Adevěrul, noiembrie 1910 (Anul 23, nr. 7597-7626)

1910-11-26 / nr. 7622

Tiner! 26 Noembrie 1910 Șoșoni și Galoși ea Marca Fabrice! EM®üEC§ — «le la — Vereinigte Gmnmiwaren - Fabriken HARBTXRG-WIEN Calitate Absolut Superioră De biizere in principalele Magazine de încălțăminte Manufactură 00 stiflitfe naneti Marca Fabricei Calitate 1 9* Avis Important! atssoiui imm De vînzare la Principalele Magazine de încălțăminte și Manufactura cu Preturii! iatrlui DEPOSITARI generali? Solomon Hechter Fiu; Abr. Krakauer & Fii, București; B. Braunstein (La Cocoșu) Iași; Jos. Bercovicz, Botoșani. Muzeul produselor de Cauciuc al Vereinigte Gumminaren-Fabriken Harburg-Wien București. Strada Lipscani, 10 Are onoare a aduce la cunoștința numeroasei sale Clientele, pre­­­­­­­ 1 și D­ lor Militari, Funcționari ai C. F. R., ai Fostelor și telegra­felor, etc. etc., ce a înființat un Atelier special pentru confecționare de Pelerine, Mantale și Pardesiu ri din Stofe absolut impermiabile în culori ga­n ntate Stofele fiind din propria fabricațiune, ne pune în poziție de a Învinge ori­ce concurență atât în preț cât și in calitate. ^^ej gMo^se comenzi și reparațiuni. Mai recomandăm din produsele numitei fabrici: MircFT­ILRATKT Stofă pentru pansament, perfect imper­­fil UoL 1IU-11A11J i­miabilă, introdusă în Spitalele Militare. 1HPAI -fiiiIV­ MI Veritabil numai cu Marca V. G. F. calitate IIILAL UUlIliu­I superioară și neîntrecută. Cauciucuri pentru Trăsuri cu Marca fabricei înregistrată „IDEAL“ Pentru ori­ce informațiuni­ a se adresa­­ Reprezentantului General JACQUES RUBINSTEIN București, Str. Lipscani No. 1O fostă MENIER J. N. REITHOFFER WK­G ALTOITE Cele mai bune varietăți de vin și de masă pentru țara noastră, cum și vite de 2 ani, pentru îm­plinirea lipsurilor. Pepiniera Copăceni Catalogul se trimite la cerere Tauri și Taei Simmenthal (Elveția) — De vânzare — A­re adresa D-lui Al. Ciurcu 18 Str. Labirint. București. Se caută un foarte bun contabil român, cu­noscând la perfecție limba franceză in serie și vorbit. Inutil a se presenta fără referențe excelente, intrarea In funcție even­­tual la auerie 1911. A se seri ară­­tind pretențiunile Soc. an. „Țesă­­toria Romună" la Pitești. A­vis Se face cunoscut că la licitația voluntară ce va avea loc la mater­­ialul Clubului Călăreților, în zilele 28, 29 și 30 Noemvrie, vor figura și 9 cei ai subsemnatului. Informați­uni la domiciliul meu, sau la Tătersal, str. Lucaci 31. ______________Nicolae Fleva Comunitatea Cvangetică Din Ic­oala genuni piatra M\­ La 1il4 Decembrie a. c. se va deschide In localul școalei de co­merț al Comunitatei evangelice, Strada Stirbey Vodă No. 37 un curs de limba germană și de co­respondență comercială în limba germana pentru adulți. Metoda e Învățământ Întrebuințată face cursurile accesibile și acelora cari posedă numai o cunoștință foarte limitată sau nici o cunoș­tință a limbei germane. Lecțiile vor avea loc de trei ori pe săptămână între orele 9— 10 jumate seara și vor fi conti­nuate până la 30 Aprilie—13 Mai anul școlar. Taxa este de Lei 10 pe luni. Eforia Comunității Evangelice Infom­ațiuni se pot lua la Direc­țiunea Școalei Evangelice, strada Luterană No. 10. UN TAUR de 2 ani și o vacă Simmen­thal puri, un tăurenciu și o VBCa Simmenthal corciți, am­bele vaci gonite cu Simmenthal pur, de vinzare la Ferma Copăceni. A se adresa D-lui Al. Ciurcu, Str. Labirint. 13. De vânzare Moșia Prisăceaua Mehedinți, întindere 2080 pogoane. A se adresa în Craiova la Colonelul C. Missirliu, in București la d. I. Tano­­viceanu Strada V. Boeres din București RAMATOARE PENTRU TOȚI [Marele Magazin de Arme B. D. ZILMAN București.­­ Calea Victoriei, 44 i­urnizor al Curței Regale dorind să popularizeze frumosul și higienicul sport al vinătoarei și a face cu putință fie­căruia cumpărarea unei arme de vînătoare care sa întrunească condițiunile indispensabile unei arme bune, a pus în vînzare — Puști de Vânătoare Postulare —­­1*i.Pr ®$aJî £?0t^este 5* cari nu lasă absolut nimic de dorit ca so­­liditate, tir bun, mare­ durabilitate și construcțiune frumoasă. Model No. 1812. — Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de desem­nere sus între cocoașe, cocoașele pu­­nîndu­se singure la piedica de siguranță, șina striată, prelungim­du-se în basculă țevile de oțel Lei 50.– Model No. 1908. — Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, identică cu precedenta, însă cu oțelurile înainte, pa­tentate. Această armă este mecanică, adică lucrată cu mașina, ca armele de război Calitate superioară, absolut garantată în toate privințele, țevile de oțel. Pușcă reclamă Lei 60.— Model No. 1022.—Pușcă foc central, cu două țevi calibru 12 sau 16, identica cu No. 1906 însă cu triplu zăvor de siguranță Greener.—Armă superioară. Țevile de oțel Lei 75.__ Model No. 2240.—Pușcă foc central, cu două țevi, calib­u 12 au 16, identică cu No. 1022, triplu zăvor de siguranță Greener, sasă cu țevile de damasc fin și gravată frumos Lei 85.— 1 Model No. 4444. — Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, triplu zăvor pătrat de siguranță Greener, de mare so­liditate, bascula lucrată fin cu aripioare. Armă splendidă. Tir neîntrecut. Lei 100._ Model No. 2541.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, de la renumita fabrică Pieper-Bayard, țevile de oțel foarte fin Bayard armă ireproșabilă ca bună construcțiune, tir depărtat, mare penetrațiune, s­liditate și eleganță. Armă absolut superioară. Model brevetat Lei 120._ Expedițiuni în toată țara Comenzile se vor prescrie numai după acest anunț, indicînd modelul armei dorite și calibrul, prețurile fiind absolut fixe și se înțeleg numai cu bani gata sau contra ramburs. Comenzile se expediază în ziua primire­­lor Bonboan­ele Orientale parfumează admirabil gura și distrug ori­ce miros urît al gurei, provenit din tutun, dinți stricați sau stomac deranjat. Cereți numai bonboane orien­tale. Marca semiluna cu stea. CUTIA 50 BANI la Drognerii și Farmacii MARILE PEPINIERI VITE AMERICANE altoite ale Domnului Ioan T. Michail, Slatina Olt sub Direcțiunea Domnului M. AL. MATHEIU , Specialist-Viticultor Au primit următoarea scrisoare: Odobești, 5 August 1910 D-lui Ioan T. Michail „pepinerist“,—Slatina De­și am fost mulțumit la primirea celor 36000 vite, ce mi-ați furnizat, in anul 1908, totuși nu v'am scris până azi relativ, așteptând rezultatele ce­ mi va da plan­tarea din vițele D­ stră. Astăzi constat cu deplină satis­­facțiune, că vițele ce mi-ați furnizat din diferite varietăți au eșit absolut autentice, bine selecționate și tot odată cu vegetație ce face admirația tuturor cunoscătorilor. Termin aducându-vă­­ mulțumirile mele sfătuind­ pe toți ce doresc a avea o vie bună să furnizeze vite din pepi­niera a­stră. Primiți vă rog salutările mele. _______________ SS. I. Gutzulescu i Cerefi și Cififi Sâmbătă 4 Decembre PRIMUL NUMĂR din filiiofi­lu­strați Foaie săptăminală Minunat ilustrate și nenumărate Articole fie Actualitate — Prețul 30 bani — Moartea lui Rigo A murit un gazetar, colegul nos­tru Gr. Rigo. A murit tînăr, 34 de ani, după­ ce a dus de mic copil o viată de zbucium și muncă istovi­toare. N’a fost un gazetar „mare“. El ai’a creiat curente, n’a scris strălu­cite articole de fond cari să minuneze prin adm­eimea ideilor și prin frumusețea formei. Reporta­jul, această arteră plină de viată a ziaristicei de azi, l-a atras, l’a ab­sorbit, și în direcțiunea aceasta co­legul nostru și-a pus tot tempera­mentul sau viu, muncitor și vecinie veghetor. Trăit la țară, ln mijlocul săte­nilor munciți și amărîți, Rigo a în­vățat să-l înțeleagă, să-l iubeas­că. Din această înțelegere și iubi­re ,Rigo, cînd a intrat în publicisti­că, a adus multe lucruri d­e o ne­tăgăduită valoare. Din fundul sate­lor a adus materialul din care a al­cătuit cele două volume de folclor premiate de­ Academia romînă: Medicina veterinară a satelor și Me­dicina babelor, în cari a arătat, res­pectând adevărul, dar cu o simpatie caldă pentru cei cari se încred în tot soiul de eresuri,—a arătat toată acea alcătuire de credinți superstiți­oase, de puteri vrăjitorești, cari au adu­a loc în sufletul și-n mintea lo­cuitorilor satelor noastre. Ceia ce a fost însă, fata lui de ziarist, ceea ce a constituit un ti­tlu la dragostea și admiratiunea noastră, a fost activitatea pe care a desfășurat-o bunul nostru prieten și coleg In primă­vara sîngeroasă și zguduitoare a lui 1907. Ziarele mari occidentale trimit, pe cîmpul de război și pe oamenii lor încercați și credincioși. Pe cîmpul de război ș­ pe care bîn­­tuia măcelul între fiii aceluiași po­por, noi l-am trimis pe Rigo. Era inimos, curajos și s’a dus să servească ziarul care îl încredințase o atît de grea­­ misiune. Dar Rigo nu s’a dus numai ca ziarișt­­ii încăl­zeau­ și alte sentimente. O mina spre cîmpul răscoalelor Sîngeroase și al reprimărilor fără cruțare, și iubirea lui curată și cin­stită pentru nenorociții cari, orbiți de ignoranță și de mizerie, se răscu­­laseră contra stăpînilor lor, ca să cadă apoi secerați fără milă. Rigo cunoștea puterea mare a presei. Știa că e și în puterea lui să împiedece o crimă inutilă, să dea alarma, cînd pentru înfrinarea deslănțuirei oar­be a sătenilor, s’ar fi întronat repri­marea sălbatecă și nedreaptă. Și, cu temperamentul lui viu și nervos, el s’a băgat acolo unde era primejdia mai mare, să vadă totul, să afle unde e adevărul. La Vaslui, cînd gloanțele au început să știeze, unul i-a găurit și lui­­ căciula. A fost la un deget­­ de moarte, pe cînd mulți din țăranii iubiți cu atî­­ta sfințenie de dînsul, se sob­cd­eau în sînge. A cutreerat țara dela un capăt la altul Ia acea primă­vară tragică. A văzut mulfte, și grozav i-au durat cele văzute. Cînd munca ne dădea răgaz, prie­tenul nostru, ne povestea înfiorat cele văzute, sălbătecii înfiorătoare, cruzimi fără nume. Și avea un suflet care vibra pre­lung, se’nfiora de cele ce povestea. Din satul sau el adusese pe lingă acest suflet, un graiu sănătos ș­i in­­florit, și pentru colegii lui mai ti­neri era o aleasă plăcere să le spuie Rigo, ca un bătrân sfătos și ocroti­tor: — Ce mai faci, mă tată? Acest „mă tată“ al lui am­ea ceva din atmosfera neîntinată a sate­lor, ceva curat, sincer și sănătos. De-acum Rigo nu ne va mai în­sem­na cu zicătorile și păcălelile lui țărănești. S’a sfîrșit și activitatea lui împrăștiată pe multe terenuri de gîndire în care a adus nota unei personalități­ pline de viață. A pus sfîrșit și muncei care-1 copleșea, și din care nu trăgea decit resursele unui trai modest. Acum a murit , adincă tristeță ne-a cuprins la vestea morței lui. Ani de zile a lucrat cu noi, aci, ală­turi, la aceiași máéi și ne doare—. Reprezentația «ac. „Obolul” Societatea „Obolul", sub preziden­ția principesei Maria, organizează o mare reprezentație de gală care va avea loc Vineri 17 Decembrie, In sala Teatrului Național. Vor fi tablouri vii, comedie și p­ Relevăm în prima pagină, n trasuri generale, expunerea ce a făcut-o șeful conservato­rilor­ democrați asupra situa­ției politice. Ziua de oră poate fi conside­rată ca o sărbătoare parla­men­tă. Ia a a •»­t uni <­dicat de Take Ionescu toate chestiunile cari frământă de cîți­va ani lumea politică, o­­pinia publică. In acest loc vom releva păr­­țile principale din acest dis­curs și vom înregistra im­­presiunea ce a produs în toate cercurile politice. # D. Take Ion­escu a conside­rat mesajul ca un fel de pa­negiric. De altfel guvernul trăește de cît­va timp în at­mosfera unui guvern condam­nat. Deci e explicabil de ce toată lumea consideră succe­siunea deschisă. Ceea ce însă nu e explicabil e pretenția carpiștilor că lor li se cuvine guvernul. Și d. Take Ion­escu a avut o expre­sie fericită care a stîrnit o mare ilaritate: i­ Striviții cer locul invin­șilor ! Carpistiî cari au fost stri­viți În i“­pg­*rî. »•" ritul înla­turarea învingătorilor cari sînt takistiî si cer ei regelui locul celor învinși, adică al celor de la guvern ! Constatînd această atmosfe­ră creată în toată tara asupra situației guvernului, d. Take Ionescu a trecut la examina­rea diferitelor puncte din me­sajul Coroanei. In primul loc a discutat po­litica externă, relevind atît de­clarați făcută anul trecut d­­d. Carp, cît și cea recentă, in­­terviewul de la Viena. Contrarii­ celor spuse de d. Carp că nu putem avea o po­litică externă neatîrnată, d. Take Ionescu s’a declarat pen­tru afirmarea unei politici ex­terne absolut independentă; a criticat părerea d-lui Carp că nu putem avea o politică externă, neatîrnată d. Take Ionescu s’a declarat pentru a­­firmarea unei politici externe absolut independente , a cri­ticat părerea d-lui Carp că re­nașterea Turciei nu ne-ar con­veni și a insistat asupra unei politici de sinceră prietenie cu Bulgaria deși în statul vecin sunt elemente cari se arată os­tile față de noi. Nota aceasta nouă față de Bulgaria, care se manifestă pentru întîia oară în parla­men­tul­ nostru, prin graiul u­­­nui șef de partid, nu numai că n’a stîrnit nici o protestare — deși recentele manifesta­­țiuni de la Sofia ar fi legiti­mat și o protestare în parla­mentul nostru — dar declara­ția d-lui Take Ionescu a fost interpretată în sensul că even­tual, în luptele noastre cu ca­racter național, noi am putea chiar să ne întîlnim cu Bul­garia și deci întru­cît vecinii noștri­ se vor mărgini să se dezvolte în marginile forțelor lor, nu trebue să-î privim dușmănește, ci din potrivă, ca și altădată, să fim în rapor­turi sincer amicale. Asemenea n’avem nimic de împărțit cu slavii și nu trebue, ca d. Carp, să privim slavis­mul ca un pericol pentru noi și să lăsăm acelor monarh­ii, cari au slavi în mijlocul lor, să facă pe jandarmul contra Slavismului. Nota aceasta a d-lut Take Ionescu, în politica externă, cu desăvîrșire contrarie acelei a d-lui Carp a fost unanim a­­probată. * Analizînd reforma agrară liberală și opera guvernului actual, șeful democraților a schițat în același timp un în­treg program, care de acum înainte de sigur că va fi sin­gura platformă de luptă în ex­poziție și de acțiune la gu­vern. Intre altele, d. Take Iones­cu a enunțat: stabilitatea tu­­tuturor funcționarilor admi­nistrativi, inclusiv prefecții; sporirea atribuțiunilor autori­tăților alese, cum sunt consi­liile județene, comunale, etc.; statul să ia asupră și o treime din costul islazurilor; a cin­­cea parte din ceeace țăranii cumpărători aî moșiilor Casei rurale plătesc acestei institu­­țiunî, să rămînă în­ sarcina statului; executarea lucrărilor publice să se dea meseriașilor fără licitație ; asigurarea bă­­trîneței lucrătorilor; scăderea datoriilor cu termene lungi la evaluarea impozitului fonciar; scurtarea termenului învăță­­mîntului secundar; înființarea învățămîntului primar supe­rior; garantarea, prin înscrie­rea în Constituție a insti­­tuțiunei Contenciosului, cum și a inamovibilității și a înain­tării în magistratură; refor­marea consistoriului biseri­cesc pe baza electivă; scoate­rea armatei de saht­oti­ce in­. In ce privește reforma elec­torală, d. Take Ionescu a ră­mas la convingerea că fată de starea culturală înapoiată a țărănimei — precum a recu­noscut-o și d. Diamandy — nu poate primi sufragiul uni­versal. Dar în schimb, șeful con­servatorilor democrați, s’a ri­dicat contra neîntreruptei fal­­sificări a voinței colegiului al III-lea și a făcut uri așa ta­­blou în­cît mai totî reprezen­tanții acestui colegiu — aleși fiindcă nu puteau fi aleși in altă parte ,a schimbat rețe­­fete, —­ „Colegiul-minciună“ tre­­bue să dispară, și d. Take Io­nescu nu s’a sfiit să spună că dacă nu se va da toată liberta­tea acestui colegiu, ca să de­vină o reală expresiune, țără­nimea va impune­­ aceasta, la un moment dat, cu cine știe ce zguduiri. Avertismentul a produs o profundă impresie Ca și repro­șul ce oratorul l’a făcut libe­ralilor că nici după zguduirea dela 1907 n’au lăsat cele 36 de locuri în mîiniile țăranilor. Pentru întîia oară s’a pus chestia colegiului-minciună cu »tita căldură de către un șef de partid și a rămas impresia că de acum înainte va trebui să se schimbe vechile proce­­deuri electorale la colegiul al III-lea chiar dacă vom avea un guvern reacționar. In ce privește schimbarea sistemului electoral, d. Take Ionescu a reînoit ideea creării la două colegii, cu reprezenta­rea minorităților, și întruniri­i de mai multe județe, iar la­­ colegiul țărănesc sporirea ale­rgătorilor direcți, înmulțirea mandatelor electorale și nouă garanții pentru absoluta li­bertate electorală. Iată partea constructivă din acest remarcabil discurs, des­­­fășurat cu limpezimea și lăr­gimea de vederi carateristice spiritului pătrunzător al aces­tui om de stat. După ce d. Take Ionescu a făcut această expunere urmă­rită cu cel mai viu interes de guvernamentali, expunere ca­re pentru carpiști înseamnă de­sigur înmorm­entarea de clasa I-a a tuturor concepțiilor reacționare la care mai ține a­­ceastă fracțiune politică îna­poiată, după ce șeful conser­­vatorilor-democrați a arătat ce vrea partidul sau, a trecut la examinarea pretențiilor par­tidului istoric boeresc . Nu s’a pomenit în parla­mentul nostru o execuție mai sîngeroasă ca aceea făcută de d. Take Ionescu față de a­­cei cari invoacă privilegiul de partid istoric. Fără a face personalități, fără a atinge personalitatea vreunuia din conservatorii is­torici, fără a discuta inteli­gentele geniale, superioritatea celorlalte titluri, etc. ale ace­lor cari compun fracțiunea d-lui Carp, fără a cita un sin­gur nume, d. Take Ionescu a discutat cine are dreptul, cari anume dinastii, pot invoca dreptul istoric. A fost așa de ridiculizat, printr’o argumentație așa de strînsă și fără de replică, a­­cest drept istoric în cît de si­gur pentru multă vreme, dacă nu pentru totdeauna, oamenii noștri politici se vor jena să mai vorbească de partide is­torice fără a stîrni ilaritate și dispreț. De altfel d. Take Ionescu a relevat că și corpul electoral și-a dat sentința în lupta cu partidele istorice: carpiștii au fost striviți, iar liberalii în­vinși. Inlăturînd clar definitiv a­­cest titlu pentru pretendenții carpiști, cari cer regelui pu­terea fiind „istorici“, d. Take Ionescu a amintit că chiar în țară la noi, indicațiile electo­rale n’au fost nesocotite in mai multe rînduri, după coa­liția de la Mazar-Pașa guver­nul de atunci a fost pus în mi­noritate, la 1888 alegerile au dat un așa rezultat pentru candidații din fosta opoziție­­unită în­cît s’au schimbat cî­­teva guverne, iar mai tîrziu liberalii obținînd succese e­­lectorale în alegerile comuna­le guvernul conservator a fost silit să plece curînd de la pu­tere. Au mai fost dar indicat nCDÎ rele, și cari au trebuit să-și­­ producă efectul. ( Amintind toate acestea ). Take Ionescu a povestit ceia ce s’a petrecut atunci cînd George Lahovary a pornit o campanie în „Independența“ asupra ficțiunilor constituțio­nale. Nefericitul George Lahova­ry, căzut în duelul la care l’a provocat d. Nicu Filipescu, s’a dus atunci la Lascăr Catar­­giu și i-a solicitat concursul presei conservatoare pentru campania întreprinsă. Lascăr Catargiu i-a răspuns: „Prefer acest regim parlamentar cu toate cusururile lui, decît re­gimul camarilei I*. Aluziunea aceasta transpa­rentă asupra situației anor­male de azi care tinde prin pretenția carpiștilor de a veni la guvern pe baza singurului titlu de partid istoric și cu ne­socotirea indicațiilor electora­le, de a crea un regim de ca­marilă, aluziunea aceasta a d-lui Take Ionescu a făcut o extraordinară impresie în Ca­meră, în tribune, asupra în­tregului auditoriu, căci toți au înțeles că un guvern perso­nal va întrona în această țară regimul camarilei. A mai avut d. Take Iones­cu o comparație fericită, care iarăși a fost subliniată prin­tr’o vie mișcare în Cameră. Relevînd cum carpiștii se con­sideră deja instalați la gu­vern, oratorul a zis: — S'a schimbat... tradiția : nu se mai închiriază puterea rînd pe rînd. Acum s'a admis sistemul arendărei și noului arendaș i se dă voie să facă alături de toamnă chiar îna­inte de a intra pe moșier m In partea finală a cuvîntă­­rei sale, care constitue și o capo d’operă de elocință par­lamentară, d. Take Ionescu s’a ocupat de modul cuim s’ar putea menține un guvern Carp venit numai pe baza dreptului istoric. Pentru a stoarce și asenti­mentul corpului electoral ar trebui să se acorde unui astfel de guvern o serie de dizolvări, — ceia ce de­sigur s’ar consi­dera ca o adevărată lovitură de stat — sau pentru a preîn­­tîmpina asemenea lovituri s’ar recurge la alianța electorală cu liberalii. In acest caz — a observat d. Take Ionescu — vom trece de la opoziții mi­luite, la guverne miluite. Mai e o speranță de scăpare pentru un guvern Carp: ale­geri strașnice. D. Take Ionescu se oprește aci, face un sugestiv tablou la ce s’ar expune tara prin ale­geri strașnice. Îs ce frămîn­­tări și dezordine, ce curente s’ar stîrni și termină expri­­mîndu-și speranța, că prin țară, partidul conservator-de­mocrat va învinge toate difi­cultățile. Prin această cuvîntare șeful conservatorilor-democratî a spus atît ceia ce va face la gu­vern, cît și ceia ce va face în opoziție. In lupta întreprinsă de la crearea noului partid, d. Ta­ke Ionescu a avut o linie de conduită politică dreaptă, n’a intimidat Coroana, nu s’a sco­­borît în stradă, nu s’a folosit de puterea partidului și de curentul opiniei publice pen­tru a da asalt guvern­ului, a a­­vut toată răbdarea pentru ca indicațiile corpului electoral să fie, la momentul deciziv, pu­se în cumpănă. Dacă această politică nu va fi împărtășită de rege, atunci nu va rămînea partidului con­servator-democrat de­cît să dea, în alegerile generale, lup­ta cea din urmă pentru im­punerea guvernelor prin ale­geri, o luptă care va fi cu atît mai viguroasă și mai agitată cu cît guvernul care va pre­zida alegerile va fi mai strașnic și cu un rezultat care-i preve­de toată lumea și care va în­scrie cea mai mare victorie politică repurtată la noi! — a­­ceasta a fost impresia ce a lă­­sat-o în cercurile politice ma­rele discurs al d-lui Take Io­nescu. B. X. 24 pagini Cum se comentează discursul ti­ lul Tak­e Ionescu Politica externă și d. Carp.—Un program democratic.— Refor­ma electorală.—Partidul istoric.—O vorbă a lui Lascăr Ca­­targiu.­ Arendarea puterei. —Cum va guverna un cabinet Carp. —Impresia discursului, fluență, politică, astfel ca să­­ electorale, cu moravurile cele fie un ministru de resbel mi­­­litar și să nu aibă nevoe a se1 nuanța politicește și a candida în alegeri. Asupra fiecărui punct de program enunțat, d. Take Io­­nescu a făcut cîte­ o scurtă și clară expunere de motive, sta­bilind astfel o linie de demar­cație profund democratică fa­ță de ideile, concepțiile de gu­­vernămînt și tactica politică a istoricului partid conservator. Gr. Grigoriu-Bițo a o^erul ♦ Teatrul Modern Comp. Dramatica Davila Itzi C­ercuri 21 Noemb­rie 1916 Astăzi și în serile următoare se va juca Marian Colibri piesă in 4 acte de H. Bataille cu d-nii T. Bulandra, Bulfinsky, Sto­rm, Manolescu și d-nese, Lucia Sturdza, Alexandrescu, Alice Co­­cea, Elvassi etc. ECOURI Recomandăm călduros citito­rilor noștri să viziteze noua sec­țiune de galanterie, articole de artă, jucării și fotografie a Societăței anonime Socec Ac Co, foarte variat asortată și situată la etaj. I de­asupra librăriei. Prețurile sunt foarte avantagioa­se ca și acele ale articolelor de librărie și papetărie. *­­ Cine vrea să-și facă o surpriză: să cumpere calendarul „Lumea I­­lustrată“ care conține pe lingă por­tretele deputaților, toate intimplările din lumea Întreagă cu ilustrațiuni splendide. De vînzare la toți librarii și la editorul lo. Hertz. Prețul lui IM V Luptele dela Circ Circul continuă să fie tot mai plin. Oameni din toate straturile spi­ciale participă seral Aglomerație și la stalurile de jos, iar galeria răs­punde cu multă credință la, apel E în păr! Geme! -----4 ZIPS ȘI WILSON Cel dintíiü. luptători sun­t cei 3o­ negri ai circului: Zips și Vilscnr. Zips n’are nici un menajament pentru consingeanul säu. Acesta sim­te toată forța muschiulară a adver­­sarului säu, dar fiind foarte iute scapă, și numai după o luptă de 14 minute e prins zdravăn de Zips și pus cu umerii­ la pămînt. Aplaudat a fost Wilson- lumea­ting cu cel slabi­ r SABATIft­ul ROSJACK Pe Sabatic 11 înfurie manifestația ostilă a publicului care i se face de cum intră în arenă și rezistența eu»­ragioasă și viguroasă a lui Rossack. Intr’adevăr, polonezul s­­tine foar­te bine. Intr’o repriză de 10 nahm­te Sabatic nu’și poate dobori adversa­­ruL MASCATUL CU RANKIN înainte de începerea reprizei a doua sosește Mascatul. Direcțiunea circului, care are o deosebită con­descendentă pentru necunoscutul a­­mator, i-a cedat locul să lupte. " Adversarul­­ î e, de astă-dată Ran­­ kin, care dacă n’are o forță redutabi­lă, In schimb e aproape tot așa dn iute ca și Mascatul. Ca forță se vede că acesta e mai puernic. De aceia Rankin ee tine în defensivă pe care o păstrează 7 mi­nute, cind Mascatul, îl ridică ca pe­ o pană de ușor, il lasă apoi jos și-l țintuiește pe loc cu o forță de fer. Aplauze călduroase răsplătesc și de astă dată pe Mascat pentru fru­moasa lui victorie. Se reia apoi lupta între Sahatin și Rossack care e învins după un total de 13 minute. POHL ARS ȘI MIHAILOFF O luptă decisivă. Doi coloși. Pu­blicul e foarte curios și nerăbdător să vadă sfîrșitul acestei lupte. Alis simte că are în lupta aceas­ta, un adversar teribil. In cele două reprize se tine în defensivă, mena­­jîndu-și forțele.­­In repriza treia Mihailoff devenind violent, vociferările publicului fac proporții. Ales începe ofensiva și după 36 de minute răstoarnă pe cazac peste spate într’un mod așa de iute și da neprevăzut, iu cît publicul izbucneș­te în urale. I Rusul a scos un răcnet de furi« Cînd s’a văzut învins. 1 ASTA-SEARA O luptă intr’adevăr senzațională va fi asti-seară: Sabatic cu Masca­­tul. Vor mai lupta Eigemann cu Baez și Rankin cu Wilson. Obicinuiții circului cari 11 cunosc pe teribilul luptător francez, se aș­teaptă la o luptă îndelungată și­ e­­­­moționantă.­­ Mascatul are foarte puține șanse să învingă pe Sabatic. Acesta pl­ângă forța lui de Hercule, intrebuin­ I­țează o impetuozitate care derutea­­ză pe adversarii lui. Mascatul, din luptele pe cari le-a dat pină acum, s'a văzut că nu în­trebuințează violența. Va fi inscnd cît­va dezarmat față de adversarul său. Aseară, unii din spectatorii mai cartonați au angajat părinți. Cel mai muțt aă pariat că Mascatul va fi învins de Sabatié. O foarte interesantă luptă va fi și aceea, decisivă, intre Mihailoff și Zips. Deoparte e forță colosală și a­­pucături nepermise, de cealaltă par­­te puterea, ușurința, școala. Aceasta va fi o luptă grea­ și sa așteaptă din partea negrului său și arate toată arta sa de excelent lup­tător.­­ Pentru astă seară se prevede o afluență enormă la circ. Gladiator Curierul spectacolelor — Joi 25 Noembrie — T­EATRUL NAȚIONAL t Se va fi: Zile de »trkst­are și Cererea la casatorie, come i-T­EATRl !, MODERN - Comp­ nna Da­ vi­a; S» v­reva: Maman Call tori, de Henry Battaile. TEATRUL LUCS POPESCU: Oper« Le Vii cint­, Traviata TEATRUL BULEVARD : (Klerle)— Astizi și in fiecare teat­ mare reprez­n­­tațiuni de cinematograf data de Tea­­trul Ocser. Luni ș Vineri program nou.Sala Lledertafel: Cinematograf In palatul Lal­oVary (Academiei M­ari­aien Victoriei .V2) Expoziție de pictură ..CoSlnzina“. Aerodromul Cerkez A Co. Kiilla.— In fie­care zi expoziție de aeroplane: Far­­man, Wright, Santos Dumont; către seară exerciții executate de d. Molia pe biplane farman și Wright. Intrarea t­rei. Krilla este deservit de M trenuri «Unic. Sala Apolo. — In fiecare seară re­­prezentatiuni orare cu preturi populare. Dr. Oi­nenbaum fost medic primar de spital — Holl Intern © — de femei și faceri Consult. 3—8 p.­­o. (Str- Plata Ansei 15 bis

Next