Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)
1910-07-01 / nr. 7477
•Toüi 1 Iulie splo 1 MOTOARELE I se găsesc inmai în :S§t Unu. Bmlitih Conen I 1 Nicoiae Fehér & C-ie | î1 sariaișoare a Cm^țel íSegraXe — j| i Bidfee Iî, Brăila. Orsioue, Botoșani. 1 a $ Medic Român i. Al. HaiÉiml maladiile interne KARLSBAD MARKTPLATZ, CasaZawojski Fosta locuință a Drului Mera Teren de Pârzare 2000 metri pătrați cu 3 lei metrul, Strada Vitanul 25, București.—Are tramvaiu.—Adresa : Gesticone, avocat, Strada Karageorgevici, 7, București. Specialist pentru: S’A DESCHIS NOUL MAGAZIN Yiímer 10 Bul. Elisabeta No. 6 SPECIALITATE DE: TAPETE COTLIRELIMLEDI iIT![ Relatinată pentru Decorat Geamuri Se efectuiază ori-ce lucrări de această specialitate, cu cea mai perfectă îngrijire. Expgisițiiaî în provincie «■wm| DOCTOR Lucian Skupiewski fost preparator al clinicei genecologice și chirurg la spitalul Filantropia Bolle As femies, laseri și Ssoals chirurgicale Str. Corabia, 11 (Episcopie) Consult. 1—3 și 7—8 p. m. Institutul Medical Sdro-tetrsterapie Dr. Erdreich Str. Italiană 4 (Col Sul Carol) Băi Igienice de Abur și Puîiraă » Băi de ieid Carbonic s Instaladlusia Spestala pentru tratamentul boalelor Nervoase, reumatice artritice, paralizii, boale de stomac. Reputat pentru curățenia exemplară și pentru îngrijirea de aprope a vizitatorilor. Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat la BAIA CENTRALA — București, Strada Anei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatul circulator, digestiv, ale nutrițiunii generale, ale sistemului osos, articular și muscular ; neurastenia, nevralgii, paralizii, arterioscleroza, constipația, artritism, reumatism, outia, scolioza, prin următoarele : " Hidroterapia complectă, masaj manual și vibrator, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicală : galvanizare, faraoizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d'Arsonvalizare, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi de lumină și de aer supraîncălzit gen și parțiale. Mecanoterapia sist. Ji. Sandler și Ortopedia. Băi de acid carbonic. (Nauheim). Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specialiști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația Ir.iJi ai SCii Gen Facultatea din Paris fost elev al Prrofesorului fournier Specialist în: Boabele de Piele si Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (Unii Oil. fit TELEFON 291 Consult 8—10 a. m. și 2—5 p. m Medic Roman la KARLSBAD Dr. Grigore Brauer fost intern al Spitalului „Elisabeta”, din Galați fost medic la „Allgemeines Kranke; haus“ (Prof. Schlesinger) J Haus GoHiner I. ímlSDSfl Kaiserstrag 7 &WT.vrs'cysr de In Germania, sindicatele au cheltuit pentru greve și locU-outuri 8.851.74? în 1908; în Suedia, 4.010.043; in Marea Britanie, 2.3334075; în Austria 1.515.128. Raportul d-lui Legien nu dă lămuriri asupra cheltuelilor făcute în Franța și în Belgia, tot în acelaș scop, probabil pentru că organizațiile muncitorești nu sunt acolo în măsură să întocmească o asemenea statistică. Ca încheiere, să spunem că în sinul sindicalismului internațional sînt trei tendințe : una, care vrea ca sindicalismul, să-și mărginească acțiunea la realizarea reformelor materiale imediate tei ca sa rămînă independent partidele politice; alta, care de acord cu partidele socialiste, urmărește transformarea regimului proprietățeî ; a treia, tendință particulară sindicatelor franceze, care e revoluționară. Așa se prezintă mișcarea sindicalistă internațională. -----------Cariera spectacolelor Miercuri 30 Iunie GRADINA BLANDUZIEI. — Se va juc. de tiua Teatrului . »Sațional. i&tee Äixü comedie în acte, cu d-niî Brezanu și To^eanu în v nrinmod! ■< GRADINA AMBASADORI: Se varwa de compania Davila. Chef la toartă, comedie in acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Trupa de Operesca roman? va juca : Dragoste de țigan, operetă ir. B acte. TEATRUL DE VARIETAȚI „IMPERIAL“, strada Cîmpineanu 16, București, în fiecare seară reprezentatori pentru familii. Programul de la 1 iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și artiste de primul rang : Gracia Soria (franceză), soprana legeră de la Opera cea mare din Paris; Stavil, cunoscutul cumpletist francez, și cu concursul celorlalți artiști. Pentru tot sezonul de vară, intrarea generală 1 leu, la matineu intrarea gratuită. Salut și grădina Apolo.— In fiecare zi reprezentațiuni orale. Calculul acesta politic al lui Justin e foarte logic și va avea succes. Campania aceasta politică a și inaugurat-o partidul justicist în ședințele recente ale Camerei Ungare, în cursul desbaterilor asupra mesagiului regal. L. P. ---------Inmormintarea căpitanului R. Stâreșin ori după amiazi la orele 6 și jumătate, a avut loc înmormîntarea căpitanului Romulus Stâreșin, vierte tima accidentului de la Dadilov. După cum se știe, cadavrul defunctului căpitan, fusese dus încă de el la spitalul militar și depus în capelă, încă de cu vreme o mulțime de ofițeri superiori și inferiori din Capitală și de la Dadilov, au sosit la spitalul militar. Asemenea a sosit și o delegație a reg. 6 artilerie, aflat la tabără. A produs o vie emoție asupra inimilor oțerite ale militarilor, dezolarea nefericitei soții a căpitanului Storoșin. Ea a leșinat, fiindu-i imposibil să urmeze cortegiul mortuar. Onorurile militare au fost date de o baterie din reg. 10 artilerie. Cortegiul a parcurs stradele Francmazonă, Berzei, Știrbei Vodă, Cîmpineanu, Calea Victoriei, Șerban Vodă, Bellu, pînă la cimitirul militar. Pe dric, erau depuse o mulțime de coroane din partea soției, familiei, școalei de tragere a infanteriei, etc. Serviciul divin a fost oficiat de confesorul garnizoanei, pentru votul universal în Ungaria Și înfrîngerea își are foloasele ei. Iată de pildă partidul justhist- Obstrucția înverșunată ce făcuse acest partid în ultimele zile ale parlamentului trecut, precum și încăpățînarea politică ce o manifestase înainte vreme, încăpăținare care a dus la divizarea partidului 48-ist în cele două fracțiuni — n’a avut altă explicație de cit faptul că Iustin prea stăruise în pretenția Sa de a se realiza cu mai curînd Banca independentă. Pretenția aceasta l’a făcut nesuferit pe Justin la Vrana, cit și la idemocraților din Ungaria, cari vedeau cum un partid își irosește în zadar energiile pentru un postulat care nu va contribui întru nimic la schimbarea stărilor trist de lucruri din Ungaria. Iată însă că acum după alegeri cînd partidul justhist a eșit înfrânt, se și constată o schimbare în bine în tactica acestui partid. Săptămîna trecută, partidul lui Iustir a ținut o consfătuire de cîteva zile și rezultatul ei este că Banca independentă nu mai figurează printre cerințele urgente ale partidului, ci din contra votul universal direct și secret e prima revendicare in noul sau program de luptă politică. Hotărîrea aceasta a partidului justiist, a produs fără îndoială o mare impresie asupra populației din Ungaria, căci de acum Înainte se va afla în parlament, pe lingă partidul naționalităților și un partid maghiar, care ia o atitudine categorică în această chestiune importantă, arzătoare. Noi trebue să uităm însă un lucru, Iustin nu se bucură de Tenumele de a fi om politic sincer, și de aceea se cuvine să cercetăm câtă sinceritate se află în cererea lui ca reforma electorală să fie realizată pe baza votului universal, direct și secret. O declarație făcută de contele Batthyány, vice-președintele partidului justhist, în ziarul ,Magyar Orszag“ ne lămurește concepția acestui partid cu privire la rorma electorală. Iată ce a spus Bathyány : In ce privește supremația națională maghiară, putez să afirm că nu existaV om cu judecată, care să nu dorească menținerea și întărirea ei. In această privință, partidul nostru, în cursul dezbaterilor din parlament, va dovedi cu date statistice că actuala lege electorală, pecum și lărgirea cenzului electoral după proectul lui Tisza, primei due se numai sub premația națiunei maghiare și numai votul universal, egal, fără cenz, dar cu o anumită preferință pentru acei cu nivel cultural mai ridicat — e reforma cea mai potrivită pentru apărarea intereselor naționale maghiare. Așadar un vot universal cu privilegii pentru intelectuali. In aceasta consta nesinceritatea partidului justiist. Dacă s’ar introduce In Ungaria votul universal egal și secret, ținându-se seamă de numărul locuitorilor ne-maghiari față de numărul locuitorilor maghiari — atunci ar fi absolut cu neputință conservarea neștirbită a supremației maghiare. De aceia vedem cum toate partidele maghiare sunt preocupate să găsească un modus vivendi în această chestiune dedicată, ca sub aparența unei egale îndreptățiri să asigure heghemonia maghiară. După interesele speciale dictate de egoismul politic, fiece partid maghiar dă o altă soluțiune problemei. De faceia găsim de la Iustir pînă la Tisza opiniile cele mai diferiteasupra felului , cum s’ar putea garanta mai sigur supremația națională, la introducerea reformei electorale. Atitudinea, cea mai hotărît liberală o arată de fapt partidul lui Justir, cel puțin după formă. Și această schimbare In felul de a vedea al partidului justiist s’a efectuat după dezastrul din alegeri, după o alegere în cursul căreia a avut prilejul să se încredințeze de dispoziția, de atmosfera politică ce domnește in tară. Iustin trebue să fie însuflețit acum de convingerea că activitatea sa opoziționistă va avea un sprijin moral din partea maselor de alegători, cînd va ataca mereu guvernul pentru, atitudinea sa echivocă față de chestiunea tot titlul universal, egal, direct și secret.. ȘCOLARE Iată rezultatul examenului de capacitate clasa IV-a a școalei centrale de ffete de sub direcția d-nei Crisanta Rímniceanu . Clasificare. — la Adamovici Margareta și Mavrodin Crisanta cu mediile 9,75, promovate cu laude; 2-a Stoenescu Elena 9,50 promovată cu lăudă: 3-1 ea. Gostescu Elena și Droc Lucreția. Promovate. — Lipate Ecaterina, Popovici Cornelia, Sachelarescu Izabela, Dumitrescu Florica, Cristescu Ortanisa, Cotescu Marcela, Dumbrăveianu Lucia, Flora Alexandrina, Iacobescu Elisa, Inotescu Maria, Panaitopol Ecaterina, Dragu Natalia, Ionescu Maria, Brănescu Elena, Del-Nevo Angela, Dumitrescu Elisa, Neguț Viorica, Rațiu Livia, Enăișescu Elena, Simionescu Cecilia, Gonța Julieta, Popovici Ana, Constantinescu Ortansa, Constantinescu Zoea, Popescu Cornelia, Dumitrescu Virginia, Georgescu Elisa, Igiroșaanui Maria, Constantinescu Dorina, Nichitovici Virginia, Staia Virginia. Știri teatrale „Chefma toartă“, ultimul spectacol al gradinei Ambasadori, ,urmează o serie triumfală. Aseară, biletele au fost luate cu asalt de numerosul pubic, care venise să aplaude excelenta trupă de comedie a d-lui Davila. Mișcare printre institutorii din Capitală Au fost mutați pe ziua de 1 Septembrie a. c. D. Mihail Stamate de la școala No. 8 de băetî, la No. 23 băetî. D. N. Ștefănescu de la școala No. 39 băetî, la No. 8 băetî. D-ra Lucretia A. Popovicî de la școala No. 17 de fete, la No. 21 băetî. D-ra Elisa Chelariu de la școala de băetî No. 24, la No. 10 de fete. D-ra Maria Chiriceanu de la școala No. 23 băetî, la No. 24 băetî. D-ra Lelia Luchianu de la școala No. 34 de fete, la 23 băetî. D-ra Lucia Mircea de la școala No. 21 de fete, la No- 32 băetî. D-ra Paulina Haris de la școala No. 17 fete, la No. 21 de fete. D-ra Eliza Ghițescu de la școala No. 13 băețî, la No. 17 de fete. D-ra A. Niculescu de la școala mixtă No. 22, la No. 17 de fete. D-ra P. Radulescu de la No. 13 No. 13 de fete, la No. 3 de fete. Cum e vremea Miercuri, 30 Iunie. In țară. — Erî după amiazi a mai plouat în cele mai multe localități din partea de sus a țărei și numai pe alocuri în cea de jos. In regiunea cuprinsă între districtele Neamțu, Fălciu și pînă în districtul Botoșani, a plouat mult; cele mai mari cantități de apă au fost: 27 mm. la Iași, 38 la Fălticeni și 40 la Tg.Neamțu. Pretutindeni a fost manifestațiuni electrice și pe alocuri vîrtitare. Presiunea atmosferică a crescut puțin, fiind în mijlociu către 761 mm. Astăzi, dimineață în mare parte a țarei cerul senin și timpul liniștit. Marți, 29 Iunie. In Europa. — In toată partea de est a Europei din nordul Rusiei pină în Arhipelag, predomină presiunea coborîtă (subt 760 mm), care s'a restrîns, iar în centrul și în vestul continentului a mai crescut puțin. Timpul liniștit și cerul senin mai pretutindeni. A plouat în Austro-Ungaria și în câteva localități din Romînia și în peninsula Balcanică. Buletin Meteorologic 30 Iunie 1910 Furnizat de Casa MENU &C>ie Temperatura centigrade înălțimea barometrică 765 mm. Cerul frumos. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: @ Lună nouă Timpul e frumos la București, deși cerul nu este tocmai senin. Era vînitul avea direcția de Nord-Vest. # 9 Afacerea Rochette In ce constă această afacere. — Operațiile polițisi pariziene - Scrisoarea senzațională. — Apărătorul lui Rochette se retrage din instanță. Ancheta ziarului „Le Matin“ Acuzarea contra lui Clemenceau — Un mister Interpelările din Camera franceză —$— In Camera franceză, șeful socialiștilor unificați, d. .Jaurès, și-a deivoltat interpelarea asupra rolului poliției în afacerea Rochette. Se mai știe din telegrame că numele fostului prim-ministru, d. Georges Clemenceau, a fost de asemenea amestecat în această afacere.Pe neașteptate, afacerea aceasta a luat proporții scandaloase, a devenit de un interes senzațional. Pînă acum două săptămînî nici un fapt vădit, public, nu dovedea că în curînd ea va opri atenția lumei întregi-In cursul celor două din urmă săptămînî însă s'au ivit împrejurări, cari i-au dat caracterul senzațional pe care 11 ara astăzi și pe cari le vom rezuma aci. POLIȚIA CAUTA RECLAMANȚI De fapt, afacerea Rochette datează de mai bine de douî ani Rochette e bancherul parizian, care a fost arestat în Martie 1908 și urmărit pentru escrocherie, abuz de încredere și constituire nelegală de societăți. Sunt 2 ani de cînd se judecă procesul acestui bancher. După numeroase opoziții și contestații, afacerea venise în sfârșit in fața secției a 10-a a tribunalului corecțional. Rechizitoriul contra lui Rochette a fost pronunțat acum vre-o două săptămîni ; acum avea să urmeze pledoaria d-lui Maurice Bernard, avocatul lui Rochette. In ajunul zilei cînd avea să se rostească pledoaria, se petrecu însă un fapt neașteptat. Ziarul „Le Rappel“ publică o scrisoare adresată ministrului de justiție de către d. Goudrion, fost director de bancă, condamnat de curînd la trei ani închisoare de către tribunalul corecțional al Senei pentru escrocherie. Prin această scrisoare, d. Gaudrian susținea că arestarea lui Rochette e o uneltire a poliției- Anume 31 spunea că fiind în posesiunea unor documente foarte vătămătoare lui Rochette, a fost sfătuit de agentul sau de publicitate, d. de Plas, să intre în tratative cu d. Prevet, directorul ziarului „Petit Journal“, care are interesul să ruineze pe Rochette și ar fi fericit să cunoască conținutul acestor documente La 20 Martie 1908 a avut loc o intrevedere între d. Prevet și d. Gaudrion, cînd se făcu o plîngere contra lui Rochette, iscălită însă de un domn Pichereau, deoarece d. Gaudrion nu voia să iasă în vileag. La 21 Martie d. Prevet veni la d. Gaudrion, însoțit de d. Yves Durand, șeful de cabinet al poliției, care îi spuse că de mult caută poliția să aresteze pe Rochette, dar că n’are un motiv legal. Motivul îi da documentele pomenite. Tot în ziua aceea, Pichereau, reclamantul, fu chemat la parchet. Șeful de cabinet al poliției îl recomandă judecătorului de instrucție Berr, apoi procurorului republicen, Mouier- Procurorul, văzîndu-l, l-a întrebat : „D-ta ești omul prefacturel de poliția ? Bine !“ Pichereau, care afară de documentele citate, își procurase—după sfatul aceluiași polițist, și niște acțiuni ale intreprinderei lui Rochette zisă „manșoanele Hella“ se constitui îndată parte civilă, îndeplini toate celalalte formalități și la 23 Martie. Rochette era arestat. DEPOZIȚIILE DE LA TRIBUNAL Acestea le spunea d- Gaudrion în scrisoarea sa. Ea a fost citită in ședința tribunalului de apărătorul lui Rochette, care ceru ca cei pomeniți în scrisoare să fie citați ca martori, d. Gaudrion veni și repetă cele scrise,; d. Pichereau cofirmă aceste declarații. D. Prevet făcu declarații foarte interesante. El povesti următoarele : O circualtă adresată acționarilor lui „Petit Journal“ acuza ziarul de afaceri rele. Faptul însă nu era exact și constituind o excrocherie, directorul ziarului făcuse o plîngere contra autorului necunoscut al circularilor. Tocmai în acest moment veni de Gaudrion și-l propuse afacerea contra lui Rochette, care ar fi autorul circulărei. Directorul lui „Petit Journal“ declară că nu-l cunoaște pe Rochette. A doua zi, veni la dînsul d. Yves Durand, șeful de cabinet al prefecturei de poliție și-i spune : „Sînt însărcinat de șefii mei să caut reclamanți în afacerile Rochette, cari dau loc acuma la scandal. Știți că acționarii afacerei d-tale au fost victima unei escrocherii din partea lui Rochette și de aceea dorim concursuul d-tale“. D. Prevet răspunse că nu cunoaște pe un domn Gaudrion cuprins împotriva lui, dar că cunoaște pe un domn Gaudrion, care e un reclamant contra lui Rochette. Il puse pe Durand în legătură cu d. Gaudrion. La atîta s’a mărginit rolul d-lui Prevet. D. Yves Durard, chemat la bară, a răspuns prin scrisoare că secretul profesional nu-i îngădue nici o depoziție, dar declară formal că „a lucrat din ordin“- D. I’.err, judecătorul de instrucție, refuză de asemenea să depue ceva, punînd în față iarăși secretul profesional. Avocatul lui Rochette ceru enularea procedurei urmate contra lui Rochette, dar tribunalul respinse cererea. Atunci apărătorul declară că i se ia putință să facă lumină asupra afacere și renunțînd la apărare, se retrase de la bară. D.CLEMENCE AU PUS IN CAAUZA Toate aceste incidente ar fi trecut, totuși, poate, fără să fie luate în seamă de marele public, dacă nu intervenea o „anchetă" ■ a ziarului „Le Matin”. In advăr, era necesar să se știe ce el scurdea acel secret profesional, care dispensa pe șeful de cabinet al prefectului de poliție și pe judecătorul de instrucție de orice explicații. „Le Matin“ dădea aceste lămuriri. .Marele ziar parizian spunea că ministerul de justiție primind niște denunțuri împotriva manoperelor frauduloase ale lui Rochette, denunțuri semnnate, însărcinase în Februarie 1908 pe procurorul general să vadă dacă e cu putință să se deschidă acțiune publică contra lui Roch-’UO. La 6 Martie 1908, parchetul general, in urma anchetei făcute, raportă ministerului că neexistînd nici o plîngere, ci nu anaî denunțuri oareșî cum vagi, nu e caz de urmărire. La 9 Martie, ministerul aprobă aceasta concluzie. Dar paralel cu acțiunea judecătorească avea loc acțiunea poliției, care a fost mai izbînditoare, căci a avut ca rezultat plîngerea d-lui Pichereau- Dar ducînd această acțiune paralelă, prefectul de poliție asculta de ordine venite de sus. Ele erau formale, stăruitoare, ceea ce a făcut pe prefectul de poliție să însărcineze chiar pe șeful său de cabinet cu găsirea unui reclamant serios contra lui Rochette. Acestea le povestea „Le Matin“ sub formă de anchetă. Frații d-lui Georges Clémenceau, d-nii Albert și Paul Clémenceau au protestat îndată împotriva acuzarea ce se aducea fratelui lor, care, după cum se știe, călătorește în acest moment spre Argentina. INTERPELĂRILE Desigur, fiecare se întreabă ce Interes a putut avea fostul prim-ministru ca să aducă pe Rochette pe banca acuzaților. Există vice-un ordin scris al acestuia? căci nu e de crezut că prefectul poliției, om cunoscut ca foarte prudent și formalist, să fi lucrat pe baza unui ordin verbal. Lucrul se va lămuri în curînd, prin răspunsul pe care îl va da d. Clemenceau. Da remarcat e că „te Matin“ e considerat ca ziarul prefecturei de poliție și că, deci, așa zisa anchetă emană din birourile acestei prefecturi. Oricum ar fi, lumea politică e foarte agitată. Opinia publică vreo lumină, vrea să cunoască rolul adevărat al poliției în aceasta afacere și de aceea vedem că s’au anunțat în Cameră trei interpelări: una a lui Jaurès, despre uneltirile polițienești în această afacere, interpelare care a și fost dezvoltată; alta a deputatului Lebovicq, asupra împrejurărilor cari au precedat, însoțit și urmat- arestarea lui Rochette și a treia a deputatului Cecpaldi, adresată ministrului de justiție. D. Georges Berry, deputat, va propune la sfîrșitul dezbaterilor să se institue o comisiune de 32 membri, care să facă lumină aseupra incidentelor Rochette. In sfârșit, o interpelare a avut loc în consiliul comunal, la care prefectul poliției, d. Lépine, a saspuns că nu și-a făcut decit datoria. ---------------Cărți și reviste O CARTE NECESARA: „Higiena menstruație!“. Cunoscutul medic comunal al orașului București, d. dr. George D. Fischer, publică Intr’un frumos volum, traducerea scrierii „Higiena menstruație!“ de d-rul Livius Fürst. Fără îndoială că această carte era necesară și menită a umple o lacună de mult simțită in literatura casta de popularizare a cunoștințelor medicale. Higiena menstruației este o chestiune mai importantă decit se pare la prima vedere Neobservarea regulelor higienice pe care trebue să se observe femeea în timpul menstruației are de multe ori consecințe grave, foarte grave chiar. Femeea trebue, prin urmare, să cunoască pe deplin însemnătatea acestui eveniment și pericolele prin care poate trece organizmul din cauza nerespectărea măsurilor indicate de higiena. De unde să capete femeea instrucțiunile necesare? La medic e greu să recurgă totdeauna, căci pudoarea firească a femeei o face să nu poată dezbate cu un medic, în toată liniștea cerută, această chestiune delicată. Nu tot așa stau lucrurile cu o carte de popularizare medicală, în care chestiunea poate fi expusă în modul cel mai complect și pe care femeea poate s-o citească singură în odaia ei și fără a se simți jignită în sentimentul pudoarei. Cartea tradusă de d. dr. G. D. Fischer este deci binevenită. Autorul ei tratează chestiunea pe înțelesul tuturor și femeile nu vor avea deci să profite de pe urma cetire ei. Prețul 2.50 lei. A apărut în Pitești „Revista Notarilor“ No. 1 cu următorul sumar: Către Comitetul de redacție: N. Brînzeu, prefect Argeș; Un cuvînt: Gheorghe Rădulescu-Rătesu; Publicarea legilor: Andrei I. Nițulescu; Lumina la sate: Gh. C. Iordăchescu; Din viața practică a funcționarului public: I. Popescu; Cum s'a înțeles în școalele de notari rostul acestei reviste: Ion I. Nițulescu; Către inițiatorii revistei notarilor: Nicolae Husein.; 10 Maiü la Bascov (Argeș); Un sătean. O-niifliiQiiun și Crăiniceanu ia i.-fi/Îagurele T. MĂGURELE, 30 Iunie. — Erî, pe la orele 6 și 20, au sosit în localitate d-niî miniștri Crăiniceanu și Morțun, însoțiți de d. Ilie Radu, directorul șef din ministerul lucrărilor publice, însoțiți de d. prefect, domniile lor s’au îndreptat spre rîul Olt, pentru a face studii și sondagii asupra locului unde trebue să se așeze podul ce se va construi în curînd și care va lega județul nostru cu județul Komanațî. — Cor. Beți vinul Pherekyâe — Calea Grivița 37 — Tin alb Vin negru 1 leu litru 1.1. 20 sticla Contelenza și romînii Budapesta, 29 lunii ,de azi a fost consacr chestiunea naționalităților și nu?) ales celei romíne; această :Leonța va rămîne memorabilă prin discursul rostit în discuția adres cornițele Ștefan Tisza și cultat încordat atît de deputat d S1 ae publicul înghesuit rt n 'alenî, discurs pe care Corspondența Romînă“ îl reproduce după notele stenografiei După o scurtă introdicere, oratorul zice: „Rog cu toti * stăruința pe onorabilii mea !’r' ai Camerei să nu mă întrif^agă roü, dacă cu ocaziune a țeasta nu voi polamiza cu nimeni, ci vomü consacra ziua întreaga temei, care e mai presus de orice punct de vedere de partid, și în Privința căreia între maghiar și maghiar nu poate" să existe deosebire de vederi tocmaif acum tinde de cea mai mare importanță ca să iasă bine rotunjite?" nemistificat, la iveală, caracterul unitar al simțimîntului nostru comun. La aprobări nu maieSC ? Prin nici un fel de poleipică nu voesc să tulbur acest caracter al cuvîntărei mele. Naționalitățile alegerile Vom arunca înainte de toate oara care lumină »asupra rezultatului alegerilor din curînd făcute în ceea ce privești naționalitățile Știm cu toții, că în cel anaî apropiat trecut partidele naționaliste au desfășurat o acțiune mai intensivă și membrii 10r‘ au__avut în parlament o atituidine agresivă, iar în timpul alegerilor s'au dedat la agitatorni și la cel mai neinfrînat terorism. Contestat dar acum, că alegerile i-au înlăturat pe aceștia de pe terenul pieței comune a tăre» Și nu ne oprim în mod sterp aici, ci să tragem din această faptă «venitele consecvențe și să facem pași llptănți pentru rezolvata chestiuni naționalităților (aprobări gene zgomotoase și îndelungate), ț’are e cea mai importantă și cea Si18’ grea, dintre poblemele pe care națiunea maghiară are să le rezolve înlăuntrul tărea. Dacă națiunea noastră vrea să-șî împlinească misiunea istorică și dacă voim să așezăm statul ungar pe temeliile plătite, avem să încheem legături intelectuale și sentimentale atât cu naționalitățile din țara noastră, cît și cu acele dintre națiunile de peste hotare, cari siisesc pentru consolidarea lor, cea mai sigură garanție în puterea politică a națiunei ungare. (Vil aplauze). Libertate? maghiară Condițiunile obiective ale rezolvării sunt date în cea mai deplină măsură Nu e azi în întreaga lume, stil care asigură cetățenilor săi de altă limbă, drepturi mai vagi ca statul ungar- Se bucură de mari libertăți, de drepturi la e, de mișcare liberă (îndoesc pe unele bănci). E adevărat cele ce zic! Așa este! Să privească ei ce se îndoesc spre polonezi și spre maghiarii din Romînia. Și pe terenul politicei internaționale și-a recunoscut națiunea maghiară menirea cînd a năzuit spu asigurarea dezvoltărei independinte a popoarelor din Peninsula Balcanică, și cu o viață de om înainte de aceasta a dus această năzuință și în opiniunea publică europeană. Nu din Intimitate, ci ca consecvență firească și dezvoltarea firei interne a fierurilor ese în politica europeană la iveală năzuința aceasta tocmaî atunci, cînd națiunea maghiară se împacă cu regele ei și intră ca factor hotărîtor pe trenul politicei europene. Nu din întîmplare marele domnitor care vede mărirea dinastiei sale în împăcarea cu națiunea maghiară și așează politica intenă a dinastiei sale pe principii luminoase, duce aceste principii mai luminoase și în politica europeană și în deosebi și în traiana chestiunei orientale. A făcut-i aceasta în deplină înțelegere cu națiunea noastră, potrivit cunteresele noastre și cu felul nostru de a vedea, l_a urma stăruințe sfetnicilor săi maghiari și cu ajutorul lor. Privind chestiunea mentală din punctul de vedere al istoriei diplomatice, mai înante de a fi intrat națiunea maghiară ca factor hotărâtor în acțiune, erau în politica externă două direcțiuni, deoparte cea expansivă, iar de alta cea mărginită la susținerea statului quo. Maghiarii și politica balcanică .Urmează o dare de seamă despre aminuntele desfășurărei chestiune Quientale în timpul lui Carol III (VI), în a lul Iosef II și în a lu Napoleon III, care voia să dea Italiei unele părți, ca să formeze un stat dunărean). Bismark, urmează oratorul, n’a putut pini la 1880 să scape de acest Kind, dar în cele din urmă, a primit punctul nostru de vedere și a recunosut, că ni se potrivește cu interesele noastre să năzuim la hegemonie în peninsula Balcanică nici să împărțim țările de acolo, ci să priveghem ca nici una din marile puteri să nu împiedice pe popoarele balcanice în libera lor dezvoltire. (Aplauze îndelungate și zgomotoase). Gîndul acesta națiunea maghiară l'a dus în politica europeană- Azi el intră în conștiința comună. Pe baza aceasta s’a încheiat, sânt acum zece ani, și învoiala cu Rusia. Nouă ani să ne mulțumească vecinii noștri pentru aceasta, și lucrul acesta nu poate să rămîe așa de cît cită vreme în valea Dunărei e o mare putere europeană, care are destulă forță față cu orice dușman. (Aprobări vii). Deputatul Polonyi. Ar fi un noroc să ne ținem și noi de Balcani. , , , , ,D Cornițele Tisza. Pe d-tate ~edez bucuros Balcanului. (Ilariate zgomotoasă). E pentru șwele balcanice chestiune de exigența, ca monarhia Austro-Ungar'sa fie puternică, ba și ca să se pastreze actuala organizațiune dualista, precum și înrîurirea hotarîtoare a națiunei maghiare asupra politicei externe Aproparii. Consecventa ne e asigurată in politica externă numai cita vreme e asigurată si înrâurirea politică a națiune! B ° a?tre: deci o nenorocire fatală federalismul, căci slavii ar aduce cu dinsil germenii tendințelor expansive și prin aceasta ar fi săpat mormintul monarhiei. Cu puterile, centrifugale sunt împreunate totdeauna și cele distructive cari și-ar produce.tactul zguduina temeliile monarhiei, deci și ale pozitiunei de mare putere a dinastiei. Cea mai sigură garanție pentru independența micilor popoare de la hotarele monarhiei e validitatea într’o monarhie puternică a națiunei maghiare.Indoele pe unele bănci. Acesta e adevărul! Statul maghiar unitar Există cea mai deplină, cea mai complectă solidaritate de interese între aspirațiunile naționale ale poporului maghiar și ale cetățenilor de altă limbă ai patriei noastre sunt date toate condițiunile virtuale, ca să ne înțelegem in cele din urmă unii pe alții si să pornim o armonioasă lucrare în fața acelora cari desfășură o agitațiune îndrăzneață contra Pozițiunei noastre politice, purtind contra noastră un räzboiu de calomnii în mijlocul vecinilor noștri, cărora voim să le fim cel urat de căpetenie razim. Sîntem denunțați drept popor tiran, deși guvernul are cea mai corectă atitudine și în politica externă sîntem de acelaș gînd, și pe calea socială se propună ura a tot a ceea ce e maghiar. Trebue deci o să sădim în conștiința comună eai. Unitatea politică pentru ca în masele nemaghiarilor să se deșitepte conștiința intereselor raționale și ele să se deprindă cu gîndul că fac parte din statul d nostru, care nu e conglomerat de a oameni de fel de fel de neamuri,- ci are întipărită pecetea unei inindividualități inalterabile. (Aproibări și aplauze vii în toate plutirile). Am fost totdeauna aderent c alpacinicâi convețtiiri frățești i cu naționalitățile noastre- Aici e însă hotarul, înlăuntrul căruia dau tot. Să ție cetățenii nerma- 3 ghiari aî țârei? seamă de faptele e reale. Le fac fraților lor de singe , din țările vecine servicii reale, e dacă sunt, cetățeni credincioși aîe statului național ungar. Să nu stem la o parte, căci au datorii o față cu lumea și față cu Dumezeu. Noi avem datoria de a le ușura pozițiunea respectind pe o parte drepturile fiecăruia, iar de alta înăbușind agitațiunile- Nu sunt prieten al politicei de șicane, care pe mine nu mă întărește, iar pe adversar nu-1 slăbește, ci-i întărită mumai. (Aplauze). Mai ales în chestiunea naționalității lor această politică nenorocită le-a înveninat toate prin mărun tișuri de nimic, cari au împins pe unii spre a acuzî pline de amără, ciune ori ai făcut pe alții să stea , ca privitori pasivi. In cele din urmă agitatorii au ocupat teren i și s’au prezentat ca reprezintanții autorizat al naționalităților și s’avit ideea înțelegerei cu dinșii. In m am apropiat cu brațele deschise de concetățenii mei fiemagnari. Dar cu partidele naționitete n’am putut să ajung la intelepert. înțelegerea n’a reușit pentr'! ci d-nir naționaliști au intrat IdPsă cu fanatism religios, cu microrizări, cu avânt fără de frîntfi au căzut, însă înfrînți și maghiarii au scăpat de terorizăr! A\sosit deci momentul, am ajuns si răsuflăm mai ușor, că el umblaiîn picioare de lut, rări mormrîibd lupta contra maghiarilor "ei nu’aveau puterea cu care se făleam, nici la consîngenii lor trecerea cuvenită. Sînt daci date pentru Toți locuitorii tăreî condițiunile rezolvărei chestiune! Dacă voim face acum concesiuni nimeni nii?.v.a Putea să zică, că Tiica nu îei dictează. Un apel către romîni Sunt daruri de bună-voe ale învingătorilor -ii frați adevărați. Mă adresez a 'uni la conducătorii firești ai soprietei romîne, la aceia cari în virtutea înrîurirei lor intelectuale ?' morale sînt cu mult mai”preaua, decît agitatorii, pentru cari purtarea de pînă acum a fost prinucidere, și rog să profite de a acest moment istoricește hotărî^’ li dînși pentru [ci intre, taine fantura noastră economicește, moralii ,§i, intelectual cei mai Puter,sînt rom mi și la hotarele noa?tr2 se C<1 *n neașteptată desfășurare de puteri, mîndrul s ^at ‘'r dependente, m,1 adres, lor pentru ci naî al ,s C!1 L01?1?.11 maghiarii în sud‘?st^* comunitate de interese ^intern două popoare, ,cai’1 ni,că›rî. 11 razăm și num?11 singure prin ele înșiși pot să-și asigure existența în mijlocul noi anului , de popoare pentru el strai ne- Avizat, firește unii la alții, irem să Pi,nem umăr la umăr Ca ne sustinem reciproc indestendenta Sti ne împlinim menirea naționala. Avem cele mai vin simpatii pentru Romînia independentă; ^nema ^îl dorim să g înflorească; -Și făsure viața bir 1lrc!; TM !'Ghili batp bunele 13-poituii, în cări trăim^nsă' turburătorii au reușit să «mute cu calomnii infame mi Pumica romînă Sa masiă !(Mi5Care)- Durei'6’ așa est“mof frantä^achil 04?äUcari prioaKă furată. Aceia car^ Romîniei 10 Pacta Te Vaticuim ce R ° a2 PI« e primejdioasă, vaim ISPUn«' acum pace vecidupleca Caimenp[ pe mashiari să admulari «Indul marfi?sci’1?jg*ce a. națiune! umnitații poiitase pe baza depii Sor^eE-aHtătî fnu ca ceată daosebir e?fra fotor egal îndreptățit Pita,, ci sine ungare. Dacă nu al vtetri !nfjartidul nostru intre vor intr |atul, dar să nu sen in aga publică a Ungaprezinte ui^fani constituiți în rieî asebit , ci în cadrele particorp de« (ga auzim! Aplaudelor un? ile). Ne afl âm înt ze zgomote afacere istorică. M oclipă de 1 I jiologic și trebue să mentale Psie suflete și la inimî.ne adresaii^, mijloacele putere! căci nn njumai apropiindu-se brutale ?■ mile se poate rezolvanțele S' nn t Așa este! Aplau- . va -n^pingaS’- Din ambele părți temui și selifică în acela^ timp de apropire’ Tn primul rind e maiiuit der romín. p-e care îl așteaptă o mare chemare Guvernul ungari’ are apoi și el un[sDlin-flprit Aild 3.CUIT1 0 CäZiU116B de a vorbi înf numele națiunei maghiare, de ap lucra și de a lua măsuri în numele ei- Aceștia sunt factori car *ai să stabilească condițiunile apropierei armonice. Despre un lucru Pot sa-l asigur p.» de ministru«Președinte. Că nu poate să-i faci țârei mai mare serviciu de citit ducînd problema aceasta, fie chiaar ?i numai cu un pas spre rezolvir’fi.Aprobări vii. Aplauze prelungite și zgomotoase. Ce! mai mân? dintre deputați se ridică în picioare) N mai asigur că dacă în adevăr va reuși să cîștige fără ide ,jignirea statului național un«gaj ”e conducătorii romînilor, va găsi sprijinire călduroasă nu îmmaî la partidul acesta, ci la întreaga opiniune maghiară. (Apri »bäri zgomotoase). In nord-estul Europei statele progresează furtunatic și se luptă Fața situa fmnel se preface mereu ca întrun caleidoscop. Timp de decent , n’a fost un moment atît de potrivit ca acum, sine a ciștiga i de a ne împlini clșm îresc ți? a lie ! mica, apărind indpendența vecinilor A sosit acuma?aici se pare, momentul hotărîtor, ^ha î1'r‘’JTt.p' na ne zîmbește. la instrumări pentru ținu iar efu mie depărtata M ’ rugămintei mea , 41Prn . intelectuali și m 'j meî și ia miu *' ADEVEE'Ji car! să prindă momentuil și să intemeeze pacea și concordia cu cetățenii nemaghiar al statului ungar- (Aplauze nesfârșite, mișcare vie, felicitări, frigate de Eljen !). -------------Pentru abonații noștri D-niî abonați ori cer schimbarea adreai sunt rugați ca odată cu aceasta să trimeatâ bandi cu Ultima adresă spre a alătura orice erori și intlieri expedierea ziarulu încercarea de suucideri din Piața PSAI RAN,, 29 iunie.__ Coristantin Nedelcu, un tinărarun =1 simpatic, neputînd suport greutățile unei vieți mizerabile , care se mai adăuga o amară deziuzie ,te.terminată de o dragoste ,asionata al cărei vis era departe de a deveni cândva o realitate, =’aji taiu să treacă în lumea cealaltă unde socotea că t va găsi mai multa liniște și mai puțină suferință. Aseară, la 8, după ce se ameți cu băutură, se duse acasă, se culcă în pat și își descărca un timplu dreaptă un glonte de revolver Gion_ tele îrisit ricoșa, oprinduse un perete, cauzînd sinucigașuui 0 rană fără nici o gravitate. D. subcomisar I. Teodoscu, care era de serviciu, sosi la fața locului, transportind pe Nedelcu k spital. Disperatul tînăr făcea și pe actorul. Era în trupa d-lui Dan. Astă iarnă trupa s’a descompus in localitate și bietul tînăr rămăsese fără un ban. Inimosul polițai de atunei, d. Fuiu Alexandras«, l’a primit ca un post în care funcționa și astăzi, dînd dovezi chiar de multă hărnicie și corectitudine. Pe sinul său s’a găsit imaginea ei , un chip de fată foarte drăguț. Gol. Grave ■ iregularități la corpul portăreilor din Bacau BACATJ, 29 Iunie. — La cancelaria portăreilor locali s’au descoperit o serie de fraude și neregularități, cari cad în sarcina secretarului acelui corp, C. N. Pintilie, care avea și însărcinarea de a încasa taxele de timbre, de portărel și de publicații, pe cari, pînă a le întrebuința in executarea lucrărilor respective, le reținea asupră șî, amănînd efectuarea lucrărilor recente și cu taxele acestora făcând față celor în întîrziere. De la un timip însă întrebuințând banii străini în propriile sale interese și astfel intrînd în încurcături și ne mai putînd merge înainte nici așa, se hotărește, la un moment dat, să lase de-o parte o sumă de lucrări. Acest mod de procedare, fie din o îngăduială prea largă, fie din o lipsa de control, s’a practicat și de fostul secrretar Sărățeanu decedat» și se vede că l'a adoptat și Pintiliecare i-a urmat la slujbă. Firul acestei stări de lucruri fiind prins de către d. procuror Gr. Lecca, după ce mai întîi îi ridică lu' Pintilie orice depozit, deodată cu o lipsă de două sute de lei, ia peronal afacerea în cercetare și descopere un șir de nereguli cari se urmau regulat încă de mai mult timp. Așa, d-sa găsește neîndeplinite formalitățile de afișare, publicare, etc., a sentințelor de declarare la un număr de 16 falimente, asemenea neîndeplinite aceleași forme la mai multe vânzări, pentru cari funcționarul încasa taxele de timbre și de publicare, însușindu-șî sumele, iar lucrările acestea le ascundea și păstra la domiciliul său, unde s’au și găsit de di. procuror la percheziția făcută. După cît se poate ști până î n prezent, sumele de fraudate se ridică la cifra ds. 1471 lei 60 bani, deosebit de cele 2 sute lei găsite lipsă in casă, la început. Afacerea se afla în instrucție. Aseară, d. judecător Rădulescu a dat mandat de arestare și l-a depus pe Pintilie, iar ministerul de justiție l'a destituit telegrafic. Lupașcu Congresul maeștrilor de desemn PLOEȘTI, 30 Iunie. — In ultima ședință de orî, a congresului dab al maeștrilor de desemn și caligrafie , a ales următorul comitet de administrație: D-niî I. Mircescu, Buzău, C. Dumirescu, d-șoara Constanța Lucasievici, d-na Emilia Todirașcu, Ire Ionescu-Șincai și Aris ,de n .. cu, toți din București. G. Carp, Constanța, V. T. Niculescu și V. Duitriu, din Ploești. Secretarul asociațiunei, este d. C. Dumitrescu, unul din pionierii mișcărei profesorilor de dsen Congresiștii au trimes o telegră d-lui N. Lăzărescu, directorul liceului local, pentru modul gentil ?, care s a purtat cu eî, punindu-se o dispoziție sala unde s’a ținut congresul. Expoziția organizată de maeștrii de desemn și caligrafie, în sala Liceului vechiü, a fost vizitată erî, ultima zi, de un numeros public , a remarcat dintre lucrările expuse, acele ale liceului din Ploești, D. Spiru Haret, ministru instrucțiunei, cu ocazia vizitărei de eră a expozițiunei, atras de măestria cu cari au fost lucrate tablouri de la acest liceu, a cumpărat unul pe prețul de 250 lei. Acesta este siniescu, care e un artist de mare valoare, a fost felicitat. Profesorul respectiv d. T. Q. Tomescu, a fost felicitat. Un alt tablou, identic cu cel cumpărat de d. ministru Haret, a cumpărat și 3. Radu R. Stanian, primarul orașului. Acesta fusese cumpărat chiar din prima zi. Au dat un prețios concurs pentru cumpărarea oobiectelor din expoziție, d-na Maria R. Stanian, locotenent colonel Arion, din regimentul 6 călărași, Petre Cinta, etc Modul cum a fost organizată poziția, a atras marea admirații vizitatorilor.. — Stavăr. ----------------- Timpul în Europa er - & Ploaie la Viena, frumos la Bu pesta, Liverpool, Paris, maî caid ondra, nori la Berlin» ploios la Bp i