Adevěrul, martie 1923 (Anul 36, nr. 11969-11999)
1923-03-24 / nr. 11992
V Cine reprezintă Ardealul? UN OFICIOS LIBERAL RECUNOASTE CA D. MANIU ! Oficiosul liberal dit Cluj a găsit un motiv de atac contra d-lui Maniu. . Intr’o sedintă a Camerei, d. San- dor, deputat maghiar, s’a plâns contra tratamentului la care e supusă populaţia maghiară din tară, spunând că ungurii ar fi bucuroşi să fie trataţi după legea naţionalităţilor din Ungaria, înfrăţirea se foloseşte de acest milet pentru a ataca violent pe 4 Maniu, pentru că n’a răspuns la aceste atacuri Ziarul liberal afirmă că d. Maniu era persoana cea mai chemată să răspundă, că d-sa avea datoria să ia apărarea autorităţilor noastre contra invectivelordeputatului maghiar. Preşedintele partidului naţional este violent atacat pentru că, deşi prezent, a tăcut din gură.■ Nu suntem noi chemaţi să luăm apărarea d-lui Maniu şi nici nu ştit pentru ce d-sa a tăcut. Poate că socotind parlamentul ilegal, d-sa dispretueste tot ce se vorbeste în el; poate că d. Maniu, desi nu-i de acord cu al. Sándor în cererile si recriminările sale, îsi Către cititori ! Romanul nostru UNCHI UI. NASTASE a avut mi puternic răsunet In toate straturile sociale. Zilnic primim scrisori prin care suntem rugaţi să găsim o modalitate pentru ca acei cari nu lau putut urmări de la început să poată să»l citească de acum înainte. Anunţăm pe cititorii noştri că am pus sub tipar începutul acestui roman, apărut până astăzi in Dimineaţa. Duminică cititorii aceştia ai Dimineţii vor primi în supliment gratuit tot ce i’a publicat până acum din Unchiul Năstase, aşa că, cu începere «le Duminică, vor putea urmări zilnic In Dimineaţa acest pasionant roman. Nemulţumirile liberalilor ardeleni Contrapropagandă liberală în Ardeal.» Condiţiile aleşilor guvernamentali Speriat de informaţiunile pe cari le primeşte zilnic din partea orga- nelor administrative despre starea de spirit a poporului, în Ardeal, d. Ionel Briianu a făcut un călduros apel către parlamentarii liberali din Ardeal şi Banat, rugându-i să plece cu toţii în circumscripţiile lor, cu scopul de a face o întinsă propagandă pentru guvern şi de a contrabalansa propaganda „anarhică“ şi revoluţionară a opoziţiei unite. ,,Aleşii“ liberali luând cunoştinţă de această dorinţă a şefului lor, sau adunat la sfat chibzuind, împreună, asupra celor ce avau să Ie spună ,,alegătorilor“ pentru ca să le câştige’simpatiile pentru guvernul brătienilor. După trei şedinţe foarte agitate la cari au participat aproape toţi parlamentarii liberali ardeleni şi bănăţeni şi d-tiii miniştri Moşoiu şi Cosma» s’a căzut de acord a se pregăti un memorand care să cuprindă întreg complexul doleanţelor de acasă, precum şi toate nemulţumirile personale ale parlamentarilor liberali din cauza des- Considerărei de care au avut parte în tot timpul sesiunilor ■ parlamentare. • UN MEMORIU AL ARDELENILOR LIBERALI Intr'o şedință finată de curând a fost citit »i aprobat menţionatul memorand care, ni se afirmă este redactat in termeni categorici, ţi cuprinde doleanţe de ordin ADMINISTRATIV, LEGISLATIV, ECONOMIC, CULTURAL, FINANCIAR, etc. In acest memorand parlamentarii cer un răspuns categoric — dar în scris — din partea şefului guvernului, relativ la o grabnică rezolvire a doleanţelor menţionate îi avertizează guvernul că în cazul unui eventual refuz sau a tonei tergiversări EI SUNT GATA SA TRADA TOATE CONSECINŢELE. SCIZIUNE ? Din cercurile liberale ardelene nu se asigură că d. Ionel Brătianu a fost foarte enervat de tonul memoriului. D-sa si-a manifestat d-luî general Moşoiu, care il înmânase, supărarea spunând: — Nu înţeleg ce vreţi! Despre asta vom mai vorbi! Scena aceasta a avut loc în consiliul de miniştri care s-a ţînut Luni.Rămâne de văzut cine va ceda: d. Brătianu care se vede ameninţat de o fuziune în partid tocmai în momentele cele mai grele pentru guvern sau vor ceda parlamentarii liberali din Ardeal. industriei de petrol Textul autentic al declaraţiilor subsecretarului Mc. Neill ’ avem acum, în fine, textul autentic al declaraţiuniior pe cari Ie-a făcut guvernul englez in chestiunea despăgubirilor ce datora tntrepriiderilor române de petrol distruse din ordin. Iată, într’adevâr ce a spus d. Mc. Neill: „Guvernul român este responsabil pentru plata despăgubirilor datorite, în urma distrugerilor da cari a fost vortea. Guvernul englez nu este dator nici direct nici indirect sft plătească ceva fie întreprinderilor englezești (din România) fie altora. In 1921 guvernul cntîlez si cel român s-au înţeles că îndemnizarea promisă guvamului român să fie scăzută din somn pe care România o datorează Angliei In urna împrumuturilor ce a contractat aci în tmpul răzbelului4’. Această, declaraţiime are o deosebită însemnătate. Ea determină întâi că, ' guvernul englez nu se simte responsabil faţă de nici o Întreprindere care a fost distrusă din ordin şi cu îngăduiala expresă a reprezentanţilor Britaniei, că «lr va plăti totul. Că această degajare de orice răspundere, guvernul englez o ‘deduce din punctul de vedere al guvernului român pe care l-a acceptat şi prin care guvernul nostru s’a subrogat drepturilor ce le-ar fi avut întreprinderile de petrol faţă de statul englez. Că în urma acestui aranjament, statul român şi numai el, este răspunzător faţă de întreprinderile de petrol distruse din ordin. Că statul român a admis în 1921, ca pentru această obligaţiune a guvernului englez pe care o ia asupră-sa să fie despăgubit la rândul său prin anularea unei părţi din datoria pe care a contractat-o în timpul războiului faţă de guvernul englez. Oricine poate vedea,cât este de oneros acest aranjament, pe care, dacă autorităţile noastre competente îl dezmint, guvernul englez îl consideră ca inexistent. El decurge tot din acea tendinţă intervenţionistă, ajunsă aproape mânie, care face ca guvernul să se amestece la noi peste tot şi în toate. O datorie de realitate ne obligă să arătăm că cu unele deosebiri de nuanţe, textul declaraţiei de mai sus corespunde celui transmis de „Agenţia Rador“ şi contestat din cauza diferitelor versiuni ce a dat presăstrăină despre declaraţiile d-lui Mc. Neill. ana „Dimineaţa** prepară un nou roman Succesul fără de precedent al romanului „Unchiul Năstase“ de V. Demetrius, şi interesul pe care’l arată, cu această ocaziune, publicul, uneî opere literare româneşti, ne determină snf prvffii- Hni un nou roman aripi* nai pentru cititori Dimineţii. In acest scop chemăm pe toţi scriitorii noştri la Un concurs ale cărui condiţiuni amănunţite le vom publica ulterior. Un premiu de 50.000 lei vom acorda celui mai bun roman cu subiect din zilele noastre, pe care un Juriu II va alege pentru „Dimineaţa" dintre manuscrisele ce ni se vor remite până la 1 Septembrie 1 923. dă totuşi seama că nici noi nu acordăm minorităţilor tot ce li s’a promis la Alba-Ma. Dar lucrul n’are importanţă. Ce-i interesant în această chestie este că un oficios liberal recunoaşte că cel chemat să răspundă în numele Ardealului eliberat este d. Maniu. Lucrul trebue reţinut. Noi îl afirmăm de 4 ani de zile;liberalii susţin că partidul naţional îi reprezintă Ardealul. înfrăţirii i-a scăpat un adevăr, care ‘ dovedeşte că şi liberalii, în fundul sufletului îîî dau seama di realitatea literarilor.^ ___ Sovietele şi propaganda în străinătate Roma. — știrea publeacă,ste Partie «ugtems, și după rare proteterfatefl rae îmcurajaii d» gWwawui sorietetor. este pe «stori« a trimet» 8600 tone grâur şi 5 milioanle wlie «uf mini tncurajare«. activităţi»t r&voţionare to .Rofbîr şl Occident *•« provocat o foarte vie «ropţîe trt cercurile religioase romane. BacS, Rusia est’e destul de bogată» » spune, pentru a, exporta aw și produse alimentare. Intruto scop exclusiv ,de propagandă, nu se vede pentru ce lume» catolică ar fi nevoită să, se substitue guvernului și diriguitorilor proletariatului rus pe pe lângă locuitorii înfometaţi şi ar permite bolşevicilor să consacre mai mulţi bani propagandei. îl cră la Cameră’' I Uit ziar liberal dift Braşov, martit in ediţie specială ca „Atentatul criminal dela Cerneri“, anunţă astfel rele petrecut* Marţi, jt ultimă KtMffun« Ot R*»«urtfff «nimfă e& /« stahtiU acet «a* a fătul tă tsrplodm* tn Cameră bomba, cu gate asfixiante. Bamba, cere ia gătit wb pupi- Ural preotului DrăgMc 1, con finea, IMrapen tn cantitate tgeU «w amt&Kdui. OMnbeîer «eflxiemt* o* M Mrebwianfemă fn 'timp is riXtboi. DeptetafB m scăpat ’merned prist fugă din incinta Corner**, Axt nUminairn na ft trimis tec parchet fi drpm la VăcMrettV. Cine informează astfel ziarele din provincie şi alarmează fara ? Avem cunoştinţa că de la depunerea proectudi de Constituţie în parlament, guvernul trimite zilnic — ca un timp de război — tuturor prefecturilor de judeţ comunicate (dietele asupra dezbaterilor, prin cari se anunţă bunul mers al acestor dezbateri şi linişte pe toate fronturile. Să fi schimbat oare guvernul cuprinsul stereotip al acestor comunicate ? Pentru comitetul agrar O AFACERE SCANDALOASA Profitând de faptul că atenţia publică e deţimită de frământările politice ale zilei, un îndrăzneţ deochiat încearcă să treacă la repezeală la ministerul de domenii o afacere formidabilă. E vorba de o cinică tentativă de a eluda legea împroprietăririi, deposedând şi înşelând pe ţărani pentru ca o imensă moşie expropriată să reintre, pe căi piezişe, în mod fraudulos, în patrimoniul familiei fostului proprietar expropriat. Moşia se chiamă Larga Bejganî, din judeţul Ialomiţa. Cel care încearcă să jefuiască statul şi pe tigram, vrea să se servească de manopera unuii aşa zis schimb de terenuri, pe cari le dă în pustiul dobrogean pentru a pune mâna pe vastele terenuri fertile din Ialomiţa ale ţăranilor împroprietăriţi. Afacerea ..ce s’a pus la cale e grefată pe două procese penale pendinte la trib.uov împoriva acelui gheşeftar deochiat iar asaltul pe care el îl da la comitetul agrar pentru consumarea fraudei are în vedere tocmai de a pune Justitia fir faţa unor fapte împlinite. Când tribunalul a şi dat den nări un inceput de sancţiune tmnuta din actele frauduloase pe care se întemeiază tentativa îndrăzneaţă de la ministerul de domenii, socotim, pentru a nu fi nevoiţi să revenim pe larg dezvelind umeroasele dedesubturi ale acestei afaceri, să atragem atenţiunea şi a ministrului de domenii şi a comitetului agrar asupra manoperilor de tot felul cu cari se încearcă a se surprinde buna credință a organelor superioare respective, târându-se în acela? timp statul în procese primejdioase. TOS. Cel mai frumos film care s’a reprezentat până azi în Capitală este JOCELYN Cinema ,UJ18 Perchiziţii politice la Berlin Berlin, 23. (Băilor). — Poliţia a percheziţionat ori birourile pariîdului liberal-popular, confiscând numeroase documente şi efectuând câteva arestări. In legătură cu aceasta, s'au făcut arestări şi In alte oraşe din Prusia, al) Evert raion Cinema Pathé Palace Lipscani Ain ultima zi mai rulează frumosul film AMORUL LA INCHRCARE cu D-na Lissenko si D-l Jean Angelo La filo o comedie ea „SL“ Iritati un ostaş nenorocit UN FOST OFIŢER LOVIT DE TUBERCULOZA E IN MIZERIE! Avem .«ub o«hi o serie. ale acte Indiîter S6to»r£. Un fost ofiţer -sitxkKXtt;ment. azi tufcerculos de .pe uigita rákoaliilui, e nevoit să apeleze la mila cumannzilor şi chiar la mila piifiHéíí spre a putea trii.i. E tocă im caz dureros care bre bi ie «B, dea de gândit celor ce «cotând un om din. oştire din cauza boalei, uită datoria sfatului faţă de acest om. Iată un fragment din actul anosti lat favorabil de d. gen. M. Zottu : ,Măcind în noaptea de Crăciun, anul 191S, pe cdnd ne înapoiam cu direcţia geniului din iad, din cauza lipsei de foc in vagoane, fiind de un fizic slab, boala s'a localizat la plămâni picior agrăvându-se din cauza muncii excesive dea regiment, a drum,vini zilnic (Otopeni— Bucureţli) pe jos, precum şi din ravza lipsei de concurs din aferii pentru G-1 intenta, tntr’v srt.vatBiv,\ şi mai departe...boala a luat proporţii, piciorul f in gips ţi exput amputării, iar pentru boala de pM iţţdni c emulam?)al da către doctori, diri livsa_rinei urgente in€&rvenp‘i, intervenţie care nu l'a făcut si pe deasupra comisă medicală Va propus pentru, reformă din armată aii, o pensie ridloda“ — tzpoi — ,xx aftew să-ți vânză mnbU.ierați h&r;,eli pentru nutriție, doctor' H doctorii, iar In curătid ratjisiige bolnav pa. aruimert". IA gen. Zatta a aratortet t)k drew!® o 5fettt snt««rîpție m poze câ .« ainjgijra «ofijdune pe cam mi■nreţeml de rSajbbun. o poate da. S’«m strivi rteo 3000 de Hei. Sau fepr&Vit FvstirX ofiţer moare, FfiwJcft autorităţii» militar« nu pot face mai wnSt ş£ tApaswl eublorotenent Ie imrftmneeto că «ni f&out d atât facem st aoî un wp*l calibuvoB m aceasrt» caâe foştilor fiii camarazi şi tuturor celor ce pot sft sca.pe un om dala moarte, sft ctmtribuc cu cât pot. Ziarul „Dimineaţa“ deschide o listă de subscripţie: Pentru un ofiţer tuberculos. Premiul (irigare Brezeanu Premiu, de 4000 ) ,de Joi. „Griffore Brezeanu" instituit de marele nostru artist Ion Brezearau, în memoria regretatului său fiu, a fost acordat tonul acesta, de comitatele reutelte ale teatrului Naţional din Bucureşti, artistului Vraeca, umil din valoroasei© elemente «« care * cinstește tumăra generație. Erpii schimbului Is Pars Lafeyettie ,San Londra 60.98; New-York 1495; Germania 0.075; Belgia ».»; Olanda 590; Italia 73.40; Elveţia 275; România lipsă. In chestia unitirfităţilor CONSFĂTUIREA DE LA MINISTERUL DE INSTWCŢÎE IAŞI. —l) dr. Anghalescu ministrul instmietiunei, a convocat, pentru Miercuri Ig. Bucureşti, pe rectorii şifeccrm dela toate Universităţile. •Din laşi, pleacă fmii scolii, d-nii dr. Bacalegţu, prorector fi deem ofieaMăței de medicină, și Popoviei, decanul faattftițri de știință. Citirii laistreii externe psienei Vartmds, 'sb. —■ (Bodor). — nip Londra st nmntă la ministrul de externe al Palaidei contele Shrsymki a fost primit de regele George. Un mare faliment la ‘ Cernăuţi CERNĂUŢI, 23. ~ In localitate, face mare senzaţie declararea în stare de faliment a firmei Gruniberg (birou de voiaj), al cărei proprietar a dispărut din localitate. După, relaţiuni şi experţilor contabili, această firmă, are tui pasiv de peste,un milion. Siguranţa luând cazul in cercetare după mai multe, confruntări ţi ■■investigaţii. a arestat .pe. doi funcţionari ai firmei ţi. o ruda acelui dis-' părut, dovediţi că sunt implicaţi in ncccistă afacere. • ; Cercetările -conţiiută. ( Tatu JESUS“ Ci» Str. Paris 11 Numai pentru câte-va zile iareie Succes al Stagiune! Fiica Prostituatei Extraordinara dramă are moravuri in 7 acte — Monopol Dorian Pum Revistă de actualitate de Lake Trăehiiu Codelia Stănescu Bulaiia, Noul Buget, Tanţi Bobnăut, Bălăşîca, Puica Stănescu Aglaia, Cenzura Baba Cloanța- Nas Tomeeou Portarai, Proprietarul Scordelea. I. Lorenz Bulamuc Bey, Poetul, Bulibașa. Virginia Tömésen Demimondena, O Țigancă. j©an Tömésen Ismed Pașa, Vistavoiul Mandache.ferAUTOTRACTOARE „FRAGA Pmtm sl mmwi sie IncercSr! pe teren Gr. Cristea & Co. Biacureştii. Calea Victoriei 103.—Telef. 31/A0. Modul cum înţelege guvernul să treacă proiectul său de Constituţie prin Parlament provoacă indignarea chiar şi a acelor membri aî majorităţoi, cari se simt întrucâtva. ‘ Astfel d. laniţescu, unii din făuritorii Constituţiei liberale chiar, cerând cuvântul la un articol, a fost împiedecat de a vorbi, ceea ce a determinat pe delamandi, alt membru al majoritate!, să spună că „Mul cam caută majoritatea să voteze Constituţia, nu e da loc la înălţimea atmosferei ce ar trebui să domnească atunci când s vorba să se dea unei ţări Constrinţiunea ei“. De când o spunem nte! Te pomeneşti insă că mâine presa oficioasă ii va declara şi pe d-nii loaniţescu şi Iamandi „politicieni In slujbaduşmanilor fărei“ ! . Căci aşa si ca’iiicat de brăticaişti, oricine are curajul, cel mai periculos în România de ani, curajul de a constata adevărul. is '"Mâinie., Stoibfttft 24 Mar tio 1» ora II'd. a., d.Radu. 1». itorettt v» vorbi tn sala. sec(iuncii» îLa de la Tate.toa Jhetiţiei despre WAbrrfMea iniR- viduald. In imna votului 'Smakthn Universitär din Cluj si fl! adresei primite kt minis,lenţi de instrucţi din parim rectoratului de Om, ministerul a dispus darea în iuniecată a trei profesori Universitari, dovediţi că au făcut instigaţii antisemite în răndimte studenţimei din Citii. Putru ca publicul să înţeleagă însă subtra vigilenţă a guvernatei în ce priveşte agitaţia mtismitică, vom remarc că doi din profesorii Universitari traduşi în judecată sânt membri ai partidului naţional S’ai spus că reglementarea devizelor, este de fapt un monopol acordat băncilor privilegiate, dar care nu le prieşte iică măcar lor. Singurul şi efect este dezorientarea comerţului-AMM sociu comandită Der- Film. nu scrie că având nevoe să facă o plată în mărci, una din bancile privilegiate i-a cerut 122 suta de mărci, iar alta i-a cerut 1.55. Și ■cu drept cuvânt nmnima întreprindere întreabă: care este adevăratul curs? a-----------~-aB3s—a-'MffiW'---------------Freîaşii pariai nations! român şi laşii IAŞI.'--- După informaţii dirn Bucureşi'', partidul naţional român, va ţine o mare întrunire în Iaşi, în prima Duminecă, de după Paşti- Vor sosi în acest scop, d-nii Valcea. Ma-Borna, fe. — I« şedinţa de «rl a secţîei finanţator, la Congresul Camerei de «mneri Internaţionale, la care lan parte şapte sute de delegaţi ai Camerelor de comerţ, ai Mtoefior şi tostamidor economice din America şi Europa, reprezentanţii comerţnhti străin am expae situaţia economică a ţărilor ce reprerară. Au luat cuvântul reprezentaalii, Americei, Angliei, Franţei, Belgiei, Luxemiburgufeji, Polloniei, Letoniei şi, Greciei După miele publîcdie de ,(Agenţia Stejarii, a. Henri Kirschen, care a luaat cuvântul din vârsta Camerei româno-itdlaneze a relevat faptul că România, care înaintea războiului era printre statele cele mai bogate, a văzut paralizănduri-se economia naţională şi precipitându-i se schimbul odată cu mărireateritoriului cu ţinuturi din cele mai mănoase. Oratorul expune cauzele acestui ■fenomen., printre cari este ţi expediţia In Ungaria bolşevică. S’a putut constata că România este vicitul neclintit al rezistenţei europene împotriva bolşevismului. ------------.«a» «-ae...1 Teatrul Mic în faţa Palatului Iîeca* Sompaoîa OrsMfcă: Ehira, ImmcstMscs Asta seară Şcoala Cocotelor Comedie în 3 act© de Armand şi Gerbidon cu Elvira, lancovescul şi Mihalescu Sâmbătă.Matineu cu preţuri reduse f«®îsfa€@c©f@l©r Duminică Matineu Orele 2 juni. Şcoala Cocotelor „Rezistenţa“ Fabrica de Confecţiuni şî Echipament Deposit de stofe din ţară şi străinătate Propr. I. R. Krupferberg Calea Văcăreşti 197-199 Telefon 4ftj«2 En gros $i Iiţ detail ■ Depozite: Braşov, Str. Portei 39 Bucureşti: B-ul. Maria 8 Sinaia: Masasin General Cutoii din Ştofăini dala Ui -LG Customs dt drit dein Lei 350 Raglane Pardesiuri dela 7B0 Hăinuţa iSe copii Stofă Ui 209 Hsinîite tis copii Oi lei 149 •Halate dela Lei 250 CwikirtsMat „ Lei 250 Efectuăm comenzi cu materio - lul clienţilor cu preţurile Costum p. cusut Lei 500 EXECUTAM! ORICE COMENZI IN £4 ORE Teatrul Carol cel Mare (Eforie) Turneul Picon-Kalich. Direcţiune« B. Sega! în frunte cu celebri artişti americani II) Picon $i Jacob Italicii Vineri 23 I martie ora 9 seara se va reprezenta MARELE SUCCES Das Susse Nedel o medie muzicală de salon in 3 acte de Kallchel Scher, Muzica de fVlary Picon şi Rumsinsky W. B. — Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că Sala Eforia este liberă pentru serile de 29, 30, 31 finarde şi 1 Aprilie. Doritori! se vor adresa la Administraţia Teatrului. faburi Regina :Maria Astăzi Vineri 23 Martie 1923 Labirintul Sâmbătă 24 Martie 1928 aratineu cu preţuri redUM Moartea Civili seara Labirintul Duminică 25 Martie 1923 Moartea Civili nir. M. Gantacutzino. Filipescu şi alţi frantaşi. Va avea loc cu acest prilej, în fapt, inauguTaraa dubuihu naţionaîromân de localitate. — D. România la congresul Camerei de Comerţ internationale * t AV-31NA 3 Teatru StillX** Cisterna I PREMIIM .. Opera Complectă . 7 acte •* ASK1 - A251 - A251 JOCELYN Gonstitue spectacolul cel mal grandios. Toate frumusețile înscenării au fost aplicate acestui film pentru a da nemuritorului poem a Iul I s* WLd Jfi un cadru demn. Reprezentarea acestui film va S InS fl un adevărat triumf. Admirabil intercedită capc*d'operă a ecranului va stârni un entusiasm genen RRonoDOl Gau-~on' a iui Talller şl Myrga stâm! un entusiasm general.