Adevěrul, octombrie 1914 (Anul 28, nr. 9898-9927)
1914-10-14 / nr. 9911
Marți* Octomvrie *914 rămăşiţele unei culturi create de un popor corcitură? Eil vă voiţi da cui- tura mea, arta mea, religia mea şi chiar limba mea, cum fac îrn Polo- nia unde bat copiii care îndrăznesc r să se roage lui Dzeu în limba pă- [ rinţilor lor! ( Asta e psihologia lui Lieber Augustin. Şi acest Lieber Augustin nu e în- ’ grozitor numai prin militarismul lui, contra căruia luptă azî toată Europa civilizată dar c îngrozitor toc- , mai pentru" această amintită mulțumire de sine, pentru această în- , credere în sine și pentru convinge- rea că pămîntul e al lui. Lieber Augustin care nu este altul decit clasa conducătoare nemţească trebuie nimicit, trebue redus la ce a fost un Lieber Neamţule de pe care curge zdrenţele, cum zice bine românul, adică la un bun şi pacinic negustor şi lucrător german care să-şi vadă de negustoria lui, de viaţa lui cinstită şi bravă, de arta şi civilizaţia sa, de industria şi comerţul sau de nevoile lui care sunt asămănătoare cu ale tuturor noroadelor şi atunci va fi bine şi pentru muncitorul şi energicul popor german şi pentru întreaga omenire. Căci Lieber Augustin de azi e o primejdie pentru toate popoarele cum e o primejdie pentru însăşi Germania. AVIS Ca urmare publcaţiunilor noaste anterioare aducem prin prezent la cunoştinţa publicului jucător că tragerea clasei a 6-a a loteriei a XV-a suspendată pînă astăzi, se va relua cu începere dela 11 (24) noembrie şi va ţine pînă la 9 (22) decembrie 1914. Direcţiunea Generală a Loteriei Privilegiate pe Clase ______a Regatului Romin De închiriat APARTAMENTE Halî compuse din 5-6 camere pentu stăpîn în plus antre, vestibul, 20dăi servitori, bae, bucătărie, pivniţă, pod, etc. Apartamente luxoase»u tot confortul modern, electrici- tate, ascensor. Preţuri moderate. Bulevardul Carol 61._________ Dr. Sterie N. Ciurcu Viena VIII. Koehgasse 29. Tel. 1706 Cabinet de consultaţiuni cu somităţile medicale. Dăşi informaţiuni asupra tratamentului de Radiotherapie (radium) aplicat la boalele de femei, de piele si turnări in noul departament din Sanatoriul Lipev. _________ DrTRămureanu fiind desconcentrat tratează rad cai conştiincios BOLI LDMuiXl LA TĂMĂDUIREA Calea Rahovei 5 Dr. A. BARASCHI Dela Facultatea din Paris Post elev al Profesorului Pourmei Specialist in boaie de Piele şi Sifilitice (Lumeşti) Boalele parului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Cons. a—Io a. m. şi 2—5 p. m. .. Telefon 201 — TELEFON TELEFON Zilnic Curse CONSTANŢA-BAZARGIC (Dobilci) cu 3 mari AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Society Bucur Reexpediţiuni de mărfuri, bagaj etc. la Bobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiul Schibaef şi Pneumatice o. Automobile CENTRALA Constanţa, Str. Carol. SUCURSALA Bazar trip Str. Prinei np|o \'în*oîf p Nn UgeveQH&Co.i — BUCUREŞTI — No. 146. Calea Victoriei, No. 14c B Cocs-Antracit Cărbuni Cardiff Brichette § LEHNE DE F0C| - Fag - Cer -1 I - Cojite - I Transport la Domiciliu 1 ............................................ : lonneîte si Benosle line: au sosit la „Oculapiiim“ STR. DOAMNEI No. 27 *§*ițc aftotic-\îorkîâov, sjirfiori roditoriite Brazi fc.furnizează calitatea cei mai superioara. I Catalog gratuit ^BpinierelorBliftca TRE TORN' 5osoni si Galosi Veritabili numai cu marca TREI TURNURI I Mt I Ulri IN TRE TORN' Societate Anonimă Româna Pentru IMPORTUL PRODUSELOR FABRICEI Helsingborgs Gurordfabriks Akhlebolog București 5lf Bibescu Vodăl/ birourile (Lpositu en gros Dr. I. Duscian in .....—————apr» i i^ii ......— Scandalul dela hipodrom Cu ocazia curselor cari au avut loc erl pe hipodromul dela Băneasa, s’a petrecut un scandal enorm, provocat de jocheii d-lui Marghiloman. Iată despre ce e vorba. In cursa IV, alergau numai trei cai : doui ai d-lui Marghiloman şi unul al d-lui D. Martinovich Jocheul d-lui Martinovici, în timpul cursei şi-a ţinut calul la urmă, iar la 200 de metri de ieşire, i-a dat drumul apropiindu-se cu iuţeală de ceilalţi doui cai cari galopau înainte, cu intenţia de a trece. In acest moment unul din jocheii d-lui Marghiloman a schimbat brusc direcţia oblicind la stingă şi închizînd drumul calului d-lui Martinovich lucru de care a profitat celalt cal al d-lui Marghiloman pentru a trece potpul cel dintîiîi Incidentul s’a produs chiar în faţa publicului, care a izbucnit imediat în huidueli şi şuerături. Era un vacarm îngrozitor, publicul indignat cerînd discalficarea cailor d-lui Marghiloman. Cînd s’a afişat rezultatul alergare!, atribuindu-se premiul I calului d-lui Marghiloman, huiduelile şi vociferările au izbucnit din nou, şi scandalul ar fi luat proporţii mari dacă nu , s’ar fi dat satisfacţie publicului. In adevăr, comitetul curselor întrunindu-se imediat şi deliberînd, a discalificat amîndoui caii d-lui Marghiloman, atribuind premiul I calului d-lui Martinovici. Deciziunea aceasta a fost salutată cu aplauze de public, deşi mulţi erau nemulţumiţi, cerînd să fie discalificat şi antrenorul d-lui Marghiloman, americanul Dumei, căruia i se atribuesc multe din ftere gurile semnalate în ultimul timp la alergări. Incidentul a produs o penibilă impresie asupra sporsmatiilor și numerosului public de la hipodrom. D. Marghiloman era prezent pe cîmpul de curse. Curierul spectacolelor „ ------- - LUNI, 13 OCTOMBRIE e TEATRUL NAŢIONAL. — „Apus de soare” r TEATRUL MODERN. — „Idealul" B TEATRUL COMOEDIA. — „Fracul- fi CINEMA „LUX“. — „PACATUL TICNEREŢEI", dramă sentimentală în un acte cu celebra tragediană Paula x Monty şi ultima creaţie a regreta- _ tului Max , Max Linder şi Soacra. ------------------ , ,«»,--------------|| Armata noastră * Domnule Director, Din diferite sorginte mai muH sad g mai puţin autorizate, devenite noli- - niştitoare prin numărul şi stăruinţa ~ lor, s’ar părea că inacţiunea noastră ar fi avut ca principală cnliză, ne- N pregătirea armatei pentru o campanie îndelungată. It Prin această scrisoare protestez cu ultima indignare în contra sabota- ^ juluî criminal al apărăreî naţionale, avînd de efect: perderea încredere! J1 noastre în propriele noastre forţe, şi deprotierea acestora în ochii strai- * nilor. Armata, sunt convins, trabuc să fie, £ este, şi va fi la înălţimea misiune! « pe care î! vom încredinţă-o, ori cit C de grea ar fi ea. f Această credinţă a mea, iui izvor reşte din date certe pe care m-aşî fi cules cu privire la armamentul nos- * tru. Ea își are confirmarea deplină în următoarele două constatări: 1) Dacă timp de un an, domne! Brătianu s’ar fi ocupat numai cu tramvaiele comunale, cu alegerile, și cu colegiul unic, în loc de a să îndeletnici numai cu îndatoririle ce-î incumbala ministerul pe care singur și i le-a oferit, ei ar fi un criminal care , azi, n’ar mai putea fi ministru de războiu. 2) Dacă Regele Carol timp de 48 de ani n’ar fi izbutit, să-şî aducă oas- . tea cel puţin la înălţimea armatelor ţărilor mai mici car! ne înconjoară, el n’ar fi lăsat printre no! regretele pe car! le-a lăsat ! ! Nu, fără îndoială armata noastră e gata, şi desfid chiar pe domnul Bră- tianu să mă dezmintă. | Primiţi vă rog asigurarea stimei mele-Jean Sturdza ------ - Cutremurul de pămînt sie azi Azi, la orele 5 fără 9 miinutte dim.. . s’a simţit în Capital un puternic cutremur de pământ. Au fost două zguduituri de Scurtă durată, din care cel de urmă a fost mult mai puternic şi puţin mai lung. ■ Ambele zguduituri au fost însoţite de un zgomot subteran foarte tare, Zguduiturile au avut o direcţiune verticală. * Autorităţile noastre administrative au prihfflh telegrame de la Tecuci,R.‘ Sărat şi Ciochina, pe unde s’a simţit acest cutremur. , Un apel al romîniloir din I Bucovina * „Le Temps“ de la 11 Octombrie st. n„ publică o telegramă datată din Sofia, cu cuprinsul următor : „Romînii din Bucovina au lansat un apel către lumea civilizată, pentru a cere proteguire împotriva ti- I rantei autorităţilor ungureşti. Semnatarii acestui document, a cărui publicare e menită să producă o mare impresie, termină expunerea lor despre vexaţiunile de tot felul ce îndură supuşii romini din Austria, cu aceste cuvinte : „Rominii din Austria aşteaptă cu nerăbdare sosirea armatelor liberatoare“.* „Figaro“ face de asemenea menţiune despre acest apel, spunînd că românii din Bucovina „cer proteguire împotriva brutalitatea directorului jandarmeriei ungare“. 2 SFORȚĂRILE GERMANE pentru a învinge pe belgieni Milano, 13 Octombrie. — „Telegraph“ din Rotterdam e informat din Sluis că flotila engleză bombardează cu mare vigoare aripa dreaptă germană. Bubuitul tunurilor e neintrerupt. Pe coasta mărei, casele sînt zguduite ca de un cutremur de pămînt de focul violent al tunurilor. Ecoul canonadei ajunge pînă la Flissingen. Ostenda e un oraş mort. Singura activitate care mai dăinueşte într’insul e cea militară. Forţe germane considerabile părăsesc oraşul mergînd spre sud, pe cind, pe de altă parte, sosesc mereu coniveiurî de răniţi. Intre Sluis şi Ostenda drumurile prezintă un aspect de ruină şi devastare. Se întîlnesc adesea grupuri de belgieni fugari, cari, îngroziţi, cu ochii rătăciţi, se îndreaptă într o goană disperată spre Sud, tîrînd după dînşii pachete cu vestminte. Toate cărările şi cîmpiile sînt presărate cu mobile şi diferite ustensile. Pe toată întinderea regiunei se văd cai morţi şi arme aruncate de trupele cari au fugit. Din loc în loc se zăresc şanţuri aldinei, cari au servit trupelor de adăpost. In depărtare, flăcări de incendii se resfring sîngeros în cerul plumburrui al toamnei. Oroarea acestui spectacol e cu neputinţă de descris. Pe fiecare zi, soldaţii belgieni cari stătuseră ascunşi, reuşesc să treacă în Olanda. Eri au sosit din aceştia la Flissingen 200 de oameni împreună cu mai mulţi ofiţeri, cari erau răniţi. Trenuri speciale s’au pus în Olanda la dispoziţia emigranţilor, cari ar voi să se reîntoarcă în Belgia dar teama de viitor ii ţine în loc pe cei mai mulţi. Ziarele olandeze spun că forţele germane, cari sunt angajate în luptă între Lille şi gura Yseruluî, formînd 12 corpuri de armată, fac sforțări enorme ca să gonească de pe Yser resturile armatei belgiene. — fforsa. Care este situaţia dispensaţilor, scutiţilor şi reformaţilor Interesîndu-ne la ministerul de războiu, asupra ordinului, dat de Marele Stat major, cu privire la viza livretelor de dispensă, scutire şi reformă ni s’a spus că conform legei de recrutare toţi dispensaţii sunt supuşi ori de cite orî s’ar da ordin controlului autorităţilor militare, deoarece este ştiut şi clar că toţi dispensaţii au fost lăsaţi la vatră cînd au recrutat condiţionat pentru diferite motive. Legea spune : dispensaţii făcînd parte din controalele armatei se pot prezenta contingentelor din cari fac parte aşa că cei cari fac parte din Contigentele arătate în ordinul statului major pot să se prezinte întruniri conditoine destul de legale faţă de legea de recrutare. Cit priveşte însă, scutiţii si reformaţii nu pot fi obligaţi conform legei, decit numai in urma uun nou proect de lege prin care ar urma să se specifice pină la ce vîrstă trebuie să se ceară o revizuire a scutiţilor şi reformaţilor. De asemenea în cazul unui război conform legei actuale, scutitul si reformatul nu poate fi obligat decit numai daca vrea, şi atunci va fi din nou supus unui examen medical pentru a se constata că este apt pentru a fi întrebuinţat în elemente armatei. Scutiţii şi reformaţii conform legei, nu fac parte din nici un control al armatei fiind scutiţi şi reformaţi ca improprii serviciului militar Ordinul statului major, nefiind legal pentru chemarea scutiţilor şi reformaţilor rămine ca aceştia să se prezinte numai, dacă vor INFORMATION! Itelra-Chai LIJX“ STR. DOAMNEI 99 ^ Astăzi Luni 13 Octombrie 1914 — Premieră Artistică — „PflGRTUL TIHELETH“ Dramă sentimentală în 3 acte cu celebra tragediană PAULA MONTY încă una, în adevăr caracteristică, a nemţilor. Administraţiiunile ziarelor cotidiene din Bucureşti au putut remarca de câtva finp că depozite destul de înseminate de cerneală de tipar dispar din cesnerţ în intervale destul de scurte. Urmărind acest fenomen, s’a dat de următoarea descoperire: Doi emisari ai legaţiunilor austro-ungară, şi germană din Capitală, d-nii Hennenvogel şi Dobrovici, cumpără orice cantităţi de cerneală de tipar şi se depozitează în locaul unei fol creată ad-hoc de legaţiimile citate spre a servi politica ţărilor respective. Paralel însă cu aceasta s’a oprit şi exportul cerneleî din Germania. Nu cumva aceste legaţiuni speră să reducă astei la tăcere presa rominească, sau cel puţin s’o ruineze ? Numai intenţia zugrăveşte în de-ajuns acest război surd făcut presei româneşti — şi arată cam la ce s’ar putea aştepta omenirea în ziua când militarizmul german ar triumfa ! Un ziar relevează că facem servicii turcilor. Ziarul în chestie nu spune însă în ce condiţii le facem acele servicii. S-o spunem noi: Turcii au binevoit să închidă vapoarelor noastre trecerea spre Constantinopol. Drept răspuns le-am făcut serviciul de a îngădui formarea unor trenuri directe Berlin-Constantinopol, cari să transporte din Germania, pe la noi, tot ce le trebuesc turcilor şi tot ce Ie trebuesc germanilor în Turcia, pentru ca astfel să nu se resimtă cumva Turcia de pe urma închidere! Bosforului. Mai mult, după ce a închis vaselor romîneşti trecerea spre Constantinopol, lovind greu interesele noastre, drept mulţumire pentru serviciul ce i-am făcut cu trenul Berlin - Budapesta - Constantinopol, Turda organizează acum, în schimb, un serviciu special de navigaţiune urcă între Constanţa şi Constantipol. Vasele noastre nu vor putea circula. Interesele noastre vor continua să sufere, dar în schimb vom olera un serviciu făcut numai de vasele Turciei, şi vor fi servite numai interesele turceşti! Nu vi se pare că am ajuns să-şi bată joc Turcia de noi. D-na Irina Procopiu, soţia directorului ziarului „L’Independance Roumanie", a fost numită doamnă de onoare pe lingă regina Maria. Regele a sosit aseară cu tremă de 9.20 în gara de Nord venind din Sinaia. Astăzi, se inaugurează la „Lux“ sentimentala dramă „Păcatul Tinereţei“, care a făcut renumele marei tragediane Paula Monty. E un film frumos, emoţional, mişcător, care redă viaţa, slăbiciunea, suferinţa, seducerea, atâtea pasiuni cari frămintă biata omenire. Spectacolul se termină cu delicioasa creaţiune a regretatului Max Under, înainte de a pleca, la război , „Max şi Soacra". BIJUTERII de tot felul cu preţuri reduse FRAŢII ROLLER, Carol 50 Etaj Regina Elisabeta şi primul nostru rege Carol, cinematografiaţi pentru ultima oară, cu ocazia împlinirei a 75 ani — se văd astăzi la marele nostru Cinema-CLASIC din Bulevard. linul din cele mul de seamă evenimente artistice, cari s'au ivit la noi, va fi reprezentat astăzi la Volta şi Bristol. VIAŢA pentru REGE este o puternică dramă de actualitate, din viaţa suveranilor şi a conspiratorilor, a cârd efect, emoţionant, este, imposibil de descris. E unul din acele filme cari rămin multă vreme spre amintire. Desigur că Capitala ti va face o primire după merit, mai cu deosebire că rolul principal este interpretat de celebrul A. A. CAPOZZI. Port artistice La teatrul Modern se joaca săptămîna asta în matineu Marţi 14 Octombrie „Cuceritorul”, Joi 16 Opt. „Cuceritorul” şi Duminecă 19 Oct. „Frumoasa Aventură”. Biletele se pot procura de acum la Agenţia teatrului Modern. Telefon 100. Flota rusă în Baltica _ O TELEORAJMA a MINISTRULUI MARINEI — Petrograd, 13 Octombrie. — Ministrul marinei ruseşti a adresat comandantului flotei din Marea Baltică, telegrama următoare : „împăratul m-a însărcinat să vă exprim via sa recunoştinţă pentru stăruitoarea voastră activitate în Marea Baltică, cu tot pericolul torpilelor şi al vaselor submarine. Cu îndeminare şi cu răbdare flota din Marea Baltică şi-a îndeplinit cu succes scopul de a apăra ţărmurile şi capitala Rusiei, sprijinindu-se şi pe forţele de uscat. Cu toată superioritatea sa numerică, îndrăzneţul nostru duşman nu a putut obţine nici un rezultat real. Imparatul crede că Dumnezeu va binecuvînta sforţările marinarilor ruşi cari luptă pentru gloria scumpei patrii și că Ie va asigura triumful final”. (Westnik)._________ Faza in Capitală — PENTRU d. PREFECT AL POLIŢIEI - Locuitorii de pe str. Peptănari ni se plîng că din cauză că prin cartierul lor nu se află nicî urmă de sftr.,gent de stradă, ei sint expuşi la bunul plac al tuturor derbedeilor, pungaşilor şi spărgătorilor cari operează fără nici o frică, chiar ziua numeaza mare. Rugăm pe d. prefect de poliţie, în numele celor cari ni se plîng, să ordone postarea unui sergent de stradă şi în partea aceea a Capitalei, lăsată azî absolut fără nicî o pază. Sncotre s’au retras ruşii din Cernăuţi Budapesta, 12 Octombrie. — „Az Est“ află din Dorna Vatra că retragerea ruşilor din Cernăuţi s’a făcut în cea mai mare ordine. Clădirile publice şi particulare au rămas intacte. Ruşii s’au retras spre comunele Mahalla şi Boian. Autorităţile austriace au cerut din Viena trupe technice pentru a restabili linia ferată între Cernăuţi şi graniţa romina. Contra scăderei salariilor Berlin, 12 Octombrie. — Ministrul de război bavarez a declarat că toate întreprinderile industriale cari au scăzut salariile lucrătorilor, vor fi excluse de la furnizări pentru firmal . ADEVERIȚI* Luptele din Franţa ---------------**...........— Alte baterii germane distruse Petrograd, 13 Octombrie —Comunicatul oficial francez din 12 Oct. zice: Nu e de semnalat nici o schimbare pe frontul dintre Marea Nordului şi ţinutul oraşului Arras. In munţii Argonne, situaţia trupelor francezei se menţine în aceleaşi condiţiuni anunţate eri. In şirul înălţimilor numite Hauls’ ele Meuse artileria frânează a mai distrus încă alte trei baterii germane, dintre cari una de calibru mare. (Westnik). Ifecţiii germane respinse Paris, 12 Octombrie. — Comunicatul ofacial din II Octombrie . Dela mare posta Sa regianea de la Sud de Astras violentele atacuri inamice au fost pretutiindeiii respinse. La Vest în Arsenne am ocupat oraşul Meihicourt, care predomină drumurile ce conduc la Varennes şi în Valea Aisneî. Pe restul frontului nimic de semnalat. (Havas). Pierderile germanilor Paris. 12 Octombrie. — In lupta de la Lille germanii au avut pierderi colosale. La Brugges numai, au fost aduşi 15.000 răniţi. Alte mii de răniţi au rămas pe cîmpiile şi prin satele belgiene în ploaie şi frig, iară nici un ajutor medical. lez stema pasivă a fireii Helnger Zürich, 12 Octombrie. Un redactor al ziarului „Le Temps“ a intervievat, la Havre, pe ministrul Vandervelde, şeful socialiştilor din Belgia. D-sa a declarat, între altele: „O anexare a Belgiei de către Germania e cu neputinţă. Rezistenţa pasivă a poporului belgian va fi de aşa natură, îneît Germania, prin anexarea Belgiei, şi-ar face un dar foarte periculos“. ,- ErgismS trupelor Havre, 11 Oct. — Armata belgiană, după retragerea din Anvers, s’a concentrat pe ţărmul sting al Yseruluî la Sud de Dixmude, pină la marea Nordului. Ea a fost atacată cu violenţă de la 18 Oct. pe întreg frontul de către forţe considerabile; nu numai că a rezistat tuturor atacurilor, dar a operat mai multe contra-atacuri fericite. Modul deosebit de strălucit în care au luptat trupele belgiene, a stirnit admiraţiunea aliaţilor. (Com. de Legatusea Belgiei).____ Sub zidurile fortăreţei Przemysl Moscova, 13 Octombrie. — Suib zidurile fortăreţei Przemysl lupta se dă zi şi noapte fără întrerupere. Austriacii apără cetatea cu mare energie. Armatele ruseşti avansează cu greutate. Dar deseori unele din regimentele noastre nu pot să mai tempereze şi iau fortăreţele cu asalt. Asalturile acestea sînt repezi şi se fac mai ales noaptea şi foarte des ele sînt încununate de succes. Am luat în aşa chip pînă la 6forturi. Atacurile acestea neliniştesc foarte mult pe Inamic. Toată noaptea proiectoarele lucrează şi lumina lor se opreşte asupra celor mai mici ridicături de teren. Uneori noaptea, cînd din partea noastră nu e nici un atac, totuşi artileria lor bombardează un inamic invizibil, aşa de aprinsă ce este imaginaţia de teama unui atac. Noutăţi la „Clasic“7 Cu începere de astăzi, marele CInemist-„Clasic“ din Bul., ne proectează noua sa piesă intitulată: „Secretul Rivierei“. Ne maî proectează apoi, ca supliment, — pe primul nostru Rege Carol I, care, cu ocazia împlinireî vîrsteî de 75 ani, a pozat, pentru ultima oară la Cinematograf cu Regina Elisabeta, precumşi depunerea jurămîntului noului Rege, etc., etc. Cine nu se va duce astăzi la Citisic ?“ __________ transportul şi exportul produselor petrolifere _ REGIILE CARI TREBUIEC PĂSTRATE - Azi direcţiunea generală a cailor f ferate, în vederea transporturilor produselor petrolifere, ca şi a exportarii acestor produse, a dat tuturor inspecţiunilor din ţară, următoarele instrucţiuni : dacă produsele simt destinate exportului, ceace se vede după documentele însoţitoare ale vagoanelor, ele vor fi îndrumate exclusiv via Predeal. Dacă vagoanele sunt încărcate cu petrol lampant sau uleiuri, ele nu se pot expedia de loc. Vagoanele cu păcură se expediază numai în urma aprobării serviciului de mişcare , acelaş lucru şi cu vagoanele încărcate cu benzină, chiar dacă ele sunt însoţite de document de export adresate unei staţiuni din interiorul ţării. In schimb, după cum spune circulara d-luî AL Perieţeanu, directorul serviciului, mărfurile cari sunt însoţite de bilete de liberă circulaţie, sau alte documente interioare, vor putea circula liber, chiar dacă aceste mărfuri au ca destinație vre-unul din porturile ţării. — A. S.