Adevěrul, noiembrie 1911 (Anul 24, nr. 7953-7980)
1911-11-02 / nr. 7953
Miercuri 2 Noembrie 1911 MBS NATIONAL Apollinaris 'apă minerală de cură și de masă, cu o reputațiune mondială n ■recunoscutor.gfe Stafi al Prusiei ca apă minerală de întrebuințat de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1902. Grand Prix Bruxelles, 1910. Deposit: L. Cohen H. Massnff & Co., București, Str. Carol I JACQUES GOLD — BAIROU TECHNIC — București—Str. Doamnei No. 21 FURNIZEAZĂ Motoare de țiței Diesel (Augsburg-ftSürnberg). Motoare de benzină „Hornsby" Vaărin pentru măcinat porumb „Seck“ Postamente de moară pentru mălai Pietre de moară franceze „la Ferté“ Curele englezești și americane Mușamale pt. acoperit cereale și. Orice fel de mașini pt. industrie ANALIZA SÂNGELUI PENTRU SIFILIF (procedeul original Wassermann cu toate controalele cerute) Analize de urine, lapte, spate, suc, gastric, fecale, secrețiuni, membrane di sterici, tumori, etc., execută cel mai de încredere și cel mai mare Laborator de analize LABORATORUL Dr. G. ROBIN București.—Str. I. C. Brătianu 5.—Telefon 13/69 Cel mai vechiu medic specialist cu o practică de laborator de 16 ani, de 12 ani șef de laborator al Eforiei Spitalelor, fost asistent în laboratorul Făcuienței de Medicină din București. Analize higienice și industriale: apă, vin, bere, ceară, uleiuri, stofe, pudre, ape de par, creme, etc. Laboratorul trimite gratuit la cerere vase pentru strîns urina cu instrucțiunile necesare. LACTOFERVENT ROBMN suveran în tratarea boalelor gastro-intestinale, Cataruri intestinale mucoase, diaree, etc. și orice tulburări în legătură cu Infecțiunile mestinale. Aprobat de Dir. Serv. Sanitar, 7 Lei flaconul. (Provincie 5 Lei 2 flacoane). A ^ x Stirpirea șoarecilor civil prin culturi nevătămătoare altor viețuitoare. UN TUB 2 LEI da ajuns pentru o casă, magazie, ori un pogon de loc. Reclama e sufletul comerțulu Cele mai bune Cele mai simple Cele mai etîune Motoare de Benzină se găsesc la reprezentanța generală pentru România. Loc. Anonimi Romina de Comerț BUCUREȘTI, STI. SMARDAN, 10 Brăila: Bulev. Cuza, 95. — Craiova: Strada Cogălniceanu, 22 Botoșani: Calea Națională, 185. FABRICI DE CARAMIZI Maschinenfabrik ROSCHER 0. in h.fl. Görlitz INGINERUL FABRICEI SE AFLA IN ȚARA PENTRU SCURTA VREMEA se adrosa Reprezentantului general JACQUES PAUQKER, București No. 51. STRADA SMARDA Ao. 51.—Telefon SIGH Instalatmmi complecte execută firma 3zista. D-ra Eleonora Mihăescu a susținut cu convingere dsul Elenei și d-ra Filotti a >șt ce trebuia să fie în curtizat Cleo Rudeanu. In Viorica, D ra lui Grigore Dîmbu, d-ra Ghimbășeanu a avut atitudini accente sincere, însă nu cuoaște încă mărimea sălii; vene prea mult glasul. D. Bulandra a pus căldură , adevăr în revolta și sufeința lui Grigore Dîmbu, d-nu livescu discreția și ezitarea necesare lui George Preda, iar loreanu a schițat silueta sensului erotoman Rudeanu cu un humor, care i-a atras o salvă de aclamații la scenă deschisă. Artiști și autori au putut mulțumi publicului după ficare act pentru aplauze. Trei decoruri îngrijite încadrează tote trei acte. EMIL D. FAGURE ! Cărți și reviste A apărut Revue des deux mon des din 1 Noembrie 1911, cu următorul sumar : Le frisson sacré, troisiéme pârtie, par Jean Bertheroy ; En colonne au Maroc. Impressions d’un témoin. III. Le retour en Chaöüia, par Pierre Khorat; Le projet de budget de 1912, par M. Raphaél-Georges Lévy; La jeunesse d’un libéral catholîque. Charles de Montalembert, par Claude Boringe ; Les Bourbons a Turin pendant la révolution, et le diario inédit de Charles Félix, dúc de Genevois, par M. le vicomte de Reiset; A majorque et a minorque. Esquisse de geographic humairie, par M. Jean Brunhes ; Poésies. A la cőte d’emeraude, par M-me la duchesse de Rohan ; Revue dramatique. Primerose, a la Comédie-Franțaise ; Spille au vaudeville ; Le Typhon, au ihéatré Sarah-Bernhardt, par M. René Ce este „Ocalarium“ „Ocalarium“ este un institut de optică medicală, situat în strada Doamnei No. 27 (peste drum de Creditul Funciar mirai) nude sărac și bogat, muncitor și funcționar, dacă are nevoie poate să-și procure ochelari. Cu toată calitatea cea mai bună a sticlelor și monturilor, prețurile sunt modest calculate. La „Ocularium“ alegerea ochelarilor se face de către un medic specialist în boalele de ochi, directorul științific al instiutui Iui, a l Dr. George D- Fischer. Această alegere este gratuită și de la 5 lei în sus, oricine își poate procura ochelari fără nici o plată în plus. Pe lângă aceasta mai are și avantagiul ca ochelarii să fie aleși după ultimele cerinți ale științei fiind sigur că nu-i vatămă ochiii și are ce i se cuvin» George I. Stoenescu Str. Bărăției No. 28 Cu noi secțiuni de: 1. Stofe pentru mobile; Gobi Iftauri, Plușuri de mătase, j Liua. Vegetale. Reketteri. ; Mnarnri fia mătase și bambac, Perdele brodate și de ful, Brise-Arist, etc , cum și I Olanduri, Sifoane, Rauforss-iuri, Broderi Voricane, Valansiene, etc. Toate mărfurile se vinde după deviza magazinului, ce, ori —a—a—crnemas IANAÍI ISa SÂNGELUI I PENTRU SIFILIS I Tratamentul Soarelor venerice 1 Dr. Galimir 1 Str. Doamnei 1 Telefon sf Has,ist și Urechi Boale si Operațiuni Str. KarageorgeviuS 9 Conspirațiuni S— 5 p. m . - tex es est j.16 .. Soarete Ochi și Urechi Strndîi Doamnei Nio. 27 m imauMuKMnOttfttftfMMtt SE CAUTA UN BUN AGENT de piața in trod as la clientela de coloniale și delicatese. UN PRACTICANT care a mai lucrat la un birou de cemision. Oferte sub „comission £ t la agenția Carol Schulder Co„ Str. Doamnei 8, et. I Doumic, de LAcadémic fr an Qaise ; Revue musicale. Chabrler musicien comique, par M. Camille Bellaigue ; Chronique de la quinzaine, histoire politique par M. Francis Charmes, dé l’A- cadéinie franțaise ; Bulletin bibliographique. * „Vîrsta, ca impediment la alegerea, în episcopat“, studiu canonic și juridic. Editura ziarului „Curierul judiciar", calea Rahovei 5. ---------**--------abdicarea sultanului Zanzibarului Londra, 31 Oct. — Sultanul Zanzibarului a abdicat, din motive de sănătate, in favoarea fiului sau, în vîrstă de 5 ani. Supravegherea tînărului suveran a fost încredințată unei regențe. --------------------*Hten Irîiler La al doilea Göncell, orchestra ministerului va executa o bucată simfonica „Trandafirul roșu" de d. Nona Ottescu, un U uăr compozitor care a obținut succes cu o altă compoziție.. D-sa va conduce în persoană compoziția sa. ~ „iSdimin Int.rldptuV1 nemuritoarea poemă a lui Lessings a dat cu o nouă Înscenare, la Kamerspielen din Berlin. Succesul a fost mare. ’— „Dumnezeul războiulu.", dramă în versuri a lui Israel Zangwill, se de la teatrul regal din Londra. Critica germană mi prea are cuvinte ce laudă pentru această piesă, în care au rol și Bismarck și Tolstoi. E drept că Bismarck, cancelarul de fier, nu e arătat într’o lumină plăcută nemților. •-------- Ziem, pictorul cunoscut mai ales prin tablourile sale veneziane, a murit în vîrstă de 90 ani. —— „Ferioara de fier" operetă în Oacte de Victor Leon, muzica de Robert Stolz, s’a dat ori cu succes la Raimund Theater din Miena. Stilul muzicei e superior celui din operetele curente. —— , Aniversa.Im Lothie, piesă într’un act de Ludwig Thoma a obținut un frumos succes pe scena Tearului Mic din Berlin. --------Tenorii ciobani.—Se va fi întîmplat poate ca un obscur cioban să impresioneze cu vocea sa pe vr’un trecător cu pricepere în ale muzicei și să fie smuls cîmpului verde și să fie adus pe scena vre-unii Opere. De ce nu ? N’ați fost găsiți oare și poeți de geniu la coarnele plugului? Acum, însă, lucrurile se schimbă. Un ziar englez publică următorul anunț: ,.Se caută un tînăr care să pască vacile. Ofertantul trebue să aibă o frumoasă voce de tenor și să știe ciută cîntece dulci și melodice, pe" cind va, paște vitele". Se poate că autorul anunțului speră că muzica va avea o influență binefăcătoare asupra producției laptelui. Oricum, pentru talentele muzicale se deschide un viitor bogat... Cereți =„Revista Ilipici“ *4 ger, eventual și Montepellier, iată deci întreagă armată italiană angajată. Cit despre cooperarea unei părți pe valea Rinului, trebuind să calce sau netralitatea Elveției, sau să facă ocol cu trenul prin Austria, nu se poate compta. Față de Rusia neavînd nici un punct de contact, nu va putea aduce vre-un folos. Cu totul altfel stau lucrurile față cu Turcia. Soldatul turc e unul din cei mai sobri și resistenți din Europa. După ultima organizare — la care a dat foarte mare concurs generalul Von der Golz, cu un grup de ofițeri germani— Turcia, poate pune pe picior de război și peste 1.200.000 oameni, forțe deci superioare chiar Austro-Ungariei. Dificultatea constă în timpul lung ce-i trebue pentru a și le aduna, din cauza lipsei căilor de comunicație. Turcia scoate 43 de divizii de infanterie, 13 brigade călărețe, cam 400 batalioane, 200 escadroane cu 340 baterii, sau 500.000 oameni cu peste 2000 tunuri. Mai poate avea 39 divizii de recifi de la linie și 19 divizii de recifi de a doua chemare, deci încă 580 batalioane. Apoi 64 regimente cavalerie Hamidiene (cavalerie curdă și arabă milițieni) cu 278 escadroane, sau încă 5.600.000 oameni. Mai departe s'ar putea ține socoteală de numeroasa gendermerie, de trupele din ultima chemare și ele acele neregulate, cu care s’ar mai putea încă face vre-o 500 batalioane de a doua ridicare din Asia, după vre-o citeva luni însă. Armata turcă din Europa posedă 37 divizii și 7 brigade de cavalerie, cu mult mai mult, decit totalitatea armatelor statelor din Balcani. Urmează că Austria avînd de aliată pe Turcia, ar avea spatele și sud estul asigurat. Intr’un conflict cu Rusia (ceea ce nu se putea avea de la Italia) cu toată supremația rusească, pe Marea Neagră pentru moment, Turcia poate aduce masă foloase. Trupele care nu pot fi trimise în Europa, le va trimite la granița rusească, unde va ataca, sau vor ține în eșec trupele din Caucas și chiar acele din Kazan, Odesa și Kiev, ori aceasta înseamnă cel puțin um sfert, și cel mai puternic, al armatei ruse. Prin alianța cu Turcia, Italia ar deveni dușmana Austriei. La aceasta întreaga presă austriacă răspunde—puțin importă, cu Italia ne putem răfui mult mai departe, decit cu Turcia și cu statele Balcanice. •Avantaiii frontierei naturii de spre Italia este ele partea austriacă și dacă spatele în Balcani sunt asigurate, poate lupta cu forțele principale contra Rusiei în acelaș timp, care va fi atacată, în acest caz și de Turcia în Asia. Cu totul altfel ar trebui să ducă Austria un războiu contră statelor balcanice, a căror forță împreună întrece pe acea a Italiei, și mai cu seamă dacă și Turcia ar fi contra. t Apoi o prietenie sinceră a Italiei față de Austria este exclusă, cînd Trento și Triestul Istria și Dalmația îi surîde continuă. eugenassaky ——Si.*.------Luptele de aseară s’au sfîrșit într’un mod neprevăzut, printr’un enorm scandal. Intîlnirea decisivă dintre Alis și Rakovici adusese o lume imensă. Nici un loc nu mai era liber. Foarte multe figuri cunoscute din elită, c cțți-va membrii ai legațiunei sîrbeștî veniți să vadă cum va eși compatriotul lor din lupta decisivă cu Abs. Celelalte lupte antemergătoare deși interesante, au sporit însă și mai mult nerăbdarea publicului. In prima luptă, care a decurs iute, nervoasă și ageră a eșit învingător Hansen contra lui Van Houten; într’a doua Müller a sfîrșit repede cu Mülcker; într’a treia tînărul Sbisko a avut de lucru 12 minute pînă ce l’a învins pe Simonitch, dar La învins frumos. ABS CU RAICOVIC. Un sfîrșit vine și rîndul celor așteptați cu atîtă înfrigurată nerăbdare. De cum intră în arenă Ales, i se face o manifestație — Tată Raicovicî să lupți cinstit! De cum începe lupta însă, șampionul Sîrb arată că nu e dispus deloc să lupte cinstit. De la început deci pornesc și fluerăturile. Publicul se încălzește. Raicovicî continuă cu loviturile nepermise, iar la un moment dat repezindu-se spre Ales, acesta se pleacă și sîrbul— uriaș — cade. Ales e deasupra și lumea jubilează minus compatrioții lui Raicovicî. Dar repede acesta își ia revanșa Printr’o sforțare puternică revine el deasupra și atunci îl acepe să facă adversarului sau un masaj al cetei, cam barbar. Publicul protestează violent, arbitrul intervine dar zadarnic, Rakovici nevoind să țină seamă de nimic. Dar Alis nu așteaptă scăparea lui de la intervenția arbitrului, ci printr’o figură repede, specială, luptătorul sîrb e iarăși jos, sub brațele de fer ale lui Alis. O jumătate de oră a trecut astfel, într-un continuă vacarm, Rakovici luptînd mereuî cu lovituiri nepermise care denaturează cu totul frumusețea luptelor atletice. La un moment dat, fiind el în ofensivă, i-a dat lui Alis cîteva lovituri cari au revoltat atît de mult publicul, atacît din staluri, din loji din galerii lumea a sărit în arenă, repezindu-se cu bastoanele spre Rakovicî. Cu multă greutate el a putut fi scăpat de furia mulțimei de către poliția și jandarmii cari se aflau la circ. Lupta a trebuit să fie astfel întreruptă. Cu multă greutate lumea s’a risipind, comentînd cu aprindere cele întîmplate și opinînd în mod unanim că Rakovici trebue descalificat, lucru pe care după lupta de astră, jurîul ar trebui să-l facă. AZI Pentru azi sînt fixate lupte foarte inimoase. Astfel vor Jupta: POHLARS cu alperianul MURZUK, MÜLLER cu SOLAR, WERNER cu noul luptător rus DOLGOFF. Deasemenea senzațională poate fi și lupta dintre RAICOVICI și turcul HAGI HAUL, dacă ei — după temperamentul lor — nu vor da loc la un nou scandal ca cel de aseară. Credem că juriul ar trebui să fie mai sever și să scoată din luptă pe luptătorii aceia cari deși au o forță de Hercule care le permite să lupte corect, totuși se dedau la un pugilat. Spectator. # CRONICA SPORTIVA LUPTELE VELfI CIRC — —------------------------ Scandalul de aseară RASCOVICA călduroasă. Raicovici e aplaudat și el de o parte din public și huiduit de alta. Galeria în special i se arată foarte ostilă. De sus din fundul galeriei o voce puternică l’a prevestit caritabil, stîrnind o ilaritate generală: Curisrul spectacolelor Mari, 1 Noembrie TEATRUL NAȚIONAL. Se va juca . Omul de altă dată. TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Davila. Se va juca : Fetița, VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezentațiuni orare. PANORAMA GRIVIȚA. — (lingă Primărie). Dota. 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating“ (patinaj pe parchet). Soul pensionari înscrieri de pensiuni S'art aprobat următoarele înscrieri și transmiteri de pensiuni: Pensiuni civile C. N. VII desen 100 letți: Stanei oviei 117; Ioan I. Vasilescu 115: Nicolae I. Rizeanu 188; Natalia Cotescu 274; Ștefan Abramescu 143. Despina Ionescu 286: Dimitrie C-tinescu 467; dr. Paul Pellissie 258: Alfons Nicolini 850; Const. T. Ghioculescu 227; Gheorghie Teodorescu 57; Andrei Nestor 87; Maria, Vasilescu 142 Mihail TJiriac 179: Paraschivr T. păscălescu și minora 88; Sohtefia C. G. Dîmboviceanu 375; Ana T. Athanasescu 17; Mihail D. Brăiloiu 227; Maria I. Nemuițuli: Ana Bunescu 277; Grigore T. Rohoiceanu 388; Preotul Mihail Tănăsescu 157; Elena V. Modreanu 258; Matei Petrescu 59; Dimitrie Stamate 116; Vasile P. Tulbure 263; Aretina Dumitrescu 281; Petre Niculescu 400; Ioan Teodorescu 147; Preotul Toma Minculescu 21; Gheorghe M. Pincu 300; Vasile T Muche 262: Marin C Lascăr 101: Ioan Ornea 117; Gheoraghe Atanasiu 115: Dumitru Ștefănescu 145: Antonio Bernardeli 101: Anastasia AT. Vlangali și u’ino’o r 13 °: ȘI"”âa L Simonescu miev Un 195: OmUm G Petrescu í>bl - T. Tionovic T'988: Apdrii NiuiS 75: 'Intima C. Fit'îinil .23: A'TIr.ni’iT defilurioi Atarii. C. Top—IT+7Î 98: Tanit“ Mirinescu 67: Verile Adam 59: Elena ZaiT''-do 79 Pensiuni militare Maior Radu Grurian. 299 lei. e.Rustari Radu Pouovic.T 99T: medic maior G. Nicunoarm 446: itv.de colonel G. Popovici-Renat.7 750: mnn1''1’ Gh. D. CrJngureanui 306: răuțian Const. Popilean 9*0: cripÚen N. St>J<»<»scu 392: moitr T Tnssproscu ?49: lt.-colonel Cx D“ îl ciliescu 546: administrator cl. T G. Tonescu 337: cănilap O’’. V. Dim’trian 260; •paior Cr i Tct-—i 4.16; căpitan TT-cic r>iol-nV]ș 4.70 .Tnoi-țțțfț lf... colonel Taz“r Entthir1’” 241; căpitan t. Di’S'n«sc-u 013. Pensiuni O. P. R. Zoe N. Minescu 43; loan Cincin 750; Const. R. Cercelari 186; Const. Mihailescn I. 150; Maxim Fi. Jurca 66; Vasilichia Vasilescu și minorii 129; loan Gocul 67; Eugenia Spiridtodeanuu și minorii 144; Elisabeta G. Kiriac și minorii 173; Carol Danieliu 137; Marin Vlădescu 166; Grigore N. Ciononea 160; Dimitrie Adamescu 255; Gh. C. Boem 217; Avădănel Petre 152; 11 ie Glecon^bin 157. Penshmi mrada interioare tp pQiro (^T*1 CfS[pPU ml- Oyff I.T mniceanu 40; In” Vr.si- 1 oscii 45. TRANSMITERI DE PENSIUNI Pensiuni civile Maria V. Scorțeanu și minorii 150; Floarea Petre Sălăgeanu 72; Stanca I. Popescu 50; Anica Gr. Rașcovici 198; Zoe N. Șoimescu 136;Maria I. Iordăchescu 69; Ecaterina Gardlian 44; Ecaterina D. Protopopescu 433. Pensiuni militare Maria Al. Angelescu 450. Pensiuni C. F. R. Despina I. Crăciun și minora 118; Eugenia Const. Mardaru 77. Pensiuni comunale Emilia G. Vrînceanu 118 lei; Maria dr. G. N. Roșniță 200; Ana Nichita Andrițeanu și minora 186; Ananie Maximovici 40. ------------st----------- Agapă militară Aseară pe la orele 9, a avut loc în „Pivnițele Verzea” o mare agapă dată de tinerii cu termen redus din reg. 2 artilerie Cetate, care s’au lucrat astăzi 1 Noembrie, in onoarea foștilor lor comandanți d-nn căp. C. Tamara comandantul fortului Chitila și locot. Lt. Draganescu de la școala militară de artilerie, geniu și marină. Am vorbit cu această ocaziune d-nii Bibi Constantinescu student, Nicu Brătășeanu avocat, aducînd elogii foștilor lor comandiați și asigurindu-i de dragostea și recunoștința lor. Au mai vorbit în acelaș sens d-nii Jean Chirițescu inginer agronom și Mișu Alexandrescu- Granda caii au asigurat pe foștii lor comandanți că despărțindu-se de ei duc cu dînșii cele mai frumoase amintiri. La aceste cuvîntări au răspuns dinii căp. Tamara, căp. Angelescu și locot. Drăgănescu mulțumindu-le pentru dragostea ce le-o ara fu. Sau expediat telegrame celor absenți. In taraf de lăutari a delectat pe conmeseni pînă pe la orele 2 am noapte, cînd a luat afîrșit agapa. —----------------fie mortul comercianților ieșeni ai TASI. 1 Noembrie.— Față cu lipsurile de la gara din localitate, comercianții ieșeni au adresat un listerabil de industre un memoriei, în care rezumă nerigorile lor. Tc Astfel comercianții arată, că la magazia de predare, mărfurile start săptămâni întregi sub cerni ‘ ber, la magazia de sosire mărfurile start de asemenea cu săi,luminile, pînă ce sînt descărcate. Pentru a, se îndrepta răul, comercianții cer, ca la stația principală de predare, să se primească numai anume mărfuri, creîndu-se în același timp o mică stațiune de predare „Nicolina“, care n’ar necesita mari chheltucli. În acelaș timp, pe lingă actuala magazie de sosire, să se mai construiască un adaus și cîteva linii de garaj, cele actuale fiind cu totul insuficiente. Comercianții speră, că ținîndu-se seama de progresie economice ale orașului, cererile lor vor fi satisfăcute.—Dan . G. S. Becheanu 11. Iliescu Magazin de noutări și Manufacturi București, ST. LIPSCANI, Aduc la cunoștința distinsei clientele că an so. .. Aici stațilQ pentru sezonl fie Toarnă și iarna Ultimle creațiuni ale celor mai renumite fabrici din Franța și Englitera, precum: LANURI PENTRU ROCHII, Ratine, Bouelé, Frisé UlavioUe și Velours de Laine în toate genurile HaäTASURI : Draps de Sole, Draps Charmeuse VELOURS REVERSIBLE Mătasea elastică suplă pentru căptușeli . J2? VELOURS ANGLAIS JI? Plușuri și Velours du Nord pentru Haine de Dame Atelier special pentru Rochii și Confecțiuni Slavon special de Blănării pt. Confecțiuni, Jerseuri, Flanele, Codxe-Corsets tricotate, Ciorapi și Batiste R&YON SPECIAL pentru LINGERIE ȘI TRULOURI - PREȚURI FIXE ȘI SVLOBERATE - In chestia traumelor comunale Primăria a comunicat eri societăței votul consiliului comunal -------------##------------ D Dobrescu, primarul Capitalei a trimis eri d-lui C. Nacu președintele consiliului de administrație al soc. comunale de tramvae, următoarea adresă prin care comunică hotărîrea consiliului comunal. Iată adresa : D-sale D-lui C. Nacu Președintele consiliului de administrație al asociațiunei acționarilor denumită: „Societatea comunală a tramvaelor București B-dul Domniței. Am onoarea a vă trimite aci alăturat în copie votul consiliului comunal al Capitalei din 28 octombrie 1911 precum și textul proectului de statute întocmit în vederea înfiiințărei societății comunale de tramvai votată de consiliu, rugîndu-vă să binevoiți a-l aduce la cunoștința posesorilor acțiunelor emise pînă astăzi și să-mi răspundeți în termen de opt zile dela primirea presentei, dacă aceștia primesc proiectul de statute,, pentru a putea procede în urmă la constituirea legală a societăței în conformitate cu desposițiunile legei din 14 Aprilie 1909. Primiți domnule președinte asigurarea destinsei mele considerațiuni. Primar: Dobrescu VOTUL CONSILIULUI COMUNAL „Consiliul comunal avînd în vedere legea din 14 Aprilie 1900 pentru înființarea unei societăți comunale pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în orașul București .______________ Avînd în vedere votul consiliului comunal N. 177 din 8 iulie 1911 prin care consiliul constatînd că statutele societăței astfel cum fusese întocmite, depășesc legea în prejudiciul comunei. A pus îndatorire expresă primarului și s-a dat puterile cele mai depline pentru ca să readucă în patrimoniul comunei valoarea bunurilor actuale ilegal acaparate de societate. A pus îndatorire expresă primarului și s-a dat puterile cele mai depline pentru ca să impună anularea statutelor, greșite și ilegale și refacerea lor conform legilor. Avînd în vedere că în urma acestui vot, consiliul de miniștri, asupra referatului d-lui ministru de interne No. 20814 din 17 Iulie 1911, a anulat prin încheierea sa No. 905 din aceiași zi aprobarea statutelor societății comunale Avînd în vedere proectul de statute întocmit de d. primar, în conformitate cu legea, în vederea constituțrei legal a societății comunale. Consiliul deliberînd: Aprobă acest proect de statute. Autoriză pe d. primar să comunice aceste statute consiliuilui de administrație al asociațiunei acționarilor cari poartă numele de societate comunală a tramwaielor București, cu invitațiunea de a răspunde în termen de opt zile, dacă sunt de acord și primesc aceste statute, pentru a se cere ulterior, conform art. 3 din lege. »Aprobarea consiliului de miniștri și a se procede la constituirea legală a societăței. Armare BTOMFil Mronaca—■ lișcarea în corpul medical veterinar S’a făcut următoarea mișcare în corpul medical veterinar din țară: D. medic veterinar Gheorghe Tenea se numește la zona Săveni din jud. Dorohoi, în locul d-lui medic Th. Ionescu, numit la abatorul Capitalei. D. medic veterinar Gh. Diaconu se numește la circ. Măcin din Tulcea în locul vacant. D. medic veterinar N. Miculescu se numește la circ. 2-a Dumitrești din județul R.Sărat în locul vacant. D. Stelian Gheorghiu a fost numit revizor de vite în orașul Brăila în locul d-lui C. Vioreanu, demisionat. —----------**---------- Romînia și jubileul încorporării Basarabiei — IN ROMANIA E MAI RAUMA IN RUSIA! — Odessa, 31 Octombrie.— Ziarul „Odessa Nowoski” se ocupă din nou de participarea Tiom iniei la serbările jubilare din Basarabia și amintește de telegrama adresată in această privință ziarului „Adevărul", telegramă care a fost confiscată de guvernul român. Ziarul observă că in România „liberală" se petrec unele lucruri mai rău ca în Rusia. Sufernțele gardiștilor ACUZAȚII CONTRA COMANDANTULUI COMPANIEI III DIN BUCUREȘTI Primim la redacție o lungă scrisoare prin care se aduc acuzațiuni împotriva comandantului companiei III de gardiști din Capitală, anume G. Constantinescu. Plîngerea e semnată de doi gardiști : I. N. Bereu cu No. 651 din șoseaua Colonel M. Ghica No. 26 și Ion Ștefan cu No. 984 din Prelungirea Dorobanților No. 44. Astfel Ion Ștefan a fost amendat de comandantul Constantinescu pentru că ar fi stat de vorbă la postul său cu o „prostituată“, cînd femeia aceasta nu era dlocit soția gardistului. Tot acestui gardist nii i s’a achistat salariul cuvenit la 27 Octombrie cor. din cauză că nu s’a prezentat în ziua cuvenită la casier. Sergentul I. N. Bereu a fost amendat pe nedrept sub învinuirea de neserioasă veghere la post și din care cauză s’ar fi comis o spargere în raionul sau. Gardistul dovedește că faptul este cu totul inexact. De asemeni diósul se ma plînge că din cauza unui concedii r <le care are absolută nevoie și la care are dreptul nu i se acordă și astfel suferă o sumă de încurcături. Acești sergenți ne mai destăi ADEVERUL unesc un caz destul de grav: acum cîteva zile sergentul Cristache Radu, din cauză că a fost găsit cu părul mare, cu toate rugămințile lui de a fi iertat,, a fost trîntit la pămînt de către sergentul major Preda S. Gheorghe și de alți 6 sergenți și tuns în mod oribil. Acest lucru s’a făcut din ordinul comandantul lui G. Constantinescu. Relatăm aceste fapte așa cum ne sînt semnalate și de sigur că cei în drept nu vor întîrzia să le cerceteze. -----------**---------- Mișcarea de la finanțe Următoarea mișcare s’a făcut la ministerul de finanțe, printre perceptorii fiscali din țară: D-nii Petre D. Constantinescu, perceptor fiscal la Dolj, și N. Ghițulescu, perceptor fiscal la Putna, au fost destituiți. D. Marin D. Puiu a fost lăsat în disponibilitate din notul de perceptor fiscal, ce o 1^, în județul Dolj. ^ Au fost numiți perceptori fia, caii cl. Il-a. D. Aristide Iomeiscu, perceptor fiscal la circ. I Galați, în locul vacant. D-nil Dimiitrie Constantinescu, perceptor fiscal la Botoșani, în locul d-lui Savel Dănilă, demisionat; Uie Alexandrescu, la județul Dolj, în locul d-lui Petre D. Constantinescu, destituit; N. M. Țigănescu la Mehedinți, în locul d-lui Năstase I. Tănase, demisionat; N. D. Diaconescu, la Olt, în locul d-lui Marin D. Puiu, lăsat în disponibilitate. D-nii Anastase Martinescu la Putna, în locul d-lui N. Ghițulescu, destituit; Gh. G. Mihăilescu la R.Sărat, în locul d-lui Șefăn Negoiță, demisionat: Ioan M .Popescu, la Teleorman, în locul d-lui Ioan Georgescu, demisionat. -----------**--------- Monumentul Cuza-Vodă~ PLOEȘTI, 1 Noembrie. — Pe lista de subscripție, încredințată d-lui Alexandru Ștefănescu, patronul berăriei „Carul cu bere” pentru adunare de fonduri, pentru statuia Cuza-Vodă, azt subscris d-nii Athanase G. Benescu 50 lei, Ștefan Matache 20 lei, Nicu Dumitriu și d-na Maria, N Eustațiu, cite 10 lei și N. Dragănescu 5 lei. Subscripția continuă. Sîmbătă la ora 4 d. a., va avea loc la sediul respectiv de la hotel Victoria, ședința consiliului acestui monument. Printre alte chestiuni, se va discuta și acela cu privire la modelul de statue prezintat în miniatură, de d. Iordănescu, sculptor din București. — Stuvăr