Adevěrul, noiembrie 1910 (Anul 23, nr. 7597-7626)

1910-11-01 / nr. 7597

SJJOHHf-f No embrió 1910 3 a i romnînismului bucovinean, tot grupul parlamentar socialis s’a asociat la­ interpelare. Și, tot așa în sfîrșit, cînd același Grigo­rovină a interpelat gu­vernul pentru concursul ce a dat guvernului român cu pri­le­jul expulzării lui Racovski, — chestiunea aceas­ta fiind socotită și ea ca o chestie na­țională românească. Am dat aceste exemple, că fiind mai cunoscute la noi, ca să se vadă că și în chestiile na­ționale grupul parlamentar a fost în­totdeauna perfect unit, deși după statut putea să nu fie, fără ca aceasta să implice o dezbinare. Dar exemplele s’ar putea înmulți la infinit, cu fapte privitoare la toate na­ționalitățile. Cum s’a ivit deci conflictul cu cehii? * ! Iată cum: ^ í Unul din cele mai freqvente motive de războiă între națio­nalitățile austriace îl formează chestia școalelor. După lege, pe teritoriile perfect demarca­te din punctul de vedere na­țional, școalele sunt naționale, adică ale naționalității respec­tive. Deci, ele sunt cehe pe te­­ritorii pur germani, etc. în re­giunile unde populația a ames­tecată, școlile sunt făcute pen­tru naționalitatea cea mai nu­meroasă, minoritățile naționa­le rămînînd cu desăvîrșiri lip­site. Aceasta e o mare nedrep­tate, căci grație acestei dispo­ziții, asistăm, de pildă, la fap­tul straniu­ că în Viena cehii, cari se pretind în număr de 400.000, cărora în tot cazul și nemții le recunosc 200.000,— cehii n’au în­ .Viena nici o școală. Spre­­ a se pune capăt acestei stări de lucruri d­-rul Adler a venit cu un proiect de lege ca statul să, facă pretutindeni școli și pentru minorități, in măsura în care ele pot furniza numărul suficient de elevi. A­­ceastă propunere admirabilă, care aniihila dintr’un condei cel mai temeinic motiv de sfî­­șiere nationale, a fost respin­să, dovedindu-se astfel că de­putații burghezi vor continua­rea luptelor. In același timp însă națio­nalistul ceh Stanec vine cu propunerea de a se face școli naționale numai pentru mino­ritățile cehe. Firește, deputa­ții socialiști nu puteau vota a­­ceastă propunere șovinistă, fiind împotriva oricărui pri­vilege național, nu puteau vota unul pentru cehi. Toate naționalitățile austriace au lo­calități unde formează mino­ritatea, prin urmare trebue școli pentru toate minoritățile nu numai pentru cele cehe! De aceea socialiștii au votat contra propunerii lui Stanec. Dar fiu toti socialiștii. So­cialiștii cehi au votat pentru De ce? Pentru că, oricum, eu ca cehi nu puteau vota contra unei­­ propuneri care cere școli pentru cehi, chiar dacă cere­rea e făcută într’o formă im­proprie. Pentru întîia oară, deci, s’a făcut uz de acea dis­poziție a statului care în­gă­­duie votul independent în chestiile naționale. Acesta e tot conflictul, care, cum vedeți, se reduce la mai nimic. El a luat însă oarecari proporții prin polemica urma­tă apoi între cele două fracții. A fost mai mult o polemică de logică. Nemții ziceau: “ Voi, cehii, trebuia să vo­tați contra, ca și noi­, pentru că nu trebuie să încurajați a­­pucăturile șoviniste ale cehi­lor. Ați votat propunerea noas­tră de a se da școli tuturii na­ționalităților, implicit ațî vo­tat deci și pentru minoritățile c­ehe, căci fiind pentru voi, sînteți și pentru o parte, și deci trebuia să vă opriți aci.. Cehii zice­ați: — Voi, netoții, trebuia să vo­tați contra ca și noi, căci trebue combateți ori­cîn­d apucăturile șoviniste ale nemților. Ați vo­tat propunerea de a se da școli tuturor minorităților, deci nu le puteți refuza unora din ele , cînd se prezintă prilejul. Toc­­mai fiindcă partea e fracție a întregului, nu puteți refuza partea după ce ați votat între­gul. Cine are dreptate? Lăsăm să judece cititorii. Presa burgheză a căutat să dea acestui incident proporții pe cari fiu le poate avea. El sa isprăvit a ei. Se poate ca, în împrejurări identice, să-l vedem repetindu-se. Dar la o diviziune a partidului nu va duce, tocmai pentru că s’a prevăzut cazul dela început, și s’a lăsat tuturora libertatea de acțiune în asemenea ma­terii. .. .. * 4 #;î­ * "' Cea mai bună dovadă că conflictul n'are importanță, este că nici una din părți nu la adus înaintea congresului de la Haga. Acolo au adus conflictul sin­dical. Il vom cerceta și pe a­­cesta în articolul viitor, după care sperăm că publicul ro­mân va fi pe deplin edificat. 1 -I v’V­I- • G. „Neoiob­ăgia“ la Iași IAȘI, $0 Octombrie.—Din volu­mul „Neoiobăgia” al lui Dobro­­geanu-Gherea ,au sosit la librăria Socec 180 de exemplare, cari s'ai­ vin,­Lut, toate, întro jumătate de oră. Cererile pentru acest vo­lum sunt foarte multe, și stărui­toare.—Dim. — -------------—eas­ jtoaMa, In num­arul de Sîmbătă, ziarul bu­dapestan .,Neues Politisches VolUosblatt” publică sub titlul de mai bus un articol nostru în ca­re satirizează cunoscutul ordin al guvernului român de a se urmă­ri toți acei cari vor întrebuin­ța, ’aparate electrice sau da bear ziua pentru aprins țigări. Ziarul burdupeis­tan îșî bate joc de această măsură, nu fiindcă e luată de guvernul român, ci fiind­că măsura în sine o ridiculă și stupidă. ț Ga­ m­otiv la acest articol, „Neues Politisches Volksblatt”, pu­­­blică­­ aceste cîteva rânduri. „Guvernul réttzín, printr’o dis­poziție luată oprește cu asprime întrebuințarea aprinzătoarelor e­­lectrice sau de benzină. Poliția a fost însărcinată să observe publi­cul. Cine Vai fi prins că Întrebuin­țează r­n ast­fel de aparat va fi condamnat la amendă în bani, iar aparatul îi mai fi confiscat. Guvernul vede in întrebuințarea acestor aparate o călcare a mo­nopolului asupra ctitoritelior, și prin aceaista„ o păgubir­e a sta­­tulu­ i’. Apoi zidrnul bud­apestan continuă astfel : „Vă rog să nu rîdeți, ci să luați o mutră gravă, potrivită cu gra­­vitația situației și demnitatea chestiune! !... De altfel și d. Schiller (poetul celebru german) a scris în sensul acesta : „Woh­lthäu­g ist des Feuere Macht, „Wen sie der Mensch’bezähmat, ' bewacht” (Bine­cuvîntată e puterea focului Când omul o domolește, o păzește) Sub cuvântul „om” poeziui­­ a în­țeles de­­­sigur autoritatea poli­țienească, în legătură cu cîntecul regretatului cântăreț Ruch de la teatrul de varietăți: „De Menscher, ja, de zahl’n a was „Dansa de sun uu manier­ert“ (Oamenii, da, numără și el ceva Doar sunt frumerotați) Așa­dar omul numerotat trebue să păzească focul. Că asta el a introdus în viața protetică imag­inii! la buni! noștri vecin! ro­mân! — tasta e muma! uni joc al întîmplării și o chestiune de timp. In Romînia sa monopolizat de unî boemi sînt împovărați cu­m­ aparține statului, totul ce arde aparține stă­pînirea și a ajuns o chestiune­­ arzătorre. Și acolo sus în Olîmp n’au pro­cedat altfel. Și acolo focul a fost monopolizat, pentru fiecare chi­brit trebuia plătită dare, ca zei! Să poată chivernisi cum se cuvine veniturile statului. Dar un Prometeu oare­c­are a inventat o aprinzătoare automată de ajuto­rul căreia îți putea­ bate joc de monopol. Pentru aceia i s’a scos bietului om toți rărunchii. In viața modernă se procedează ■altfel. 1 La noi se introduce monopolul asupra focului, iar mult răbdăto­rii boemi sunt împovărați cu u n nou impozit, iar ca să nu-i vie cuiva prin minte să fure încă o­­dată focul, s’a înființat o poliție severă. Veți întreba, pentru ce ne inte­resăm noi, ungurii, de măsura guverrnîului romii, î Păi de, ho­lera și monopolurile de stat sunt epidemii, cari graseiază interna­țional, ivindu-se em­fdl­ici, cinci colo­. Și la noi se fac pregătiri pentru monopolul asupra chibri­­telor, pentru a sechestra și ulti­ma se înteie din lumina vieții noastre. Așa­dar, fiți atenți, domnișo­rii mei, să fiți prevăzători de c­u vreme, pentru a nu avea neplă­ceri cu onorabilul fisc, și cu­ mai puțin cu strat?nîca noastră poliție. Curînd ne vom îindui viața după mostra romînea­scă. De­­ aci înainte va exista în noi numai focul legal ungar și eîti­­mea chibr­ițelor întrebuința­te va servi ca unitate de măsură pentru măsurarea spiritului patriotic, inspirați de pilda romînea­scă, ne vom crea un statut de pedepse și amenzi care va intra în vi­goare odată cu monopolul asupra chibritelor. Acela care va ruga pe aproa­pele sau să-i pun la dispoziție ți­gara aprinsă pentru a-șî aprinde țigara­ proprie *— acela va fi ares­tat, căci a adus pagubă statului. Oratorii cari vor tine cu urmări aprinse, li se vor retrage cuvîn­­tul, căci ori­ce aprindere •(? per­misă ’numai cu ajutorul chibrite­lor. F<:.T’"Vie șî­­ domnișoarele cari­at) T­ [UNK]'•■•lit arzătoare, sînt primej­­dio­­­s statului, fiindcă de regulă ele : f] ».cazează inimile fă­ră mijlocirea chibritelor. Poliția ne va organiza­ un ser­vicii­ de pasmlă pentru a, supra­­veghia slujniceie și bucătăresele dacă consumă un număr sufi­­­­cient de chibrituri. Aducerea cărbunilor a aprinși dintr’o sobă într’alta. Constitue un delict grav. Scările caselor, în cursul nop­ți­i să nu fie luminate, pentru ca locatarii întârziați să întrebuin­țeze chibrituri, ceea ce ar aduce venituri însemnate statului. Incendiatorii care vor dovedi­ că au pus focul cu ajutorul chibrite­lor statului, vor fi achitați, iar dacă vor dovedi că a întrebuin­țat un stoc mare de chibrituri, vor fi recomandați spre decorare. Sfaturile acestea ale ziarului budapestan, merită să fie luate în seamă de legiuitori­ români, căci prin ridiarea lor la lege vor con­tribui la mărirea veniturilor sta­tului român.—L. P. u,...­, ------------------*! Mișcare in magistratură Următoarea mișcare a avut loc De ziua de 1 Noembrie in personalul înaltei Curți de Casație si al Curtei de apel, din Capitală. D. D. Taslaoanu, consilier la secția 2-a a înaltei Curți de Casație, a fost transferat în a­­ceeașî calitate la secția 3-a a acestei Curți. D. Gr. Buzdugan , prezident la, secția 4-a a Curiei a fost transferat la secția 2-a în locul d-lui Taslaoanu. D. Ștefan Miclescu, consi­lier la Curtea de apel din Bu­curești, e numit prezident la secția 4-a­ a acestei Curți, în locul d-lui M. G. Buzdugan D. N. Săulescu, inspector judiciar a fost numit consilier a­l Cursei de apel din Bucu­rești în locul d-lui St. Mi­clescu.. S’au mai făcut și alte nu­miri în magistratură, dar de­cretele n’au fost încă semna­te de rege. Focul furat — Ziarul:,Helles Phillisebes Yolksk­laU*' Yșî bate tot de măsura­t ^erimiul român contra întrebuințării apa­­ratelor de aprins — ria­ Ziarele italiane și II­­ —­­ Aviațiunea romina Ziarul „Cornere della Serra“ rezumă un articol­­ al cunoscutu­lui filo-romín căpitanul Emilio Rossi, apărut în „Revista mili­tare“ italiană ș­i care tratează despre aviatorii români. Iată cest articol: .­­i&f&gtr; ■'.■/, a­i . : „"Aviațiunea, ca m­așine de zbu­rat originale și ca inventator, na­­tionall a făcut însemnate progre­­se în Romînia. Revista Militare citează aero­planul Vlaicu, care a dat probe bune și face progrese, în fie­ce zi. Mașina va interveni toate mane­vrele viitorului. Alte aeroplane vor zbura în curînd, ca avropla­­ne­e Brum­ărescu, locotenent Go­­liescu. Locotenentul Danielopol lucrea­ză la un biplan original cu care speră să producă o adevărată re­voluție în arta zburatului, apli­cată la război­. Cu­mplanul său se va putea forma o flotă de multe alte biplane, toate conduse de un singur motor al biplanului cen­tral. Iar în nacela fie­cărui biplan va putea sta trei soldați, o ade­vărată flotă deci. In fine, Nicolae Ioan studiază un elipirid care va fi diferit de ori­c­e alt aeroplan. El se va înăl­ța drept la cer fără avea nevoe de spațiu larg ca să’și ia zborul și va avea putere de a răm­îne fix în aer, dînd mijlocul piloților mi­litari de a'și face observa­țiiler lor"‘<" W" -------------------- | Frauda șisîui fost funcționar la c. f. r. SI cäiaioma ca Liiere de permisie faraié și ca semnătura șefului falsificată. CALARAȘI, SC Octobmrie.­Con­ductorul de cale ferată de Pe li­nia Ciulnița-Călărași observase că un oare­care Ion Arghiropol că­lătorește mereu cu bilete de per­misie, dintre acelea ce se elibe­rează funcționarilor de la caile ferate. Bănuind ceva suspect, conduc­torul a relatat cazul șefului sta­ției Călărași, care, fucind cerce­tări, a aflat că acest Ion Arghiro­pol a fost funcționar la secția de­ întreținere a c. f. r., dar ca a­­cum ocupă altă funcțiune, aceea de suplinitor de învățător, în co­muna Amaru. Aseară, Arghiropol călătorind din nou cu bilet de permisie, con­ductorul Va pus sub supraveghe­re, iar în stația Călărași l'a pre­dat autorităților. Luat de scurt, el a mărturisit că pe cînd era funcționar la căile ferate și-a însușit un carnet cu bilete de permisie în alb, pe care le-a complectat cu numele său falsificînd și semnătura șefului. Cercetările continuă, de­oarece secția de întreținere arată că bă­nuește că s’ar fi comis fraude mult mai mari în această direc­țiune."—Cor. 9 CELE MAI MUME ~TE FIAIE ȘI PIANINE găsesc la Marele Magazin de Muzică JEU FEDER București ca Ean Victoriei 54 Furnisorul Curții Regale CASA de ÎNCREDERE _ Vînzare în RATE în condițiunî avantagioase ! Atragem atențiunea publicului că avem depozitul renumitelor a a ®e larinci: Sechstein, Bösendorfer, Hönisch, Kaps, Mooff, Ibach și Schiedmayer-Pianofortefabrik (Baltinul). Această din urmă fabrică, e adevărata fa­brica Schiedmayer, cunoscută la noi sub numele de­ „SCHIEDmAYER BATRANUI»“ și nu trebue deloc confundată cu pianele „Schiedmayer-Söhne“, oferite de concurență.­— Cine vrea să aibă o adevărată Pia­nină Schiedmayer-Bătrânul să se adreseze la noi, avînd numai noi depozitul acestei fabrici !’Toate sFranele se visase! © i­ Prețurile originale ale fabrice! Pentru a ascuți lama unu­i AutoStrop, se introduce cureaua în aparat—se trage încolo și înapoi—lama se învârtește, și se ascute în mod automatic—între secund? aveți un tals perfect—Trasul pe curea nuu se poate greși niciodată—se ascute, băr­bierește și se curată fără a se scoate cu titr' Aparatul de Ras 25 APARATUL DE RAS AUTOSTROP E MULT RAS EXPEDITIV, ÎN DE HARITEC SI MAI ETIN DECÂT O HASIRA CASE NU MERGE LA CUREA. Garnitura—model conține: Apar­­atul quadruplu argintat , 12 lame (cuțite) din otel special de sageata o curea din piele de cal, totul intro cutie eleganta imbracata cu piele, marimea 5 c/m. X 9^ c/m. Prețul complect este de.. ................... Clinica de Roata de Ochi a Doctorului VINTILESCU © ealist specializat la Paris și Berlin Instalație specială pentru operații de estc­etica­ și urgență cu camere pentru bolnavii operați. Corecție Optică de Precisie a Tulburărilor de Refracție Consultații zilnic de la 9—11 și 3 ft [Duminica îl—k­] 9 Pentru săraci gratuit în toate silele de la 9—10 Strad­a St. Constantin, 7 __________________________ Telefon 20­83 Bomboane Purgative din suc de fructe Ușor de luat de copii și a­­dulți. Efect sigur. Excelente contra: Constipației, Leneviei in­testinale, Hemoroizilor Conșestinnei, Mig­renei De­lamaré Iv toate farmaciile. Depozit general PHARMAKON IAȘI Strada Ioan Creangă în. ei CEREȚI PRETUTINDENI CELEBRUL „VERMOUTH“ MARTINI & ROSSI «din Turnu Cea mai mare fabrică din lama Pranulsorul Cărții Elegiale Holusino și a altor Curți Europene Cele mai înalte distincțiuni la toate Expozițiile și Grand Prix la Expoziția Bruxelles 1910 ontott România L Co&ea AH. HSassoffs 0-is Str. Carol? W LESSiVA SALIPURSNAl Fiind informat că unii D-ni comercianți servesc publicului în l­pSjLessiva Salipurina sub diferite forme și anu­l­oj bala­je, fie unele cari poartă inscripția „LESSIVA“ fie sub altel­e denumiri cari însă nu sunt de­cât imitațiuni. Atrag atenția Onor. Public ca la cumpărare să ceară Ca să fie­ servit numai cu adevărata LESSIVA SA LIP­URINA observând bine marca fabricei­­ q FLORESCU Fabrica Chirmicie. Reprezenanți Generali: A. BLAU & Co. București Str. Str. Io­n­now. 35 Telefon 3/2 EFORIA SPITALELOR ciVILE BUCUREȘTI CERTIFIGAT In urma cererei înregistrată la No. 9412 se certifică că D. G.l Florescu­ din Bacău ne furnizează de m mai mulți ani LessivaM­i Balipurina. Această leșie se întrebuințează «cum și da mai mulți ani­ la spălătoria mecanică de la Spitalul Filantropia pentru spăla­­­tul rufelor, iar rezultatele obținute au fost și sunt din cele­ mai satisfăcătoare. Rufele își capătă culoarea lor albă in urma spălăturei cui „SRL­ÎPITÎîINA“, nesuferind nici o stricăciune din cauza a­­­cestei fașii. Pentru care i-am liberat acest certificat. Efori. (ss) Al. B. Guroglu Șef al Serv. Spitalelor (ss) A. Gălășescu No. 9732.—15 Martie 1910. ____________________ _______ TRADUCERI inte străine îsa ©rí«ee limbă și re§alizarea lor oficială de către ministere și consulate, ui se poate face un model cel mai prompt de către „INFORMATORUL“ iiu­s I I­ficial al ziarelor „IDEYEN UL“ și „BIMILEAȚA“ Director: B. SEFERu­l, licențiat in drept BUCUREȘTI No. 11, Strada Sărindar, Ho. 11 Cei din provincie vor trimite actele sub plic re­comandat pe adresa Biroului ; cei din Capitală se vor adresa d-lui B. Lspsisiti la birou: orele 9—10 a. m. și 5—7 p. m. Se garantează discrețiunea absolută a afacerilor încredințate. t­m mii m­ a1 m­u­lt­i m­­an ie Broșuri illustrate—gratis. AUTOSTOP SAFETY RAZOR CO., Ltd., P • Depozitul General pen­tru Romania Î TreiRCl Geologics Apostolican^, fara alt Bucuresci, adaos. ^ Calea Victoriei No. 36. m­i G. S. Becheanu , I. Iliescu Vágasin de Noutăți și Manufactură BUCUREȘTI, STR. LIPSCANI, no. 28 Aduc la cunoștința distinsei clientele că au sosit și s’au pus în vînzare, toate noutățile pentru sasostul de Toamnă și Iarnă Ultimele creațiuni ale celor mai renumite fabrici din Franța și Engintera, procura: LANURI PENTRU ROCHII: Ratine, Bois Clic, Frisé, CheîioUe și Postăvari în toate genurile. MATASORI: Cacderaire fie Sole, Draps Ch­armeass, Taffelas Bonnet, etc. Căptușeli­­ VEtOTOS ANGLAIS Atelier special pentru Rochii și Confecțiuni GORPI&I. de Blănării pentru Con­­stolu­ri ar fi binu­fecțiuni, Jerseuri, Flanele, Cache-Corsets tricotate, biorapi și Batiste, EATON SPECIAL pentru LIMTERIE ȘI TROSOURI PREȚURI FIXE ȘI MODERATE ManicHOL === „Adevărul“ = ziarelor­­ t i­­pe == „Dimineața“ =­­Un volum de 160 pagini, cuprinzând:1911 Versuri de: Elena Farago, Victor Eftimiu, B.Nemțeanu, Ludovic Dauș, Alexandru T. Stamatiad, Ana M. Holda, N. Davidescu, Iuliu Să­­vescu, Ștefan Petică. Nuvele de: l’la Hârsu, V. Demetrius, G. Millian, Iosif Nădejde, Maria Pamfile, Seine și Acchilles, o amintire dintr’o călătorie, de Zamfir C. Arbure. JDe ce nu scrii o piesă de teatru de Emil D. Fagure. Cel din cușcă de Iosif Nădejde. Cum se vorbește pe scenă, de Ioan I. Livescu. Muzeul A. Simu, Marc Twain, Björnsen și Ibsen, Din er­mele celebre, Geniu și Nebunie, Glume, Parabole, etc., etc, în toată țara. Numeroase ilustrațiuni — Copertă colorată Se găsește de vînzare la toți librarii și depozitarii de ziare. Se expediază franco în toată țara în schimbul sumei de 35 bani trimiși In mărci sau mandat nor tol Carierei spectacolelor — Duminică 31 Octombrie — Teatrul Național: Se va juca în matineu lipstorile Satelor, ceara: Punctul negru și Nevasta lui Cer­­relaș-Teatrul Moslem ; Opereta german­ă Se va cînta; Mi» £«un lel»nesc. Teatrul Urle: în matineu: Tesea,­­seara; Iticol­ etc. TEATRUL DE VARIET­ATI, „IMPE­RIAL“ strada Cîmpineanu 16, în fie­care seară reprezentații pentru familii. Program nou aranjat cu artiști și ar­­tiste de primul rang pentru începerea seziunei de iarnă ; Marian, Castelan, excelentul duet francez; Sylvia, ro­mancieră franceză; I­es Monti, duet italian de voce; Sarotti Duo, muzical virtuos; M­lle Nyska, gomeuză fran­ceză, și ceilalți artiști angajații, de la 15 Octombrie. Iulian, cunoscutul creator al scenelor de mahala. Dumini­­cile și sărbătorile matinei de la ;—7 p. m. Sala Apolo. — In fiecare seară re­­prezentațiuni orare cu prețuri populare. Sala Liedernitel: Cinematograf. In palatul Lahovary (Academi«»­ Ist­ori V alea Victoriei 112). Expoziție de pictu­ră „Cosînzina“. Aerodromul Cerkez & Co. Kitila.— In fie­care zi expoziție de aeroplane: Far­­man, Wright, Santos Dumont, către seară exerciții executate de d. Molia pe biplane Farman și Wright. Intrarea 3 lei. Kutîla este deservit de 16 trenuri zilnic. g. . _ y­r­—, AmyE'Aur, CONGRESUL comitetului „Mae și Pro­gres“ . Ce conține raportul către congres (De la corespondentul nostru particular) CONSTANTINOPOL, 26 Octom­­brei. — Congresul comitetului central tînar turc s’a deschis in noaptea de Luni spre Marți. Leadenul partidului „Uniune și Progres“ In­­ Cameră, N­alil bey. a citit raportul său, care a fost primit cu multă satisfacție și a produs cea mai bună impresie. El a arătat activitatea care a domnit în parlament in cursul seziunei trecute. A făcut mențiu­ne de legea contra bandelor și de cele privitoare la asociațiuni, presă și vagabondaj. A spus că activitatea bandelor se simte din nou­ în Macedonia, în scopul de a pregăti terenul pentru o intervenție străină, dar că acest scop nu va fi atins. Ori­ce ar face elementele tulburătoa­re, intervenția străină în afaceri­le interne ale imperiului nu va mai avea loc. Neobosita activitate a lui Mah­mud Șefket pașa a creat o arma­tă în­deajuns de tare, care va a­­pfaa frontierele de toate părțile. Uneltirile reacționare în unele provincii au necesitat măsuri, care au produs un succes strălu­cit în Albania și care nu se vor dovedi mai puțin eficace în Haü­­ran împotriva druzil­or. Dezarmarea s-a operat, cu tă­ria necesară în Macedonia și în Albania. Dezarmarea și boi­cola­jul au făcut mult pentru a re­prima năzuințele unora dintre naționalități și au avut țot influ­ență salutară. Raportul vorbește apoi despre populația mahomedană din Ma­cedonia și spune că doctorul Na­zir bey (unul din activii campioni ai comitetului) a reușit, cu con­cursul guvernului, să stabilească în Macedonia peste 12.000 de imi­granți mahomedani, veniți din țările vecine. La anul, se va dis­pune de alte so­nduri în același scop. Cu­ privește poliția, ea satisfa­ce toate cerințele în orașe. La sa­te, nu face încă aceleași servicii, dar și aci se va ajunge a se simți influența reorganizărei. Organizația jandarmeriei e de asemenea defectuoasă încă, cu toate cine s’au făcut. Nu numai că lipsesc oameni­ necesar!, dar nu s’au găsit încă destule ele­mente capabile pentru acest ser­­viciu. In Macedonia, mai cu seamă, mahomedanii simt un fel de silă să ia serviciu în corpul jandar­meriei, iar cu­ privește pe cei din alte naționalități, nu prea e motiv de laudă pentru cei cari s’au pre­zentat.. Acum, membrii sau partizanii comitetului „Uniune și Progres“ se găsesc în toate ramurile admi­nistrației, care funcționează într’o desăvîrșită înțelegere și după un plan uniform. Activitatea partidului „Abrar“ a fost reprimată. Democrații au eșuat de la început. Partidul „Uniune și Progres“ a asigurat existența politică, pre­cum și progresul și propășirea statului, încă vre-o câ­î­va ani de asemenea activitate și se va crea un imperiu­­ otoman trainic, întemeiat și puternic, care va putea cere glas și scaun în con­certul puterilor. R. A. Gays O măsură a decanatului de D Dolj CRAIOVA’, 30 Octombrie. — De­canatul baroului de Dolj a luat dis­poziția ca și d-n­ii avocați să nu mai dea consultațiuni pe sălile tribuna­lului, ci­­ acestea să fie date numai în­ biroul de avocatură, pe care fiecare avoc­at e obligat să-l aibă. — Xam. CAMPANIA POLITICA Unirea m.m în culoarea de albastru Conservatorii­ deznportat! chiar cu­loarea, de albastru au ținut asea­ră o întrunire politică în sala teatrului Jignita din str. Nag­m- Vodă. D. căpitan Șișm­an a fost pro­clamați președinte. D. căpitan Christescu a protes­tat în contra svonu­rilor ce se răs­­pierdesc din ce în­ ce m­ai mult cu privire la neînțelegerile ce ar e­­xista între frun­tașii partidului conservator-democrat. Toți capii noului partid, a spus d-sa, lucrea­ză în deplină Prizenie pentru triumful ideei democrate. D. Radu Dragomirescu, avocat,, spune că liberalii și-au bătut joc de țară, au executat țărănimea nenorocită fără nici o județefețiă și ela întronat pretutindeni ilegali­tatea. Junimiștii, la rîndul lor, au stat în espectativă și au dat do­vada de Lașitate. Ei n’au avut eu­­atestul ,să oprească urgia regimului de la sufere. Cînd aceste două partide n­u, maî au nici o legătură sufletească cu țara, toți cetățenii se pot încrede în­ planticul conservator-de­m­­ocret, care este partidul inteligenței și al cinstei politice. D. M. Mora, avocat, a arătat cît este de puternică organizația par­tidului conservator-democrat, care s'a impus într’un scurt timp ța­rei. In stergerile parțiale de Ca­meră și Senat, precum șii în ale­gerile municipale, cetățenii­­ din toate părțile, s’au rostit pentru partidul pus sub șefia d-lui Ta­ke Ionescu. M. S. Regele, care e un rege constituțional, va fi dator să țină oseamă de sentimentele întregei țări, sentimente mai tari de­cît blazoanele cu cari ce fălesc adver­sarii. D. Const. Solomonescu, advocat, a fost primit la tribună în aplau­zele cetățenilor. Oratorul a vorbit despre svonu­­rile răspîndu­te în jurul venirei la putere a carpi­știlor. Unii spun că acești politiciani, ca să vină cu orice preț la putere, ar fi ameniin­­țat pe rege că familiile lor mor­ale nu vor mai călca pe la palat, în cazul cînd nu vor fi chemați la putere. O fi însemnîn­d ceva această eimen­itate pentru palat, în orele de pet­recere ale regelui, dar în zile grele, în momente de supărare, noi­­ credem că însem­nează mult mai mare lucru dra­gostea, și sprijinul poporului. Țara s’a pronunțat categoric. Conservatorii-demo­crați, în­­ ale­­gerî și în toate împrejurările gre­le, au fost uniți și sau afirmat ca un partid puternic. Regele cînd va fi chemU să semneze un d­ecret de echimibareia guvernului nu va putea trece peste v­oința națională., D. Carp nu poate fi chemat’ Ta putere, pentru că, n’i făcut nimic pentru țară. Singurul om, care a izbutit să înjghebeze un partid mare și care întrupează în aceste momente aspirațiunile reale ale țarei, e­d. Take Ion­ escu. Cu­vîntarea, d-lui Solomonescu a fost acoperită de aplauze­­ furtu­­­noase. D. Bădulescu-lalomița spune că singurul partid, cand exprimă vo­ința țarei, este partidul connserva­­tor-d­emocrat. O fuziune cu cele­lalte patide nu se poate concepe, pentru că d. Take Ionescu, cind are de partea sa majoritatea­ cetă­țenilor luminați și conștienți, nu mai are nevoe de sprijinul nimă­nui. D. Barbu Păltineanu îșî exprimă mulțumirea sufletească pe care o resimte, cînd se află în mijlocul unei întruniri de culorare a­tît de populată și de entuziastă. Aceasta însemnează că cetățenii s’au lu­minat și că sunt preocupați din D. Haret la Gala. _____ ■"] GALAȚI, 30 Octombrie. *— Azi ... .. dimineață la orele 6.20 a sosit În ce în ce mai mult da tre­ile pu­ .localitate d. Spini Haret, însoțit fiind de­­ episcopu­l Dunărei da­blice. Scopul întrunirilor noastre, a spus d. Păltineanu, e să arătăm ■ că țara e eătută de guvernnarea actuală și că ea dove­ștte venirea la cîrma statului a partidului con­­servatorj d­emiOGtrat. Noi exprimam voinț­a țăneî gi peste această voin­ță nu­­ se poate trece. Vă rog, d-lor, să arătați aceas­tă voință pretutindeni, ca să fie cunoscută de toți, și izbînda va fi a d-voastră. D. maior Ianculescu scoate în e­­vide­nță claritățile politice ale ce­tățenilor din culoarea de albas­tru,, care au fost întotdeauna ho­tăriți în­ luptele lor.­­ Față de slăbiciunea celorlalte partide politice, a spus d-sa, cîr­­ora țăreî se cuvine cu drept cu­­vînt t conserva­ttorilor-idemocrațiî. D. căpitan Bubi Diamandescu îndeamnă pe cetățeni să vîneze pe. id. Tak­e Ionicii, care vîș duce pa­rtidul la izbîn­d.ă. D. Ion Th. Florescu. Sînt if­aricit că mă aflu din nou în mijlocul id-v., care hțî răspuns într’un nu­măr astdu de mare la trimbița­ noa­stră de alarmă. V’am convocat abila d­e trei zile și ați răspuns cu dragoste, pentru că de cîtva timp circulă svonuri nesanatoase.!. Li­beralii se crampomeiaiză de pute­re, deși sînt plini de păcate. Ați lovit în­ intersele cele mai legiti­me ale d-v., și noi nu trebue să­ l mai tolerăm. Să începem o luptă neobosită, ca să­ î­i mmim de la gu­vern cu un­ ceas mai de­vreme. Partidul nostru nu umblă după ’ plăcerile putere!. Nu­. Noi vream altceva: să întronăm în această țară dreptatea, egală și neștirbită pentru toată lumea. Vrem să în­tronam acea libertate, acel bine imenss care izvorăște din «uî­ gtul mare "al d­-lui Take Ionescu. Oratorul citește o scrisoare pri­mit­ă­ din partea d-lui Fleva: «ai*e se scuză că nu poate veni la în­trunire din cauza unei indispozi­ții, dar îndeamnă pe cetățeni să lupte înainte cu hiotonire pînă cnnd vor izbuti să răstoarne de la putere regimul omu­lui de la Ră­­tești. In urmă, a. Florescu citește ur­mătoarea : MOȚIUNE "Cetățenii din culoarea de albas­tru­, întruniți în seara de S0 Oc­tombrie 010, la chemarea șefului organizațiunii ,,conservator-demor erate“ din această culoare. Ascultînd expunerile oratorilor asupra situațiunii politice. Declară că așteaptă ca o și de răsuflare ziua în care vă înceta actualul regim, a cărui guvernare a fost prelungită în paguba țării prin carteluri imorale, cu un grup reacționar, care nu face de cit și încurce viața politică. Declară că singurul guvern pe care opiniunea publică îl va pri­mi cu iubiri și încredere, este a­­cela al partidului „conservator­­democrat“, pentru care ea s’a ma­­nifest­at in momi cer raci neîn­doios . Protestează un modal Cel mod energic în, contra svonurilor des­pre venirea unui guvern Carp, sau oricare altul, nu contra parti­dului „conservator-democrat", con­­siderind ca o îndrăzneală cererea unui asemenea guvern,—dacă el se va fi cerut,—și ca un nea­terOr, grosolan, răspândit în scop de a­­măgire, sgomotul că un asemenea guvern s’a putut făgădui­se declară gata a susține, cu cea din urmă energie, lupta pen­tru ca voința țării să triumfe în contra tuturor combinațiunilor adversarilor partidului ,,conser­­vator-democrat“ și pentru ce­i a­­cest partid să poată fi pus în po­­zițiune de a guverna, spre folosut\ întrunirea s’a terminat la orela 11 și jumătate noaptea — £, ’—’—*■-------­Teatriu Muzică TEATRUIÎ MODERNI Opereta ge*r­mană.— Liebeswalzer de Zeller f: Am­ putut asculta aseară ansa­m*­­blul de turneu al operetei»­ germane* care are în­­ frunte pe cunoscuta s­u+ hretă vieneză, d-șoara Mila There#« E în general cam apelași care aj ma» fost pilja. noî. , _ 1> In fond se reduce în 3-șoara T00«. r.en și la d-șoara Bilaoo, care ai prea, gresat mult în joc și voce. Am apelat aceste artiste s’au și relevat aseară! ca elemente, de valoare în operetei „Liebeswalzer“și d-șoara Theren ju­r­cînd, dansînd și parodiind­ cu un­ temperament simpatic și cu multă­ experiență artistică, iar d-șoara Bib­laco cucerind aplauze cu vocea sa­ limpede, sonoră și foarte flexibilă. i Opereta „Liebeswalzer nu prezinți nici ca libret, nici ca muzică vre-o­ originalitate și am mai avut priv­itoigiul să vorbim de ea cîn­d s’a repre­zi­zentat tot cu d-șoara Theren. Dacă n’ar fi d-sa în rolul princi­­pal, opereta nu s’ar putea menține nici chiar pentru turn­eu­­l IT E. D. T-7 - ------------------­Jos, de d. Gîrboviceanu, adminis­tratorul cassei bisericelor și da doi d-ni architect­ al ministeru­­lui de culte. La gară, d Haret a fost primit de prefectul județului, d. Al. Gussi. De la gară au pornit la episco­pie, unde s’a servit ceaiul, fiind conduși de episcopul Dunărei de Jos. Apoi au vizitat școala­­ de cîn­­tăreți, unde corul a executat mai multe cântece. De la școală s’au dus pe yachtul regal „Ștefan cel Mare“, unde au­ fost întâmpinați de d. Ștefănesc­­u, i directorul navigației. La orele 9 vaporul a plecat spre Sulina, unde dl. Haret va asista la punerea pietrei fundamental­e a catedralei de acolo. D. Haret va pleca apoi la mă­năstirea Cilis, unde va vizită școala de pictu­ră și biserica în construcție de acolo, după cum se va întoarce la Galați, ple­­cîn­d în urmă la București. Pedro, §,■ ‘ — j­ ..— . . ~ Cum e vremea In Europa. —Centrul da micS presiue sub 755 mm. din nordul Italiei, s’a mișcat către est, aco­perind Romînia, Ungaria și pe­ninsula Balcanică, cel sub Î50 mm., continuă a predomina nor­dul h­omitim­entului. In partea de­ sud-vest a Europei presiunea­­sta ridicata, peste 765 mim. A plouat în cea mai mare parte a continen­tului, iar la Zürich, FeMkirch, Salzburg, Klagenfurt și Sarajevo a nins. Pe coastele Franței vînt puternic de la W.

Next