Adevěrul, octombrie 1910 (Anul 23, nr. 7567-7596)

1910-10-14 / nr. 7580

* * Joi 14 Octomb*TC’19Y0 In chestia nemulțumirilor din armată Răspuns „Viitorului” ^•„Viitorul’’ de azi publică un lung comunicat al d-lui mi­nistru­­ de războiu drept răs­puns la destăin­ Uîirile noas­tre, sprijinite pe fapte, în chestiunea nemulțumirilor din armată. Dar, comunicatul minsterial ocolește, de altfel fără nici o abilitate, să răspundă la fap­tele riguros precizate de noi, imultumindu-se, după un prea vechiü și banal elișefl, să ne a­­­run­ce în primul rîn­d veci­­nirca acuzare că defăimăm ar­mata, pentru ca apoi, în res­tul nu mai puțin de trei co­loane, să motiveze desființarea trăsurilor corpurilor de trupă, de cari unii comandanți fă­ceau­ un abuz nepermis. Nu vom răspunde, bine­în­țeles, la prima parte a comu­nicatului d-lui ministru de războiu, pentru că ar fi să ad­mitem, o discuțiune copilă­rească, în joc nefiind o „mică parte a membrilor armatei", — cum pretinde „Viitorul"— ci pur și simplu ‘ persoana ’d-lui general Crăiroicean­u ca ministru de războia și’ care, tocmai în această oficială cali­tate, abuzează de autoritatea d-sale, pentru a introduce bu­nul plac drept singură for­­mă în adminstraț­iunea ar­matei. Așa fiind, opiniei publice, la judecata căreia face apel d-sa, nu i-ar fi prea greu să se pro­nunțe între noi cari divul­găm o stare nenorocită de în­­dru­rî și d. ministru de răz­boiu, care-șî dă toate osten­si­lele nu numai s’o mențină, dar încă s’o perpetueze.­­ Alta, însă, e chestiunea ca­re interesează și asupra căreia cerem să fim lămuriți, fără a se ocoli faptele cu cari am do­cumentat destăinuirile noas­tre. •­**#*« •• Cunoaștem motivele cari au­ îndrituit, pe d. ministru de războiu să desființeze trasu­rile corpurilor de trupă; —- Se cunoaștem chiar așa de bine, în­cât a­u fost cei dinții cari amm anunțat, aprobind-o, aceas­tă măsură și, am aprobat-o tocmai pentru motivele cari au îndreptățit pe Ö. general Grăiniceanu să dea cunoscuta deciziune de astă iarnă. Am înțeles ,însă, atunci, după cum înțelegem și acum, ca măsura să fie generală și e­­gal de riguroasă în aplica­rea ei, pentru toată lumea. Am mai înțeles și înțelegem iarăși ca pilda cea bună să fi pornit de sus în stîrpirea unui a­­buz, de-o potrivă condamna­­bil pentru cei mari ca și pen­tru cei mici.­­ Lucrurile s’au petrecut, in­să, altfel. Și de aceia, pen­tru deplina lor lămurire, ce­rem să ni se răspundă : 1) D. ministru de războiu a întrebuințat automobilele mi­nisterului interesul d-sale­­ personal și familiei d-sale ? 2) Au­tom­i,­ului deteriorat în accidentul regretabil de dău­­nări, automobil cu care d. mi­nistru venea de la moșie cu familia d-sale, era sau nu au­tomobilul ministerului de razboiu ? 3) Soldatul șofeur de la acel automobil făcea, în momen­tul accidentului, de pe urma căruia a rămas schilod, ser­­viciu statului sau serviciu per­sonal d-lui ministru și fami­liei d-sale ? Aceasta în chestiunea pri­vitoare la „abuzurile” coman­danților de trupe cu trăsurile statului.­­ Dar mai este o chestiune, și de­sigur foarte importantă, ca­re se referă în chip direct la nemulțumirile din ar­mată, ne­mulțumiri în documentarea ■ cărora am citat fapte, pe cari însă de ministru, în comuni­catul d-sale, a găsit prudent lucru, să le evite. Și iarăși tot pentru lămuri­rea opiniei publice cerem să ni se răspundă precis și lămu­rit . 1) Este sau nu exact cazul colonelului Solacolu citat de noi ? 2) Este sau nu exact cazul căpitanului Petrescu și acel al locotenentului Ioanid ? 3) Au fost sau nu pedep­siți acești ofițeri pentru că, un „interes de serviciu” au în­trebuințat trăsuri și automo­bile ale statului ? 4) Dacă este exact — și lu­crurile nu vor putea fi tăgă­duite — cum crede­a. minis­tru de războiu, în imparțiala d-sale judecată, că ar putea cadra pedepsirea acestor ofi­țeri, cari au făcut uz de tra­suri și automobile ale statu­lui în interes de serviciu, c­u faptul că d-sa, ministru, a a­­­buzat des automobilele minis­terului în interesul personal al d-sale și familiei d-sale , înainte de a face ori­ce dis­­cuțiune în jurul chestiunei nezmulțumirilor din armată,— și garantăm că nouă amănun­te tot așa de precise nu ne lipsesc, — credem drept lucru să așteptăm și răspunsul d-lui ministru de razboiu, care va trebui să vorbească, pentru că noi, urmînd un vechiut dar bun obicei, am avut grija să dăm nume și fapte. A. M. Primirea demisiei d-lui Cezărescu O SCRISOARE A UNUI DOMN CONSILIER COMUNAL Primim următoarea scri­soare din­­ partea "d-lui consi­lier comunal Mih. D. Botez­­­i dj București, 13 Octombrie 1910 fi“ Domnule redactor. In ziarul „Adeveriți“ fie­eri ci­tesc un articol sub titlul „Pă­țania Domnului Cezărescu", prin care se atribu­e fostului primar, d. V­intilă Brătianu, primirea de­misiei d-luî Cezărescu, iar în "Alt pasaj se atinge chiar demni­tat­eu consilierilor. "Cu riscul de a fi­­ acuzat de in­discreția, nu voi­ tăcea, pentru demnitatea noastră și pentru lă­murirea opiniei Pu­blice. In consfătuirea intimă a consi­lierilor ce au avut top înainte de deschiderea ședinței publice, in cabinetul d-lui Primar, cel care a in­sista­t mai mult pentru res­pingerea demisiei d-ftul Cezăres­­cu a fost A Vlat­ă Bruteanu, care au invocat și uzul parla­mentar unde demisiile se resping, fie eheair a­le adversarilor, pe cînd majoritatea­ Consilierilor au fost de părere contrarie, pentru că d. Cezărescu nu-șî dăduse de­misia pe o chestie de interes ge­neral, ci pe o chestie personală, iar prin reflecția d-sale neîngri­jită că damele dictează la Pri­mărie, atingea direct persoana «Mui Primar Procopie Dumitre­scu și indirect al Consilierilor foștii d-sale colegi HAU! cu deosebită considerație mm MIHAIL D. BOTEZ consilier comunal Cu toate destăinuirile pe seari ni le face d. consilier Bo­tez îi lăsăm d-sale naivitatea sau abilitatea de a se arăta convins că dacă în consfătui­rea intimă dl. Vintila Brătia­nu avea sincera intenție de a se respinge demisia d-lui Ce­zărescu aceasta nu s’ar fi fă­cut. S’o creadă d. Botez, dar, să nu ne ceară s’o credem noi I f..­ Dovada de sinceritatea do­rinței d-lui Vintila Brătianu în consfătuirea intimă, este faptul că în ședință publică a fost unanimitate pentru pri­mirea demisiei d-lui Ceză­rescu, adică d. Vintilă Brătia­nu a „stăruit” ab­ta să se res­pingă demisia d-lui Cezăres­­cu pînă ce a votat și d-sa pen­tru primirea ei?!... D. Mihail D. Botez crede că un pasaj al articolului no­s­tru atingea demnitatea consi­lierilor. Unde crede oare d. Botez ca o fi sediul demnita­tei consilierilor?... D­. consilier Botez mai face o destăinuire. In adevăr, în privința aluziei d-stă cu că „damele dictează la pri­mărie” nu se prea știa dacă privește anume pe vr’un­­ edil. D. Mihail Botez ne încredin­țează însă prin scrisoarea sa că aluzia d-luî Cezărescu „a­­tingea direct persoana, d-lui Procopie Dumitrescu” și nu­mai „indirect” pe acea a con­silierilor. Mulțumim d-lui Botez pen­tru destăinuirile d-sale, cu atît mai mult cu cit le-a făcut „cu riscul de a fi indiscret” și a face un serviciu „Adeverului” -------------­ Comunicatul Sindicatului presei Președintele sindicatului presei, faimosul domn I’rocopiu, a lansat în nimiere comitetului acestui sindicat, o circulară prin care, în chip insolit, retreriîndu-se la o a­dresă ia directoru­lui nostru către direcțiunea Teatrului Național, după obligatoriile insulte la­­ adresa noastră,­­avansea­ză atâtea ine­xactitățî câte cuvinte scrie. Așa afirmă că din Sindicatul pre­sei face­­ parte majoritatea covârși­toare a ziariștilor din­ București. Or, avem în Capitală peste 250 de zia­riști, iar în Sindicat sânt vre-o opt­zeci. Așa fiind, se mai poate vorbi de majori­tatea­ covârșitoare a ziariș­tilor? Pe de altă parte însă faimosul domn Procopiu, aruncă tuturor zia­riștilor­­ cari nu fac parte­­ din Si­ndi ,ri. insulta că noi au o purtare bună în societate. E aceasta o abilitate stilistică a eminentului „ziarist” ce este d. Pro­­corpiu, care însă nu poate ati­nge a­­tîția gazetari efectivi, merituoși și cinstiți, a căror­­ activitate gazetă­rească și purt­are în societate, e alt­fel consacrată de­­c­ît prin certifica­­tele de bună conduită, foarte dubi­oase de alt­fel, pe cari le-ar putea elibera un analfabet ca omul Dinas­tiei și „partizanii” săi cari au în­­tr'adevăr nevoe de certificate de bu­nă purtare, dată fiind reputația lor bine stabilită. Cu­ privește Sindicatul presei în­suși, el niu mai este­­ astăzi de­­cît o gașcă politică, pusă î­n slujba guver­nului și partidului liberal,­­pe con­tul fondurilor de alții adunate ca să servească pentru­­ ajutorarea ziariș­tilor bătrâni și realmente bolnavi sau fără de ocu­pațiune, și numai pentru aceștia. Mai rămâne să răspunetem afirma­ției că „Adevărul” ar combate Sin­dicatul presei. „Adevărul“, a­ceasta o știe toată lumea n­ein­teresată, a­­ contribuit la întemeierea și dezvol­tarea Sindicatului presei, contra vo­inței faimosului Procopiu, cît timp Sindicatul­­ a înțeles să fie o repre­zentanță­­ a ziariștilor și nu un in­strument­­ al politicianilor cari s’au strecurat fără de nici u­n merit în capul unor gazete ca și în acel al Sind­icatului. Sindicatul­­ a fost o i­n­­stituți­une a presei, cât timp a fost în capul său d. Alexandru Ciurcu, a­cest vechiu gazetar, care, în opoziție cu actualul președinte, știe să scrie. Cînd politician­ii liberali, în special brătieniști, au acaparat și Sindica­tul­, cum au acaparat și alte institu­ții sha și astă­ze*3' soarta lui a fost, OSSE sigilată. El nu mai erai o trăsătură de unire între gazetari, ci un instru­ment de dezbinare. Prin aceasta în­să s'au surpat temeliile pe cari fu­sese clădit, așa că a pierdut însăși rațiunea existenței sale. Di­n acel moment „Adevărul" înt mai putea susține Sindicatul care transplantase pasiunile și luptele po­litice pe tărâmul pe care trebuia să se cultive armonia colegială în baza intereselor profesionale care sânt a­­celeași pentru toți gazetarii. Din a­­cel moment Sindicatul însuși tre­buia să devie cîmpul de joc al unei clici, care va trebui să cadă, sau va îngropa însăși instituțiuniea pentru care, pe-î drept, nu ea ia­ cheltuit atâta muncă. to" Citiți în pag. IV: Tragerea Loteriei Statu­lui cl. VII a ziua 11-a.— Finanțe și comerț. —Un concurs. — Corn e vre­mea.— Al treilea sim­fonic. K­e Iraji D. Bădăran și banchetul lakisi Din cercurile carpiste se colportează tot soiul de versiuni In legătură cu fap­tul că d-nu Alexandru Ba­darau­ nu va participa as­­tă seară la banchetul ce se dă In onoarea d-lui Tache Ionescu. Am întrebat pe d-nu Bă­­dărău, care se află la Iași, ce are de spus asupra ace­stor zvonuri și d-sa ne-a ru­gat să arătăm că absența d-sale la banchetul de astă­­seară se datorește faptului că d-sa e reținut la Palatul de Justiție din Iași, unde are de pledat In continuare un proces al unui client din străinătate cu Banca națională, termenul jude­care! In continuare fiind fixat înainte de a se fi fi­xat data banchetulu! și d-sa fiind singurul avocat care mai avea de pledat, d-na Bădărău se află în imposibilitate de a fi față la banchetul de asta seară. „Epoca" de azi a voit să subli­nieze în mod tendențos lipsa d-lui Bădăran la banchetul de astă-seară. În cercurile carpiste se spunea chiar că ziarul d-luî Filipescu va publica tex­tul unei telegrame parti­culare adresată de d. Bădărău d-luî Dimitropol, telegramă care e un fel de epigramă cu privire la dreptul de liberă manifestare a membrilor unui partid în ce privește inițiativele sau părerile personale. De altfel iată cum se explică în cercurile takiste această telegramă: D. Bădărău cetind mai de mult d-lui Dimitropol unele amănunte cu privire la o acțiune a d-sale, șeful conservatorilor democrați din Dîm­­bovița a răspuns că ar trebui să aibă și hotărîrea d-lui Take Ionescu și a comitetului executiv. Acum cînd d. Dimitropol a luat inițiativa banche­tului, d. Bădărău a voit să întoarcă zeflemeaua și la întrebat pe d. Di­­mitropol dacă are autorizarea șefu­­lui sau a comitetului executiv. D. Alexandru Bădărău a ex­pediat astăzi d-lui Take Io­nescu următoarea telegramă : TAKE IONTESCU șeful partidului cons.-democrat București In numele amicilor din Iași, Vaslui și Fălciu îți reînoesc cu­ ocazia aniversarei de astă­zi, sentimentele noastre de ad­mirație și îți urăm viață în­delungată pentru ca cu munca rodnică și prin geniul d-tale să triumfe revendicările legitime ale țării și ale neamului. A. A. Bădărău . vo .... * Ni se telegrafiază din Ichlad: Ivindu-se printre elevii clasei a patra a liceului Codreanu din loca­litate un tur mortal de scarlatină galopantă, cursurile au fost suspen­date pe 5 zile ca măsură higienică. D-na Lucia Petrovici-Armi a făcut apel contra sentinței tribu­nalului, care admițind cererea de punere sub consiliu judiciar a d-lui P­etrovici-Armis, numise trei persoane ca consiliu­ judiciar, fixind cîte o mie de lei pentru, fie­care, pe lună. Curtea de apel secția IV, admi­­tind apelul, a hotărit că nu se poate numi de­cit un singur con­silier judiciar și a menținut nu­mai pe d. Al. Qicț­î, elwinînd pe ceilalți doi, și făcînd retribuția d-lui Giani numai la 100 lei pe lună. ■ Curtea a menținut executarea provizorie a sentinței. Corespondentul nostru din Sofia ne comunică următoa­rele : Regele a primit azi pe pri­­mul-ministru Malinof, căruia i-a cerut informațiuni detai­late asupra incidentului din Turtucaia. „Epoca“ dezminte că fruntașii carpiști răspîndesc mereu zvonul despre apropiata lor venire la pu­tere. Iată însă că faptul se dove­dește încă odată și în mod precis. Unul din fruntașii lor, d. C. G. A­­rion a pledat ori într’un proces la Curtea de apel din Galați. Amintin­­du-i-se că la 15 Decembrie va avea să pledeze înaintea aceleiași Curți într’un proces, d. Arion a răspuns: — In ziua de 15 Decembrie nu vem­ putea pleda, căci voia fi mi­nistru. Mare succes de vânzare la Feder pentru Opera italiană. Biletele ipen­­tru reprezentațiile cu ilustrul Bat­­tistini și admirabila trupă anunțată se iau cu asalt. Pentru „Emani" mai toată sala, fiind vândută, se va cere lui Battistini să dea o reprezen­tație suplimentară cu această operă. 3 IVI m Consistoriul superior bisericesc . -O propunere a episcopului de Argeș cu pr ivire la judecarea apelurilor.—Complectarea comisiunei de judecată — ---------**—■— ,’â , -*— Ședința de azi Ședința trecută a Const Mortului superior bisericesc a dat naștere la un viu­ conflict între preoți ii de mir și inait­ii prelați cu privire la atribuțiile Cisișt&riulm in materie de judecată, conflict care a fost comentat mai ales în anu­mite cercuri bisericești și de că­tre aceia cari a,u susținut că in­ curînd arome neînțelegeri se vor ivi chiar între membrii Consisto­­riului, înalții prelați c­jutînd să impue celorlalți membri în toate chestiunile ce se discută. Faptul că acest conflict a avut un răsunet atît de mare, mai a­­les în urma celor publica­te prin ziare, a făcut, pe membrii Con­­­sistoriului să ia­ măsuri drastice că cei din afară să nu mai poată afla nimic din cele ce se discută în Consistoriu. In sala de ședințe, în timpul discuțiunilor, nu mai poate Pă­trunde­­ nimeni afară de membrii Cosistoriului și ministrul de ins­trucțiuni publice. Măsura aceasta este de altfel în conformitate cu regulamentul Consistoriului. Preoții se întreabă însă de ce Se face excepție pentru d. Gîrbo­­viceanu, administratorul Cassei bisericei, care a continua­t să a­­siste la ședință. DESCHIDEREA ȘEDINȚEI DE AZI La orele 9 și ju.n., mitropolitul primat declară ședința deschisă. Afară­­ de episcopul de Roman, care lipsește și care își motivează absența spunând printr’o adresă că este bolnav, mai sânt absenți: episcopul Dionisie al Buzăului, arhiereul Nicodem de la Iași și arhiereul Calist Botoșeneanu­l. O consfătuire a avut loc în­­nainte de deschiderea ședinței între mitropolitul primat și epis­copul de Argeș, consfătuire la a junat parte și d. ministre Haret. Scopul­­ acestei consfătuiri a fost stabilirea unei înțelegerii cu privire la atribuțiile Consistoriu­lul superior bisericesc în materie de judecată. Se știe că episcopul de­­ Argeș a cerut ca apelurile p­re­o­țil­or și diaconilor caterisiți să fie pre­zentate Iniția la Sinod și dacă acesta va găsi că s’a judecat ne- Idirecțty cazul să fie trimis din imn spre judecare Consistoriului superior bisericesc. Cu totul de altă părere erau de miniștr­ii Haret și mitropolitul primat. Toate intervențiile pe lângă e­­piscopul de Argeș au fost de pri­sos, episcopul a declarat că-șî va da demisia dacă nu i se va primi propunerea. Spre a se evita un nou conflict, mitropolitul primat a fost nevoit să promită episcopului de Argeș câ-î va susține propunerea. COMPLECTAREA COMISIUNEI DE JUDECATA In ședința trecută a Consisto­riului, la alegerea membrilor co­misiunea de Judecată, s'a d­eclara­t balotaj pentru locul al treilea. Episcopul de Argeș a propus în ședința, de astăzi ca acest loc să fie ocupat, de preotul­ Antonovicî, cel mai indicat dintre membrii­i Consistoriului. Preotul Antonovicî a fost ales prin aclamații. O foarte justă observație a fă­cut un membru al comsistoriului cu privire la alegerea acestei co­­­misiuni, care urmează să judece și apelurile preoților Drăghici și Păune­sau, condamnați la cateri­str, de Consistoriul eparhial, pentru­­­ acuzațiile aduse mitropo­­litului primat. Conform unor anume dispozi­­țiuni din regulamentul Consist­o­­riulul, membrul comisiunie­i de judecată care își v­a manifesta părerile, indiferent cum ar fi ele, asupra acuzatului, va trebui să fii­ recuzat. Astfel stă cazul cu preotul Iliescu din jud. Teleorman, care a trimis mitropolitului primat o te­legramă prin care condamna pe preotul Păunescu și Drăghici pentru pasul făcut. Deci și preotul Iliescu, ar tre­bui recuzat. S’a h­otărît ca recu­zarea să se facă în ziua de ju­decata. 1. CAZUL EPISCOPULUI DE ARGEȘ Imediat după terminarea alege­­rei comisiune­ de judecată s’au ci­tit m­ai multe comunicări, iar în urm­ă episcopul de Argeș a citit o propunere cu privire la atribu­țiile Consistoriului in materie de judecată. Prin această propunere episco­pul d­e Argeș arată că art. 18 din legea Sinodală din anul 1909 este în sensul că apelurile vor fi ju­decate de Consistoriu după ce se va pronunța Sinodal. In consecință care : 1) Apelurile de caterisire ale preoților și diaconilor vor veni la Sf. Sinod, conform art. 30 din legea sinodală. 2) ,Cînd Sf. Sinod va găsi că la judecata Consistoriului eparhial s’a făcut vre-un vitifr­r de formă, se va trimite cazul să se judece din nou de către Consistoriul su­perior bisericesc. 3) Sentințele Consisstoriului su­perior bisericesc, vor veni spre r­it­i­ficire la Sf. Sinod și numai după aprobarea Sf. Sinod vor fi­­ definitive. Propunerea episcopului de Ar­geș a mai fost iscălită și de cîți­­va înalți prelați. După cum promisese mitropo­litul primat, a trebuit să susțină propunerea episcopului de Argeș, astfel că a fost primită de mem­brii Consisitoriului. După pronunțarea votului,­­d. ministru foarte enervat, a pără­sit ședința împreună cu d. Gîr­­boviceanu, iar mitropolitul pri­mat a fost nevoit să ri­di­ce șe­dința- Manopere bulgărești in țară Un spion bulgar, a vrut să arunce în aer, cu dina­mită, depozitul cu munițiuni al armatei. — Confir­marea faptului de autoritățile civile și militare —----------------------­ Acum șapte opt zile, una din santinelele din jurul de­pozitului general de muni­ții­­ni al armatei a observat că un individ travestit în u­­niformă de soldat, voia să treacă linia santinelelor pen­tru a se apropia de depozit . Santinela îl oprește și-i ce­re „parola”. Individul se o­­prește un moment și apoi dă o parolă veche. Atunci solda­tul dă alarma trăgînd un foc de armă, și ordonînd soldatu­lui să stea pe loc. Văzîndu-se demascat, falsul soldat, o luă la fugă. Atunci, atît prima santinelă­­ cit și cele din apropierea ei, au început a trage focuri după fugar. # S’a anunțat numai decât co­­menduirea pieței, și siguran­ța generală a statului. D-nii colonel Basarabescu și Ion Panaitescu, directorul si­guranței generale, au început chiar în noaptea aceia anche­ta acestui caz, care prezintă o gravitate excepțională. Atît din­­ declarațiunile sol­daților însărcinați cu paza de­pozitului, cît ș­i din acele ale locuitorilor de prin preju­r, a rezultat că, individul travestit ca soldat, era un bulgar, ca­re de mai multă vreme da tîr­­coale depozitului, căutînd să lege relațiuni de prietenie cu soldații. S’a orînduit o anchetă în cercurile bulgărești din Capi­tală, pentru a se vedea dacă printre acești locuitori se știa ceva despre acest atentat. Este foarte probabil că an­cheta ce se face, va stabili existența unui complot bul­găresc, și a unui serviciu de spionaj în jurul instituții­lor noastre militare. Cerînd informațiuni în i a­­ceasta privință, ni s’a confir­mat faptul atît la siguranța generală a statului cit și la comenduirea Pieței. Amănute nu ni s’au dat, în­tru­cît cazul este încă în curs de anchetă. Am fost însă asigurați că, cercetările se fac cu multă ri­gurozitate, și că este foarte probabil că atentatorul va pu­tea fi prins. Despre acest fapt, care a produs o extraordinară im­presie în toate cercurile și cu deosebire în cele militare, au­ fost anunțați și regele și prin­cipele Ferdinand. Suveranul este ținut intejc în curent cu mersul anchetei ce se face. Ar Ca urmare a acestui fapt, s-au luat­ măsuri de întărirea pazei și supraveghere tuturor ins­­tituțiunilor militare din țară. Asemenea s’a organizat, un control riguros asupra străi­nilor aflați în țară. I * In legăturii cu cele de mai sus ni se semnalează un fapt care prezintă de asemeni o escepțională gravitate. Se știe că la alergările de cai­ de la Iași a asistat, și prin­țul Ferdinand insoțit de prin­cipesa Maria. După alergări, principii­­ moștenitori urmau să plece din Iași cu­ trenul acce­lerat de București. Or, spre mirarea ieșenilor, principii au­ plecat, cu un tren special, înaintea trenului accelerat pe care să fi așteptat la Vaslui. Aci vagonul princiar a fost legat de trenul accelerat, înaintea acestui tren, pe toată distanța pînă la Ploești, la o depărtare oare­care, mer­gea o mașină izolată pentru cercetarea liniei. Ceva mai mult, călătorii din tren au observat cu mirare că de-a lungul, terasamentului, din distanță în distanță, se aflau jandarmi cu felinare spre a păzi linia. In anumite cercuri nu se ezită a se pune faptele aces­tea în legătură cu uneltirile bulgărești, a cărora, urmare ar fi și cazul de la depozitul de munițiune al armatei. După toate probabilitățile. Siguranța fusese informată că se pusese la cale vre­un aten­tat, împotriva trenului prin­ciar, de aceea se luaseră acele măsuri de pază. Din cercurile militare nu se mai comunică următoarele a­­mănunte: Faptele relatate de „Dimi­neața" de astăzi sunt perfect exacte. Cercetările se fac de către comenduire împreună cu siguranța generală.­­ Trebue semnalat că în două nopți âearîndul s'au­ semna­lat încercări de a se ajunge la depozitele de munițiunî. In prima seară individul,­­ sau­ indivizii, au fost­ surprinși în dreptul depozitului de mu­­nițiune, iar a doua noapte în dreptul piroteh­niei. Trăgîn­­du-se focuri de armă indivi­dul sau indivizii au dispă­rut. Rev. Ultime telegrame întrevederea de la Viena Budapesta, 13 Oct. — „Pester Lloyd“ află din sursă demnă de în­credere cu­ ministrul român de ex­terne d. Djuvara, n’a venit pentru o afacere concretă la Viena. D-sa se afla într’un concediu de mult plănuit, cu prilejul căruia va vizita mai multe orașe. D. Djuvara a făcut ari o vizită de complezență contelui Aehrenthal, iar azi va fi primit în audiență de îm­părat. Date fiind excelentele relațiuni dintre Austria și România, este foar­­te firesc ca omul de stat român să fi cerut o audiență împăratului Franz Iosef. Aci această cerere a fost primită cu satisfacție și a fost îndeplinită cu cea mai mare bunăvoință. Știrea că d. Djuvara ar fi avut o scrisoare autografă a regelui Carol pentru împăratul Franz Iosef nu se confirmă. ARESTAREA UNUI FRANCEZ LA SMIRNA Paris, 13 Oct. — In privința sus­­pu­stiilor francez arestat la Smirna, Poartă a înștiințat pe d. Picheu­, ministrul de externe al Franței, că Turcia va respecta drepturile alge­rienilor stabiliți în Turcia. D- Pichon a mai cerut alte infor­mații mai precise. DIN CAMERA UNGARA — Depunerea budgetului — Budapesta, 13 Octombrie. — In ședința de azi a Camerei, ministrul de finanțe Lucacs a depus budgetul pe 1911. Cheltuielile ordinare se ridică la 1.492.204.078 coroane, față cu o afi­­­irate de 1.503.169.933 coroane. A­­vem deci, un excedent de 44.965.855 coroane. Ghelturile extraordinare reprezin­­tă suma de 180.253.224 coroane, fa­ță de 135.337.198 intrare; un defis­cit de 44.916.028 coroane. In­tregul budget prevede un ex­­cedent de 49.827 coroane. In expozeul său, ministrul a spus că din cauza creșterei continue a cheltuelilor, va fi nevoi să se supu­nă unei revizuiri acele legi cari cu­prind o urcare automatică a încasă­rilor. CALATORIA LUI PARSEVAL VI Budapesta, 13 Octombrie. — Di­­rijaibilul „Parteval VI“ a­ vomnit a­zi ln orele a dim. înapoi spre Viena. Pe la 11, balonul a fost văzut la Győr. Căpitanul Hoffory crezlnd că balonul a suferit în zbor vre-un defect­e plecat în întîmpinare cu automobilul. ..Parseval VI“ însă își urmă drumul spre Viena. Care este MAGAZINUL MAI BINE ASORTAT,­­cu toate noutățile sezonului ȘMN KUR»­URI ț­ITTÎM DE CIT­­­ 0m­ C £ B VINDE 1 i­U Ju­st JL lil Magasin? I — numai —• I „LA PAPAGAL “ BUCUREȘTI, STR. LIPSCANI, No. 74 ~ 76 m— ----------—J-—o Cereți la toți librarii și depozitarii de ziare SCHIȚE NOUE de I. L. Caragiale. — Un ele­gant volum de 300 pagini Prețul Ici 2.SO Citiți Duminică, 17 Octom. 1910 În ziarul „Dimineața“ începutul marelui roman Me­ini sau 'emeea Demon Cea mai senzațională scriere de moravuri care va emoționa pro­fund pe cititori. Scris într-un stil admirabil, ro­manul VidlaMie Amaram­ este cu drept cuvînt considerat ca cea mai frumoasă povestire a dragostei și a suferințelor ce is­­vorăsc dintr’nsa. Cereți dar Duminica, 1­ Oc­tombrie dela toți vînzătorii și debitele de ziare Dimineața cu începutul acestui roman. INKMMfro* I *—IS-­­ȘTIRI ARTISTICE Luni,­ 25 Octombrie,­ ora 9 seara, are loc la Ateneu, concertul dat de violoncelistul George L. Georgescu, absolvent al Conservatorului, sub­ p­atronajul d-nei Clotilda general A­­verescu, cu grațiosul concurs al domnișoarei Ch­erica Foulquier și al l­or Suchard Grünberg și Teodor Fuchs. •Programul cuprinde: 1) M. Cvij­ak : Dumky-Tip; 2) Saint-Saens: Concert pentru violoncel și 3) F. Kohulbert: Trio. Cartea I. Biletele la magazinul Conservato­­rului, calea Victoriei No. 60, iar în seara Concertului la casa. MOTOARELE se găsesc numai la Sk. Im. BaiMti Shri fost Nicol­ae Fehér­i C-ie - Farnisoare a Ctriței l­egale —. București, Brăila, Braieia, Botoșani, Istrița transport de Strugurii Bășicată și Crampost dulci, la MANASIRUL EXPOZIȚIE 36, Calea Victoriei, 30 VÎRZIAI’C cZ 60 - 80 bani Kilo Teatrul Modern Opereta Vieneză imn ordinea spectacolelor cari le va da la Teatrul Modern, ex­celenta trupă de operetă Vieneză cu D-rele Mia Adam, Mila Theren și Erna Bisacco, primele cîntărețe de la Theater an der Wien­ei Karl­­theater din Viena, celebrul comit­ Cutmann și alții. Primul debut va avea loc Vineri 29 Octombrie­­. Se vor juca: Vineri 29 Octombrie: Dor Graf von Luxemburg; Sîmbăta 30: Die Poupee ; Duminecă 31 Oct.: Liebeswalzer; Luni 1 Noembrie: Die Schoene Von New-York; Marți 2 N-bre: Ein Walzertraum; Mercuri 3 N-bre: Miss Dudel­­sack ; Jouf fi Noembre: Die Fle­dermaus ; Vineri 5 N-bre : Fha­­rende Leute ; Simbătă 6 N.: Die, Dollarprinzessin . Duminică 7 : Die Schoene von New-York. Biletele pentru aceste represent»« »uni, se vînd la Agenția de la I­n­­dependance.­­NOUL MAGAZIN Witzner&Co. Bul. Elisabeta Mo. G SPECIALITATE DE: TAPETE COTOARE LINOLEUM IffITIRE Gelatinata pentru Se efectuiază ori­ce lucrare de aceas­tă specialitate, cu cea mai perfectă­­ îngrijire. Espedițiuni în provincie j Decorat Geamuri ‘rams híshei puii PROCURAȚI-VA RENUMITELE îngrășăminte Chimice PENTRU VII — DE LA Fabrica de Preduse Chimice Mărășești BUCUREȘTI,­­ Bulevardul Elisab­eta 18 * Prospecta și înstructivani la cerere.

Next