablouri­ de la acest liceu, a cumpărat unul pe prețul de 250 lei. Acesta este sin­­­­iescu, care e un artist de mare valoare, a fost felicitat. Profesorul respectiv d. T. Q. To­­mescu, a­ fost felicitat. Un alt tablou, identic cu cel cum­părat de d. ministru Haret, a cum­părat și­­ 3. Radu R. Stanian, pri­­marul orașului. Acesta fusese cum­părat chiar din prima zi. Au dat un prețios concu­rs pentru cumpărarea oobiectelor din expozi­ție, d-na Maria R. Stanian, locote­­nent colonel Arion, din regimentul 6 călărași, Petre Cinta, etc Modul cum a fost organizată poziția, a atras marea admirații vizitatorilor.. — Stavăr. -----------------­ Timpul în Europa er - & Ploaie la Viena, frumos la Bu pesta, Liverpool, Paris, maî caid ondra, nori la Berlin» ploios la Bp i

Next