Adevěrul, februarie 1927 (Anul 40, nr. 13227-13250)
1927-02-01 / nr. 13227
Pa gîna SS» nătatea fizici din care un bună grus derivă ei sănătatea morală. Problema aceasta a fost totdeauna ultima preocupare a politicia- nilor. Ar fi descris un istoric interesant care e şi dureros pentru idocumentarea şi instrucţia urinarilor noştri, cel al vicisitudinilor [tuturor celor cari sau încercat să aducă la înfăptuiri programele lorde asistenţă sanitară. Au fost şioameni cu cunoştinţe şi cu experienţă cari au trecut pe la conducerea treburilor noastre sanitare.Ei s'au lovit aproape totdeauna deatâtea rezistenţe şi de atâtea pield.ci încât, când n'au plecat amărîţi .Si desgustaţi, s'au resemnat la situaţii de faţadă intr'o blazare care ia fost vinovată pentru că a luat Socul Indignării pe care o simţeau în eL Crearea unui minister a! sănătăţii publice a putut să deştepte oare leari nădejdi. S'a socotit de mulţi că autonomia treburilor sanitare vada putinţa unor realizări mai compgflecte de asistenţă. Ministerul acesta funcţionează de cinci ani. S’au perindat pe la el titulari cari nu erau obligaţi să aibă dela început o pregătire suficientă. Se continua tradiţia care există şi in late tari asupra felului si modului i de împărţire a ministerelor. Emile Braguet a scris pagine măiestre si strălucite despre „cultul incom- Ipetintii“ si încă de mult Beaumarchais a spus că, pentru treburile j publice, acolo unde trebuie un fiaianciar vine un ,,savetier“, un Cismar sau un altul de o meserie egal de onorabilă şi de simpatică dar cu aceleaşi vagi legături cu atribuţiile care se acordă. Miniştrii sănătăţii îşi puteau forma ulterior pregătirea sau şi mai simplu o puteau eluda prin colaborări care să le înlocuiască incompetenţa. Ei n’au putut insă, chiar când au arătat dor de lucru, să facă decât foarte puţin, îngrădiţi fiind de cerinţe de partid mai tari decât voinţa şi bunele lor intenţii. Bugetele suntbănuite de pretutindeni pentru nefind uneori reale dar tot aşa de bine iţi poate şi mai des născocite pentru mulţumirea partizanilor. In felul acesta pentru asistenţa sanitară nu rămân decât fără vituri, resturile unui ospăţ destul de copios. Starea sănătăţii publice continuă să fie deplorabilă. Miniştrii sănătăţii publice se succed decorativi dar de cele mai multe ori inutili Ei ar putea să nu rămână simplii figuranţi pe un strapontin foarte şubred, ci să caute să-şi asigure prestigiul şi influenţa prin sprijinul pe care l’ar găsi în afară. Ide culisele politicianismului, într’un corp medical bine organizat care să-şi formuleze clar şi precis programul de acţiune. Asociaţia generală a medicilor ar putea să-şi ia sarcina acestei organizări. E ne- Csar bineînţeles ca în această Asociaţie sa se discute interesele Dr. H. MARTIM ÎTeofil specialist reîntors la Capitals vladsci NEURASTENIA HYS1ER A, IDEI OBSEDAM ÍE, T NUDITATEA, IMPOTENŢA Stelaneolla, Insomnia, Somnolenta, Pasalinia, Tremurători, Ticuri, Nevralgia, Reumatism. Sughiţil VfireStart. Nevroza Stomacului »al Inimei. Incontinenţa de armă după systemul Prof Heinheim Nancy, «Muxus (Berne), Berihim (Paris), HYPNOTISM reeducaţia voinţei, a caracterului Tratamentul copiilor intarstaţi. Impulsivi, vicios! EI.KC’TKOTfcî- RAPIA Tratamentul radical modern BVFIMSt'MI Consult 9-11 si 3-7 Cal Victoriei S3 (fost 47)- Casa Frascati TEEKAME Vf|MMHnaWBHH9BKSSHNBSBI8iflB9BHDVKBBSB8EHB9 Sa viiids di n cauza f!ecărei MOBILIER Elegant, compus im- sau»n AUBbSm aliFMBEKlE, DOR- bITOR, GulRHEhZi tîifibu1 etc. etc. Siî formaţiuni detailate la iXPOZiria PASGU, Str. atta. Tineri 15 Telefon. panniyjcrAtwvAiw.cMfflWUiiHBKi ministerul justiţiei Direcţiunea judiciară ©• Avram L. Papier, domiiniat în jSucurești a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adaoge înaintea numelui său patronimic de Papier pe acela de Armand, spre a se numi Avram Armand-Papier. Ministerul publică aceasta, conform fert. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. profesionale aşa de deseori jignite cu desconsiderarea drepturilor celor mm legitime, dar ea au vebue sâ se mulţumească cu atat. Marile probleme de sanatate publică ar merita sa fie de aproape dezbătute in ea. Asociaţia ar apare atunci cu un mare rol social şi umanitar. Ea nu poate să rămână un birou de înregistrare al deciziilor ministere ai sănătăţii. Cânţ ar colabora deschis şi notărit, arătând când şi cum s'au făcut greşeli, sau inca şi mai bine când ar cauta să le prevină puturun control moral exercitat prealabil. Asociaţia ar putea să aibă o acţiune de mare importanţă in orânduirea asistenţii sanitare. Încheierile discuţiilor urmate în ea, supuse ministerelor, aduse la cunoştinţa publicului ar fi un frâu pentru veleităţi de creaţii sanitare a căror urgenţă nu se impune pe când cele deja existente suferă de lipsuri şi de mari lacune. E un exerciţiu arid de a răsun bugetele dar exerciţiul acesta poate să fie şi util. Bugetul anului in curs pentru sănătatea publică continuă să fie un buget de mizerie. Sporul bugetar e numai de 49 milioane de lei faţă de anul trecut. E un spor derizoriu in proporţie cu marile cerinţi ale sănătăţii publice. El e absorbit in mare parte de nouile creaţii ale ministerului sănătăţii — Casa sănătăţii, institutul de igienă socială —* a căror urgenţă a fost socotită prea mare ca să mai sufere întârzieri. Instituţile acestea pot să-şi aibă utilitatea. Cele existente însă vor continua să rămână cu lipsuri enorme. Pe de altă pace instituţii, cari după legi deja votate urmau să fie înfiinţate, sunt nevoite să-şi aştepte realizarea dela bugete viitoare, afară numai dacă şi acelea nu vor dobândi alte întrebuinţări. Există votată şi promulgată o lege a combaterii tuberculosei, încă din Martie 1916. Legea aceasta riscă să rămână o ficţiune. Nimic nu s’a făcut până acum pentru aplicarea ei. Noul buget nu prevede decât înfiinţarea unui număr de paturi în secţiuni speciale din spitalele generale. Secţiunile acestea nu sunt puse în stare de funcţionare din cauză că amenajările în vederea curei tuberculoşilor n’au fost întocmite şi nu se găsesc medici specializaţi, pentru ca oficialităţile sanitare nu se gândesc să-l formeze. Toate celelalte dispoziţii ale legii: crearea de dispensare cu o organizare care să corespundă menirei lor, contribuţia diferitelor autorităţi pentru asistenţa bolnavilor şi ajutorul care urmează să fie dat familiilor lor, întreţinerea tuberculoşilor pauperi, etc. au rămas literă moartă. Dacă nici acum când după lungi sforţări am reuşit să facem să fie adoptată o lege a combaterii tuberculosei cu sancţiuni precise pentru aplicarea ei, nu putem obţine aproape nimic, ca contribuţie efectivă de la oficiali, ar urma să disperăm şi să declarăm că orice luptă pentru stăvilirea boalei devine o imposibilitate de fapt în ţara noastră a tuturor ficţiunilor legale şi a inerţiei şi indiferenţei populaţiei, care admite să fie secerată, fără nici o rezistenţă, de boalele ce o bântuesc şi o postesc. Nu vom dezarma însă. Vom chema la respectul legii pe oficial. Consiliul central pentru combaterea tuberculosei are, după lege, dreptul să ceară ca hotăririle sale să fie aduse la îndeplinire de ministerul sănătăţii. Consiliul acesta va şti să nu se abată de la îndatoririle sale. Vom căuta pe de altă parte să trezim nepăsarea publicului, ca şi el să reacţioneze energic şi hotărît contra inctimei oficialilor cari îl lasă pradă celei mai cumplite şi omorătoare dintre boli. Aşteptăm de la formarea curentelor de opinie publică o mişcare puternică care să scuture indolenţa oficialilor şi să-i facă să înţeleagă că pe lângă răspunderea morală au şi o răspundere legală de la care nu se pot sustrage. DR. S. IRIMESCU ■mmni WMJpp» 'J UIBHM"" ■ Derent de studii al avocaţilor In sala Curţii cu juri s’a întrunit ori comitetul consultativ al cercului de studii al Uniunii avocaţilor. După discutarea proectului de lege pentru organizarea Camerelor arbitrare şi a justiţiei militare, s’a constituit noul birou al cercului de studii al Uniunii Au fost aleşi : Preşedinte: Dobrescu Dem., preşedintele Uniunii avocaţilor. Vicepreşedinţi: Lazăr Ilureî Vicepreşedinte al Ununii avocaţilor; Nautîtesai C. L. vicepreşednte al Uniunii avocaţilor; Cigăreanu Liviu vicepreşedinte al Uniunii avocaţilor; Herovanu Eugen decanul baroului Iaşi; Mirescu Istrate decanul baroului Ilfov; Ruţ Romulus decanul baroului Cernăuţi; Stoenescu D. D.m. decanul baroului Dej; Toncescu Vasile, membru în comisiunea permanentă, debat cu conducerea Cercului de Studii.Secretar General: Velescu Alexandru, avocat în baroul Ilfov. Casier: Nescu Armand, avocat în baroul Ilfov. a apărut Ro. 3 DIN RAMELE SĂPTĂMÂNALE CU URMĂTORUL SUMAR:, Ad dotat. — Minor. — Lipsa consimţământului tutorelui. ■— Nulitate. (Cas. I, 22 Oct. 1926). Acţiuni posesorii. — Proprietari indivizi (Cas. I, 12 Oct. 1926). Celificare greşită. — Plăsmuire. • Inşeciune. (Cas. II, 2 Iulie 1926). Circumstanţe atenuante. — Pedeapsă. (Cas. II, 12 Mai 1926). Comisii arbitrile. — Contestaţie. — Excepţie. Cine te judeca ? (Cas. I, 25 Noembrie 1926). Conexate. — Aprecierea Instanţei de fond. (Cas. I, 25 Noembrie 1926). Delapidare. — Calificare greşită. (Cas. II, 2 iulie 1926). DespSrub’ri c!vSTe. _ Ape’ul inculpatului. (Cas. II, 12 Mai 1926). JfTncţîonar public. — Report— De nunţar® calomnioasă ? (Trib. Lăpuşna, s. II, 3 Noembrie 1926). Furt. (Cas. II, 13 Aprilie 1926). Legea accelerării Judecăţilor. Ordonanţă prezidenţială. _ Neindeplinirea condiţiunilor cerute de art. 35 leg. acc. (Trib. Covmr.ui, s. I, 15 Ianuarie 1926). Frobe. — Art. 66 leg. judecătoriilor de ocol.. (Cas. II, 12 Mai 1926). Froiesor secundar. — Titlu provizoriu. — Repartizare ulterioară a orelor. — Mutare la altă şcoală(C. Apel, s. 11 Cernăuţi, 1 Dec. 1926). Recurs. — termen. — De când curge 1 (Cas. II, 25 Noembrie 1926). Ultra piu. — Elemente constitutive (Cas. II, 5 Mai 1926). Vânzare. — Pot moștenitorii vânzătorului să evingă pe cumpărător'/ „Cas. I, 12 Octombrie 1926). ÖRBE VERÜI* Graţieri, reduceri şi transformări de pedepse la 17 femurie COT., supera-mina, semnal an decret, publicat in „Monitorul Oficial“ din 30 Ianuarie c., prin care au fost graţiaţi de pedepse următorii 23 condamnaţi, s’a redus pedeapsa la 16 condamnaţi şi s'a transformat la 7 condamnaţi. GRAŢIERI Dumitru Florescu din închisoatrea Bucovăţ, condamnat prin decizia Ortri cu .juri Olt. Toader Cojocariu din Închisoarea noiau, condamnait prin decizia Curţii cu juri din Chişinău No. 85 din laza. Ion Afanase Raşcov din închisoarea Chişinău, condamnat de judecătoria ocolului III Chişinău urban No. 346 din 1924 Panu Iosif Ştefan din închisoarea Chişinău, condamnat prin decizia Curţii cu juri Tighina No. 24 din 1926. Ion P. Rădulescu din închisoarea Chişinău, condamnat prin sentinţa tribunalului Dolj No. 158 din 1924 Petre Cârcu din închisoarea Constanţa, condamnat prin decizia Cu’'U de apel Constanţa No. 54 din 1926. Ziua Pădurar din închisoarea Cernăuţi, condamnat prin sentinţa tribunalului Cernăuţi No. V. R. 21380 din 1925. Ceocoboe N. Gheorghe din închisoaren Hui minori, condamnat prin decizia Curţii cu juri Dorohoi No 12 din 1924 A. Mahiţei Dumitru din închisoarea Cluj minori, condamnat prin cartea de judecată a judecătoriei ocolului urban Iaşi No. 555 din 925 şi sentinţa trib. Iaşi No. 1.250 din 1925. Ion Angheluţă din închisoarea Galaţi, coinlimitat prin decizia Curţii cu juri Covurui No. 30 din 928. Anglia! Şt. Chiţu din închisoarea Mărgineni condamnat prin decizia turţii cu juri Ialomiţa No. 47 din 1922. Chirca Nicolae din închisoarea Ocnele Mari, condamnat prin sentinţa trib. Sibiu No. 1850 din 1924 Ogrezeanu Ion Vasile din închisoarea Văcăreşti, condamnat prin decizia Curţii cu juri Prahova No. 5 din 1924 FedinndVibrai din închisoarea Brsov, condamnist prin sentinţa tribunalului Braşov No.880 din 1986. Cosma, R. Chiţu, condamnat 5 luni închisoare prin decizia Curţii cu juri noiv No. 31 (fin 926. Alexandru Dumitrescu, condamnat 15 zile închisore corecţională, prin decizia Curţii de apel Bucureşti No 84 din 923. Pahomi Deac, condamnat două 3uni închisoare corecţională, prin Sentinţa tribunalului Sucetava No. 134 din 925. Gheorphe Herescu, condamnat la 5 zile tn-hisoare corecţională, prin decizia Curţii de apel Tasi, secţia î. No. 82 din 986 şi lei 2.500 amendă Francisc Popovici, condamnat Î5 file inchisoare corectionalfi, prin decizia Curţii de apel Constanţa No. 60 din 9°6. Virgil Ba?» din închisoarea Timimisoara, condamnat prin decizia r.”-r ii de apel Constanţa No. 60 din 1926. Virgil Baga, din nnchisoarea Timişoara, condamnat prin decizia Curţii de apel Timişoara No. 2.685. din 924 Dumitru G. Teodorescu din închisoarea Crciova, condamnat prin decizia Curţii cu juri Vâlcea No. 55 din 923. REDUCERI DE PEDEPSE . Şirllcan Eronim din închisoarea Aiud, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin sentinţa tribunalului Năsăud No. 344/36 din 1925. Kozak Iosif din închisoarea Aiud, se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de execuitat, dată prin sentinta trib. Alba No. 1.155/41 din 1921. Ilinda Tima din închisoarea Aiud. se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin sertima tribunalului Caransebeş, No 470/922 din 923. Pivorkî Costa din închisoarea Aiud. se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin sentinţa tribunulul Timişoara No. 1.014 din 1923. Marin Dumitrescu zis Şchiopul din închisoarea Craiova, se reduce cu an pedeapsa ce mai are de executat. dată prin decizia Curţii cu juri Dolj No. 61 din 1922. Ion Ion Stoica lordache dîm închisoare®. Craiova, se reduce cu un an nedeapsa ce rrrni are de executat. dată prin deciziunea Curţii cu Juri Mehedinţi No 11 din 1923. Florea Constantin Dragneadin închisoarea Craiova, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu Juri Olt, No. 29 din 1923. Nicolae F.ne Neagru din închisoarea Craiova se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Olt No. 29 din 923. Gheorghe Tonea din închisoarea Craiove, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, da*?' prin deriziunea Curţii cu juri Olt No. 29 din 923. , Marin Ciobim Năstase Marin din închisoarea Craiova, se reduce cu 3 luni nedeansa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Don No. 35 din 924 Gheorghe Iosif, din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce maî are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Iaşi No. 23 din 1924 Alecu Vasile din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai are de executat, dnppă prin s ninţa tribunalului Ilfov, secţia TII civilo-corecţîonală Na 82 din 923. Ion N. Gh. Ciolan din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce rolei are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Arcres No. 8 din 1925. Florică C. Ştefan din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executări. dată prin deciziunea Tururi Curţi de casa etc No. 1.145 din 1924 Marin Saviţ Enache din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu un an nedearsa ce mai are de executat dată prin driirrea Curţii cu juri ilfov No. 111 din 1923. Str.** Constantinescu din închisoarea Văcăreşti, sa reduce cu 10 luni pedeapsa ce mai are de executat, dată prin cartea de judecată No. 2.076 din 1925 a judecătoriei ocolului II Bucureşti. Sarchizian Mogârdici din închisoarea Văcăreşti. Se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Ilfov No. 23 din 921. Toader Pană din Închisoarea Braşov, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Chişinău nr. 36 din 1924. Matei Dumitru IŞerban Pârvu din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Vâlcea No. 19 din 923. • Tudorie Precupeţ din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai ame de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Cernăuţi No. V. R. 5., 4862 din 1921 Dumitru Ciobotaru din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Tecuci No. 86 din 1923. Barbu Menjina din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Vashdinţi No. 59 din 1922. Dumitru Mărgian din închisoarea Chişinău, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Vasui No. 9 din 1924 Neculai a Marghioalei Ciuraru din Închisoarea Chişinău, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Vaslui No. 9 din 924 Ion Busuioc din închisoarea Chişinău, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizunea Curţii cu juri Orhei No. 20 din 1923. Ion Simion Grigore din închisoarea Chişinău, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Buzău No. 67 din 1922. Costea Şerban Arion din închisoarea Chişinău, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Buzău No. 72 din 1922. Alexandru Radu din închisoarea Constanţa, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin sentinţa trib. Durostor No. 652 din 1924. Pamfil Tacaci din închisoarea tribunalului Cluj, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai ara de executat, dată prin sentinţa trib. Cluj No. 4.053 din 1923 Ghimpeţeanu Marin din închisoarea Cluj minori, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin deriziunea Curţii cu juri Romanaţi No. 12 din 1923. Opariuc Constantin zis Nic. Georgescu din închisoarea Doftana se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Suceava No. V n. 175 din 1982. Mihail Moşoiu zis Paca-Paca din Închisoarea Doftana, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Ilfov No. 45 din 1924. Şoim Solomon zis Zaidle din închisarea Doftana, se reduce cu 11 luni pedeapsa ce mai ara de executat dată prin cartea de judecată No. 3318 din 1923 a judecătoriei ocolului IV Bucureşti. Andrei Miftade din închisoarea Focşani, se reduce cu un an îi 7 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu jurisuria No. 17 din 1924 Gheorghe Zugravu din închisoarea Galaţi, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Tecuci No. 54 din 1923 şi sentinţa trib. Tecuci No. 1.370 din 1924. Ion Varian din închisoarea Galaţi, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Putna No. 25 din 1923. Gheorghe Sava Sprânceană din închisoarea Galaţi, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Putna No. 25 din 1923. Trandafir Ciucu din închisoarea Mărgineni, se reduce cu um an pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Mehedinţi No. 28 din 1924 Bostan Ion din închisoarea Mărgineni se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Tutova No. 6 din 1924 Ana Motoarcă din închisoarea Mislea, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin sentinţa trib. Timişoara No.176 din 1923. Kati Patco din închisoarea Mislea, se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia înaltei Curţi de casaţie No. 189 din 1921. Maria Olaru din închisoarea Mieslea, se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prinn decizia înaltei Curţi de casaţie Suceava fără număr. Grigore Carp din închisoarea Mialea, se reduce cu 2 ani pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Fălciu No. 31 din 1923. Nicolae I. M. • Florea din închisoarea Ocnele-Mari se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Vâlcea No. 15 din 1924. Okios Ştefan din închisoarea Ocne-e-Mari, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin sentinţa trib. Oradea-Mar© No 7.117 din 1924 Ion Gh. Milşa din închisoarea Tg.Ocna se reduce la 10 anii muncă silnică pedeapsa dată prin decizia Curţii cu juri Tutova No 14 din 922. TRANSFORMĂRI DE PEDEPSE Soţilor Haralambie şi Ecaterina Grigoriu condamnaţi la câte 14 zile închisoare corecţională prin sentinţa trib. Dorohoi No. L977 din 1925 in câte 1000 Iei amendă fiecare. Lui Roibu Dumitru zis Bazdoca condamnat La 6 luni şi o zi închisoare corecţională prin sentinţa tribunalului Dolj, secţia I No. 353 din 924 in 10.000 lei amendă. Lui Ion Răduţiu, condamnat la 2 luni închisoare corecţională prin decizia Curţii de apel Cluj No. 754 30 din 1925 în 5.000 lei amendă. Ulii Jorca Isidor condamnat la o lună închisoare corecţională prin decizia Curţii de apel Craiova No. 227 din 1925 în 500 lei amendă. Lui Toader Preotesei condamnat la 2 ani închisoare corecţională prin sentinţa trib. Făgăraş No 535 din 1925 în 2.000 Iei amendă. Lui Ghiţă Dinu, condamnat la o lună inchisoare corecţională prin sentinţa trib. Constanţa secţia I No. 357 din 1926, în 2.000 lei amendă. TEATRELE Spectacolele zilei TEATRUL NAȚIONAL. — Doamna cu camelii. ODERA ROMANA.—Lakma TEATRUL REGINA MARIA. — Berg-op-Zoom. TEATRUL MIC. — Manevrele de Toamnă. TEATRUL FANTASIO.—Azais. TEATRUL POPULAR.— Extemporalul. TEATRUL EFORIA.— Vivat TEATRUL CENTRAL.—Sacrificarea lui Ilac. TEATRUL BARASEUM. — Fetiţa dulce cu Dina Koenig. CINEMA FRASCATI.—M&uprat de George Sand cu Sandra Mikovanovna. CINEMA VOICULESCU. — Maciste în Haremul Şeicului. CINEMA RATHE LIPSCANL — Vreau să devin artistă de cinema cu Coleen Moore. CINEMA SELECT CENTRAL. — Chariot in viaţă de Câine şi Ilarend Lloyd in El şi Soacra. CINEMA LUX. — Michel Strogoff cu Ivan Mosjoukine. CINEMA CAPITOL: D-nii de la Folie Berger cu Josephine Baker. CINEMA BULEVARD PALACE — Chariot în „Viaţa de câine“ şi Harold L’ord în ..El şi soacra" CINEMA VLAICU. — Pat şi Pathacon contrabandişti. CINEMA MARCONI. — Cruciada femeilor, cu Harry Liedtke şi trupa Iulian Costin şi tenorul Ştefănescu. CINEMA GLORIA — La Femme Nue (Modelul) in 10 acte cu Petrovitch şi Nîta Naidi. CINEMA MODEL— Controlorul din vagonul de dormit cu Harry Liedtke şi Matchul de box Dempsey- Tuney. CINEMA VOLTA-BUZEȘTL— Parada cea mare, cu John Gilbert 10 £ICIQ» CINEMA ROMA.— Sânge de tigru, 7 acte, Danti tatăl orfanilor, 6 acte și ocomedie. CINEMA PARIS. — Ducesa de la Moulin Rouge cu Mady Cristians și Livio Pavanelli. CINEMA ATENEUL GOLESCU. - „Ovreiul polonez“ cu Frank Keenan şi o comedie In 3 acte. CINEMA EDISON— „Inimă de Saltimbanc", o comedie şi trupa lui Tomoşianu. CINEMA RAHOVA— Studenta din Prates.. CINEMA AMERICAN. — La femme Nue (Modelul) dl Petrovitch şi Nita Naldî. CINEMA JUPITER. — „Fata Pădurarului“ cu Lia Marra şi Harry Liedka acompaniat de corul d-lui Corfescu. '“TNEMA TRIUMF,*- Boracco gl o comedie« y -V- . Ştiri artistice La Ternul Naţional se repetă sub conduerea d-lui Soare Z. Soare „Enrikai IV-lea” de Pirandello, având ca interpreţi principali pe d-nele Ana Luca, Ilura Buzescu şi d-nii Buzinsky, A. Rhanasescu, Gr. Mărculescu, G. Vracea, Pop Marţian, F.ateşteanu, G. Baldovin, Grigoriu, etc. Costume şi decoruri după schiţele pictorului Traian Cornescu. Miercuri 2 Februarie, are joc la Teatrul Mic, a opta premieră a stagiunei, „Dama de la Maxim’’, celebra comedie a lui Feydeau, cu Taatzi Cuta,a Barozzi in rolul titular. La Teatrul Mic, astă seară ultima reprezentaţie a marelui succes „Manevrele de Toamnă”. Mâine, Marţi seara „Prostul’, iar Miercuri seară ! Febr, premiera: „Dama de la Maxime” cu Tantzi Cutava BarocA in rolul titular. La reprezentaţia de aseară a Companiei de Operete de la „Baraşeum“, d. Iacob Kulich soţul cunoscutei artiste Mary Picon şi directorul de la „Second Are Theatre New-York“, a felicitat direcţiunea Goldenberg şi Segall pentru spectacolul realizat şi a promis că va juca în curând cu May Picon în Capitală, în ansamblul de la „Baraşeum”. * * m PALATUL JlISîlTItj LIBERAREA MAGISTRATULUI CRISTU In afacerea crimei din str. Sfinţii Voevozi, d. judecător de instrucţie Stănescu a ascultat Sâmbătă pa ultimii informatori. Deasemenea d-sa a luat un supliment de interogatoriu magistratului Cristu, care după cum se ştie a ucis pe studentul Tălăngescu. Au fost ascultate de asemenea d-nele Constanţa, Eugenia, Virginia şi Cornelia, surorile lui Cristu. A urmat o confruntare între d-ra Paulele Pavelescu, nepoata lui Cristu şi I. Tănăsescu vecinul familiei lui Cristu, din strada Sfinţii Voevozi. De asemenea a avut loc o confruntare între acuzat şi d. Radu Ghica informator. Instrucţia fiind aproape de sfârşit, d. judecător de instrucţie a dispus spre seară, din proprie iniţiativă, punerea în libertate a magistratului Cristu, deţinerea mai departe îa prevenţie a lui ne mai fiind necesară instrucţiei. D. Jean Dobrescu, prim procuror, luând cunoştinţă de decizia judecătorului de instrucţie a declarat că nu face apel. In consecinţă magistratul Cristu a fost eliberat de la Văcăreşti ÎNTRUNIREA comercianţilor din Capitală La „Dacia“ s-a protestat împotriva fiscalităţii excesive pentru începerea unei acţiuni de masaut, în legătură cu criza economică. „Organizaţiunile unite" au convocat negustorii Capitalei la o întrunire publică în sala „Dacia”. Au participat următoarele organisaţiuni: „Sindicatul comercianţilor şi industriaţilor“, „Sfatul Economic“. ...,locul comercial“ şi Cercul comercial şi Industrial“ DESCHIDEREA ÎNTRUNIRII A prezidat d. Temistocit Alexandrescu, preşedintele „Sfatului Economic“ care a arătat greaua criză economică provocată de fiscalitatea excesivă. Negustorimea trebue să înceapă o acţiune unitară pentru afirmarea revendicărilor atât pe calea întrunirilor săptămânale de cartiere cât şi prin incetinguri lunare. IMPOZITUL PE CIFRA DE AFACERI D. RADULESU, Vicepreşedintele „Blocului comercial şi industrial“, arată că impozitul pe cifra de afaceri trebue să se schimbe într’un impozit de vamă sau locul de producţia Afirmă că Camerele de comerţ nu şi-au făcut datoria şi cere dizolvarea lor. D. C. DOBRESCU, preşedintele „Cercului comercial şi industrial”, vestejeşte atitudinea camerei de comerţ în toate chestiunile interesând negustorimea. CONFISCAREA DEGHIZATĂ A AVERILOR D. N. BUTNARU, preşedintele „Sindicatului comercianţilor şi industriaşilor” afirmă că, aşa cum e organizat azi fiscul el se dedă la o adevărată confiscare a averilor’ negustorimei D. MANOLE CONSTANTINESCU susţine că adeseori bunele intenţiuni ale miniştrilor sunt zădărnicite de funcţionarii subalterni. LEGEA SPECULEI 30 GOGU ROŞEANU Cire abrogarea l ego spuculei, se ocupă de chestiunea falimentelor cari arată, prin numărul lor, gravitatea crizei comerţului. Mai vorbesc d-nii: Tarcu Marinescu, Iorgu Stroescu, măcelar, A Camburopol, etc. NEVOIA UNEI ACŢIUNI UNITARE D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU, arată că, desfiinţarea impozitului pe cifra de afaceri e în funcţiune de acţiunea unitară a negustorime. Legea speculei se menţine numai prin atitudinea guvernelor care o menţine în scopuri demagogica E necesară înfiinţarea unui credit comercial pentru ameliorarea crizei de numerar. In încheere, 21 Temistocle Alexandresen arată că, datorită atitudine! organizaţiunilor unite, taxa „ad valorem“ nu se aplică in Capitală deşi Camera de comerţ se pronunţase afirmativ. Aceleoraşi organizaţiuni se datoreşte înlăturarea etichetelor pentru produsele fabricaţiunei pâinei. Face apel îa solidaritatea comerţ, clătiţilor. D. Tem. Alexandrescu citeşte xd poiurmătoarea MOŢIUNE : Comercianţii şi industriaşii din Capitală, întruniţi astăzi 31 Ianuarie în, sala Dacia şi analizând situaţia eroiulu comerţului prin abuzul da fiscalitate şi legile vexatorii, cer:1. Impozitul pe cifra de afaceri de lux, care s’a dovedit şi nepractic şî vexatoriu, să fie trecut la vamă şi la locul de producţie. 2. Să se suprime carnetele pentrutaxa pe consumaţie, deoarece s a dovedit că aceste carnete sunt un mijloc de şicane şi un al doilea rând este o anomalie de a considera lua hrana zilnică a acelora ce sunt nevoiţi să mănânce in localuri de consumaţie. 3. Să se dea comerţului libertatea şi sprijinul pentru a propuşi, nu să i se pună tot felul de piedici, pentru că numai in buna stare a comerţului rezidă înflorirea economiei naţionale. 1 . Să se ia măsuri pentru asigura* rea creditului lesnicios, şi concerta* bil, înlăturdndu-se specula capitala* lui, devenită astăzi cea mai great povară a vieţii economice. 5. Luând act de atitudinea duşmiDnoasă a Camerei de comerţ, care prin glasul preşedintelui, s'a pro*. nunţat pentru menţinerea unei cote, de 0.39 la sută la deverul anual, de-, saprobă această atitudine fi cum'. s’a dovedit că actuala conducere ea celui mai autorizat, institut al comerţului şi industriei nu corespuns de intereselor generale, cere disolva,,rea şi modificarea legii Camerei dt comerţ. Constrânşi de împrejurări şi dej nevoi comercianţii şi industriaşii vor stărui în lupta începută până când vor convinge guvernul şi Corpurile legiuitoare de gravitatea situaţiei şi vor determina înfăptuirea carerilor lor, întrunirea s'a terminat la ora■ luna. — D. Dbf. % INFORMAŢIUNI La Arad au fost arestaţi agenţii de siguranţă Sever Dana şi Petre Sipoş precum şi funcţionarul poştal Brelan Aront,, care se îndeletniceau cu falsificarea mandatelor poştale. Sâmbătă seara Institutul economic a deschis un nou ciclu de conferinţe în aula Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din Bucureşti. D. prof. I. N. Anghelescu a vorbit despre „România şi actuala politică economica internaţională“. Teatrul BARAŞEUM Strada Udricani Trica de operete Direcţiunea GRICENBIR3 şi SEOLI Azi luni 31 Ianuarie 1927 ! TITA PUICE Operetă comică in 3 actecu DINA KOENIG la rolul titular Marţi 1 Februarie a. c. „Junimea medicală" îşi inaugurează ciclul de şezători ştiinţifice. Va vorbi prof. dr. Perhon in sala de marmoră a Fundaţiei „M. şi A. Schuller“, str. Sf. Ion Nou 45, la ora 9 seara, despre „Mecanismul general al fenomenelor citate Astăseară la TEATF.Ultin Ultima reprezentaţie Manevrele de toamna De la 20 Februarie, la şcoala politechnică din Capitală, vor începe examenele pentru examinarea candidaţilor la exercitarea profesiunii de inginer hotarnic. Cererile sa primesc imprimă cu adeie, la ministerul justiţiei până la 18 Februarie. Membrii secţiunei economico-financiare a cercului de studii al partidului naţional-ţărănesc, se întrunesc astăzi. Luni 31 Ianuarie in şedinţa care va avea loc la orele 6 d. a. la sediul clubului din calea Victoriei. La ordinea zilei, d. S. M. Drumenfeld, va vorbi despre băncile de emisiune în realizarea stabilizărei”. A apărut No. II 11 , „Săptămâna Poci“ sub direcţia d-lui C. Argetoianu, cu următorul sumar: Plecarea Ducelui de Alba, C. Argetoianu; Reforma învăţământului secundar, Vir.; Problemele consol Udării, S. Bayer; Expedientul voluntar, M. Germani; Săptămâna parlamentară, Al. R.; însemnări, D. La toate chioşcurile. Lei G. D. prof. D. Gusti va deschide cursul de sare de Sociologie generală, Marţi 1 Februarie col., ora 5 d. a., în amfiteatrul „Titu Maiorescu“ din noul local al facultăţii de litere şi filozofie, vorbind despre: „Sociologia Uniersităţii“. D. ministru al Casei regale ne trimite următorul: COMUNICAT Potrivit uptăririi anterioare, IM. S. Regele a început astăzi un tratament radioterapie, sub direcţiunea d-lui dr. Sluys, din Bruxelles, asistat de d. conferenţiar dr. G. Severeanu. Instalarea aparatelor a fost făcută de d. inginer Kessler. Bucureşti, 29 Ianuarie 1927. , D. I. Petrovici, ministrul instro- natiii publice, a avut, Sâmbătă, o lungă consfătuire ca d. I. Lapedatu, ministru de finanţe. S’a discutat chestiunea procurării sumelor necesare continuări construcţiilor şcolare, propagandei culturale şi ajutorării studenţilor, români din străinătate. S’a mai hiotărit ca pentru terminarea clădirilor şcolare in curs de executare sa se recurgă la un im*prumut extern. D. inginer M. Manoilescu dela scoala politechnică, a instituit un premiu anual de 3500 lei destinat celei mai bune cârti originale ro*mânești de pregătire originală a lucrătorilor industriali. Ltml 31 îanufifte, orele 5 p. va vea loc la teatru! Albc, a 3-a conferinţă organizată de Ateneul popular, „N. targa . Va vorbi d. dr. L Puţu/lami despre »»Cuunoştinţele şi problemele actuale în tuberculoză”. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 IANUARIE Rug Paraschivescu, calea Serbac Vodă 105; D. Adamovici, raica Griviţei 81; Al Albini, calea Victorie (Piaţa Palatului Regal) 98; Gh. Hotăranu str. Vasile Lastar 76 telefon 22/81; G. Păltinescu B-dul Ferdinand 104; M. Trandafirescu, calea Dorobanţ, 8 telefon 14/46; Al. Leist, str. Dr. Felix 67; Iacob Repanovici, calea 13 Septembrie 83; Gh. Urseanu, str. Col. Orero 8 bis; Dr. Luc. Georgescu, sos. Cotroceni 15 bis, telefon 62/13; Ile Ioanid, Sf Apostoli (col. Antim 52); Dr. Gh Sima, str. 11 Iunie 28, telefon 72/50; I. Stănescu, str. Traian 64 66, telefon 73/68; Napoleon I Popovici, calea Rahtvei 237. mm iF volum „PATIMA IUBIRII" de RABINDRANATH TAGORE In „LECTURA, — Floarea literaturilor străine“, in ultimul număr (103) a apărut „îiANUL VRA fî- ITOARELOR“, o puternică mirelă- I aventură, plină de fiorul teroarei de Josenii Conrad, unul din cei mai jde frunte romancieri ai Angliei. La chioscari și librari.