Adevěrul, martie 1912 (Anul 25, nr. 8070-8098)

1912-03-01 / nr. 8070

Joi 1 Martie 1912 mmm Cauciuc şi Gutta Fercha 3 Stocuri complecte la Bucureşti şi cele mai multe şi principale Garage 1) Bacău, A. Kupka. 2) Bârlad, Bella Lang. 3) Brăila, Victor Al. Macedonski, B-dul Cuza. 4) Botoşani, Iosef Abramovitz. 5) Caracal, Lac Barat. 6) Craiova, Friederich Roth. 7) Focşani, Gh. Popescu A Co. 8) Giurgiu, Samy Cappon. 9) Roman, S. Ghelber. 10) Tecuci, Alecu P. Anastasiu. 11) T.Sevena, J. Catopol, Str. Renasterei S6. 12) Ploesti, Ghica Anastasia, B-dul Rosetti No a tr£i a ® ea» mm mm ^ ® -nu î slirssaats ie OariaiiiSi Falra arderea tIII ciriiifl Maeîll Ngr.tei y gr . ». a lîp „ „ 19 „ Cardiff „ li » _» a 1198 „ „ liB „ tilelo „ 8 Voiţi să, cunoaşteţi noua metoda cu ardere, de ţiţeiu (suta kgr. azi Lei 5), în cuptoare rotunde» realizing © economie de Lei 9 şi Lei 17, la mia de cărămizi ? Adresaji-vă Biroului technic pentru construcfiuni Fabrici de Carămîdărie şi Ţigle Bara Kfrermani Piaţa Universităţei—Palatul Soc. „Generala“ - ÎUJCURIS^TI — de oţei cu 1,2,3,4 brazde garantat originale SACK *Jii. Leisutig (Germaina). Cârmeai de oţet euIruNat Introducerea şi nărantirea brdz'del perfectă. Forţă el* traefinne redusă. Durabilitate extremă. Singurele '! adoptate de Uonteniile Coroanei. Fermele Models Sui partite de guvern'Târst- ; «Hor şi Veteranilor. 1 FERITITA de CONTRAFACERI, OBSElafl I Sq găsesc garantat adevărate la SINGURUL DEPOZITAR 1 IntuimișU, Str. Suimlan 20, Brăila, Craiova, Botoșani X» 33 ,la facultatea ti® laedi- Fost elev al profesorului bon mu cine «Sira Paris Specialist in Poale ce , _ .. . . . Piele si Sifilitice (lumești) 11BI ff» W1 «SBW «A urít*, m r. Toulop »Tarlimirescu 5 f0”“11 . "" *“ presei bulgare reese că Rusia interzice pentru multa vreme Bulgariei să se gindească la o acţiune militară contra Turciei şi că-î pretinde să reguleze chestia sa bisericeasă în Macedonia in sens favorabil cerinţelor patriarhatului ecumenic. Chestiunea se prezintă astfel: Regele Ferdinand a invitat pe Nicolae al ll-lea să asiste la serbările încoronarei sale, cari vor avea loc la 2 August 1912 în biserica Svetoi Alexandru Nevski, terminată de curînd şi pregătită pentru acest scop solemn. Ţarul a răspuns că primeşte bucuros să urmeze acestei invitaţiui, dar cu condiţiuni cari nu suferă contrazicere şi anume: Bulgaria să pue capăt schismei, suprimînd exarhatul din Constantinopol şi readucînd biserica bulgară în sînul patriarhatului grecesc; Bulgaria să-şi ia angajamentul că nu se va folosi timp de cinci ani de împrejurările politice ale Turciei pentru a turbura pacea, pe care în nici un caz nu se va încerca s’o turbure. Faţă de această injoncţiune, poporul bulgar se întreabă dacă nu trebue să rupă legăturile cu Rusia, care caută să-i paralizeze aspiraţiunile şi voeşte să-l facă să piardă cea mai bună ocazie pentru a realiza aceste aspirațiuni. Pe de altă parte, Bulgaria se încearcă zadarnic să-și explice noua atitudine a Rusiei și cum ea este prin firea ei bănuitoare presupune că aci e un joc al Austriei, care, în urma împăcăreî sale cu imperiul moscovit, i-ar fi cerut să oprească poporul bulgar de la orice tentativă războinică împotriva Turciei, Austria avînd interesul ca Italia să se încurce cit mai rău între felele războiului tripolitan şi ca Turcia să aibă mînă liberă în acest război și. * Mai interesant e, însă, că se aduc învinuiri directe regelui Ferdinand pentru gestul curios al Rusiei. Poporul acuză pe regele său că a plănuit aceasta ferecare a Bulgariei cu marele duce Andrei Vladimirovici, cu ocazia serbărilor pentru majoratul lui Boris. Regele Ferdinand s’ar fi lăsat sedus de promisiunea că, după un termen de cinci ani, Rusia va lua iniţiativa unui demers colectiv al Puterilor la Constantinopol, pentru ca Macedonia să devie autonomă şi ca prinţul Boris să fie numit guvernator al acestei provincii. Condiţiunea neapărată, însă, pentru a se realiza acest fapt, acest deziderat al ambiţiunilor bulgare, este ca Bulgaria să stea timp de cinci ani în absolută rezervă. Dar aceasta nu mai e politică prudentă, spun cercurile politice din Sofia, ci e curată trădare ! In timp de cinci ani se pot produce au ten evenimente, a titea împrejurări cari să modifice tot ce poate fi favorabil Bulgariei, că a renunţa la o situaţie imediată prielnică pentru o glorie viitoare, care, oricum, trebue văzută încă în domeniul visului, e o lipsă de pricepere politică şi o absurditate fără de margini. Sferele politice bulgare speră că va veni o dezminţire oficială din partea Rusiei, care să potolească îngrijorarea spiritelor din tot regatul bulgar. Deocamdată, atacurile contra Rusiei şi regelui Ferdinand continuă cu multă vehemenţă, I. S. -----------------**—------------- VIAŢA BUCUREŞTEANA LOGODNA. — Aflăm cu plăcere că d. inginer Radu Costinescu, fiul d-luî Emil Costinescu, s’a logodit cu d-ra Margareta Maican, fiica d-neî Maria Maican din Galaţi. Urăm fericire nouilor logodiţi. D-na Constantin Mavrodin va primi mîine Joî, între «orele 5 şi 8.JfcFKBon Pedro De la Conservator Producţiile de la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Bucureşti, vor avea loc în zilele şi ordinea următoare : Joi 1 Martie, orele şi şi jum. p. m. : „Instrumente de suflat“. Sîmbătă 3 Martie, orele 2 şi jum. p. m. : „Instrumente de coardă“. Marţi 6 Martie, orele 2 şi jumătate p. m. : „Pianul“. Joi 1 Martie, orele 2 şi jum. mătate p. m. : „Cîntul“. Sîmbătă, 10 Martie, orele 2 şi ium. p. i. : „Drama şi comedia“. Marţi 13 Martie, ora 2 şi jum. : „Corul şi clasa d-luî Popovicî“. Joî 15 Martie,ora 2 şi jum. p. m. : „Muzica de cameră“. Sîmbătă 17 Martie, ora 4 şi jum. p. m.: „Orchestra“. Intrarea la această producţie este cu plată. Biletele se găsesc de vînzare la cancelaria Conservatorului. CORSETE de PARIS triata marea din lume Casa Fondată în 1839 croiam ammraman Aosomta ieg’eritate \ Cereţi iiretutimlen! acsastâ marcă ========== ============== fly există ce¥a mai perfect !f ] |f Ilii Pfonkpl I Dr. A. BARASCE »*· w»l‘iî» . Vt· la Facultatea din Paris Sinuciderea Wim! căpitan Viena, 28 Februarie. —Azi a avu loc înmormântarea capitalul Roitter care s'n sinucis in garnozana sc. din Reichenl.org. Iată ce se comunică asupra cauzelor a «.'estei sinucideri. Căpitanul avea un servitor care îi * ira regulat. După ce-i ertase d«' citeva ori', căpitanul se tt în cele ii î urmă sud conrîne, Iii unu.') «..'«jiHO'lircî sale, servit'iul s’a sinucis. Ofițerul care ]’ai ■''Out murind, a fost, ntît de obidit de arcaşi r, scenă dramatică, ui cit îtitr'mni moment le nenume probei ii—șî-a pus capăt viețeî. brevetarea unui nou aviator romia „i’eneraţiunea internaţională a Aero-chiburilor recunoscute“ a acordat brevetul de pilot-aviator locotenentului N. Larisa din cavaerie. Comisiunea de aviaţiuire a Aero-Clubuluî francez reunită la 5 Martie st. n., la Paris, sub prezidenţia d-luî Rodolphe Soreau a omologat performanţele a 34 de aviatori, decernîndu-le „brevetul de pilot-aviator“. Printre aceşti noi legionari ai văzduhurilor, am citit cu vădită mîndrie şi numele compatriotului nostru, locotenentul Capşa, din regimentul 9 de roşiori, aviatorul militar al cărui nume este la noi de multă vreme foarte popularizat. Acest ofiţer este — după cum ştim — ce d’intîî elev al şcoaleî de monopianişti întemeiată în primăvara anului trecut pe lînga secţiunea de aerostaţie de la Cotroceni. Cel dintîi înscris în această şcoală, el a rămas ,,cel d’intîî“ printre colegii lui şi este acum şi cel d’intii aviator format şi instruit într'o şcoală romînească, ce dobîndeşte brevetul Federaţiuneî. Probele cerute de regulamentul brevetelor, locot. N. Capşa le-a trecut, în Octombrie trecu, în faţa şefului sau prinţul G V. Bibescu, preşedinte al Aero-clubuluî român ,şi membru al Aero-clubuluî francez, acesta fiind asistat de alţi doi ofiţeri. Pentru a caracteriza reuşita acestor probe, e destul să amintim că ele să fost făcute la cîteva zile după frumosul zbor ce a executat în prezenţa ministrului de rǎzboiul N. Filipescu, cînd directorul şcoaleî i-a încredinţat pentru primaoară aparatul militar, cu motor de 50 Hp. Gnome. De atunci încoace aparatul acesta a devenit vehiculul lui de predilecţie şi astăzi bucureştenii cari zăresc înserat, pe vreme frumoasă, un Blériot“ urcînd în tării — ştiu de mai înainte că pe aripile acelei pasări uriaşe locot Capşa ■ îşi face „plimbarea fluî peste oraş“. Neapărat că modestia ne-ar impune să nu căutăm o comparaţiune între candidaţii aceluiaşi titlu în cazul de faţă, totuşi nu ne putem abţine de a constata că din lista celor 34 de colegi ai lui Capşa, el este singurul care pe lingă probele cerute de regulament a prezintat comisiunea : procesulverbal al unui raid I Bucureşti- Tîrgovişte ,şi o diagramă de 1750 metri înălţime, înregistrată cu ocazia, splendidului zbor cu care acum două săptămîni Capşa a inaugurat deasupra Capitalei seria performanţelor lui din acest an. De remarcat mai este şi faptul că locotenentul Capşa este al treilea pilot român brevetat şi care-şî cucereşe brevetul tot pe monoplanul „Blériot“. El e un „Blériotist“ convins; convingerea aceasta ne-a arătat-o şi acum, hotărînd a sărbători brevetul lui printr’un raid Bucureşti—-Iaşi cu o singură escală de aprovizionare la Focşani. Hotărîrea aceasta a luat-o cu totul spontan şi ar fi pus-o poate azi în aplicare dacă nu ar fi avut o piedică, în antrenamentul necesar pentru constatarea duratei rezervoriuluî de benzină şi o.. părere de rău, aceia că Milcovul nu e şi el un fel de Canalul Mîneceî. Noi aşteptăm noua performanţă cu toată încrederea şi de aceia, odată cu felicitările noastre, îl facem şi cele maî călduroase urări de răuşiţă. G. Cost Din străinătate întoarcerea aviatorului Salmet la Londra. — Cu tot vintul grozav ,și ceaţa ce domina în dimineaţa zilei de 7 Martie si. n„ aviatorul H. Sahnet a părăsit plaja de la Berek la orele 10.40 îndreptîndu-se spre mare pentru a trece în Anglia. Luptînd din greu cu vintul de S. W. care bătea cu 40 la oră, el a răuşit totuşi să ajungă peste 2000 m. înălţime şi trecu Cana-' lul. Oprit însă literalmente de o ploaie torenţială el a coborît chiar în împrejurimile Londrei la 12:30, neputînd ajunge la aerodromul. Hendon care se găsea la o depărtare de încă 10 klm. El a declarat că va relua în curînd această călătorie. Londra—Paris şi înapoi, pe care voieşte să să o facă in aceeşî zi şi în cel mult şeapte ore de zbor. LOCOT. CAPSA Jockey-IMal din Craiov --------------------------------------------• Intre iniţiativele vrednice, de remarcat, este şi aceea a persoanelor cari au lucrat pentru înfiinţarea Jockey-Clubului din Craiova, acum 12 ani. Tendinţa de a contribui la Îmbunătăţirea rasei cailor din ţară şi în special în Oltenia, a determinat un grup de ofiţeri superiori să aranjeze în luna Aprilie a anului 1900 prima alergare de cal pe platoul de la Balta Verde de lingă Craiova, unde au luat parte numai ofiţeri şi soldaţi. Caracterul acestor alergări fiind atunci reţinut mai mult in domeniul militiesc, ca preşedinte al primului comitet a fost d. general R. Gigurtu, iar secretar general d. colonel G .Sutescu, din geniu. Cu timpul, bogătaşii noştri s'au convins de utilitatea acestor serbări sportive şi, atunci, raliindu-se la ele cîţiva mari proprietari în frunte cu d-nii Nicu N. Popp, Mişu N. Popp şiloan Matescu, s’a putut pune in Craiova bazele unei societăţi, care să se ocupe cu organizarea regulată de alergări cu premii, cari au ajuns la 10 mii lei. Corstituindu-se un cerc al acestei societăţi sportive, sa închiriat etajulde sus al localului Camerei de comerţ şi s-a ales următorul comitet: preşedinte, general P. Gigurtu; vicepreşedinţi, N. N. Popp şi Ulysse Boldescu; membri, loc.-colonel G. Sutescu, loc.-colonel Em. Russo, loc.-colonel Pătraşcu, M. N. Popp, inginer C. Topîrdea, Jean Marescu, C. R. Geblescu, N. T. Oroveanu şi C. Gîrleşteanu, iar ca seretar general, d. Nicu Ciocârdia. La data fondării, au aderat 78 membri şi de atunci pînă azi, clubul a avut onoarea să înregistreze înscrierea a tot ce Craiova are mai select. In anul 1908, decizîndu-se ca alergările să aibă loc primăvara și toamna, la cele dela 23 Aprilie, au concurat 22 cai, distribuindu-se premii de 5100 leî. De atunci, urmîndu-se regulat cu aceste feluri de alergări, la 29 Septembrie a aceluiaș an, s’au dat premii de 6200 leî pentru 23 cai. Pînă în anul 1903, alergările au avut loc, după cum am spus la început, pe platoul de la Balta Verde, iar de la această dată, la hipodromul de la parcul Bibescu, special amenajat acestui fel de sport. Ca amănunt, mai putem dacă, în anii 1904, 1905 și 1906 au fost numai cite o singură zi de alergări, apoi, în 1905, la 20 Aprilie, au concurat 22 cai pentru premii de 7250 leî. Tot în acest an, clubul organizînd un raid pe distanţa Craiova-Caracal şi înapoi, ai concurat 9 cai pentru premii de 1640 leî. In anul 1906, la alergările dela 9 Aprilie, înscriindu-se 28 cai, s’a îi împărţit premii de 8235 leî. Mersul mereu progresînd al .Jockey-Clubuluî“ a făcut, ca pentru anul 1907 să se rezerve, pentru alergări 2 zile, ambele n primăvară și anume in zilee de 23 și 21 April, cînd au ilergat 04 cai, pentru cari au fost premii in vaoare de peste 15 mii leî. Aceste alergări au urmat în mod foarte regulat şi în anii următori, după cum se poate vrea: în 1908, la 15 şi 17 Aprilie au alergat 56 cai, pentru 15870 lei; în 1009, la 23 şi ■ 26 Aprilie, alergînd 51 decai, s’au distribuit 15120 lei; iar in anul 1910, avînd loc alegările în Aprilie şi înscriindu-se 60 de cai, au fost distribuite premii în valoare de 15.260 lei, aşa că, în decurs de 8 ani de existenţa, Jockey-clbiul din Craiova a distribuit premii de peste 95 mii lei, sumă destul de respectabilă cu care s’a contribuit pentru a se veni în ajutorul îmbunătăţirei rasei cailor în această parte a ţării. Membrii Jockey-Clubuluî, dîndu-şî seama de cerinţele vreme! cari deveniseră din ce în ce maî mari şi mal ales pentru a se putea lucra cu ordine atît în administraţia cercului cit şi aceea a curselor, s’au gîndit să împartă atribuţiile şi în acest scop, anul trecut, comitetul a fost bifurcat, rămînînd unul pentru cerc şi altul pentru curse. Ca preşedinte al ambelor comitete a fost ales d. general Gigurtu, iar ca secretar, d. Ciocârdia. Ca membri în comitetul curselor sînt aleşi d-nii N. N. Popp, colonel Toplicescu, J. Marescu, maior Adrian Chintescu şi G. G. Vororeanu. In comitetul însărcinat cu administrata cercului, au fost aleşi d-uil: Gh. Plessia, loc.-colonel Gîrleşteanu, căpitan Manolescu, N. N. Popp, N. T. Oroveanu, Al. Marescu, Grigore Pleşea, Jean Chiritescu, M. V. Mitică. Dincolo de mai sus, se poate lesne, constata folosul acestui club şi necesitatea la care co- respunde, fapt pentru care de altfel se şi explică de ce întreaga elită a oraşului face parte din Jockey-Clujiul din Craiova şi se grăbeşte să ia parte la toate serbările anuale, ce se daţii fie în saloanele cercului, fie la hipodromul dela parcul Bibescu. Fără îndoială, acest cerc de sportsman va dăinui încă mulţi ani, pentru onoarea oraşului şi satisfacţia tuturor acelora cari îî urmăresc cu o vină interesare progresele continue în această direcţiune. - com. D. GiiNLRAL GiGARTY Absențele Ififăfătmilor „Monitorul Oficial“ publica următoarea deriziune ministerială: Sub nici un cuvînt nu se va motiva absenţa institutorului care nu o va anunţa direcţiunii, înainte cel puţin cu un sfert de oră de începerea claselor. 2) Toţi institutori, sec.m cazul cînd nu se găseşte o persoană străină, vor face pe rînd disciplinele din orar, alternind clasa lor cu acea a colegului, care lipseşte. 3) Se va hotărî ordinea de succesiune, încă dela începutul secţiunilor, încheiindu-se un mic proces-verbal, de felul cum s’a repartizat activitatea în condica de prezenţă, la rubrica „observaţiune“. 4) Cînd numărul elevilor nu permite cocentrarea lor în aceaş clasă, institutorii, în răstimpul cit sunt ocupaţi în clasa colegului care lipseşte, vor da copiilor din clasă la care funcţionează, lucrări scrise. 5) Cînd un institutor este obligat să absenteze maî mult, de două zile, îşi va trimite înlocuitor, o persoană streină sau va referi direcţiunii, care se va îngriji de suplinirea institutorului, insărcinînd o persoană străină iar orice caz directorul va ține socotealăde obligațiunile art. 54 din regulamentul de administraţiune interioară. --------------------«1.----------------------------- ECOURI Aflăm că principele George Valentin Bibescu, a încredinţat societăţii anonime „Plugul cu aburi A. Ventzki“ furnizarea pentru domeniul Calicea Mare din judeţul Dolj a unei garnituri de plug cu aburi. •----------------------------------------— Jandarmii noştri — EI SINT MARI ŞI TARI LA ŢARA — Multe s'au scris, multe, din isprăvile acestei clase de slujbaşi aî satelor, s’au dat publicitate! şi cu toate aceastea, multe, ba foarte multe au rămas ,şi încă vor rămîne învăluite, necunoscute de toată lumea. In satele noastre slujbaşul cu cele mai multe atribuţii este jandarmul rural ! El constată contravenţiei, delictele şi crimele trimiţind pe culpabil înaintea justiţiei ; el e funcţionarul însărcinat cu predarea citaţiilor, executarea mandatelor, agentul forţei publice cu care săteanul stă mai des in contact. Jandarmul — în anumite cazuri — pronunţă şi execută pe loc amende şi trebue notat că adesea pentru presupuse vine lui îi este încredinţată ordinea , liniştea prin sate, prinderea făcătorilor de rele,, a dezertorilor din armată, curăţenia pe strade, prin curţi şi alte multe. Ei bine, toate aceste atribuţiuni fac din jandarmul rural — incult, şi adesea plin de viţii — funcţionarul cel mai temut, ce! maî de seamă pentru săteanul nostru ! Ţăranul nostru — cu chiliul luî d'a judeca lucrurile şi da mări primejdiile — vede în acest slujbaş pe funcţionarul ce! mai de frunte, pe călăul satelor. D’aci teama de urgia lui şi prin urmare, cedarea d’a fi exploatat, înşelat. La rîndu-i — jandarmul — dă firii apucaturilor rele, lăcomiei şi desfidului, aşa că azi nu cred sa existe set, în întreaga ţară, în care să nu se resimtă tristele urmări ale atotputerniciei jandarmilor. Cunosc jandarmi pricopsiţi numai după 10—15 ani de slujba, şi cunosc comune demoralizate, cu locuitorii speriaţi de relele apucături ale acestor funcţionari. * Să citez un caz ce se poate controla. In comuna Suhaia din judeţul Teleorman, şeful de post, un sergent cu numele Toma Cioc, chiar de la venirea sa în comuna a introdus ,şi conduce si azi jocul la noroc, jocul de cărţi, chiar In localurile public, în circiumî ! Nopţi întregi, în asociaţia citorva pătimaşi, stă închis în circiumă şi — Doamne ! — om al ordine!, dă pilda demoralizăreî sătenilor, feriţi pînă azi de această plagă socială ! Tot acest jandarm, ca să poată intimida ,şi să-şi mărească veniturile — a dat ,şi mered dă ai judecată pentru contravenţie pe sătenii maî avuţi, maî ruşinoşi. Sumă de asemenea procese se judecă înaintea instanţelor judecătoreşti. O altă probă de reaua, purtare a acestui jandarm e şi procesul ce s’a intentat de către locuitorul Petre I. Cocian pentru mită. In rezumat: jandarmul rural --• dacă se mai recunoaşte utilitatea socială — în starea lui de azi este o nouă boală asupra populaţiei rurale. Incult — cum e, — posedînd o educaţie de cazarmă şi multe din relele deprinderi, jandarmul^ rural învestit cu atâtea aribuţiî, a adus şi întăreşte în sate groaza şi demoralizarea în locul ordinei şi civilizaţiei. In interesul moralei, al binelui la sate şi al civilizaţiei, este bine deci — dacă instituţia nu se poate desfiinţa — să se ia măsuri de curmarea răului, prin buna pregătire a presonalului şi pedepsirea exemplară a celor răi. M. B. Maestre de credere „Monitrul Oficial“ publică în ordinea clasificaţiei, după medic, numele candidatelor cam reuşit la examenul de capacitate , ţinut în Noembrie 1911, pentru specialitatea croitoriei: «Nicolau bufosina cu media 9.10; Ionosai Marin 8.94; Marin Maria 8.91; Tradul din Eugenie» n. Nicolescu 8.83; Bucsak Alexandrina 8.75; Radesru Maria n. Constantinescu' •,? 14; Dimitrievicî Maria 8.41; Răcoviţă Elena n. Teodor %35; Petrovici Emilia' 8.29; Ionosai Ecateriiva 8.25; Grigorescu Lucreţia 8.19; Grobnic Maria 8.12; Amrelescu Maria 8.00; Liadide Virginia 8.00; Separec Eugenia, n. Misihonescu 7.98; Vişan Maria 7.94; Monariu Arta 7.79; Andreiescu Virginia 7.75; Praporifescu Constanţa 7.56. ADEVĂRUL ÎN DUMINICA 4 MARTIE apare prima fascicolă din Hoars Blestemată mare roman criminal 5 Unei îsscicola în toată tara Prima Fascicolă se împarte GRAT C. F. R. .Cu lacrimi ii ochi" memoriul ce verişator adresat Parlamentului Domnilor senatori, Domnilor deputaţi şi Onor. Parlament, Personalul de tren din întreaga reţea a C. F. R. vine înaintea onor. Domniei voastre spre a arăta situaţia de neagra mizerie în care ne găsim astăzi din cauza scumpirei traiului şi a chiriilor care de un timp au luat un avînt colosal. Astfel că astăzi, noi, mici funcţionari ceferişti suntem în cea mai neagră mizerie, neputînd face faţă cheltuelilor din cauza micului salar pe care îl avem. Noi acei cari sîntem cu viaţa expusă în orice moment în pericol, că el se ştie, de toată lumea cite nenorociri s’au întîmplat şi se întîmplă, cîţî copii au rămas fără tată şi cîte soţii văduve pe drumuri şi muritoare de foame, şi toate acestea să întîmplă din cauza răului regim în care trăim astăzi. . Luînd în vedere scumpirea traiului şi făcînd apreciere asupra acestui punct, veţi vedea şi i d-voastră cit trebue să fie retribuit un funcţionar pentru a putea trăi. Onor, Parlament. Pentru a pune capăt la această stare, venim ca la părinţii noştri cu lacrimi în ochi, căci numai prin d-voastră putem avea salvarea, d-voastră sînteţî conducătorii ţarei şi ai legilor. Cerem ca prima numire în serviciu sa fie de 80 leî lunar, urmîndu-se apoi din 2 în 2 ani cu avansarea de 10 lei. Să se suprime regia la frînari, persoana odată fiind deplasată să aibă diurnă, sau kilometri, să se urce dela 9 lei 1000 cum e astăzi la 15 leî. A se trece tot personalul îa casa de pensiuni, să se scoată la pensie la 25 de ani indiferent de etate, pensia să nu fie maî mică de a treia parte din salar. Astăzi după un serviciu de 25—30 ani, î se dă ca pensie personalului 30—40 iei lunar, ce poate face acel nenorocit cu o casă de copii?!! Astfel fiind starea în care ne găsim, şi cum urmează votarea bugetului să fie în curînd, recurgem la bunătatea d-voastră a ţine cont şi a ridica glasul pentru a se scoate din aceasta mizerie, atitea fiinţe, remînînd recunoscători toată viaţa noastră. Sîntem cu cel maî profund al d-voastră supuşi servitori, întreg personalul C. F. R. ----- fi. ctionarii cer mărirea salariilor ----------------------------------- Funcționarii grefelor Curiei de apel din Capitală, au distribuit deptuatilor următorul apel prin care cer mărirealefurilor lor: : Domnule deputat, Scumpetea excesivă la care au ajuns de la un timp articolele ori prima necesitate şi chiriile, a făcut că viaţa pentru cel cu venituri mai mici să devie cu totul grea şi aproape insuportabilă. Cu deosebire funcţionarii avînd o remuneraţie fixă, nu le foloseşte la nimic dezvoltarea economică generală, ci, din contra, «oasemenea dezvoltare fatal scumpibd totul, e tocmai cauza multor ■ neajunsuri de care sufăr. Comerciantul, proprietarul •și în definitiv toată lumea de afaceri, fiind1 totem aî factorii priori jmlLW acestei evoluţiuni economiteSi;5. foloasele pentru el sint evidebite şi n’au deci de ce se plînge; ciiar muncitorul de rînd prin' dezvoltarea prodigioasă ce a, luat, industria naţională şi a văzut, mumca lui foarte căutată şi bine răsplătită în comparaţie cu ce era cîţiva anî în urmă; numai bugetul funcţionarii lui judecătoresc , însă în general aproape acelaş de acum 26- 30 de ani, cînd cerinţele de trai erau reduse la cel puţin pe jumătate de cucobe de astăzi şi cînd eraţ alte moravuri şi altă intelectualitate. Moravurile din trecut, tristă amintire îi repugnă funcţionarului de astăzi, cultura ce are, îl opreşte să facă ceea ce funcţionarul de acum 20—30 de ani —cu cui vina şi moravurile timpului sau — putea foarte uşor să facă, aşa că mijloacele lui pecuniare sunt mărginite la ceea ce i se serveşte după buget, mijloace absolut, insuficiente spre a satisface exigenţele traiului de toate zilele, ori cit de modest ar Dintre funcţionarii publici cel mai puţin plătiţi în raport cu munca lor, sînt, fără îndoială funcţionarii judecătoreşti aî Curţilor de apoi şi aî tribunalelor o muncă din zi pînă în noapte şi de multe ori şi noaptea întreagă, fără ore de masă şi odihnă, iar în schimb nu sunt recompensaţi nici măcar cu echivalentul acestei munci excesive. Trn copişti de la Curtea de apel este plătit cu 108 leî lunar, registratorul cu 126 leî, arhivarul cu 149 lei, un ajutor de grefier şi un grefier chemaţi prin natura funcţiunelor să îndeplinească un rol destul de important în mersul regulat al justiţiei cu 209 lî, cu 257 leî şi cu 288 leî. Ce pot face ei cu o asemenea sumă? Plătind masa şi casa ce le mai rămîne pentru celelalte trebuinţe urgente şi neapărate ? Cei mai mulţi dintre grefieri şi ajutorii de grefier ca şi ceilalţi funcţionari de la Curţile de apel sînt: oameni însuraţi, cu greutăţi familiare, avînd o mare parte din el copil şi părinţi bătrîni de întreţinut, vă putieţi dar închipui cum pot face faţă tuturor acestor cerinţe inexorabile? Apoi—după cum s’a zis— —fiind chemaţi să-şi îndeplinească funcţiunea lor într’un mediu select, în contact, zilnic şi imediat cu înalţi magistraţi şi cu membrii distinşi aî baroului, bunul simţ ÎI obligă, a avea o ţinută cuviincioasă şi potrivită acestuî mediu în care trebue să-şi îndeplinească funcţiunea. Răspund acestei obligaţiuni de bun simţ, căci trebue să răspunză, dar cu sacrificiul de a trece peste alte necesităţi greu simţite de cî şi de ailor! Aşa fiind, funcţionarii grefei Curţei de apel din Bucureşti, socotind eu, este oportun, ca, acum cînd urmează a se vota bugetul anului viitor, să supunem d-voastră toate cele de mai sus, şi a vă ruga să binevoiţi a ridica glasul d-voastră pentru îmbunătăţirea, în marginile posibilităţei, a situaţiunei unor clase de funcţionari dintre cela mai neglijate. Binevoiţi, vă rugăm, a primi asigurarea distinsei noastre coa* . sideraţiuni. 1 ' Funcționarii grefelor Curtei de apel București. invăţămianul militar , în şcolile normale ajj La art. 10 din regulamentul pentru organizarea învăţăriiîn- \ titlul militar în școalele norma- _»le de învăţători, se adaugă următoarele: 4.Laexamenul de capacitate pentru obţinerea diplomei de învăţător, calcularea mediei ge. . nerale se va face astfel: Notele •* obţ.iînuite la. icele Ainci .obiecte f de studii, se vor aduna între :l ele, fără să, se calculeze nota dela exerciţiile militare. In caz cînd candidatul va obţine nota 1 7 ca media notelor celor 5 probe (iar tla; fexerciţiilei 'imiiflliltaa^ vă. avea nota 0 satisfăeîttd șî condițiunilor prevăzute la art 25 alin. a candidatul va fi con- !. siderat răușit la acest examen, 1 Și_ i se va libera diploma, fiind ., dispensat, de serviciul militar (cu termen redus). In caz cînd candidatul va obține media 7 la •cele :5 probe ’teorehiiica, iar la exerciţiile militare media mai mică decit 6, candidatul se va considera reuşit, la examenul de capacitate şi i se va eliberă diploma, rămînînd căzut la exerciţiile militare, în care caz va trebui să facă serviciul militar cu termen redus. „Dacă insă candidatul satisface condiţiunlor militare şi nu obţine media 7 la celelalte cursuri, va putea fi amînat pe cite un an, pînă la etatea de 26 ani, spre a se putea prezenta încă de două ori la examen, după cum se prevede în regulaîinaiutul scriafelor romaţie da învăţători. ,Atît dispensa de serviciul mitar sub arme cu termen redus dt și amînarea pină la al treilea examen, se acordă numai dacă candidaţii dau angajamente de servi statului ca în văzători ,safx institutor» timp de 6 ani“. ---------------ig-stc.---------- - - Militare S’a acordat un concediu de anî în străinătate elevilor Fisa N. loan și Bărdescu Alexadru, din anul al îl-lea al școa militare de artilerie, geni'a marină, pentru a fi încorport în marina prusiana.ft S’a acordat un concediu de ani în străinătate intendantul-căpitan Alexiu Leonida, petru a fi atașat pe lingă servici de intendență al unui corp armată prusian. •ft Chemarea timporară în actitate de serviri,ti,, a. isnbtoci nentuluî de rezervă Velichi Adrei, din regimentul Siret b 11, a încetat pe ziua de 1 Mari 1012.