Adevěrul, noiembrie 1910 (Anul 23, nr. 7597-7626)
1910-11-26 / nr. 7622
Tiner! 26 Noembrie 1910 Șoșoni și Galoși ea Marca Fabrice! EM®üEC§ — «le la — Vereinigte Gmnmiwaren - Fabriken HARBTXRG-WIEN Calitate Absolut Superioră De biizere in principalele Magazine de încălțăminte Manufactură 00 stiflitfe naneti Marca Fabricei Calitate 1 9* Avis Important! atssoiui imm De vînzare la Principalele Magazine de încălțăminte și Manufactura cu Preturii! iatrlui DEPOSITARI generali? Solomon Hechter Fiu; Abr. Krakauer & Fii, București; B. Braunstein (La Cocoșu) Iași; Jos. Bercovicz, Botoșani. Muzeul produselor de Cauciuc al Vereinigte Gumminaren-Fabriken Harburg-Wien București. Strada Lipscani, 10 Are onoare a aduce la cunoștința numeroasei sale Clientele, pre 1 și D lor Militari, Funcționari ai C. F. R., ai Fostelor și telegrafelor, etc. etc., ce a înființat un Atelier special pentru confecționare de Pelerine, Mantale și Pardesiu ri din Stofe absolut impermiabile în culori gan ntate Stofele fiind din propria fabricațiune, ne pune în poziție de a Învinge orice concurență atât în preț cât și in calitate. ^^ej gMo^se comenzi și reparațiuni. Mai recomandăm din produsele numitei fabrici: MircFTILRATKT Stofă pentru pansament, perfect imperfil UoL 1IU-11A11J imiabilă, introdusă în Spitalele Militare. 1HPAI -fiiiIV MI Veritabil numai cu Marca V. G. F. calitate IIILAL UUlIliuI superioară și neîntrecută. Cauciucuri pentru Trăsuri cu Marca fabricei înregistrată „IDEAL“ Pentru orice informațiuni a se adresa Reprezentantului General JACQUES RUBINSTEIN București, Str. Lipscani No. 1O fostă MENIER J. N. REITHOFFER WKG ALTOITE Cele mai bune varietăți de vin și de masă pentru țara noastră, cum și vite de 2 ani, pentru împlinirea lipsurilor. Pepiniera Copăceni Catalogul se trimite la cerere Tauri și Taei Simmenthal (Elveția) — De vânzare — Are adresa D-lui Al. Ciurcu 18 Str. Labirint. București. Se caută un foarte bun contabil român, cunoscând la perfecție limba franceză in serie și vorbit. Inutil a se presenta fără referențe excelente, intrarea In funcție eventual la auerie 1911. A se seri arătind pretențiunile Soc. an. „Țesătoria Romună" la Pitești. Avis Se face cunoscut că la licitația voluntară ce va avea loc la materialul Clubului Călăreților, în zilele 28, 29 și 30 Noemvrie, vor figura și 9 cei ai subsemnatului. Informațiuni la domiciliul meu, sau la Tătersal, str. Lucaci 31. ______________Nicolae Fleva Comunitatea Cvangetică Din Icoala genuni piatra M\ La 1il4 Decembrie a. c. se va deschide In localul școalei de comerț al Comunitatei evangelice, Strada Stirbey Vodă No. 37 un curs de limba germană și de corespondență comercială în limba germana pentru adulți. Metoda e Învățământ Întrebuințată face cursurile accesibile și acelora cari posedă numai o cunoștință foarte limitată sau nici o cunoștință a limbei germane. Lecțiile vor avea loc de trei ori pe săptămână între orele 9— 10 jumate seara și vor fi continuate până la 30 Aprilie—13 Mai anul școlar. Taxa este de Lei 10 pe luni. Eforia Comunității Evangelice Infomațiuni se pot lua la Direcțiunea Școalei Evangelice, strada Luterană No. 10. UN TAUR de 2 ani și o vacă Simmenthal puri, un tăurenciu și o VBCa Simmenthal corciți, ambele vaci gonite cu Simmenthal pur, de vinzare la Ferma Copăceni. A se adresa D-lui Al. Ciurcu, Str. Labirint. 13. De vânzare Moșia Prisăceaua Mehedinți, întindere 2080 pogoane. A se adresa în Craiova la Colonelul C. Missirliu, in București la d. I. Tanoviceanu Strada V. Boeres din București RAMATOARE PENTRU TOȚI [Marele Magazin de Arme B. D. ZILMAN București. Calea Victoriei, 44 iurnizor al Curței Regale dorind să popularizeze frumosul și higienicul sport al vinătoarei și a face cu putință fiecăruia cumpărarea unei arme de vînătoare care sa întrunească condițiunile indispensabile unei arme bune, a pus în vînzare — Puști de Vânătoare Postulare —1*i.Pr ®$aJî £?0t^este 5* cari nu lasă absolut nimic de dorit ca soliditate, tir bun, mare durabilitate și construcțiune frumoasă. Model No. 1812. — Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de desemnere sus între cocoașe, cocoașele punînduse singure la piedica de siguranță, șina striată, prelungimdu-se în basculă țevile de oțel Lei 50.– Model No. 1908. — Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, identică cu precedenta, însă cu oțelurile înainte, patentate. Această armă este mecanică, adică lucrată cu mașina, ca armele de război Calitate superioară, absolut garantată în toate privințele, țevile de oțel. Pușcă reclamă Lei 60.— Model No. 1022.—Pușcă foc central, cu două țevi calibru 12 sau 16, identica cu No. 1906 însă cu triplu zăvor de siguranță Greener.—Armă superioară. Țevile de oțel Lei 75.__ Model No. 2240.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibu 12 au 16, identică cu No. 1022, triplu zăvor de siguranță Greener, sasă cu țevile de damasc fin și gravată frumos Lei 85.— 1 Model No. 4444. — Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, triplu zăvor pătrat de siguranță Greener, de mare soliditate, bascula lucrată fin cu aripioare. Armă splendidă. Tir neîntrecut. Lei 100._ Model No. 2541.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, de la renumita fabrică Pieper-Bayard, țevile de oțel foarte fin Bayard armă ireproșabilă ca bună construcțiune, tir depărtat, mare penetrațiune, sliditate și eleganță. Armă absolut superioară. Model brevetat Lei 120._ Expedițiuni în toată țara Comenzile se vor prescrie numai după acest anunț, indicînd modelul armei dorite și calibrul, prețurile fiind absolut fixe și se înțeleg numai cu bani gata sau contra ramburs. Comenzile se expediază în ziua primirelor Bonboanele Orientale parfumează admirabil gura și distrug orice miros urît al gurei, provenit din tutun, dinți stricați sau stomac deranjat. Cereți numai bonboane orientale. Marca semiluna cu stea. CUTIA 50 BANI la Drognerii și Farmacii MARILE PEPINIERI VITE AMERICANE altoite ale Domnului Ioan T. Michail, Slatina Olt sub Direcțiunea Domnului M. AL. MATHEIU , Specialist-Viticultor Au primit următoarea scrisoare: Odobești, 5 August 1910 D-lui Ioan T. Michail „pepinerist“,—Slatina Deși am fost mulțumit la primirea celor 36000 vite, ce mi-ați furnizat, in anul 1908, totuși nu v'am scris până azi relativ, așteptând rezultatele ce mi va da plantarea din vițele D stră. Astăzi constat cu deplină satisfacțiune, că vițele ce mi-ați furnizat din diferite varietăți au eșit absolut autentice, bine selecționate și tot odată cu vegetație ce face admirația tuturor cunoscătorilor. Termin aducându-vă mulțumirile mele sfătuind pe toți ce doresc a avea o vie bună să furnizeze vite din pepiniera astră. Primiți vă rog salutările mele. _______________ SS. I. Gutzulescu i Cerefi și Cififi Sâmbătă 4 Decembre PRIMUL NUMĂR din filiiofilustrați Foaie săptăminală Minunat ilustrate și nenumărate Articole fie Actualitate — Prețul 30 bani — Moartea lui Rigo A murit un gazetar, colegul nostru Gr. Rigo. A murit tînăr, 34 de ani, după ce a dus de mic copil o viată de zbucium și muncă istovitoare. N’a fost un gazetar „mare“. El ai’a creiat curente, n’a scris strălucite articole de fond cari să minuneze prin admeimea ideilor și prin frumusețea formei. Reportajul, această arteră plină de viată a ziaristicei de azi, l-a atras, l’a absorbit, și în direcțiunea aceasta colegul nostru și-a pus tot temperamentul sau viu, muncitor și vecinie veghetor. Trăit la țară, ln mijlocul sătenilor munciți și amărîți, Rigo a învățat să-l înțeleagă, să-l iubească. Din această înțelegere și iubire ,Rigo, cînd a intrat în publicistică, a adus multe lucruri de o netăgăduită valoare. Din fundul satelor a adus materialul din care a alcătuit cele două volume de folclor premiate de Academia romînă: Medicina veterinară a satelor și Medicina babelor, în cari a arătat, respectând adevărul, dar cu o simpatie caldă pentru cei cari se încred în tot soiul de eresuri,—a arătat toată acea alcătuire de credinți superstițioase, de puteri vrăjitorești, cari au adua loc în sufletul și-n mintea locuitorilor satelor noastre. Ceia ce a fost însă, fata lui de ziarist, ceea ce a constituit un titlu la dragostea și admiratiunea noastră, a fost activitatea pe care a desfășurat-o bunul nostru prieten și coleg In primăvara sîngeroasă și zguduitoare a lui 1907. Ziarele mari occidentale trimit, pe cîmpul de război și pe oamenii lor încercați și credincioși. Pe cîmpul de război ș pe care bîntuia măcelul între fiii aceluiași popor, noi l-am trimis pe Rigo. Era inimos, curajos și s’a dus să servească ziarul care îl încredințase o atît de grea misiune. Dar Rigo nu s’a dus numai ca ziariștii încălzeau și alte sentimente. O mina spre cîmpul răscoalelor Sîngeroase și al reprimărilor fără cruțare, și iubirea lui curată și cinstită pentru nenorociții cari, orbiți de ignoranță și de mizerie, se răsculaseră contra stăpînilor lor, ca să cadă apoi secerați fără milă. Rigo cunoștea puterea mare a presei. Știa că e și în puterea lui să împiedece o crimă inutilă, să dea alarma, cînd pentru înfrinarea deslănțuirei oarbe a sătenilor, s’ar fi întronat reprimarea sălbatecă și nedreaptă. Și, cu temperamentul lui viu și nervos, el s’a băgat acolo unde era primejdia mai mare, să vadă totul, să afle unde e adevărul. La Vaslui, cînd gloanțele au început să știeze, unul i-a găurit și lui căciula. A fost la un deget de moarte, pe cînd mulți din țăranii iubiți cu atîta sfințenie de dînsul, se sobcdeau în sînge. A cutreerat țara dela un capăt la altul Ia acea primăvară tragică. A văzut mulfte, și grozav i-au durat cele văzute. Cînd munca ne dădea răgaz, prietenul nostru, ne povestea înfiorat cele văzute, sălbătecii înfiorătoare, cruzimi fără nume. Și avea un suflet care vibra prelung, se’nfiora de cele ce povestea. Din satul sau el adusese pe lingă acest suflet, un graiu sănătos și inflorit, și pentru colegii lui mai tineri era o aleasă plăcere să le spuie Rigo, ca un bătrân sfătos și ocrotitor: — Ce mai faci, mă tată? Acest „mă tată“ al lui amea ceva din atmosfera neîntinată a satelor, ceva curat, sincer și sănătos. De-acum Rigo nu ne va mai însemna cu zicătorile și păcălelile lui țărănești. S’a sfîrșit și activitatea lui împrăștiată pe multe terenuri de gîndire în care a adus nota unei personalități pline de viață. A pus sfîrșit și muncei care-1 copleșea, și din care nu trăgea decit resursele unui trai modest. Acum a murit , adincă tristeță ne-a cuprins la vestea morței lui. Ani de zile a lucrat cu noi, aci, alături, la aceiași máéi și ne doare—. Reprezentația «ac. „Obolul” Societatea „Obolul", sub prezidenția principesei Maria, organizează o mare reprezentație de gală care va avea loc Vineri 17 Decembrie, In sala Teatrului Național. Vor fi tablouri vii, comedie și p Relevăm în prima pagină, n trasuri generale, expunerea ce a făcut-o șeful conservatorilor democrați asupra situației politice. Ziua de oră poate fi considerată ca o sărbătoare parlamentă. Ia a a •»t uni <dicat de Take Ionescu toate chestiunile cari frământă de cîțiva ani lumea politică, opinia publică. In acest loc vom releva părțile principale din acest discurs și vom înregistra impresiunea ce a produs în toate cercurile politice. # D. Take Ionescu a considerat mesajul ca un fel de panegiric. De altfel guvernul trăește de cîtva timp în atmosfera unui guvern condamnat. Deci e explicabil de ce toată lumea consideră succesiunea deschisă. Ceea ce însă nu e explicabil e pretenția carpiștilor că lor li se cuvine guvernul. Și d. Take Ionescu a avut o expresie fericită care a stîrnit o mare ilaritate: i Striviții cer locul invinșilor ! Carpistiî cari au fost striviți În i“pg*rî. »•" ritul înlaturarea învingătorilor cari sînt takistiî si cer ei regelui locul celor învinși, adică al celor de la guvern ! Constatînd această atmosferă creată în toată tara asupra situației guvernului, d. Take Ionescu a trecut la examinarea diferitelor puncte din mesajul Coroanei. In primul loc a discutat politica externă, relevind atît declarați făcută anul trecut dd. Carp, cît și cea recentă, interviewul de la Viena. Contrarii celor spuse de d. Carp că nu putem avea o politică externă neatîrnată, d. Take Ionescu s’a declarat pentru afirmarea unei politici externe absolut independentă; a criticat părerea d-lui Carp că nu putem avea o politică externă, neatîrnată d. Take Ionescu s’a declarat pentru afirmarea unei politici externe absolut independente , a criticat părerea d-lui Carp că renașterea Turciei nu ne-ar conveni și a insistat asupra unei politici de sinceră prietenie cu Bulgaria deși în statul vecin sunt elemente cari se arată ostile față de noi. Nota aceasta nouă față de Bulgaria, care se manifestă pentru întîia oară în parlamentul nostru, prin graiul unui șef de partid, nu numai că n’a stîrnit nici o protestare — deși recentele manifestațiuni de la Sofia ar fi legitimat și o protestare în parlamentul nostru — dar declarația d-lui Take Ionescu a fost interpretată în sensul că eventual, în luptele noastre cu caracter național, noi am putea chiar să ne întîlnim cu Bulgaria și deci întrucît vecinii noștri se vor mărgini să se dezvolte în marginile forțelor lor, nu trebue să-î privim dușmănește, ci din potrivă, ca și altădată, să fim în raporturi sincer amicale. Asemenea n’avem nimic de împărțit cu slavii și nu trebue, ca d. Carp, să privim slavismul ca un pericol pentru noi și să lăsăm acelor monarhii, cari au slavi în mijlocul lor, să facă pe jandarmul contra Slavismului. Nota aceasta a d-lut Take Ionescu, în politica externă, cu desăvîrșire contrarie acelei a d-lui Carp a fost unanim aprobată. * Analizînd reforma agrară liberală și opera guvernului actual, șeful democraților a schițat în același timp un întreg program, care de acum înainte de sigur că va fi singura platformă de luptă în expoziție și de acțiune la guvern. Intre altele, d. Take Ionescu a enunțat: stabilitatea tututuror funcționarilor administrativi, inclusiv prefecții; sporirea atribuțiunilor autorităților alese, cum sunt consiliile județene, comunale, etc.; statul să ia asupră și o treime din costul islazurilor; a cincea parte din ceeace țăranii cumpărători aî moșiilor Casei rurale plătesc acestei instituțiunî, să rămînă în sarcina statului; executarea lucrărilor publice să se dea meseriașilor fără licitație ; asigurarea bătrîneței lucrătorilor; scăderea datoriilor cu termene lungi la evaluarea impozitului fonciar; scurtarea termenului învățămîntului secundar; înființarea învățămîntului primar superior; garantarea, prin înscrierea în Constituție a instituțiunei Contenciosului, cum și a inamovibilității și a înaintării în magistratură; reformarea consistoriului bisericesc pe baza electivă; scoaterea armatei de sahtotice in. In ce privește reforma electorală, d. Take Ionescu a rămas la convingerea că fată de starea culturală înapoiată a țărănimei — precum a recunoscut-o și d. Diamandy — nu poate primi sufragiul universal. Dar în schimb, șeful conservatorilor democrați, s’a ridicat contra neîntreruptei falsificări a voinței colegiului al III-lea și a făcut uri așa tablou încît mai totî reprezentanții acestui colegiu — aleși fiindcă nu puteau fi aleși in altă parte ,a schimbat rețefete, — „Colegiul-minciună“ trebue să dispară, și d. Take Ionescu nu s’a sfiit să spună că dacă nu se va da toată libertatea acestui colegiu, ca să devină o reală expresiune, țărănimea va impune aceasta, la un moment dat, cu cine știe ce zguduiri. Avertismentul a produs o profundă impresie Ca și reproșul ce oratorul l’a făcut liberalilor că nici după zguduirea dela 1907 n’au lăsat cele 36 de locuri în mîiniile țăranilor. Pentru întîia oară s’a pus chestia colegiului-minciună cu »tita căldură de către un șef de partid și a rămas impresia că de acum înainte va trebui să se schimbe vechile procedeuri electorale la colegiul al III-lea chiar dacă vom avea un guvern reacționar. In ce privește schimbarea sistemului electoral, d. Take Ionescu a reînoit ideea creării la două colegii, cu reprezentarea minorităților, și întrunirii de mai multe județe, iar la colegiul țărănesc sporirea alergătorilor direcți, înmulțirea mandatelor electorale și nouă garanții pentru absoluta libertate electorală. Iată partea constructivă din acest remarcabil discurs, desfășurat cu limpezimea și lărgimea de vederi carateristice spiritului pătrunzător al acestui om de stat. După ce d. Take Ionescu a făcut această expunere urmărită cu cel mai viu interes de guvernamentali, expunere care pentru carpiști înseamnă desigur înmormentarea de clasa I-a a tuturor concepțiilor reacționare la care mai ține această fracțiune politică înapoiată, după ce șeful conservatorilor-democrați a arătat ce vrea partidul sau, a trecut la examinarea pretențiilor partidului istoric boeresc . Nu s’a pomenit în parlamentul nostru o execuție mai sîngeroasă ca aceea făcută de d. Take Ionescu față de acei cari invoacă privilegiul de partid istoric. Fără a face personalități, fără a atinge personalitatea vreunuia din conservatorii istorici, fără a discuta inteligentele geniale, superioritatea celorlalte titluri, etc. ale acelor cari compun fracțiunea d-lui Carp, fără a cita un singur nume, d. Take Ionescu a discutat cine are dreptul, cari anume dinastii, pot invoca dreptul istoric. A fost așa de ridiculizat, printr’o argumentație așa de strînsă și fără de replică, acest drept istoric în cît de sigur pentru multă vreme, dacă nu pentru totdeauna, oamenii noștri politici se vor jena să mai vorbească de partide istorice fără a stîrni ilaritate și dispreț. De altfel d. Take Ionescu a relevat că și corpul electoral și-a dat sentința în lupta cu partidele istorice: carpiștii au fost striviți, iar liberalii învinși. Inlăturînd clar definitiv acest titlu pentru pretendenții carpiști, cari cer regelui puterea fiind „istorici“, d. Take Ionescu a amintit că chiar în țară la noi, indicațiile electorale n’au fost nesocotite in mai multe rînduri, după coaliția de la Mazar-Pașa guvernul de atunci a fost pus în minoritate, la 1888 alegerile au dat un așa rezultat pentru candidații din fosta opozițieunită încît s’au schimbat cîteva guverne, iar mai tîrziu liberalii obținînd succese electorale în alegerile comunale guvernul conservator a fost silit să plece curînd de la putere. Au mai fost dar indicat nCDÎ rele, și cari au trebuit să-și producă efectul. ( Amintind toate acestea ). Take Ionescu a povestit ceia ce s’a petrecut atunci cînd George Lahovary a pornit o campanie în „Independența“ asupra ficțiunilor constituționale. Nefericitul George Lahovary, căzut în duelul la care l’a provocat d. Nicu Filipescu, s’a dus atunci la Lascăr Catargiu și i-a solicitat concursul presei conservatoare pentru campania întreprinsă. Lascăr Catargiu i-a răspuns: „Prefer acest regim parlamentar cu toate cusururile lui, decît regimul camarilei I*. Aluziunea aceasta transparentă asupra situației anormale de azi care tinde prin pretenția carpiștilor de a veni la guvern pe baza singurului titlu de partid istoric și cu nesocotirea indicațiilor electorale, de a crea un regim de camarilă, aluziunea aceasta a d-lui Take Ionescu a făcut o extraordinară impresie în Cameră, în tribune, asupra întregului auditoriu, căci toți au înțeles că un guvern personal va întrona în această țară regimul camarilei. A mai avut d. Take Ionescu o comparație fericită, care iarăși a fost subliniată printr’o vie mișcare în Cameră. Relevînd cum carpiștii se consideră deja instalați la guvern, oratorul a zis: — S'a schimbat... tradiția : nu se mai închiriază puterea rînd pe rînd. Acum s'a admis sistemul arendărei și noului arendaș i se dă voie să facă alături de toamnă chiar înainte de a intra pe moșier m In partea finală a cuvîntărei sale, care constitue și o capo d’operă de elocință parlamentară, d. Take Ionescu s’a ocupat de modul cuim s’ar putea menține un guvern Carp venit numai pe baza dreptului istoric. Pentru a stoarce și asentimentul corpului electoral ar trebui să se acorde unui astfel de guvern o serie de dizolvări, — ceia ce desigur s’ar considera ca o adevărată lovitură de stat — sau pentru a preîntîmpina asemenea lovituri s’ar recurge la alianța electorală cu liberalii. In acest caz — a observat d. Take Ionescu — vom trece de la opoziții miluite, la guverne miluite. Mai e o speranță de scăpare pentru un guvern Carp: alegeri strașnice. D. Take Ionescu se oprește aci, face un sugestiv tablou la ce s’ar expune tara prin alegeri strașnice. Îs ce frămîntări și dezordine, ce curente s’ar stîrni și termină exprimîndu-și speranța, că prin țară, partidul conservator-democrat va învinge toate dificultățile. Prin această cuvîntare șeful conservatorilor-democratî a spus atît ceia ce va face la guvern, cît și ceia ce va face în opoziție. In lupta întreprinsă de la crearea noului partid, d. Take Ionescu a avut o linie de conduită politică dreaptă, n’a intimidat Coroana, nu s’a scoborît în stradă, nu s’a folosit de puterea partidului și de curentul opiniei publice pentru a da asalt guvernului, a avut toată răbdarea pentru ca indicațiile corpului electoral să fie, la momentul deciziv, puse în cumpănă. Dacă această politică nu va fi împărtășită de rege, atunci nu va rămînea partidului conservator-democrat decît să dea, în alegerile generale, lupta cea din urmă pentru impunerea guvernelor prin alegeri, o luptă care va fi cu atît mai viguroasă și mai agitată cu cît guvernul care va prezida alegerile va fi mai strașnic și cu un rezultat care-i prevede toată lumea și care va înscrie cea mai mare victorie politică repurtată la noi! — aceasta a fost impresia ce a lăsat-o în cercurile politice marele discurs al d-lui Take Ionescu. B. X. 24 pagini Cum se comentează discursul ti lul Take Ionescu Politica externă și d. Carp.—Un program democratic.— Reforma electorală.—Partidul istoric.—O vorbă a lui Lascăr Catargiu. Arendarea puterei. —Cum va guverna un cabinet Carp. —Impresia discursului, fluență, politică, astfel ca să electorale, cu moravurile cele fie un ministru de resbel militar și să nu aibă nevoe a se1 nuanța politicește și a candida în alegeri. Asupra fiecărui punct de program enunțat, d. Take Ionescu a făcut cîte o scurtă și clară expunere de motive, stabilind astfel o linie de demarcație profund democratică față de ideile, concepțiile de guvernămînt și tactica politică a istoricului partid conservator. Gr. Grigoriu-Bițo a o^erul ♦ Teatrul Modern Comp. Dramatica Davila Itzi Cercuri 21 Noembrie 1916 Astăzi și în serile următoare se va juca Marian Colibri piesă in 4 acte de H. Bataille cu d-nii T. Bulandra, Bulfinsky, Storm, Manolescu și d-nese, Lucia Sturdza, Alexandrescu, Alice Cocea, Elvassi etc. ECOURI Recomandăm călduros cititorilor noștri să viziteze noua secțiune de galanterie, articole de artă, jucării și fotografie a Societăței anonime Socec Ac Co, foarte variat asortată și situată la etaj. I deasupra librăriei. Prețurile sunt foarte avantagioase ca și acele ale articolelor de librărie și papetărie. * Cine vrea să-și facă o surpriză: să cumpere calendarul „Lumea Ilustrată“ care conține pe lingă portretele deputaților, toate intimplările din lumea Întreagă cu ilustrațiuni splendide. De vînzare la toți librarii și la editorul lo. Hertz. Prețul lui IM V Luptele dela Circ Circul continuă să fie tot mai plin. Oameni din toate straturile spiciale participă seral Aglomerație și la stalurile de jos, iar galeria răspunde cu multă credință la, apel E în păr! Geme! -----4 ZIPS ȘI WILSON Cel dintíiü. luptători sunt cei 3o negri ai circului: Zips și Vilscnr. Zips n’are nici un menajament pentru consingeanul säu. Acesta simte toată forța muschiulară a adversarului säu, dar fiind foarte iute scapă, și numai după o luptă de 14 minute e prins zdravăn de Zips și pus cu umerii la pămînt. Aplaudat a fost Wilson- lumeating cu cel slabi r SABATIftul ROSJACK Pe Sabatic 11 înfurie manifestația ostilă a publicului care i se face de cum intră în arenă și rezistența eu»ragioasă și viguroasă a lui Rossack. Intr’adevăr, polonezul stine foarte bine. Intr’o repriză de 10 nahmte Sabatic nu’și poate dobori adversaruL MASCATUL CU RANKIN înainte de începerea reprizei a doua sosește Mascatul. Direcțiunea circului, care are o deosebită condescendentă pentru necunoscutul amator, i-a cedat locul să lupte. " Adversarul î e, de astă-dată Ran kin, care dacă n’are o forță redutabilă, In schimb e aproape tot așa dn iute ca și Mascatul. Ca forță se vede că acesta e mai puernic. De aceia Rankin ee tine în defensivă pe care o păstrează 7 minute, cind Mascatul, îl ridică ca pe o pană de ușor, il lasă apoi jos și-l țintuiește pe loc cu o forță de fer. Aplauze călduroase răsplătesc și de astă dată pe Mascat pentru frumoasa lui victorie. Se reia apoi lupta între Sahatin și Rossack care e învins după un total de 13 minute. POHL ARS ȘI MIHAILOFF O luptă decisivă. Doi coloși. Publicul e foarte curios și nerăbdător să vadă sfîrșitul acestei lupte. Alis simte că are în lupta aceasta, un adversar teribil. In cele două reprize se tine în defensivă, menajîndu-și forțele.In repriza treia Mihailoff devenind violent, vociferările publicului fac proporții. Ales începe ofensiva și după 36 de minute răstoarnă pe cazac peste spate într’un mod așa de iute și da neprevăzut, iu cît publicul izbucnește în urale. I Rusul a scos un răcnet de furi« Cînd s’a văzut învins. 1 ASTA-SEARA O luptă intr’adevăr senzațională va fi asti-seară: Sabatic cu Mascatul. Vor mai lupta Eigemann cu Baez și Rankin cu Wilson. Obicinuiții circului cari 11 cunosc pe teribilul luptător francez, se așteaptă la o luptă îndelungată și emoționantă. Mascatul are foarte puține șanse să învingă pe Sabatic. Acesta plângă forța lui de Hercule, intrebuin Ițează o impetuozitate care derutează pe adversarii lui. Mascatul, din luptele pe cari le-a dat pină acum, s'a văzut că nu întrebuințează violența. Va fi inscnd cîtva dezarmat față de adversarul său. Aseară, unii din spectatorii mai cartonați au angajat părinți. Cel mai muțt aă pariat că Mascatul va fi învins de Sabatié. O foarte interesantă luptă va fi și aceea, decisivă, intre Mihailoff și Zips. Deoparte e forță colosală și apucături nepermise, de cealaltă parte puterea, ușurința, școala. Aceasta va fi o luptă grea și sa așteaptă din partea negrului său și arate toată arta sa de excelent luptător. Pentru astă seară se prevede o afluență enormă la circ. Gladiator Curierul spectacolelor — Joi 25 Noembrie — TEATRUL NAȚIONAL t Se va fi: Zile de »trkstare și Cererea la casatorie, come i-TEATRl !, MODERN - Comp nna Da via; S» vreva: Maman Call tori, de Henry Battaile. TEATRUL LUCS POPESCU: Oper« Le Vii cint, Traviata TEATRUL BULEVARD : (Klerle)— Astizi și in fiecare teat mare reprezntațiuni de cinematograf data de Teatrul Ocser. Luni ș Vineri program nou.Sala Lledertafel: Cinematograf In palatul LaloVary (Academiei Mariaien Victoriei .V2) Expoziție de pictură ..CoSlnzina“. Aerodromul Cerkez A Co. Kiilla.— In fiecare zi expoziție de aeroplane: Farman, Wright, Santos Dumont; către seară exerciții executate de d. Molia pe biplane farman și Wright. Intrarea trei. Krilla este deservit de M trenuri «Unic. Sala Apolo. — In fiecare seară reprezentatiuni orare cu preturi populare. Dr. Oinenbaum fost medic primar de spital — Holl Intern © — de femei și faceri Consult. 3—8 p.o. (Str- Plata Ansei 15 bis