Adevěrul, februarie 1927 (Anul 40, nr. 13227-13250)

1927-02-01 / nr. 13227

Pa gîna SS­» nătatea fizici din care un bună g­­rus derivă ei sănătatea morală. Problema aceasta a fost totdeau­na ultima preocupare a politicia- nilor. Ar fi de­scris un istoric in­teresant care e şi dureros pentru idocumentarea şi instrucţia urina­rilor noştri, cel al vicisitudinilor [tuturor celor cari sau încercat să aducă la înfăptuiri programele lor­­de asistenţă sanitară. Au fost şi­­oameni cu cunoştinţe şi cu expe­rienţă cari au trecut pe la condu­cerea treburilor noastre sanitare.­­Ei s'au lovit aproape totdeauna de­­atâtea rezistenţe şi de atâtea pie­­ld.ci încât, când n'au plecat amărîţi .Si desgustaţi, s'au resemnat la si­tuaţii de faţadă intr'o blazare care ia fost vinovată pentru că a luat­­ Socul Indignării pe care o simţeau în eL Crearea unui minister a! sănătă­ţii publice a putut să deştepte oare leari nădejdi. S'a socotit de mulţi că autonomia treburilor sanitare va­­da putinţa unor realizări mai com­­pgflecte de asistenţă. Ministe­rul a­­cesta funcţionează de cinci ani. S’au perindat pe la el titulari cari nu erau obligaţi să aibă dela în­ceput o pregătire suficientă. Se continua tradiţia care există şi in la­te tari asupra felului si modului i de împărţire a ministerelor. Emile Braguet a scris pagine măiestre si strălucite despre „cultul incom- Ipetintii“ si încă de mult Beaumar­chais a spus că, pentru treburile j publice, acolo unde trebuie un fi­­aianciar vine un ,,savetier“, un Cis­mar sau un altul de o meserie egal de onorabilă şi de simpatică dar cu aceleaşi vagi legături cu atribu­ţiile care­­ se acordă. Miniştrii sănătăţii îşi puteau forma ulterior pregătirea sau şi mai simplu o puteau eluda prin colaborări care să le înlocuiască incompetenţa. Ei n’au putut insă, chiar când au arătat dor de lucru, să facă decât foarte puţin, îngrădiţi fiind de cerin­ţe de partid mai tari decât voinţa şi bunele lor intenţii. Bugetele sunt­­bănuite de pretutindeni pentru ne­­find­ uneori reale dar tot aşa de bine iţi poate şi mai des născocite pen­tru mulţumirea partizanilor. In fe­lul acesta pentru asistenţa sanita­ră nu rămân decât fără v­ituri, resturile unui ospăţ destul de co­pios. Starea sănătăţii publice con­­­tinuă să fie deplorabilă. Miniştrii sănătăţii publice se succed deco­rativi dar de cele mai multe ori inutili Ei ar putea să nu rămână simplii figuranţi pe un strapontin foarte şubred, ci să caute să-şi a­­sigure prestigiul şi influenţa prin sprijinul pe care l’ar găsi în afară. Ide culisele politicianismului, în­­tr’un corp medical bine organizat care să-şi formuleze clar şi precis programul de acţiune. Asociaţia g­enerală a medicilor ar putea să-şi ia sarcina acestei organizări. E ne- C­­sar bine­înţeles ca în această Asociaţie sa se discute interesele Dr. H. MARTIM ÎTeofil specialist reîntors la Capitals vladsci NEURASTENIA HYS1ER A, IDEI OBSEDAM ÍE, T NUDITATEA, IMPOTENŢA Stelaneolla, Insomnia, Somnolenta, Pa­salinia, Tremurători, Ticuri, Nevralgia, Reumatism. Sughiţ­il VfireStart. Nevro­za Stomacului »al Inimei. Incontinenţa de armă după system­ul Prof Heinh­eim­ Nancy, «Mu­xu­s (Berne), Berih­im (Paris), HYPNOTISM reeducaţia voinţei, a ca­racterului Tratamentul copiilor intar­­staţi. Impulsivi, vicios! EI.KC’TKOTfcî- RAPIA Tratamentul radical modern BVFIMSt'M­I Consult 9-11 si 3-7 Cal Victoriei S3 (fost 47)- Casa Frascati TEEKAM­E Vf|MMHnaWBHH9BKSSHNBSBI8iflB9BHDVKBBSB8EHB9 Sa viiids di n cauza f!ecărei MOBILIER Elegant, compus im- sau»n AUBbSm aliFMBEKlE, DOR- b­­ITOR, GulRHEhZi tîifibu1 etc. etc. Siî formaţiuni detailate la iXPOZiria PASGU, Str. atta. Tineri 15 Telefon. panni­­­yjcrAtwvAiw.cMfflWUiiHBKi­ ­ ministerul justiţiei Direcţiunea judiciară ©• Avram L. Papier, dom­ii­niat în jSu­curești a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să adaoge înaintea numelui său patronimic de Papier pe acela de Armand, spre a se numi Avram Armand-Papier. Ministerul publică aceasta, conform fert. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. profesionale aşa de deseori jigni­te cu desconsiderarea drepturilor celor mm legitime, dar ea au ve­­bue sâ se mulţumească cu atat. Marile probleme de sanatate pu­blică ar merita sa fie de aproape dezbătute in ea. Asociaţia ar a­­pare atunci cu un mare rol social şi umanitar. Ea nu poate să rămâ­nă un birou de înregistrare al de­ciziilor minis­tere ai sănătăţii. Cânţ­ ar colabora deschis şi n­otărit, a­­rătând când şi cum s'au făcut gre­şeli, sau inca şi mai bine când ar cauta să le prevină puturun con­trol moral exercitat prealabil. Aso­ciaţia ar putea să aibă o acţiune de mare importanţă in orânduirea asis­tenţii sanitare. Încheierile dis­cuţiilor urmate în ea, supuse mi­nisterelor, aduse la cunoştinţa pu­blicului ar fi un frâu pentru velei­tăţi de creaţii sanitare a căror ur­genţă nu se impune pe când cele deja existente suferă de lipsuri şi de mari lacune. E un exerciţiu arid de a răsun bugetele dar exer­ciţiul acesta poate să fie şi util. Bugetul anului in curs pentru să­nătatea publică continuă să fie un buget de mizerie. Sporul bugetar e numai de 49 milioane de lei faţă de anul trecut. E un spor derizo­riu in proporţie cu marile cerinţi ale sănătăţii publice. El e absorbit in mare parte de nouile creaţii ale ministerului sănătăţii — Casa să­nătăţii, institutul de igienă socială —* a căror urgenţă a fost socotită prea mare ca să mai sufere întâr­zieri. Instituţile acestea pot să-şi aibă utilitatea. Cele existente însă vor continua să rămână cu lipsuri enorme. Pe de altă pace instituţii, cari după legi deja votate urmau să fie înfiinţate, sunt nevoite să-şi aştepte realizarea dela bugete vii­toare, afară numai dacă şi acelea nu vor dobândi alte întrebuinţări. Există votată şi promulgată o lege a combaterii tuberculosei, în­că din Martie 1916. Legea aceasta riscă să rămână o ficţiune. Nimic n­u s’a făcut până acum pentru a­­plicarea ei. Noul buget nu prevede decât înfiinţarea unui număr de paturi în secţiuni speciale din spi­talele generale. Secţiunile acestea nu sunt puse în stare de funcţiona­re din cauză că amenajările în vederea curei tuberculoşilor n’au fost întocmite şi nu se­ găsesc me­dici specializaţi, pen­tru ca oficialită­ţile sanitare nu se gândesc să-l formeze. Toate celelalte dispoziţii ale legii: crearea de dispensare cu o organizare care să­ corespundă menirei lor, contribuţia diferitelor autorităţi pentru asistenţa bolnavi­lor şi ajutorul care urmează să fie dat familiilor lor, întreţinerea tu­berculoşilor pauperi, etc. au rămas literă moartă. Dacă nici acum când după lungi sforţări am reuşit să facem să fie adoptată o lege a combaterii tu­berculosei cu sancţiuni precise pentru aplicarea ei, nu putem ob­ţine aproape nimic, ca contribuţie efectivă de la oficiali, ar urma să disperăm şi să declarăm că orice luptă pentru stăvilirea boalei de­vine o imposibilitate de fapt în ţa­ra noastră a tuturor ficţiunilor legale şi a inerţiei şi indife­renţei populaţiei, care admite să fie secerată, fără nici o re­zistenţă, de boalele ce o bântuesc şi o post­esc. Nu vom dezarma însă. Vom chema la respectul legii pe oficial­. Consiliul central pentru combaterea tuberculosei are, după lege, dreptul să ceară ca hotăririle sale să fie aduse la îndeplinire de ministerul sănătăţii. Consiliul aces­ta va şti să nu se abată de la în­datoririle sale. Vom căuta pe de al­tă parte să trezim nepăsarea pu­blicului, ca şi el să reacţioneze energic şi hotărît contra inctim­ei o­­ficialilor cari îl lasă pradă celei mai cumplite şi omorătoare dintre boli. Aşteptăm de la formarea cu­rentelor de opinie publică o mişca­re puternică care să scuture indo­lenţa oficialilor şi să-i facă să în­ţeleagă că pe lângă răspunderea morală au şi o răspundere legală de la care nu se pot sustrage. DR. S. IRIMESCU ■mmni WMJpp» 'J UIBHM"" ■ Derent de studii al avocaţilor In sala Curţii cu juri s’a întrunit ori comitetul consultativ al cercu­lui de studii al Uniunii avocaţilor. După discutarea proectului de lege pentru organizarea Camerelor arbitrare şi a justiţiei militare, s’a constituit noul birou al cercului de studii al Uniunii Au fost aleşi : Preşed­inte: Dobrescu Dem., preşe­dintele Uniunii avocaţilor. Vice­preşedinţi: Lazăr Ilureî Vice­preşedinte al Ununii avocaţilor; Nau­­tîtesai C. L. vice­preşed­nte al Uniu­nii avocaţilor; Cigăreanu Liviu vice­preşedinte al Uniunii avocaţilor; He­­rovan­u Eugen decanul baroului Iaşi; Mirescu Istrate decanul baroului Il­fov; R­uţ Romul­us decanul baroului Cernăuţi; Stoenescu D. D.m. decanul baroului D­ej; Toncescu Vasile, mem­bru în comisiunea permanentă, de­b­­at cu conducerea Cercului de Stu­dii.Secretar General: Velescu Alexan­dru, avocat în baroul Ilfov. Casier: N­­escu Armand, avocat în baroul Ilfov. a apărut Ro. 3 DIN RAMELE SĂPTĂMÂNALE CU URMĂTORUL SUMAR:, Ad­ dotat. — Minor. — Lipsa con­simţământului tutorelui. ■— Nu­litate. (Cas. I, 22 Oct. 1926). Acţiuni posesorii. — Proprietari in­divizi (Cas. I, 12 Oct. 1926). Celificare greşită. — Plăsmuire. • Inşe­­ciune. (Cas. II, 2 Iulie 1926). Circumstanţe atenuante. — Pe­deapsă. (Cas. II, 12 Mai 1926). Comisii arbitri­le. — Contestaţie. — Excepţie. Cine te judeca ? (Cas. I, 25 Noembrie 1926). Conexate. — Aprecierea Instanţei de fond. (Cas. I, 25 Noembrie 192­6). Delapidare. — Calificare greşită. (Cas. II, 2 iulie 1926). DespSrub’ri c!vSTe. _ Ape’ul incul­patului. (Cas. II, 12 Mai 1926). JfTncţîonar public. — Report— De nunţar® calomnioasă ? (Trib. Lă­puşna, s. II, 3 Noembrie 1926). Furt. (Cas. II, 13 Aprilie 1926). Legea accelerării Judecăţilor. Ordonanţă prezidenţială. _ Nein­­deplinirea condiţiunilor cerute de art. 35 leg. acc. (Trib. Covmr.ui, s. I, 15 Ianuarie 1926). Frobe. — Art. 66 leg. judecătoriilor de ocol.. (Cas. II, 12 Mai 1926). Froiesor secundar. — Titlu provi­zoriu. — Repartizare ulterioară a orelor. — Mutare la altă şcoală­(C. Apel, s. 11 Cernăuţi, 1 Dec. 1926). Recurs. — termen. — De când cur­ge 1 (Cas. II, 25 Noembrie 1926). Ultra piu. — Elemente constitutive (Cas. II, 5 Mai 1926). Vânzare. — Pot moștenitorii vânză­torului să evingă pe cumpărător'/ „Cas. I, 12 Octombrie 1926). ÖRBE VERÜI* Graţieri, reduceri şi transformări de pedepse la 17 femur­ie COT., supera-min­a, semnal an decret, publicat in „Mo­nitorul Oficial“ din 30 Ianuarie c., prin care au fost graţiaţi de pedepse următorii 23 condamnaţi, s’a redus pedeapsa la 16 condamnaţi şi s'a transformat la 7 condamnaţi. GRAŢIERI Dumitru Florescu din închisoatrea Bucovăţ, condamnat prin decizia Ortri cu .juri Olt. Toader Cojocariu din Închisoarea n­oiau, condamnait prin decizia Curţii cu juri din Chişinău No. 85 din laza. Ion Afanase Raşcov din închisoa­rea Chişinău, condamnat de jude­cătoria ocolului III Chişinău ur­ban No. 346 din 1924 Panu Iosif Ştefan din închisoarea Chişinău, condamnat prin decizia Curţii cu juri Tighina No. 24 din 1926. Ion P. Rădulescu din închisoarea Chişinău, condamnat prin sentinţa tribunalului Dolj No. 158 din 1924 Petre Cârcu din închisoarea Con­stanţa, condamnat prin decizia Cu’'U de apel Constanţa No. 54 din 1926. Ziua Pădurar din închisoarea Cer­năuţi, condamnat prin sentinţa tri­bunalului Cernăuţi No. V. R. 21380 din 1925. Ceocoboe N. Gheorghe din închi­­soaren Hui minori, condamnat prin decizia Curţii cu juri Dorohoi No 12 din 1924 A. Mah­­i­ţei Dumitru din închi­soarea Cluj minori, condamnat prin cartea de judecată a judecătoriei ocolului urban Iaşi No. 555 din 925 şi sentinţa trib. Iaşi No. 1.250 din 1925. Ion Angh­eluţă din închisoarea Ga­laţi, coinlimitat prin decizia Curţii cu juri Covur­ui No. 30 din 928. Anglia! Şt. Chiţu din închisoarea Mărgineni condamnat prin decizia turţii cu juri Ialomiţa No. 47 din 1922. Chirca Nicolae din închisoarea Ocnele Mari, condamnat prin sen­tinţa trib. Sibiu No. 1850 din 1924 Ogrezeanu Ion Vasile din închi­soarea Văcăreşti, condamnat prin decizia Curţii cu juri Prahova No. 5 din 1924 Fe­din­nd­­Vibrai din închisoarea Brsov, condamnist prin sentinţa tribunalului Braşov No­­.880 din 1986. Cosma, R. Chiţu, condamnat 5 luni închisoare prin decizia Curţii cu juri noiv No. 31 (fin 926. Alexandru Dumitrescu, condam­nat 15 zile închisore corecţională, prin decizia Curţii de apel Bucu­reşti No 84 din 923. Pahomi Deac, condamnat două 3uni închisoare corecţională, prin Sentinţa tribunalului Sucetava No. 134 din 925. Gheorphe Herescu, condamnat la 5 zile tn-hisoare corecţională, prin decizia Curţii de apel Tasi, secţia î. No. 82 din 986 şi lei 2.500 amendă Francisc Popovic­i, condamnat Î5 file inchisoare corectionalfi, prin de­cizia Curţii de apel Constanţa No. 60 din 9°6. Virgil Ba?» din închisoarea Tim­i­misoara, condamnat prin decizia r.”-r ii de apel Constanţa No. 60 din 1926. Virgil Baga, din nnchisoarea Timi­şoara, condamnat prin decizia Curţii de apel Timişoara No. 2.685. din 924 Dumitru G. Teodorescu din închi­soarea Crciova, condamnat prin de­cizia Curţii cu juri Vâlcea No. 55 din 923. REDUCERI DE PEDEPSE . Şirllcan Eronim­ din închisoarea Aiud, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin sentinţa tribunalului Năsăud No. 344/36 din 1925. Kozak Iosif din închisoarea Aiud, se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de execuitat, dată prin sen­­tinta trib. Alba No. 1.155/41 din 1921. Ilinda Tima din închisoarea Aiud. se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin ser­tima tribunalului Caransebeş, No 470/922 din 923. Pivorkî Costa din închisoarea­ A­­iud. se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin sen­tinţa tribun­­ulul Timişoara No. 1.014 din 1923. Marin Dumitrescu zis Şchiopul din închisoarea Craiova, se reduce cu an pedeapsa ce mai are de exe­cutat. dată­ prin­ decizia Curţii cu juri Dolj No. 61 din 1922. Ion Ion Stoica lordache dîm închi­soare®. Craiov­a, se reduce cu un an nedeapsa ce rrrni are de exec­utat. dată prin deciziunea Curţii cu Juri Mehedinţi No 11 din 1923. Florea Constantin Dragnea­­din închisoarea Craiova, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de exe­cutat, dată prin deciziunea Curţii cu Juri Olt, No. 29 din 1923. Nicolae F.ne Neagru din închisoa­rea Craiova se reduce cu un an pe­deapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Olt No. 29 din 923. Gheorghe Tonea din închisoarea Crai­ove, se reduce cu un an pedeap­sa ce mai are de executat, da*?' prin deriziunea Curţii cu juri Olt No. 29 din 923. , Marin Ciobim­ Năstase Marin din închisoarea Craiova, se reduce cu 3 luni nedeansa ce mai are de execu­tat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Don­ No. 35 din 924 Gheorghe Iosif, din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu 6 luni pe­deapsa ce maî are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Iaşi No. 23 din 1924 Alecu Vasile din închisoarea Vă­căreşti, se reduce cu 3 luni pedeap­­sa ce mai are de executat, dnppă prin s­ ninţa tribunalului Ilfov, secţia TII civilo-corecţîonală Na 82 din 923. Ion N. Gh. Ciolan din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu 6 luni pe­deapsa ce rolei are de executat, da­tă prin deriziunea Curţii cu juri Arcres No. 8 din 1925. Florică C. Ştefan din închisoarea Văcăreşti, se reduce cu un an pe­deapsa ce mai are de executări. dată prin deciziunea Tururi Curţi de ca­­sa etc No. 1.145 din 1924 Marin Saviţ Enache din închisoa­rea Văcăreşti, se reduce cu un an nedearsa ce mai are de executat dată prin d­ri­irrea Curţii cu juri ilfov No. 111 din 1923. Str.*­* Constantinescu din închi­soarea Văcăreşti, sa reduce cu 10 luni pedeapsa ce mai are de execu­tat, dată prin cartea de judecată No. 2.076 din 1925 a judecătoriei ocolu­lui II Bucureşti. Sarchizian Mogârdici din închi­soarea Văcăreşti. Se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Ilfov No. 23 din 921. Toader Pană din Închisoarea Bra­şov, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat, dată prin­­ deriziunea Curţii cu juri Chişinău nr. 36 din 1924. Matei Dumitru IŞerban Pârvu din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de exe­cutat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Vâlcea No. 19 din 923. • Tudorie Precupeţ din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu 6 luni pe­deapsa ce mai ame de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Cer­năuţi No. V. R. 5., 4862 din 1921 Dumitru Ciobotaru din închisoa­rea Bucovăţ, se reduce cu un an pe­deapsa ce mai are de executat, dată prin deriziunea Curţii cu juri Te­cuci No. 86 din 1923. Barbu Menjina din închisoarea Bucovăţ, se reduce cu un an pe­­deapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Vas­­hd­inţi No. 59 din 1922. Dumitru Mărgian din închisoarea Chişinău, se reduce cu un an pe­deapsa ce mai are de executat, dată prin d­eciziunea Curţii cu juri Vas­ui No. 9 din 1924 Neculai a Marghioalei Ciuraru din Închisoarea Chişinău, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de exe­cutat dată prin deciziunea Curţii cu juri Vaslui No. 9 din 924 Ion Busuioc din închisoarea Chi­şinău, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizunea Curţii cu juri Orhei No. 20 din 1923. Ion Simion Grigore din închisoa­rea Chişinău, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Buzău No. 67 din 1922. Costea Şerban Arion din închisoa­rea Chişinău, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat da­tă prin deciziunea Curţii cu juri Bu­zău No. 72 din 1922. Alexandru Radu din închisoarea Constanţa, se reduce cu 3 luni pe­deapsa ce mai are de executat dată prin sentinţa trib. Durostor No. 652 din 1924. Pamfil Tacaci din închisoarea tri­bunalului Cluj, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai ara de executat, dată prin sentinţa trib. Cluj No. 4.053 din 1923 Ghimpeţeanu Marin din închisoa­rea Cluj minori, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin deriziunea Curţii cu juri Romanaţi No. 12 din 1923. Opariuc Constantin zis Nic. Geor­­gescu din închisoarea Doftana se re­duce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Suceava No. V n.­­ 175 din 1982. Mihail Moşoiu zis Paca-Paca din Închisoarea Doftana, se reduce cu 6 luni pedeapsa ce mai are de execu­tat dată prin deciziunea Curţii cu juri Ilfov No. 45 din 1924. Ş­oim Solomon zis Za­idle din în­­chi­sarea Doftana, se reduce cu 11 luni pedeapsa ce mai ara de exe­cutat dată prin cartea de judecată No. 3318 din 1923 a judecătoriei oco­lului IV Bucureşti. Andrei Miftade din închisoarea Focşani, s­e reduce cu un an îi 7 luni pedeapsa ce mai are de exe­cutat dată prin deciziunea Curţii cu juri­suria No. 17 din 1924 Gheorghe Zugravu din închisoa­rea Galaţi, se reduce cu un an pe­deapsa ce mai are de executat dată prin deciziunea Curţii cu juri Te­cuci No. 54 din 1923 şi sentinţa trib. Tecuci No. 1.370 din 1924. Ion Varian din închisoarea Galaţi, se­ reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai are de executat, dată prin deciziunea Curţii cu juri Putna No. 25 din 1923. Gheorghe Sava Sprânceană din închisoarea Galaţi, se reduce cu 3 luni pedeapsa ce mai are de execu­tat dată prin decizia Curţii cu juri Putna No. 25 din 1923. Trandafir Ciucu din închisoarea Mărgineni, se reduce cu um an pe­deapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Mehe­dinţi No. 28 din 1924 Bostan Ion din închisoarea Măr­gineni se reduce cu 18 luni pedeap­sa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Tutova No. 6 din 1924 Ana Motoarcă din închisoarea Mis­lea, se reduce cu un an pedeapsa ce mai are de executat dată prin sen­tinţa trib. Timişoara No­­.176 din 1923. Kati Patco din închisoarea Misl­ea, se reduce cu 18 luni pedeapsa ce m­ai are de executat dată prin deci­zia înaltei Curţi de casaţie No. 189 din 1921. Maria Olaru din închisoarea Mies­lea, se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prinn decizia înaltei Curţi de casaţie Su­ceava fără­ număr. Grigore Carp din închisoarea Mia­­lea, se reduce cu 2 ani pedeapsa ce mai are de executat dată prin de­cizia Curţii cu juri Fălciu No. 31 din 1923. Nicolae I. M. • Florea din închisoa­rea Ocnele-Mari se reduce cu 18 luni pedeapsa ce mai are de executat dată prin decizia Curţii cu juri Vâl­cea No. 15 din 1924. Okios Ştefan din închisoarea Oc­ne-­e-Mari, se reduce cu un an pe­deapsa ce mai are de executat dată prin sentinţa trib. Oradea-Mar© No 7.117 din 1924 Ion Gh. Milşa din închisoarea Tg.­­Ocna se reduce la 10 anii muncă sil­nică pedeapsa dată prin decizia Curţii cu juri Tutova No 14 din 922. TRANSFORMĂRI DE PEDEPSE Soţilor Haralambie şi Ecaterina­ Grigoriu condamnaţi la câte 14 zile închisoare corecţională prin sentinţa trib. Dorohoi No. L977 din 1925 in câte 1000 Iei amendă fiecare. Lui Roibu Dumitru zis Bazdoca condamnat La 6 luni şi o zi închi­soare corecţională prin sentinţa tri­bunalului Dolj, secţia I No. 353 din 924 in 10.000 lei amendă. Lui Ion Răduţiu, condamnat la 2 luni închisoare corecţională prin de­cizia Curţii de apel Cluj No. 754 30 din 1925 în 5.000 lei amendă. Ulii Jorca Isidor condamnat la o lună închisoare corecţională prin de­cizia Curţii de apel Craiova No. 227 din 1925 în 500 lei amendă. Lui Toader Preotesei condamnat la 2 ani închisoare corecţională prin sentinţa trib. Făgăraş No 535 din 1925 în 2.000 Iei amendă. Lui Ghiţă Dinu, condamnat la o lună inchisoare corecţională prin sentinţa trib. Constanţa secţia I No. 357 din 1926, în 2.000 lei amendă. TEA­TRELE Spectacolele zilei TEATRUL NAȚIONAL. — Doamna cu camelii. ODERA ROMANA.—Lakma TEATRUL REGINA MARIA. — Berg-op-Zoom. TEATRUL MIC. — Manevrele de Toamnă. TEATRUL FANTASIO.—Azais. TEATRUL POPULAR.— Extempora­lul. TEATRUL EFORIA.— Vivat TEATRUL CENTRAL.—Sacrificarea lui Ilac. TEATRUL BARASEUM. — Fetiţa dulce cu Dina Koenig. CI­NEMA FRASCATI.—M&uprat de George Sand cu Sandra Mik­ova­­novna. CINEMA VOICU­LESCU. — Maciste în Haremul Şeicului. CINEMA RATHE LIPSCANL — Vreau să devin artistă de cinema cu Coleen Moore. CINEMA SELECT CENTRAL. — Chariot in viaţă de Câine şi Ila­re­nd Lloyd in El şi Soacra. CINEMA LUX. — Michel Strogoff cu Ivan Mosjoukine. CINEMA CAPITOL: D-nii de la Fo­lie Berger cu Josephine Baker. CINEMA BULEVARD PALACE — Chariot în „Viaţa de câine“ şi Ha­­rold L’ord în ..El şi soacra" CINEMA VLAICU. — Pat şi Patha­­con contrabandişti. CINEMA MARCONI. — Cruciada fe­meilor, cu Harry Liedtke şi trupa Iulian Costin şi tenorul Ştefăne­­scu. CINEMA GLORIA — La Femm­e Nue (Modelul) in 10 acte cu Pe­­trovitch şi Nîta Nai­di. CINEMA MODEL— Controlorul din vagonul de dormit cu Harry Liedt­ke şi Matchul de box Dempsey- Tuney. CINEMA VOLTA-BUZEȘTL— Para­da cea mare, cu John Gilbert 10 £ICIQ» CINEMA ROMA.— Sânge de tigru, 7 acte, Danti tatăl orfanilor, 6 acte și o­­comedie. CINEMA PARIS. — Ducesa de la Moulin Rouge cu Mady Cristians și Livio Pavanelli. CINEMA ATENEUL GOLESCU. - „Ovreiul polonez“ cu Frank Kee­nan şi o comedie In 3 acte. CINEMA EDISON— „Inimă de Sal­timbanc", o comedie şi trupa lui Tomoşianu. CINEMA RAHOVA— Studenta­ din Prates.. CINEMA AMERICAN. — La femme Nue (Modelul) d­l Petrovitch şi Ni­­ta Naldî. CINEMA JUPITER. — „Fata Pădu­rarului“ cu Lia Marra şi Harry Liedka acompaniat de corul d-lui Corfescu. '“TNEMA TRIUMF,*- Boracco gl o co­medie« y -V- . Ştiri artistice La Ternul Naţional se repetă sub­ con­du­erea d­-lui Soare Z. Soare „Enrikai IV-lea” de Pirandello, având ca inter­preţi principali pe d-nele Ana Luca, Ilura Buzescu şi d-nii Buzinsky, A. R­hanasescu, Gr. Mărculescu, G. Vrac­ea, Pop Marţian, F.ateşteanu, G. Bal­­dovin, Grigoriu, etc. Costume şi de­coruri după schiţele pictorului Traian Cornescu. Miercuri 2 Februarie, are joc la Tea­trul Mic, a opta premieră a stagiunei, „Dama de la Maxim’’, celebra comedie a lui Feydeau, cu Taatzi Cuta,a Barozzi in rolul titular. La Teatrul Mic, astă seară ultima reprezentaţie a marelui succes „Ma­nevrele de Toamnă”. Mâine, Marţi seara „Prostul’, iar Miercuri seară ! Febr, premiera: „Dama de la Maxime” cu Tantzi Cutava BarocA in rolul ti­tular. La reprezentaţia de aseară a Com­­paniei de Operete de la „Baraşeum“, d. Iacob Kulich soţul cunoscutei ar­tiste Mary Picon şi directorul de la „Second Are Theatre New-York“, a felicitat direcţiunea Goldenberg şi Segall pentru spectacolul realizat şi a promis că va juca în curând cu Ma­y Picon în Capitală, în ansamb­lul de la „Baraşeum”. * * m PALATUL JlISîlTItj LIBERAREA MAGISTRATULUI CRISTU In afacerea crimei din str. Sfin­ţii Voevozi, d. judecător de ins­trucţie Stănescu a ascultat Sâmbătă pa ultimii informatori. Deasemenea d-sa a luat un supliment de inte­rogatoriu magistratului Cristu, care după cum se ştie a ucis pe studentul Tălăngescu. Au fost ascultate de asemenea d-nele Constanţa, Eugenia, Virgi­nia şi Cornelia, surorile lui Cris­tu. A urmat o confruntare între d-ra Paulele Pavelescu, nepoata lui Cristu şi I. Tănăsescu vecinul familiei lui Cristu, din strada Sfinţii Voevozi. De asemenea a a­­vut loc o confruntare între acuzat şi d. Radu Ghica informator. Instrucţia fiind aproape de sfâr­şit, d. judecător de instrucţie a dispus spre seară, din proprie i­­niţiativă, punerea în libertate a magistratului Cristu, deţinerea mai departe îa prevenţie a lui ne mai fiind necesară instrucţiei. D. Jean Dobrescu, prim procu­ror, luând cunoşt­inţă de decizia judecătorului de instrucţie a de­clarat că nu face apel. In conse­cinţă magistratul Cristu a fost e­­liberat de la Văcăreşti ÎNTRUNIREA comercianţilor din Capitală La „Dacia“ s-a protestat împotriva fiscalităţii excesive pentru începerea unei acţiuni de­ masaut, în legătură cu criza economi­că. „Organizaţiunile unite" au­ convo­cat negustorii Capitalei la o întruni­re publică în sala „Dacia”. Au par­ticipat următoarele organisaţiuni: „Sindicatul comercianţilor şi indus­­triaţilor“, „Sfatul Economic“. ...,lo­cul comercial“ şi Cercul comercial şi Industrial“ DESCHIDEREA ÎNTRUNIRII A prezidat d. T­emis­tocit Alexan­­drescu, preşedintele „Sfatului Econo­mic“ care a arătat greaua criză e­­conomică provocată de fiscalitatea excesivă. Negustorimea trebue să în­ceapă o acţiune unitară pentru a­­firma­rea revendicărilor atât pe ca­lea întrunirilor săptămânale de car­tiere cât şi prin incetinguri lunare. IMPOZITUL PE CIFRA DE AFA­CERI D. RADULESU, Vicepreşedintele „Blocului comercial şi industrial“, arată că impozitul pe cifra de afa­ceri trebue să se schimbe într’un impozit de vamă sau locul de pro­ducţia Afirmă că Camerele de co­merţ nu şi-au făcut datoria şi cere dizolvarea lor. D. C. DOBRESCU, preşedintele „Cercului comercial şi industrial”, vestejeşte atitudinea camerei de comerţ în toate chestiunile intere­sând negustorimea. CONFISCAREA DEGHIZATĂ A AVERILOR D. N. BUTNARU, preşedintele „Sindicatului comercianţilor şi in­dustriaşilor” afirmă că, aşa cum e organizat azi fiscul el se dedă la o adevărată confiscare a averilor’ negustorimei D. MANOLE CONSTANTINESCU susţine că adeseori bunele intenţi­­uni ale miniştrilor sunt zădărnicite de funcţionarii subalterni. LEGEA SPECULEI 30 GOGU ROŞEANU Cire abroga­rea l ego spuculei, se ocupă de ches­­tiunea falimentelor cari arată, prin numărul lor, gravitatea crizei co­merţului. Mai vorbesc d-nii: Tar­cu M­­arines­­cu, Iorgu Stroescu, măcelar, A Camburopol, etc. NEVOIA UNEI ACŢIUNI UNI­TARE D. TEMISTOCLE ALEXANDRES­­CU, arată că, desfiinţarea impozi­tului pe cifra de afaceri e în func­ţiune de acţiunea unitară a negus­­torime. Legea speculei se menţine numai prin atitudinea guvernelor care o menţine în scopuri demagogica E necesară înfiinţarea unui credit comercial pentru ameliorarea crizei de numerar. In încheere, 21 Temistocle Alexan­dresen arată că, datorită atitudine! organizaţiunilor unite, taxa „ad va­­lorem“ nu se aplică in Capitală deşi Camera de comerţ se pronunţase afirmativ. Aceleoraşi organizaţiuni se datoreşte înlăturarea etichetelor­ pentru produsele fabricaţiunei pâi­­nei. Face apel îa solidaritatea com­erţ, clătiţilor.­­ D. Tem. Alexandrescu citeşte xd poi­­următoarea MOŢIUNE : Comercianţii şi industriaşii din Ca­­pitală, întruniţi astăzi 31 Ianuarie în, sala Dacia şi analizând situaţia eroiulu comerţului prin abuzul da fiscalitate şi legile vexatorii, cer:­­1. Impozitul pe cifra de afaceri de lux, care s’a dovedit şi nepractic şî vexatoriu, să fie trecut la vamă şi la locul de producţie. 2. Să se suprime carnetele pentru­­taxa pe consumaţie, de­oarece s a dovedit că aceste carnete sunt un mijloc de şicane şi un al doilea rând este o anomalie de a considera lua hrana zilnică a acelora ce sunt ne­­­voiţi să mănânce in localuri de con­­sumaţie. 3. Să se dea comerţului libertatea şi sprijinul pentru a propu­şi, nu să i se pună tot felul de piedici, pent­ru­ că numai in buna stare a comerţului rezidă înflorirea economiei naţio­­nale. 1 . Să se ia măsuri pentru asigura* rea creditului lesnicios, şi concerta* bil, înlăturdndu-se specula capitala* lui, devenită astăzi cea mai great povară a vieţii economice. 5. Luând act de atitudinea duşmiD­­noasă a Camerei de comerţ, care prin glasul preşedintelui, s'a pro*. nunţat pentru menţinerea unei cote, de 0.39 la sută la deverul anual, de-, saprobă această atitudine fi cum'. s’a dovedit că actuala conducere ea celui mai autorizat, institut al co­merţul­ui şi industriei nu corespuns de intereselor generale, cere disolva,,­rea şi modificarea legii Camerei dt comerţ. Constrânşi de împrejurări şi­­ dej nevoi comercianţii şi industriaşii vor stărui în lupta începută până când vor convinge guvernul şi Cor­purile legiuitoare de gravitatea situ­­aţiei şi vor determina înfăptuirea ca­rerilor lor, întrunirea s'a terminat la ora­­■ luna. — D. Dbf.­­ % INFORMAŢIUNI La Arad au fost arestaţi agenţii de siguranţă Sever Dana şi Petre Sipoş precum şi funcţionarul poş­tal Brelan Aront,, care se îndelet­niceau cu falsificarea mandatelor poştale. Sâmbătă seara Institutul e­­conomic a deschis un nou ci­clu de conferinţe în aula A­­cademiei de înalte studii co­merciale şi industriale din Bu­cureşti. D. prof. I. N. Anghe­­lescu a vorbit despre „Româ­nia şi actuala politică econo­mica internaţională“. Teatrul BARAŞEUM Strada Udricani Trica de operete Direcţiunea GRICENBIR3 şi SEOLI Azi l­uni 31 Ianuarie 1927 ! TITA PUICE Operetă comică in 3 acte­­cu DINA KOENIG la rolul titular Marţi 1 Februarie a. c. „Junimea medicală" îşi inaugurează ciclul de şezători ştiinţifice. Va vorbi­­ prof. dr. Perhon in sala de marmoră a Fundaţiei „M. şi A. Schuller“, str. Sf. Ion Nou 45, la ora 9 seara, despre „Mecanismul general al fenomenelor citate Astăseară la TEATF.Ul­tin Ultima reprezentaţie Manevrele de toamna De la 20 Februarie­­, la şcoala politechnică din Capitală, vor înce­pe examenele­ pentru examinarea candidaţilor la exercitarea profe­siunii de inginer hotarnic. Cererile sa primesc imprimă cu ad­eie, la ministerul justiţiei până la 18 Fe­bruarie. Membrii secţiunei economico-finan­­ciare a cercului de studii al partidu­lui naţional-ţărănesc, se întrunesc astăzi. Luni 31 Ianuarie in şedinţa care va avea loc la orele 6 d. a. la sediul clubului din calea Victoriei. La ordinea zilei, d. S. M. Drumen­­feld, va vorbi despre băncile de emi­siune în realizarea stabilizărei”. A apărut No. II 11 , „Săptămâna Poci“ sub direcţia d-lui C. Argetoianu, cu următorul sumar: Plecarea Ducelui de Alba, C. Ar­­getoianu; Reforma învăţământului secundar, Vir.; Problemele consol Udării, S. Bayer; Expedientul vo­­luntar, M. Germani; Săptămâna parlamentară, Al. R.; însemnări, D. La toate chioşcurile. Lei G. D. prof. D. Gusti va deschide cursul de sare de Sociologie gene­rală, Marţi 1 Februarie col., ora 5 d. a., în amfiteatrul „Titu Maio­­rescu“ din noul local al facultăţii de litere şi filozofie, vorbind des­pre: „Sociologia Uni­ersităţii“. D. ministru al Casei regale ne­ trimite următorul: COMUNICAT Potrivit u­ptăririi anterioare, IM. S. Regele a început astăzi un tra­tament radioterapie, sub direcţiu­nea d-lui dr. Sluys, din Bruxelles, asistat de d. conferenţiar dr. G. Severeanu. Instalarea aparatelor a fost făcută de d. inginer Kessler. Bucureşti, 29 Ianuarie 1927. ,­ D. I. Petrovici, ministrul instro- natiii publice, a avut, Sâmbătă, o­ lungă consfătuire ca d. I. Lape­­datu, ministru de finanţe. S’a discutat chestiunea procură­rii sumelor necesare continuări construcţiilor şcolare, propagandei culturale şi ajutorării studenţilor,­ români din străinătate. S’a mai hiotărit ca pentru termi­­narea clădirilor şcolare in curs de executare sa se recurgă la un im*­prumut extern. D. inginer M. Manoilescu dela scoala politechnică, a instituit un premiu anual de 3500 lei destinat celei mai bune cârti originale ro*­mânești de pregătire originală a lucrătorilor industriali. Ltml 31 îanufifte, orele 5 p. va vea loc la teatru! Albc, a 3-a con­ferinţă organizată de Ateneul popular,­ „N. targa . Va vorbi d. dr. L Puţu/lami despre »»Cuunoştinţele şi problemele actuale în tuberculoză”. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 IANUARIE Rug Paraschivesc­u, calea Serbac Vodă 105; D. Adamovici, raica Gri­viţei 81; Al Albini, calea Victorie (Piaţa Palatului Regal) 98; Gh. Ho­­tăranu str. Vasile Lastar 76 telefon 22/81; G. Păltinescu B-dul Ferdinand 104; M. Trandafirescu, calea Doro­banţ, 8­ telefon 14/46; Al. Leist, str. Dr. Felix 67; Iacob Repanovici, ca­lea 13 Septembrie 83; Gh. Ursea­nu, str. Col. Orero 8 bis; Dr. Luc. Geor­­gescu, sos. Cotroceni 15 bis, telefon 62/13; Ile Ioanid, Sf Apostoli (col. Antim 52); Dr. Gh Sima, str. 11 Iu­nie 28, telefon 72/50; I. Stănescu, str. Traian 64 66, telefon 73/68; Napoleon I Popovici, calea Rah­tvei 237. mm iF volum „PATIMA IUBIRII" de RABINDRANATH TAGORE In „LECTURA, — Floarea lite­raturilor străine“, in ultimul număr (103) a apărut „îiANUL VRA­ fî- ITOARELOR“, o puternică mirelă- I aventură, plină de fiorul teroarei de Josenii Conrad, unul din cei mai jde frunte romancieri ai Angliei. La chioscari și librari.

Next