Adevěrul, octombrie 1910 (Anul 23, nr. 7567-7596)
1910-10-14 / nr. 7580
* * Joi 14 Octomb*TC’19Y0 In chestia nemulțumirilor din armată Răspuns „Viitorului” ^•„Viitorul’’ de azi publică un lung comunicat al d-lui ministru de războiu drept răspuns la destăin Uîirile noastre, sprijinite pe fapte, în chestiunea nemulțumirilor din armată. Dar, comunicatul minsterial ocolește, de altfel fără nici o abilitate, să răspundă la faptele riguros precizate de noi, imultumindu-se, după un prea vechiü și banal elișefl, să ne arunce în primul rînd vecinirca acuzare că defăimăm armata, pentru ca apoi, în restul nu mai puțin de trei coloane, să motiveze desființarea trăsurilor corpurilor de trupă, de cari unii comandanți făceau un abuz nepermis. Nu vom răspunde, bineînțeles, la prima parte a comunicatului d-lui ministru de războiu, pentru că ar fi să admitem, o discuțiune copilărească, în joc nefiind o „mică parte a membrilor armatei", — cum pretinde „Viitorul"— ci pur și simplu ‘ persoana ’d-lui general Crăiroiceanu ca ministru de războia și’ care, tocmai în această oficială calitate, abuzează de autoritatea d-sale, pentru a introduce bunul plac drept singură formă în adminstrațiunea armatei. Așa fiind, opiniei publice, la judecata căreia face apel d-sa, nu i-ar fi prea greu să se pronunțe între noi cari divulgăm o stare nenorocită de îndrurî și d. ministru de războiu, care-șî dă toate ostensilele nu numai s’o mențină, dar încă s’o perpetueze. Alta, însă, e chestiunea care interesează și asupra căreia cerem să fim lămuriți, fără a se ocoli faptele cu cari am documentat destăinuirile noastre. •**#*« •• Cunoaștem motivele cari au îndrituit, pe d. ministru de războiu să desființeze trasurile corpurilor de trupă; —- Se cunoaștem chiar așa de bine, încât au fost cei dinții cari amm anunțat, aprobind-o, această măsură și, am aprobat-o tocmai pentru motivele cari au îndreptățit pe Ö. general Grăiniceanu să dea cunoscuta deciziune de astă iarnă. Am înțeles ,însă, atunci, după cum înțelegem și acum, ca măsura să fie generală și egal de riguroasă în aplicarea ei, pentru toată lumea. Am mai înțeles și înțelegem iarăși ca pilda cea bună să fi pornit de sus în stîrpirea unui abuz, de-o potrivă condamnabil pentru cei mari ca și pentru cei mici. Lucrurile s’au petrecut, insă, altfel. Și de aceia, pentru deplina lor lămurire, cerem să ni se răspundă : 1) D. ministru de războiu a întrebuințat automobilele ministerului interesul d-sale personal și familiei d-sale ? 2) Automi,ului deteriorat în accidentul regretabil de dăunări, automobil cu care d. ministru venea de la moșie cu familia d-sale, era sau nu automobilul ministerului de razboiu ? 3) Soldatul șofeur de la acel automobil făcea, în momentul accidentului, de pe urma căruia a rămas schilod, serviciu statului sau serviciu personal d-lui ministru și familiei d-sale ? Aceasta în chestiunea privitoare la „abuzurile” comandanților de trupe cu trăsurile statului. Dar mai este o chestiune, și desigur foarte importantă, care se referă în chip direct la nemulțumirile din armată, nemulțumiri în documentarea ■ cărora am citat fapte, pe cari însă de ministru, în comunicatul d-sale, a găsit prudent lucru, să le evite. Și iarăși tot pentru lămurirea opiniei publice cerem să ni se răspundă precis și lămurit . 1) Este sau nu exact cazul colonelului Solacolu citat de noi ? 2) Este sau nu exact cazul căpitanului Petrescu și acel al locotenentului Ioanid ? 3) Au fost sau nu pedepsiți acești ofițeri pentru că, un „interes de serviciu” au întrebuințat trăsuri și automobile ale statului ? 4) Dacă este exact — și lucrurile nu vor putea fi tăgăduite — cum credea. ministru de războiu, în imparțiala d-sale judecată, că ar putea cadra pedepsirea acestor ofițeri, cari au făcut uz de trasuri și automobile ale statului în interes de serviciu, cu faptul că d-sa, ministru, a abuzat des automobilele ministerului în interesul personal al d-sale și familiei d-sale , înainte de a face orice discuțiune în jurul chestiunei nezmulțumirilor din armată,— și garantăm că nouă amănunte tot așa de precise nu ne lipsesc, — credem drept lucru să așteptăm și răspunsul d-lui ministru de razboiu, care va trebui să vorbească, pentru că noi, urmînd un vechiut dar bun obicei, am avut grija să dăm nume și fapte. A. M. Primirea demisiei d-lui Cezărescu O SCRISOARE A UNUI DOMN CONSILIER COMUNAL Primim următoarea scrisoare din partea "d-lui consilier comunal Mih. D. Botezi dj București, 13 Octombrie 1910 fi“ Domnule redactor. In ziarul „Adeveriți“ fieeri citesc un articol sub titlul „Pățania Domnului Cezărescu", prin care se atribue fostului primar, d. Vintilă Brătianu, primirea demisiei d-luî Cezărescu, iar în "Alt pasaj se atinge chiar demnitateu consilierilor. "Cu riscul de a fi acuzat de indiscreția, nu voi tăcea, pentru demnitatea noastră și pentru lămurirea opiniei Publice. In consfătuirea intimă a consilierilor ce au avut top înainte de deschiderea ședinței publice, in cabinetul d-lui Primar, cel care a insistat mai mult pentru respingerea demisiei d-ftul Cezărescu a fost A Vlată Bruteanu, care au invocat și uzul parlamentar unde demisiile se resping, fie eheair ale adversarilor, pe cînd majoritatea Consilierilor au fost de părere contrarie, pentru că d. Cezărescu nu-șî dăduse demisia pe o chestie de interes general, ci pe o chestie personală, iar prin reflecția d-sale neîngrijită că damele dictează la Primărie, atingea direct persoana «Mui Primar Procopie Dumitrescu și indirect al Consilierilor foștii d-sale colegi HAU! cu deosebită considerație mm MIHAIL D. BOTEZ consilier comunal Cu toate destăinuirile pe seari ni le face d. consilier Botez îi lăsăm d-sale naivitatea sau abilitatea de a se arăta convins că dacă în consfătuirea intimă dl. Vintila Brătianu avea sincera intenție de a se respinge demisia d-lui Cezărescu aceasta nu s’ar fi făcut. S’o creadă d. Botez, dar, să nu ne ceară s’o credem noi I f.. Dovada de sinceritatea dorinței d-lui Vintila Brătianu în consfătuirea intimă, este faptul că în ședință publică a fost unanimitate pentru primirea demisiei d-lui Cezărescu, adică d. Vintilă Brătianu a „stăruit” abta să se respingă demisia d-lui Cezărescu pînă ce a votat și d-sa pentru primirea ei?!... D. Mihail D. Botez crede că un pasaj al articolului nostru atingea demnitatea consilierilor. Unde crede oare d. Botez ca o fi sediul demnitatei consilierilor?... D. consilier Botez mai face o destăinuire. In adevăr, în privința aluziei d-stă cu că „damele dictează la primărie” nu se prea știa dacă privește anume pe vr’un edil. D. Mihail Botez ne încredințează însă prin scrisoarea sa că aluzia d-luî Cezărescu „atingea direct persoana, d-lui Procopie Dumitrescu” și numai „indirect” pe acea a consilierilor. Mulțumim d-lui Botez pentru destăinuirile d-sale, cu atît mai mult cu cit le-a făcut „cu riscul de a fi indiscret” și a face un serviciu „Adeverului” ------------- Comunicatul Sindicatului presei Președintele sindicatului presei, faimosul domn I’rocopiu, a lansat în nimiere comitetului acestui sindicat, o circulară prin care, în chip insolit, retreriîndu-se la o adresă ia directorului nostru către direcțiunea Teatrului Național, după obligatoriile insulte la adresa noastră,avansează atâtea inexactitățî câte cuvinte scrie. Așa afirmă că din Sindicatul presei face parte majoritatea covârșitoare a ziariștilor din București. Or, avem în Capitală peste 250 de ziariști, iar în Sindicat sânt vre-o optzeci. Așa fiind, se mai poate vorbi de majoritatea covârșitoare a ziariștilor? Pe de altă parte însă faimosul domn Procopiu, aruncă tuturor ziariștilor cari nu fac parte din Sindi ,ri. insulta că noi au o purtare bună în societate. E aceasta o abilitate stilistică a eminentului „ziarist” ce este d. Procorpiu, care însă nu poate atinge atîția gazetari efectivi, merituoși și cinstiți, a căror activitate gazetărească și purtare în societate, e altfel consacrată decît prin certificatele de bună conduită, foarte dubioase de altfel, pe cari le-ar putea elibera un analfabet ca omul Dinastiei și „partizanii” săi cari au într'adevăr nevoe de certificate de bună purtare, dată fiind reputația lor bine stabilită. Cu privește Sindicatul presei însuși, el niu mai este astăzi decît o gașcă politică, pusă în slujba guvernului și partidului liberal,pe contul fondurilor de alții adunate ca să servească pentru ajutorarea ziariștilor bătrâni și realmente bolnavi sau fără de ocupațiune, și numai pentru aceștia. Mai rămâne să răspunetem afirmației că „Adevărul” ar combate Sindicatul presei. „Adevărul“, aceasta o știe toată lumea neinteresată, a contribuit la întemeierea și dezvoltarea Sindicatului presei, contra voinței faimosului Procopiu, cît timp Sindicatul a înțeles să fie o reprezentanță a ziariștilor și nu un instrument al politicianilor cari s’au strecurat fără de nici un merit în capul unor gazete ca și în acel al Sindicatului. Sindicatul a fost o instituțiune a presei, cât timp a fost în capul său d. Alexandru Ciurcu, acest vechiu gazetar, care, în opoziție cu actualul președinte, știe să scrie. Cînd politicianii liberali, în special brătieniști, au acaparat și Sindicatul, cum au acaparat și alte instituții sha și astăze*3' soarta lui a fost, OSSE sigilată. El nu mai erai o trăsătură de unire între gazetari, ci un instrument de dezbinare. Prin aceasta însă s'au surpat temeliile pe cari fusese clădit, așa că a pierdut însăși rațiunea existenței sale. Din acel moment „Adevărul" înt mai putea susține Sindicatul care transplantase pasiunile și luptele politice pe tărâmul pe care trebuia să se cultive armonia colegială în baza intereselor profesionale care sânt aceleași pentru toți gazetarii. Din acel moment Sindicatul însuși trebuia să devie cîmpul de joc al unei clici, care va trebui să cadă, sau va îngropa însăși instituțiuniea pentru care, pe-î drept, nu ea ia cheltuit atâta muncă. to" Citiți în pag. IV: Tragerea Loteriei Statului cl. VII a ziua 11-a.— Finanțe și comerț. —Un concurs. — Corn e vremea.— Al treilea simfonic. Ke Iraji D. Bădăran și banchetul lakisi Din cercurile carpiste se colportează tot soiul de versiuni In legătură cu faptul că d-nu Alexandru Badarau nu va participa astă seară la banchetul ce se dă In onoarea d-lui Tache Ionescu. Am întrebat pe d-nu Bădărău, care se află la Iași, ce are de spus asupra acestor zvonuri și d-sa ne-a rugat să arătăm că absența d-sale la banchetul de astăseară se datorește faptului că d-sa e reținut la Palatul de Justiție din Iași, unde are de pledat In continuare un proces al unui client din străinătate cu Banca națională, termenul judecare! In continuare fiind fixat înainte de a se fi fixat data banchetulu! și d-sa fiind singurul avocat care mai avea de pledat, d-na Bădărău se află în imposibilitate de a fi față la banchetul de asta seară. „Epoca" de azi a voit să sublinieze în mod tendențos lipsa d-lui Bădăran la banchetul de astă-seară. În cercurile carpiste se spunea chiar că ziarul d-luî Filipescu va publica textul unei telegrame particulare adresată de d. Bădărău d-luî Dimitropol, telegramă care e un fel de epigramă cu privire la dreptul de liberă manifestare a membrilor unui partid în ce privește inițiativele sau părerile personale. De altfel iată cum se explică în cercurile takiste această telegramă: D. Bădărău cetind mai de mult d-lui Dimitropol unele amănunte cu privire la o acțiune a d-sale, șeful conservatorilor democrați din Dîmbovița a răspuns că ar trebui să aibă și hotărîrea d-lui Take Ionescu și a comitetului executiv. Acum cînd d. Dimitropol a luat inițiativa banchetului, d. Bădărău a voit să întoarcă zeflemeaua și la întrebat pe d. Dimitropol dacă are autorizarea șefului sau a comitetului executiv. D. Alexandru Bădărău a expediat astăzi d-lui Take Ionescu următoarea telegramă : TAKE IONTESCU șeful partidului cons.-democrat București In numele amicilor din Iași, Vaslui și Fălciu îți reînoesc cu ocazia aniversarei de astăzi, sentimentele noastre de admirație și îți urăm viață îndelungată pentru ca cu munca rodnică și prin geniul d-tale să triumfe revendicările legitime ale țării și ale neamului. A. A. Bădărău . vo .... * Ni se telegrafiază din Ichlad: Ivindu-se printre elevii clasei a patra a liceului Codreanu din localitate un tur mortal de scarlatină galopantă, cursurile au fost suspendate pe 5 zile ca măsură higienică. D-na Lucia Petrovici-Armi a făcut apel contra sentinței tribunalului, care admițind cererea de punere sub consiliu judiciar a d-lui Petrovici-Armis, numise trei persoane ca consiliu judiciar, fixind cîte o mie de lei pentru, fiecare, pe lună. Curtea de apel secția IV, admitind apelul, a hotărit că nu se poate numi decit un singur consilier judiciar și a menținut numai pe d. Al. Qicțî, elwinînd pe ceilalți doi, și făcînd retribuția d-lui Giani numai la 100 lei pe lună. ■ Curtea a menținut executarea provizorie a sentinței. Corespondentul nostru din Sofia ne comunică următoarele : Regele a primit azi pe primul-ministru Malinof, căruia i-a cerut informațiuni detailate asupra incidentului din Turtucaia. „Epoca“ dezminte că fruntașii carpiști răspîndesc mereu zvonul despre apropiata lor venire la putere. Iată însă că faptul se dovedește încă odată și în mod precis. Unul din fruntașii lor, d. C. G. Arion a pledat ori într’un proces la Curtea de apel din Galați. Amintindu-i-se că la 15 Decembrie va avea să pledeze înaintea aceleiași Curți într’un proces, d. Arion a răspuns: — In ziua de 15 Decembrie nu vem putea pleda, căci voia fi ministru. Mare succes de vânzare la Feder pentru Opera italiană. Biletele ipentru reprezentațiile cu ilustrul Battistini și admirabila trupă anunțată se iau cu asalt. Pentru „Emani" mai toată sala, fiind vândută, se va cere lui Battistini să dea o reprezentație suplimentară cu această operă. 3 IVI m Consistoriul superior bisericesc . -O propunere a episcopului de Argeș cu pr ivire la judecarea apelurilor.—Complectarea comisiunei de judecată — ---------**—■— ,’â , -*— Ședința de azi Ședința trecută a Const Mortului superior bisericesc a dat naștere la un viu conflict între preoți ii de mir și inaitii prelați cu privire la atribuțiile Cisișt&riulm in materie de judecată, conflict care a fost comentat mai ales în anumite cercuri bisericești și de către aceia cari a,u susținut că in curînd arome neînțelegeri se vor ivi chiar între membrii Consistoriului, înalții prelați cjutînd să impue celorlalți membri în toate chestiunile ce se discută. Faptul că acest conflict a avut un răsunet atît de mare, mai ales în urma celor publicate prin ziare, a făcut, pe membrii Consistoriului să ia măsuri drastice că cei din afară să nu mai poată afla nimic din cele ce se discută în Consistoriu. In sala de ședințe, în timpul discuțiunilor, nu mai poate Pătrunde nimeni afară de membrii Cosistoriului și ministrul de instrucțiuni publice. Măsura aceasta este de altfel în conformitate cu regulamentul Consistoriului. Preoții se întreabă însă de ce Se face excepție pentru d. Gîrboviceanu, administratorul Cassei bisericei, care a continuat să asiste la ședință. DESCHIDEREA ȘEDINȚEI DE AZI La orele 9 și ju.n., mitropolitul primat declară ședința deschisă. Afară de episcopul de Roman, care lipsește și care își motivează absența spunând printr’o adresă că este bolnav, mai sânt absenți: episcopul Dionisie al Buzăului, arhiereul Nicodem de la Iași și arhiereul Calist Botoșeneanul. O consfătuire a avut loc înnainte de deschiderea ședinței între mitropolitul primat și episcopul de Argeș, consfătuire la a junat parte și d. ministre Haret. Scopul acestei consfătuiri a fost stabilirea unei înțelegerii cu privire la atribuțiile Consistoriulul superior bisericesc în materie de judecată. Se știe că episcopul de Argeș a cerut ca apelurile preoților și diaconilor caterisiți să fie prezentate Iniția la Sinod și dacă acesta va găsi că s’a judecat ne- Idirecțty cazul să fie trimis din imn spre judecare Consistoriului superior bisericesc. Cu totul de altă părere erau de miniștrii Haret și mitropolitul primat. Toate intervențiile pe lângă episcopul de Argeș au fost de prisos, episcopul a declarat că-șî va da demisia dacă nu i se va primi propunerea. Spre a se evita un nou conflict, mitropolitul primat a fost nevoit să promită episcopului de Argeș câ-î va susține propunerea. COMPLECTAREA COMISIUNEI DE JUDECATA In ședința trecută a Consistoriului, la alegerea membrilor comisiunea de Judecată, s'a declarat balotaj pentru locul al treilea. Episcopul de Argeș a propus în ședința, de astăzi ca acest loc să fie ocupat, de preotul Antonovicî, cel mai indicat dintre membriii Consistoriului. Preotul Antonovicî a fost ales prin aclamații. O foarte justă observație a făcut un membru al comsistoriului cu privire la alegerea acestei comisiuni, care urmează să judece și apelurile preoților Drăghici și Păunesau, condamnați la cateristr, de Consistoriul eparhial, pentru acuzațiile aduse mitropolitului primat. Conform unor anume dispozițiuni din regulamentul Consistoriulul, membrul comisiuniei de judecată care își va manifesta părerile, indiferent cum ar fi ele, asupra acuzatului, va trebui să fii recuzat. Astfel stă cazul cu preotul Iliescu din jud. Teleorman, care a trimis mitropolitului primat o telegramă prin care condamna pe preotul Păunescu și Drăghici pentru pasul făcut. Deci și preotul Iliescu, ar trebui recuzat. S’a hotărît ca recuzarea să se facă în ziua de judecata. 1. CAZUL EPISCOPULUI DE ARGEȘ Imediat după terminarea alegerei comisiune de judecată s’au citit mai multe comunicări, iar în urmă episcopul de Argeș a citit o propunere cu privire la atribuțiile Consistoriului in materie de judecată. Prin această propunere episcopul de Argeș arată că art. 18 din legea Sinodală din anul 1909 este în sensul că apelurile vor fi judecate de Consistoriu după ce se va pronunța Sinodal. In consecință care : 1) Apelurile de caterisire ale preoților și diaconilor vor veni la Sf. Sinod, conform art. 30 din legea sinodală. 2) ,Cînd Sf. Sinod va găsi că la judecata Consistoriului eparhial s’a făcut vre-un vitifrr de formă, se va trimite cazul să se judece din nou de către Consistoriul superior bisericesc. 3) Sentințele Consisstoriului superior bisericesc, vor veni spre ritificire la Sf. Sinod și numai după aprobarea Sf. Sinod vor fi definitive. Propunerea episcopului de Argeș a mai fost iscălită și de cîțiva înalți prelați. După cum promisese mitropolitul primat, a trebuit să susțină propunerea episcopului de Argeș, astfel că a fost primită de membrii Consisitoriului. După pronunțarea votului,d. ministru foarte enervat, a părăsit ședința împreună cu d. Gîrboviceanu, iar mitropolitul primat a fost nevoit să ridice ședința- Manopere bulgărești in țară Un spion bulgar, a vrut să arunce în aer, cu dinamită, depozitul cu munițiuni al armatei. — Confirmarea faptului de autoritățile civile și militare —---------------------- Acum șapte opt zile, una din santinelele din jurul depozitului general de munițiini al armatei a observat că un individ travestit în uniformă de soldat, voia să treacă linia santinelelor pentru a se apropia de depozit . Santinela îl oprește și-i cere „parola”. Individul se oprește un moment și apoi dă o parolă veche. Atunci soldatul dă alarma trăgînd un foc de armă, și ordonînd soldatului să stea pe loc. Văzîndu-se demascat, falsul soldat, o luă la fugă. Atunci, atît prima santinelă cit și cele din apropierea ei, au început a trage focuri după fugar. # S’a anunțat numai decât comenduirea pieței, și siguranța generală a statului. D-nii colonel Basarabescu și Ion Panaitescu, directorul siguranței generale, au început chiar în noaptea aceia ancheta acestui caz, care prezintă o gravitate excepțională. Atît din declarațiunile soldaților însărcinați cu paza depozitului, cît și din acele ale locuitorilor de prin prejur, a rezultat că, individul travestit ca soldat, era un bulgar, care de mai multă vreme da tîrcoale depozitului, căutînd să lege relațiuni de prietenie cu soldații. S’a orînduit o anchetă în cercurile bulgărești din Capitală, pentru a se vedea dacă printre acești locuitori se știa ceva despre acest atentat. Este foarte probabil că ancheta ce se face, va stabili existența unui complot bulgăresc, și a unui serviciu de spionaj în jurul instituțiilor noastre militare. Cerînd informațiuni în i aceasta privință, ni s’a confirmat faptul atît la siguranța generală a statului cit și la comenduirea Pieței. Amănute nu ni s’au dat, întrucît cazul este încă în curs de anchetă. Am fost însă asigurați că, cercetările se fac cu multă rigurozitate, și că este foarte probabil că atentatorul va putea fi prins. Despre acest fapt, care a produs o extraordinară impresie în toate cercurile și cu deosebire în cele militare, au fost anunțați și regele și principele Ferdinand. Suveranul este ținut intejc în curent cu mersul anchetei ce se face. Ar Ca urmare a acestui fapt, s-au luat măsuri de întărirea pazei și supraveghere tuturor instituțiunilor militare din țară. Asemenea s’a organizat, un control riguros asupra străinilor aflați în țară. I * In legăturii cu cele de mai sus ni se semnalează un fapt care prezintă de asemeni o escepțională gravitate. Se știe că la alergările de cai de la Iași a asistat, și prințul Ferdinand insoțit de principesa Maria. După alergări, principii moștenitori urmau să plece din Iași cu trenul accelerat de București. Or, spre mirarea ieșenilor, principii au plecat, cu un tren special, înaintea trenului accelerat pe care să fi așteptat la Vaslui. Aci vagonul princiar a fost legat de trenul accelerat, înaintea acestui tren, pe toată distanța pînă la Ploești, la o depărtare oarecare, mergea o mașină izolată pentru cercetarea liniei. Ceva mai mult, călătorii din tren au observat cu mirare că de-a lungul, terasamentului, din distanță în distanță, se aflau jandarmi cu felinare spre a păzi linia. In anumite cercuri nu se ezită a se pune faptele acestea în legătură cu uneltirile bulgărești, a cărora, urmare ar fi și cazul de la depozitul de munițiune al armatei. După toate probabilitățile. Siguranța fusese informată că se pusese la cale vreun atentat, împotriva trenului princiar, de aceea se luaseră acele măsuri de pază. Din cercurile militare nu se mai comunică următoarele amănunte: Faptele relatate de „Dimineața" de astăzi sunt perfect exacte. Cercetările se fac de către comenduire împreună cu siguranța generală. Trebue semnalat că în două nopți âearîndul s'au semnalat încercări de a se ajunge la depozitele de munițiunî. In prima seară individul, sau indivizii, au fost surprinși în dreptul depozitului de munițiune, iar a doua noapte în dreptul pirotehniei. Trăgîndu-se focuri de armă individul sau indivizii au dispărut. Rev. Ultime telegrame întrevederea de la Viena Budapesta, 13 Oct. — „Pester Lloyd“ află din sursă demnă de încredere cu ministrul român de externe d. Djuvara, n’a venit pentru o afacere concretă la Viena. D-sa se afla într’un concediu de mult plănuit, cu prilejul căruia va vizita mai multe orașe. D. Djuvara a făcut ari o vizită de complezență contelui Aehrenthal, iar azi va fi primit în audiență de împărat. Date fiind excelentele relațiuni dintre Austria și România, este foarte firesc ca omul de stat român să fi cerut o audiență împăratului Franz Iosef. Aci această cerere a fost primită cu satisfacție și a fost îndeplinită cu cea mai mare bunăvoință. Știrea că d. Djuvara ar fi avut o scrisoare autografă a regelui Carol pentru împăratul Franz Iosef nu se confirmă. ARESTAREA UNUI FRANCEZ LA SMIRNA Paris, 13 Oct. — In privința suspustiilor francez arestat la Smirna, Poartă a înștiințat pe d. Picheu, ministrul de externe al Franței, că Turcia va respecta drepturile algerienilor stabiliți în Turcia. D- Pichon a mai cerut alte informații mai precise. DIN CAMERA UNGARA — Depunerea budgetului — Budapesta, 13 Octombrie. — In ședința de azi a Camerei, ministrul de finanțe Lucacs a depus budgetul pe 1911. Cheltuielile ordinare se ridică la 1.492.204.078 coroane, față cu o afiirate de 1.503.169.933 coroane. Avem deci, un excedent de 44.965.855 coroane. Ghelturile extraordinare reprezintă suma de 180.253.224 coroane, față de 135.337.198 intrare; un defiscit de 44.916.028 coroane. Intregul budget prevede un excedent de 49.827 coroane. In expozeul său, ministrul a spus că din cauza creșterei continue a cheltuelilor, va fi nevoi să se supună unei revizuiri acele legi cari cuprind o urcare automatică a încasărilor. CALATORIA LUI PARSEVAL VI Budapesta, 13 Octombrie. — Dirijaibilul „Parteval VI“ a vomnit azi ln orele a dim. înapoi spre Viena. Pe la 11, balonul a fost văzut la Győr. Căpitanul Hoffory crezlnd că balonul a suferit în zbor vre-un defecte plecat în întîmpinare cu automobilul. ..Parseval VI“ însă își urmă drumul spre Viena. Care este MAGAZINUL MAI BINE ASORTAT,cu toate noutățile sezonului ȘMN KUR»URI țITTÎM DE CIT 0m C £ B VINDE 1 iU Just JL lil Magasin? I — numai —• I „LA PAPAGAL “ BUCUREȘTI, STR. LIPSCANI, No. 74 ~ 76 m— ----------—J-—o Cereți la toți librarii și depozitarii de ziare SCHIȚE NOUE de I. L. Caragiale. — Un elegant volum de 300 pagini Prețul Ici 2.SO Citiți Duminică, 17 Octom. 1910 În ziarul „Dimineața“ începutul marelui roman Meini sau 'emeea Demon Cea mai senzațională scriere de moravuri care va emoționa profund pe cititori. Scris într-un stil admirabil, romanul VidlaMie Amaram este cu drept cuvînt considerat ca cea mai frumoasă povestire a dragostei și a suferințelor ce isvorăsc dintr’nsa. Cereți dar Duminica, 1 Octombrie dela toți vînzătorii și debitele de ziare Dimineața cu începutul acestui roman. INKMMfro* I *—IS-ȘTIRI ARTISTICE Luni, 25 Octombrie, ora 9 seara, are loc la Ateneu, concertul dat de violoncelistul George L. Georgescu, absolvent al Conservatorului, sub patronajul d-nei Clotilda general Averescu, cu grațiosul concurs al domnișoarei Cherica Foulquier și al lor Suchard Grünberg și Teodor Fuchs. •Programul cuprinde: 1) M. Cvijak : Dumky-Tip; 2) Saint-Saens: Concert pentru violoncel și 3) F. Kohulbert: Trio. Cartea I. Biletele la magazinul Conservatorului, calea Victoriei No. 60, iar în seara Concertului la casa. MOTOARELE se găsesc numai la Sk. Im. BaiMti Shri fost Nicolae Fehéri C-ie - Farnisoare a Ctriței legale —. București, Brăila, Braieia, Botoșani, Istrița transport de Strugurii Bășicată și Crampost dulci, la MANASIRUL EXPOZIȚIE 36, Calea Victoriei, 30 VÎRZIAI’C cZ 60 - 80 bani Kilo Teatrul Modern Opereta Vieneză imn ordinea spectacolelor cari le va da la Teatrul Modern, excelenta trupă de operetă Vieneză cu D-rele Mia Adam, Mila Theren și Erna Bisacco, primele cîntărețe de la Theater an der Wienei Karltheater din Viena, celebrul comit Cutmann și alții. Primul debut va avea loc Vineri 29 Octombrie. Se vor juca: Vineri 29 Octombrie: Dor Graf von Luxemburg; Sîmbăta 30: Die Poupee ; Duminecă 31 Oct.: Liebeswalzer; Luni 1 Noembrie: Die Schoene Von New-York; Marți 2 N-bre: Ein Walzertraum; Mercuri 3 N-bre: Miss Dudelsack ; Jouf fi Noembre: Die Fledermaus ; Vineri 5 N-bre : Fharende Leute ; Simbătă 6 N.: Die, Dollarprinzessin . Duminică 7 : Die Schoene von New-York. Biletele pentru aceste represent»« »uni, se vînd la Agenția de la Independance.NOUL MAGAZIN Witzner&Co. Bul. Elisabeta Mo. G SPECIALITATE DE: TAPETE COTOARE LINOLEUM IffITIRE Gelatinata pentru Se efectuiază orice lucrare de această specialitate, cu cea mai perfectă îngrijire. Espedițiuni în provincie j Decorat Geamuri ‘rams híshei puii PROCURAȚI-VA RENUMITELE îngrășăminte Chimice PENTRU VII — DE LA Fabrica de Preduse Chimice Mărășești BUCUREȘTI, Bulevardul Elisabeta 18 * Prospecta și înstructivani la cerere.