Adevěrul, noiembrie 1911 (Anul 24, nr. 7953-7980)

1911-11-02 / nr. 7953

Miercuri 2 Noembrie 1911 MBS NATIONAL Apollinaris 'apă minerală de cură și de masă, cu o reputațiune mondială n ■recuno­scutor.gfe Stafi al Prusiei ca apă minerală de întrebuințat de toată lumea. Medalia Statului Prusiei, 1902. Grand Prix Bruxelles, 1910. Deposit: L. Cohen H. Massnff & Co., București, Str. Carol I JACQUES GOLD — BAIROU TECHNIC — București­—Str. Doamnei No. 21 FURNIZEAZĂ­ Motoare de țiței Diesel (Augsburg-ftSürnberg). Motoare de benzină „Hornsby" Vaărin pentru măcinat porumb „Seck“ Postamente de moară pentru mălai Pietre de moară franceze „la Ferté“ Curele englezești și americane Mușamale pt. acoperit cereale și. Orice fel de mașini pt. industrie ANALIZA SÂNGELUI PENTRU SIFILIF (procedeul original Wassermann cu toate controalele cerute) Analize de urine, lapte, spate, suc, gastric, fecale, secrețiuni, membrane di sterici, tumori, etc., execută cel mai de încredere și cel mai mare Laborator de analize LABORATORUL Dr. G. ROBIN București.—Str. I. C. Brătianu 5.—Telefon 13/69 Cel mai vechiu medic specialist cu o practică de laborator de 16 ani, de 12 ani șef de laborator al Eforiei Spitalelor, fost asistent în laboratorul Făcui­enței de Me­dicină din București. Analize higienice și industriale: apă, vin, bere, ceară, uleiuri, stofe, pudre, ape de par, creme, etc. Laboratorul trimite gratuit la cerere vase pentru strîns urina cu instrucțiunile necesare. LACTOFERVENT ROBMN suveran în tratarea boalelor gastro-intestinale, Cataruri intestinale mucoase, diaree, etc. și orice tulburări în legătură cu Infecțiunile m­­estinale. Aprobat de Dir. Serv. Sanitar, 7 Lei flaconul. (Provincie 5 Lei 2 flacoane). A ^ x Stirpirea șoarecilor c­ivil prin culturi nevătămătoare altor vie­­țuitoare. UN TUB 2 LEI da ajuns pentru o casă, magazie, ori un pogon de loc. Reclama e sufletul comerțul­u Cele mai bune Cele mai simple Cele mai etîune Motoare de Benzină se găsesc la reprezentanța generală pentru România. Loc. Anonimi Romina de Comerț BUCUREȘTI, STI­. SMARDAN, 10 Brăila: Bulev. Cuza, 95. — Craiova: Strada Cogălniceanu, 22 Botoșani: Calea Națională, 185. FABRICI DE CARAMIZI Maschinenfabrik ROSCHER 0. in h.fl. Görlitz INGINERUL FABRICEI SE AFLA IN ȚARA PENTRU SCURTA VREME­A se adrosa Reprezentantului general JACQUES PAUQKER, București No. 51. STRADA SMARDA A­o. 51.—Telefon SIGH Instalatmmi complecte execută firma 3zista. D-ra Eleonora Mihă­­escu a susținut cu convingere dsul Elenei și d-ra Filotti a >șt ce trebuia să fie în curtiza­­t Cleo Rudeanu. In Viorica, D ra lui Grigore Dîmbu, d-ra Ghimbășeanu a avut atitudini­­ accente sincere, însă nu cu­­oaște încă mărimea sălii; ve­ne prea mult glasul. D. Bulandra a pus căldură , adevăr în revolta și sufe­­ința lui Grigore Dîmbu, d-nu livescu discreția și ezitarea necesare lui George Preda, iar loreanu a schițat­ silueta sens­­ului erotoman Rudeanu cu un humor, care i-a atras o sal­­vă de aclamații la scenă des­­chisă. Artiști și autori au putut mulțumi publicului după fic­­are act pentru aplauze. Trei decoruri îngrijite încadrează tote trei acte. EMIL D. FAGURE ! Cărți și reviste A apărut Revue des deux mon­ des din 1 Noembrie 1911, cu ur­mătorul sumar : Le frisson sacré, troisiéme pârtie, par Jean Bertheroy ; En colonne au Maroc. Impressions d’un témoin. III. Le retour en Chaöüia, par Pierre Khorat; Le projet de budget de 1912, par M. Raphaél-Georges Lévy; La jeunesse d’un libéral catholîque. Charles de Montalembert, par Claude Boringe ; Les Bourbons a Turin pendant la révolution, et le diario inédit de Charles Félix, dúc de Genevois, par M. le vicomte de Reiset; A ma­­jorque et a minorque. Esquisse de geographic humairie, par M. Jean Brunhes ; Poésies. A la cőte d’emeraude, par M-me la duchesse de Rohan ; Revue dra­­matique. Primerose, a la Comé­­die-Franțaise ; Spille au vau­deville ; Le Typhon, au ihéatré Sarah-Bernhardt, par M. René Ce este „Ocalarium­“ „Ocalarium­“ este un institut de optică medicală, situat în strada Doamnei No. 27 (peste drum de Creditul Funciar mirai) nude să­rac și bogat, muncitor și funcțio­nar, dacă are nevoie poate să-și procure ochelari. Cu toată cali­tatea cea mai bună a sticlelor și monturilor, prețurile sunt modest calculate. La „Ocularium“ alegerea oche­larilor se face de către un m­e­dic specialist în boalele de ochi, directorul științific al instiutu­i Iui, a­ l Dr. George D- Fischer. Această alegere este gratuită și de la 5 lei în sus, ori­cine își poate procura ochelari fără nici o plată în plus. Pe lângă aceasta mai are și avantagiul ca ochela­rii să fie aleși după ultimele ce­­rinți ale științei­ fiind sigur că n­u-i vatămă ochiii și are ce i se cuvin» George I. Stoenescu­ Str. Bărăției No. 28 Cu noi secțiuni de: 1. Stofe pentru mobile; Gob­i Iftauri, Plușuri de mătase, j L­iua. Vegetale. Reketteri. ; Mnarnri fia mătase și bam­­­­ba­c, Perdele brodate și de ful, Brise-Aris­t, etc , cum și I Olanduri, Sifoane, Rauforss-i­uri, Broder­i Voricane, Va­­­­lansiene, etc. Toate mărfurile se vinde­­ după deviza mag­azinului, ce, ori —a—a—crnemas IANAÍI ISa­ SÂNGELUI I PENT­RU SIFILIS I Tratamentul Soarelor venerice 1 Dr. Galimir 1­­ Str. Doamnei 1 Telefon sf Has,­­ist și Urechi Boale si Operațiuni Str. KarageorgeviuS 9 Conspirațiuni S— 5 p. m . - tex­ es est j.16 .. Soare­te Ochi și Urechi Strndîi Doamnei Nio. 27 m imauMuKMnOttfttftfMMtt SE CAUTA UN BUN AGENT de piața in trod as la clientela de colo­niale și delicatese. UN PRACTICANT care a mai lucrat la un birou de ce­mision. Oferte sub „comis­sion £ t la agenția Carol Schul­der Co„ Str. Doamnei 8, et. I Doumic, de LAcadémic fr an Qaise ; Revue musicale. Chabrler musicien comique, par M. Ca­mille Bellaigue ; Chronique de la quinzaine, histoire politique par M. Francis Charmes, dé l’A- cadéinie franțaise ; Bulletin bi­­bliographique. * „Vîrsta, ca­ impediment la a­legerea, în episcopat“, studiu ca­nonic și juridic. Editura­ ziaru­lui „Curierul judiciar", calea­ Rahovei 5. ---------**--------­abdicarea sultanului Zanzibarului Londra, 31 Oct. — Sultanul Zanzibarului a abdicat, din mo­tive de sănătate, in favoarea fi­ului sau, în vîrstă de 5 ani. Supravegherea tînărului suve­ran a fost încredințată unei re­gențe. --------------------*­H­ten Irîiler La al doilea Göncell, or­chestra ministerului va executa o bucată simfonica „Trandafiru­l roșu" de d. Nona Ottescu, un U­ uăr compozitor care a obținut succes cu o altă compoziție.. D-sa va conduce în persoană­ compoziția sa. ~ „iSdim­in Int.rldptuV1 ne­muritoarea poemă a lui Lessing­s a­ dat cu o nouă Înscenare, la Kam­­­erspielen din Berlin. Suc­cesul a fost mare. ’­­— „Dum­­nezeu­l război­ulu­.­", dramă în versuri a lui Israel Zangwill, se de la teatrul regal din Londra. Critica germană mi prea are cuvinte c­e laudă pentru această piesă, în care au rol și Bismarck și Tolstoi. E drept că Bismarck, cancelarul de fier, nu e arătat într’o lumină plăcută nemților. •-------- Ziem, pictorul cunoscut mai ales prin tablourile sale ve­­neziane, a murit în vîrstă de 90 ani. —— „Ferioara de fier" opere­­tă în Oacte de Victor Leon, muzi­ca de Robert Stolz, s’a dat ori cu succes la Raimund Theater din Miena. Stilul m­uzicei e superior celui din operetele curente. —­— , A­nive­rsa.Im Lothie, pie­să într’un act de Ludwig Thom­­a a obținut un frumos succes pe scena Tearului Mic din Berlin. --------Tenorii ciobani.—Se va fi întîmplat poate ca un obscur cioban să impresioneze cu vo­cea sa pe vr’un trecător cu pri­cepere în ale muzicei și să fie smuls cîmpului verde și să fie a­­du­s pe scena vre-unii Opere. De ce nu ? N’ați fost găsiți oare și poeți de geniu la­ coarnele plu­gului? Acum, însă, lucrurile se schimbă. Un ziar englez pu­blică următorul anunț: ,.Se ca­ută un tînăr care să pască va­cile. Ofertantul trebue să aibă o frumoasă voce de tenor și să știe ciută c­întece dulci și me­lodice, pe" cind va, paște vitele". Se poate că autorul anunțului speră că­ muzica va avea o in­fluență binefăcătoare asupra producției laptelui. Ori­cum, pentru talentele muzicale se deschide un viitor bogat... Cereți =„Revista Ilipici“ *4 ger, eventual și Mont­epellier, iată deci întreagă armată ita­liană angajată. Cit despre co­operarea unei părți pe valea­­ Rinului, trebuind să calce sau netralitatea Elveției, sau să fa­că ocol cu trenul prin Austria, nu se poate compta. Față de Rusia neavînd nici un punct de contact, nu va putea adu­ce vre-un folos. Cu totul altfel stau lucrurile față cu Turcia. Soldatul turc e unul din cei mai sobri și re­­sistenți din Europa. După ul­tima organizare — la care a dat foarte mare concurs gene­ralul Von der Golz, cu un grup de ofițeri germani­­— Turcia, poate pune pe picior de război și peste 1.200.000 oa­meni, forțe deci superioare chiar Austro-Ungariei. Dificul­tatea constă în timpul lung ce-i trebue pentru a și le adu­na, din cauza lipsei căilor de comunicație. Turcia scoate 43 de divizii de infanterie, 13 brigade călărețe, cam 400 ba­talioane, 200 escadroane cu 340 baterii, sau 500.000 oameni cu peste 2000 tunuri. Mai poa­te avea 39 divizii de recifi de l­a linie și 19 divizii de recifi de a doua chemare, deci încă 580 batalioane. Apoi 64 regi­mente cavalerie Hamidiene (cavalerie curdă și arabă mili­țieni) cu 278 escadroane, sau încă 5.600.000 oameni. Mai departe s'ar putea ține socoteală de numeroasa gen­­dermerie, de trupele din ulti­ma chemare și ele acele nere­gulate, cu care s’ar mai putea încă face vre-o 500 batalioane de a doua ridicare din Asia, după vre-o cite­va luni însă. Armata turcă din Europa posedă 37 divizii și 7 brigade de cavalerie, cu mult mai mult, de­cit totalitatea armatelor sta­telor din Balcani. Urmează că Austria avînd de aliată pe Tur­cia, ar avea spatele și sud es­tul asigurat. Intr’un conflict cu Rusia (ceea ce nu se putea avea de la Italia) cu toată su­premația rusească, pe Marea Neagră pentru moment, Tur­cia poate aduce masă foloase. Trupele care nu pot fi trimi­se în Europa, le va trimite la granița rusească, unde va ata­ca, sau vor ține în eșec trupe­le din Caucas și chiar acele din Kazan, Odesa și Kiev, ori aceasta înseamnă cel puțin um sfert, și cel mai puternic, al armatei ruse. Prin alianța cu Turcia, Ita­lia ar deveni dușmana Austri­ei. La aceasta întreaga presă austriacă răspunde—puțin im­portă, cu Italia ne putem ră­­fui mult mai departe, de­cit cu Turcia și cu statele Balca­nice. •Avan­taiii frontierei naturii de spre Italia este ele partea austriacă și dacă spatele în Balcani sunt asigurate, poate lupta cu forțele principale con­tra Rusiei în acelaș timp, ca­re va fi atacată, în acest caz și de Turcia în Asia. Cu totul altfel ar trebui să ducă Austria un războiu­ con­tră statelor balcanice, a căror forță împreună întrece pe acea a Italiei, și mai cu seamă da­că și Turcia ar fi contra. t Apoi o prietenie sinceră a Italiei față de Austria este ex­clusă, cînd Trento și Triestul Istria și Dalmația îi surîde continuă. eugen­assaky ——Si­.*.------­Luptele de aseară s’au sfîrșit într’un mod neprevăzut, prin­­tr’un en­orm­­ scandal. Intîlnirea decisivă dintre Alis și Rak­ovici adusese o lu­me imensă. Nici un loc nu mai era liber. Foarte multe figuri cunoscute din elită, c cțți-va membrii ai legațiunei sîrbeștî veniți să vadă cum va eși com­patriotul lor din lupta decisivă cu Abs. Celelalte lupte antemergătoa­­re deși interesante, au sporit însă și mai mult nerăbdarea publicului. In prima luptă, ca­re a decurs iute, nervoasă și a­­geră a eșit învingător Hansen contra lui Van Houten; într’a doua Müller a sfîrșit repede cu Mülcker; într’a treia tînărul Sbisko a avut de lucru 12 minu­te pînă ce l’a învins pe Simo­­nitch, dar La învins frumos. ABS CU RAICOVIC. Un sfîrșit vine și rîndul celor așteptați cu atîtă înfrigurată nerăbdare. De cum intră în are­nă Ales, i se face o manifestație — Ta­tă Raicovicî să lupți cinstit! De cum începe lupta însă, șampionul Sîrb arată că nu e dispus de­loc să lupte cinstit. De la început deci pornesc și flu­­erăturile. Publicul se încălzeș­te. Raicovicî continuă cu lovi­turile nepermise, iar la­ un mo­ment dat repezindu-se spre Ales, acesta se pleacă și sîrbul­­— uriaș — cade. Ales e­­ deasu­pra și lumea jubilează minus compatrioții lui Raicovicî. Dar repede acesta își ia revanșa Printr’o sforțare puternică re­vine el deasupra și atunci îl ace­pe să facă adversarului sau un masaj al cetei, cam barbar. Publicul protestează violent, arbitrul intervine dar zadarnic, Rak­ovici nevoind să țină sea­mă de nimic. Dar Alis nu aș­teaptă scăparea lui de la inter­­venția­ arbitrului, ci printr’o fi­gură repede, specială, luptăto­rul sîrb e iarăși jos, sub bra­țele de fer ale lui Alis. O jumătate de oră a trecut astfel, într-un continuă vacarm, Rak­ovici luptînd mereuî cu lo­­vituiri nepermise care denatu­­­rează cu totul frumusețea lup­telor atletice. La un moment dat, fiind el în ofensivă, i-a dat lui Alis cîteva lovituri cari au revoltat atît de mult publicul, atacît din staluri, din loji din galerii lumea a să­­ri­t în arenă, repezindu-se cu bastoanele spre Rak­ovicî. Cu multă greutate el a putut fi scăpat de furia mulțimei de către poliția și jandarmii cari se aflau la circ. Lupta a trebuit să fie astfel întreruptă. Cu multă greutate lumea s’a risipind, comentînd cu aprindere cele întîmplate și opinînd în mod unanim că Rak­­­ovici trebue descalificat, lu­cru pe care după lupta de a­­s­tră, jurîul ar trebui să-l facă. AZI Pentru azi sînt fixate lupte foarte inimoase. Astfel vor Jupta: POHL­ARS cu alperianul MUR­ZUK, MÜLLER cu SOLAR, WERNER cu noul luptător rus DOLGOFF. Deasemenea senzațională poate fi și lupta dintre RAICO­­VICI și turcul HAGI HAUL, dacă ei — după temperamentul lor — nu vor da loc la un nou scandal ca cel de aseară. Credem că juriul ar trebui să fie mai sever și să scoată din luptă pe luptătorii aceia cari deși au o forță de Hercule care le permite să lupte corect, to­tuși se dedau la un pugilat. Spectator. # CRONICA SPORTIVA LUPTELE VELfI CIRC — —------------------------­ Scandalul de aseară RASCOVICA călduroasă. Raicovici e aplau­dat și el de o parte din public și huiduit de alta. Galeria în special i se arată foarte ostilă. De sus din fundul galeriei o vo­ce puternică l’a prevestit cari­tabil, stîrnind o ilaritate gene­rală: Curisrul spectacolelor Mar­i, 1 Noembrie TEATRUL NAȚIONAL.­­ Se va juca . Om­ul de altă dată. TEATRUL MODERN. — Com­pania dramatică Davila. Se va juca : Fetița, VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezenta­­țiuni orare. PANORAMA GRI­VIȚA. — (lingă Primărie). Dota. 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating“ (pa­tinaj pe parchet). Soul pensionari înscrieri de pensiuni S'art aprobat următoarele în­scrieri și transmiteri de pen­siuni: Pensiuni civile C. N. VII desen 100 let­­ți: Stan­ei o­viei 117; Ioan I. Vasilescu 115: Nicolae I. Rizeanu 188; Na­talia Cotescu 274; Ștefan Abra­­mescu 143. Despina Ionescu 286: Dimitrie C-tinescu 467; dr. Paul Pellissie 258: Alfons Nicolini 850; Const. T. Ghioculescu 227; Gheorghie Teod­orescu­ 57; An­drei Nestor 87; Maria, Vasilescu 142­­­ Mihail TJiriac 179: Paras­­chivr T. păscălescu și minora­ 88; Sohtefia C. G. Dîmbovicea­­nu 375; Ana T. Athanasescu 17; Mihail D. Brăiloiu 227; Maria I. Nemuițu­­l­i: Ana Bune­scu 277; Grigore T. Rohoiceanu 388; Pre­otul Mihail Tănăsescu 157; Ele­na V. Modrean­u 258; Matei Pe­­trescu 59; Dimitrie Stamate 116; Vasile P. Tulbure 263; Aretina Dumitrescu 281; Petre Nicules­­cu 400; Ioan Teodorescu 147; Preotul Tom­a Minculescu­ 21; Gheorghe M. Pincu­ 300; Vasile T Muche 262: Marin C Lascăr 101: Ioan Ornea 117; Gheoraghe A­tan­asiu 115: Dumitru Ștefă­­nescu 145: Antonio Bernardeli 101: Anastasia AT. Vlangali și u­’ino’o r 13 °: ȘI"”âa L Simonescu mi­ev U­­n 195: OmUm G Petrescu í>bl - T. Tion­ovic T'988: Ap­drii NiuiS 75: 'Intim­a C. Fit'îi­­nil .23: A'TIr.ni’iT defilurioi Ata­rii­. C. Top­—IT+7Î 98: Tanit“ Miri­­nescu 67: Verile Adam 59: Ele­na ZaiT''-do 79 Pensiuni militare Maior Radu­ Grurian. 299 lei. e.Rustari Radu Pouovic.T 99T: me­dic maior G. Nicunoarm 446: itv.­­d­e colonel G. Popovici-Renat.7 750: mnn1''1’ Gh. D. CrJngurea­­nui 306: răuțian Const. Popilean 9*0: cripÚen N. St>­J<»<»scu 392: m­oit­­r­ T Tnssproscu ?49: lt.-colo­nel Cx­­ D“ îl cili­esc­u 546: a­dmi­nistrator cl. T G. Tonescu 337: cănilap O’’. V. Dim’trian 260; •paior Cr­­ i Tct-—i 4.16; căpitan TT-cic r>iol-nV]ș 4.70­ .Tnoi-țțțfț lf... colonel Taz“r Entthir1’” 241; căpitan t. Di’S'n«sc-u 013. Pensiuni O. P. R. Zoe N. Minescu 43; loan Cin­cin 750; Const. R. Cercelari 186; Const. Mihailescn I. 150; Ma­xim Fi. Jurca 66; Vasilichia Va­­silescu și minorii 129; loan Go­cul 67; Eugenia Spiridtodeanuu și minorii 144; Elisa­beta­ G. Ki­­riac și minorii 173; Carol Danie­liu 137; Marin Vlădescu 166; Gri­gore N. Ciononea 160; Dimitrie Adamescu 255; Gh. C. Boem 217; Avădănel Petre 152; 11 ie Glecon^bin 157. Pensh­mi mrada interioare tp pQiro (^T*1 C­fS[pPU ml- Oyff­ I­.T­­ mnicean­u 40; In­” Vr.si- 1 oscii 45. TRANSMITERI DE PENSIUNI Pensiuni­ civile Maria V. Scorțeanu și minorii 150; Floarea Petre Sălăgeanu 72; Stanca I. Popescu 50; Anica Gr. Rașcovici 198; Zoe N. Șoi­­mesc­u 136;­­Maria I. Iordăches­­cu 69; Ecaterina Gardlian 44; Ecaterina D. Protopopescu 433. Pensiuni militare Maria Al. Angelescu 450. Pensiuni C. F. R. Despina I. Crăciun și minora 118; Eugenia Const. Mardaru 77. Pensiuni comunale Emilia G. Vrînceanu 118 lei; Maria dr. G. N. Roșniță 200; A­­na Nichita Andrițeanu și mino­ra 186; Ana­nie Maximovici 40. ------------st-----------­ Agapă militară Aseară pe la orele 9, a avut loc în „Pivnițele Verzea” o ma­re agapă dată de tinerii cu ter­men redus din reg. 2 artilerie Cetate, care s’au l­ucrat astăzi 1 Noembrie, in o­noarea foștilor lor comandanți d-nn­ căp. C. Tamara comandantul fortului Chitila și locot. Lt. Dragan­escu de la școala militară de artile­rie, geniu și marină. Am vorbit cu această ocaziu­­ne d-nii Bibi Constantinescu student, Nicu Brătășeanu avo­cat, aducînd elogii foștilor lor comandi­ați și asigurindu-i de dragostea și recunoștința lor. Au­ mai vorbit în acela­ș sens d-nii Jean Chirițescu inginer a­­gronom și Mi­șu Alexandrescu- Granda caii au­ asigurat pe foș­tii lor comandanți că despăr­­țindu-se de ei duc cu dînșii ce­le mai frumoase amintiri. La aceste cuvîntări au răs­puns dinii căp. Tamara, căp. Angelescu și locot. Drăgănescu mulțumindu-le pentru dragos­tea ce le-o ara fu. Sau expediat telegrame celor absenți. In­ taraf de lăutari a delectat pe conmeseni pînă pe la orele 2 am noapte, cînd a luat afîr­­șit agapa. —----------------­fie mortul comercianților ieșeni a­i TASI. 1 Noembrie.— Față­ cu lipsurile de la gara din localita­te, comercianții ieșeni au adre­sat un listerabil de industre un memoriei, în care rezumă n­eri­gorile lor. Tc Astfel comercianții arată, că la magazia de predare, mărfu­rile start săptămâni întregi sub cerni ‘ ber, la magazia de sosire mărfurile start de asemenea cu săi,luminile, pînă ce sînt des­cărcate. Pentru a, se îndrepta răul, comercianții cer, ca la stația principală de predare, să se pri­mească numai a­nume mărfuri, creîndu-se în același timp o mi­că stațiune de predare „Nicol­i­­na“, care n’ar necesita mari chheltucli. În acelaș timp, pe lin­gă actuala magazie de sosire, să se mai construiască un a­­daus și cîteva linii de garaj, cele actuale fiind cu totul insufi­ciente. Comercianții speră, că­ ținîn­­du-se seama de progresie econo­mice ale orașului, cererile lor vor fi satisfăcute.—Dan . G. S. Becheanu 11. Iliescu Magazin de noutări și Manufacturi București, ST­. LIPSCANI, Aduc la cunoștința distinsei clientele că an so. .. A­ici stațilQ pentru sezonl fie Toarnă și iarna Ultim­le creațiuni ale celor mai renumite fabrici din Franța și Englitera, precum: LANURI PENTRU ROCHII, Ratine, Bouelé, Frisé UlavioUe și Velours de Laine în toate genurile HaäTASURI : Draps de Sole, Draps Charmeuse VELOURS REVERSIBLE Mătasea elastică suplă pentru căptușeli . J2? VELOURS ANGLAIS JI? Plușuri și Velours du Nord pentru Haine de Dame Atelier special pentru Rochii și Confecțiuni Slavon special de Blănării pt. Confecțiuni, Jerseuri, Flanele, Cod­xe-Corsets tricotate, Ciorapi și Batiste R&YON SPECIAL pentru LINGERIE ȘI TRULOURI - PREȚURI FIXE ȘI SVLOBERATE - In chestia traumelor comunale Primăria a comunicat eri societăței votul con­­siliului comunal -------------##------------­ D Dobrescu, primarul Capita­lei a trimis eri d-lui C. Nacu președintele consiliului de ad­ministrație al soc. comunale de tramvae, următoarea adresă prin care comunică hotărîrea consiliului comunal. Iată adresa : D-sale D-lui C. Nacu Președintele consiliului de administrație al asociațiunei ac­ționarilor denumită: „Societa­tea comunală a tramvaelor Bu­curești B-dul Domniței. Am onoarea a vă trimite aci alăturat în copie votul consi­liului comunal al Capitalei din 28 octombrie 1911 precum și textul proectului de statute în­tocmit în vederea înfiiințărei so­cietății comunale d­e tramvai votată de consiliu, rugîndu-vă să binevoiți a-l aduce la cuno­ștința posesorilor acțiunelor e­­mise pînă astăzi și să-mi răs­pundeți în termen de opt zile dela primirea presentei, dacă a­­ceștia primesc proiectul de sta­tute,, pentru a putea procede în urmă la constituirea legală a societăței în conformitate cu desposițiunile legei din 14 Apri­lie 1909. Primiți domnule președinte asigurarea destinsei mele consi­­derațiuni. Primar: Dobrescu VOTUL CONSILIULUI CO­­MUNAL „Consiliul comunal avînd în vedere legea din 14 Aprilie 1900 pentru­ înființarea­ unei­ societăți comunale pentru construcțiunea și exploatarea tramvaielor în orașul București .______________ Avînd în vedere votul consili­ului comunal N. 177 din 8 iulie 1911 prin care consiliul consta­­tînd că statutele societăței ast­fel cum fusese întocmite, depă­șesc legea în prejudiciul co­mu­nei. A pus îndatorire expresă pri­marului și s-a dat puterile cele mai depline pentru ca să readu­că în patrimoniul comunei va­loarea bunurilor actuale ilegal acaparate de societate. A pus îndatorire expresă pri­marului și s-a dat puterile cele mai depline pentru ca să impu­nă anularea statutelor, greșite și ilegale și refacerea lor conform legilor. Avînd în vedere că în urma a­­cestui vot, consiliul de miniștri, asupra referatului d-lui mini­stru de interne No. 20814 din 17 Iulie 1911, a anulat prin încheie­rea sa No. 905 din aceiași zi a­­probarea statutelor societății co­munale Avînd în vedere proectul de statute întocmit de d. primar, în conformitate cu legea, în ve­derea constituțrei legal a socie­tății comunale. Consiliul deliberînd: Aprobă acest proect de statu­te. Autoriză pe d. primar să co­munice aceste statute consiliu­i­lui de administrație al asociați­­unei acționarilor cari poartă numele de societate comunală a tramwaielor București, cu in­­vitațiunea de a răspunde în ter­men de opt zile, dacă sunt de a­­cord și primesc aceste statute, pentru a se cere ulterior, con­­­for­m art. 3 din lege. »Aprobarea consiliului de miniștri și a se procede la constituirea legală a societăței. Armare BTOMFil M­ronaca—■ lișcarea în corpul medical­ veterinar S’a făcut următoarea mișcare în corpul medical veterinar din țară: D. medic veterinar Gheorghe Tenea se numește la zona Să­­veni din jud. Dorohoi, în locul d-lui medic Th. Ionescu, numit la abatorul Capitalei. D. medic veterinar Gh. Diaco­nu­ se numește la circ. Măcin din Tulcea în locul vacant. D. medic veterinar N. Micu­­lescu se numește la circ. 2-a Du­­mitrești din județul R.­Sărat în locul vacant. D. Stelian Gh­eor­ghiu a fost numit revizor de vite în orașul Brăila în locul d-lui C. Viorea­­nu, demisionat. —----------**----------­ Romînia și jubileul încorporării Basarabiei — IN ROMANIA E MAI RAU­MA IN RUSIA! — Odessa, 31 Octombrie.— Ziarul „Odessa Nowoski” se ocupă din nou­ de­ participarea Ti­om iniei la serbările jubilare din Basarabia și amintește de telegrama adre­sată in această privință ziarului „Adevărul", telegramă care a fost confiscată de guvernul ro­mân. Ziarul observă că in Rom­ânia­ „liberală" se petrec unele lucruri mai rău­ ca în Rusia. Sufernțele gardiștilor ACUZAȚII CONTRA COMAN­DANTULUI COMPANIEI III DIN BUCUREȘTI Primim la redacție o lungă scrisoare prin care se aduc acu­­zațiuni împotriva comandantu­lui companiei III de gardiști din Capitală, anume G. Constanti­­nescu. Plîngerea e semnată de doi gardiști : I. N. Bereu cu No. 651 din șoseaua Colonel M. Ghi­­ca No. 26 și Ion Ștefan cu No. 984 din Prelungirea Dorobanți­lor No. 44. Astfel Ion Ștefan a fost amen­dat­ de comandantul Constanti­nescu pentru că ar fi stat de vorbă la postul său cu o „pro­stituată“, cînd femeia aceasta nu era dlocit soția gardistului. Tot acestui gardist nii i s’a a­­chistat salariul cuvenit la 27 Oc­tombrie cor. din cauză că nu s’a prezentat în ziua cuvenită la casier. Sergentul I. N. Bereu a­ fost a­­m­endat pe nedrept sub învinui­rea de neserioasă veghere la post și din care cauză s’ar fi co­mis o spargere în raionul sau. Gardistul dovedește că faptul este cu totul inexact. De asemeni diósul se ma plîn­­ge că din cauza unui concedii r <le care are absolută nevoie și la care are dreptul nu i se acordă și astfel suferă o sumă de în­curcături. Acești sergenți ne mai destăi­ ADEVERUL unesc un caz destul de grav: a­­cum cîteva zile sergentul Crist­­ache Radu, din cauză că a fost­ găsit cu părul mare, cu toate rugămințile lui de a fi iertat,, a fost trîntit la pămînt de către sergentul major Preda S. Gheor­ghe și de alți 6 sergenți și tuns în mod oribil. Acest lucru s’a făcut din ordinul comandantul lui G. Constantinescu. Relatăm aceste fapte așa cum ne sînt semnalate și de sigur că cei în drept nu vor întîrzia să le cerceteze. -----------**----------­ Mișcarea de la finanțe Următoarea mișcare s’a făcut la ministerul de finanțe, printre perceptorii fiscali din țară: D-nii Petre D. Constantine­scu, perceptor fiscal la Dolj, și N. Ghițulescu, perceptor fiscal la Putna, au­ fost destituiți. D. Marin D. Puiu a fost lăsat în disponibilitate din no­­tul de perceptor fiscal, ce o 1^, în județul Dolj. ^ Au­ fost numiți perceptori fia­, caii cl. Il-a. D. Aristide Iomeiscu, perceptor fiscal la circ. I Galați, în locul vacant. D-nil Dimiitrie Constantines­cu, perceptor fiscal la Boto­șani, în locul d-lui Savel Dănilă, demisionat; Uie A­lexandrescu, la județul Dolj, în locul d-lui Petre D. Constantinescu, desti­tuit; N. M. Țigănescu la Mehe­dinți, în locul d-lui Năstase I. Tănase, demisionat; N. D. Dia­­conescu, la Olt, în locul d-lui Marin D. Puiu, lăsat în disponi­bilitate. D-nii Anastase Martinescu la Putna, în locul d-lui N. Ghițu­lescu, destituit; Gh. G. Mihăile­­scu la R.­Sărat, în locul d-lui Ș­­efăn Negoiță, demisionat: Ioan M .Popescu, la Tel­eorman, în locul d-lui Ioan Georgescu, de­misionat. -----------**---------­ Monumentul Cuza-Vodă~ PLOEȘTI, 1 Noembrie. — Pe lista de subscripție, încredințată d-lui Alexandru Ștefănescu, pa­tronul berăriei „Carul cu bere” pentru adunare de fonduri, pen­t­ru statuia Cu­za-Vodă, azt sub­­scris d-nii At­hanase G. Benescu 50 lei, Ștefan Matache 20 lei, Ni­cu Dumitriu și d-na Maria, N Eustațiu, cite 10 lei și N. Dragă­nescu 5 lei. Subscripția continuă. Sîmbătă la ora 4 d. a., va avea loc la sediul respectiv de la h­otel Victoria, ședința consiliului a­cestui monument. Printre alte chestiuni, se va discuta și acela cu privire la mo­delul de statue prezintat în mi­niatură, de d. Iordănescu, sculp­tor din București. — Stuvăr

Next