Adevěrul, februarie 1928 (Anul 41, nr. 13534-13558)
1928-02-02 / nr. 13534
* Pagina 2-a MIAG SILOSURI si MAGAZII * CEREALE Isistatatiuni de TremsiaoHct S*n@e®r»Bce si Pneum^?m® pentru orice fel de produse Fabrici de Ciment Complecte Concasoare TITAN cu banda metalică TORPEIMP TUEBINE peniniorice cădere de apă Uzinele: Amme-Luth&r Seek Gr&ff&mius Kapler Braunschweig Dresda Frankfurt Berlin ale Soc. „MIAG" Construcţiei de Mori şi instalaţiuni Industrials Representemţa pentru Intraagu ţar& JACQUESPAUCKER Bucurnţti str. Smârdan 27 CHIŞINĂU str. Schîmidt 118 ------------------TIMIŞOARA str. I. C. Brătianu 8 I« RATE LUNARE GRAMOFO. INSTRUMENTE BflftnnsaiwEiB M ranMtuw PIRNOs ... Zeitter WINKELMANN & A \ ^fABPiCtlORe IE IT IER mmtiMANKf bcaunşchwiis HLUBITZ B E HIN mwm-piAHOS aeauN WALDEMABPIANC C0MP4HY-BEBUN HARTMANN e »Kim ^ 2 IE intui* WJNKtiMANN Sr. H. MARTIN Dr, MEDEA P. NIGULESCU şi-a reluat consultațiunile Intre orele 3 5, str. Jules Michelet No. 7. Telefon 23/89, datoria statului şi dacă nu poate asigura această statornicie, pentru ce deţine valoarea ţării. Eu cred că reaua înţelegere a rolului pe care-l are statul, a adus comerţul românesc în situaţia de azi, când profitorii sunt speculanţii comerţului şi ai societăţii. Şi doar în afara negustorilor români cu rost vechi in ţară, mai avem de unde lua pildă. Nu pot să laud in deajuns solidaritatea şi onestitatea negustorilor saşi aşezaţi ca exemple de gospodărie negustorească. Dar am avut şi noi negustorii de faimă cum erau Balaban şi Ursachi. Acel Ursachi care, pe la 1780 Se sfădea şi se concura cu Duca Vodă negustor şi el, domnul care a întemeiat agricultura în stepa Ukrainei — ţinut românesc. Practica siguranţei rodului muncii şi a câştigului cinstit e mai sfântă decât orice teorie abstractă. După 1700, au venit Fanarioţii. Şi s’a făcut o nedreptate cu aceşti fanarioţi. Majoritatea, lor erau oameni cum se cade, bunăoară Mavrocordat, domn de 11 ori şi care a murit sărac. Ei veneau cu ideile apusene să le aplica unei societăţi altfel alcătuite. Nu orice formă sa potriveşte oricărui aluat Nu e nevoe ca conducătorul să inventeze înţelepciunea. E suficient să se lase învăţat de societate. Cine guvernează o ţară, trebue să înveţe dela dânsa. Odinioară răspunzător era Vodă fiindcă Vodă conducea. Era răsplătit şi lăudat dacă era un bun conducător. Dacă era nedestoinic, putea să-i cadă capul. Responsabilitatea în zilele noastre, e inexistentă. Primul monstru nu e răspunzător fiindcă a-ș i asuma răspunderea ar însemna să-și jignească colegii. Miniștrii, la rândul lor, nu pot avea nici oi răspundere fiindcă n'au competenţa necesară Cunosc un doctor de suflete — un preot — care s’a pomenit între doctorii de oameni. Ce răspundere poţi pretinde unui preot pentru nişte aparate cari n’au nici un clin nici în mânecă cu preoţia. Şi totuşi acest preot a fost ministru peste doctori. MECANISME INAPLICABILE In vremea domnitorilor Grigore Ghica în Moldova şi Alexandru Ipsilanti în Muntenia s’au pus bazele încurajării industriilor. Nu s’a mai importat postav şi s’au înfiinţat două fabrici una la Chiperii (Moldova) şi alta la Afumaţi (Muntenia). Domnul, cel dintâiu a dat exemplu simplicităţii, apărând la Divan în haine de postav dela Chipereni. A venit însă vremea atot pricepuţilor şi s’a statornicit epoca lipsei de răspundere personală. S’au adus mecanisme sociale şi legiuiri. Nu s’a înţeles că în viaţa unei societăţi, ce e bun azi poate fi prăpăstios mâine. Şi această nepricepere îşi are origina din concepţia fanariotă care a adus mecanismul onest al societăţii franceze pentru a-l aplica cu spontaneitatea zăpăcită a neoportunităţii sociale. DOMNIA HÂRTIEI Iar azi avem domnia hârtiei. E spăimântătocre cantitatea de hiârtie consumată de formalismul birocraţiei noastre. Odinioară existenţa era pusă în corelaţie cu cugetarea. Azi e pusă cu hârtia. Am ajuns la regimul hârtiei anonime şi fără răspundere fiindcă statul a abdicat de la răspunderea sa prin lipsa de răspundere a condiţii,lorilor lui. RĂSPUNDEREA STATULUI Insă dacă statul a abdicat să lase răspunderea, pe seama celor cari pot să facă, ceva şi au interesul să facă. A cui e vina dacă la noi statul e în discuţia partidelor provocânduse nestablitatea angajamentelor în interior ca şi în exterior? Statul trebue să fie reprezentat în aşa fel, încât, în anume chestiuni esenţiale să aibă continuitate. E o crimă sau o nebunie să te joci cu viaţa unei societăţi. Sub masca pritului de partid, trebue totdeauna să rămână figura maestoasă a statului Atâta vreme cât avem fantasma statului aşa cum se înţelege azi, reclamăm autonomia comerţului. In locul universităţilor unde se culeg pietre pentru Oradea Mare, eu prefer organizarea autonomă a învăţământului liber ,unde se învaţă cinstit, fiindcă se învaţă numai de către cei ce vor să înveţe. REFACEREA NAŢIONALA ŞI AUTONOMIA COMERŢULUI Refacerea naţională nu se poate face decât prin colaborarea tuturor componenţelor societăţii. Germania învinsă se reface fiindcă parlamentul politic se orientează după parlamentul economic. La noi pare că nimeni nu vrea să înţeleagă că parlamentul trebue să fie reprezentanţa reală a tuturor categoriilor sac. Autonomia comerţului nu poate să strice statului. Statul trebue să inţeleagă că vieţii economice nu i se poate opune teoria făurită de necompetenţa de sus. Până la această autonomie, comerţul să se organizeze pe calea sfaturilor negustoreşti. Şi odată organizat, comerţul să declare război negustorilor falşi, bancherilor exploatatori ai nevoilor negustoreşti şi împotriva politicanilor atunci când ei se ascund în dosul fiecăruia dintre aceşti exploatatori ASISTENŢA Conferinţa d-lui prof. larga a fost urmărită cu multă atenţuine de un public foarte numeros. Intre auditori au fost: d-nii Oromolu, guvernatorul Băncii Naţionale, M. A. Georgescu directorul Băncii generale a ţării româneşti, membru in delegata permanentă a Capitalei, D. P.Niculescu-Ritz vicepreşedinte al Camerei de comerţ, etc. D. Dhr. vindecă NEURASTENIA Histeria, IMPOTENTA Timiditatea, Melancolia, Insomnia, Paralizia, Tremurături, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughit«!» Vărsături, Palpitaţiuni, Incontinenţa ele urină, după sistemul profesorului Bornhelm Cone Nancy, Dubois (Berne), Bernon Paris.Hypnotism, autosugestie, persuasiune, tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi. Tratament contra Stupefiantelor. Electroterapia complectă. Tratamentul radical modern al Syfilisului. Calea Victoriei No. 33 (fost 47) casa Frascati. Consultaţii 9—11 şi 2—7. Intrare pe la Cinematograf. MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZĂRI Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul fiind căsătorit cu o cetăţeancă românea, pe baza legii naturalizării art. 7—8 şi a documentelor anexate sub 1 — 8, vă rog să binevoiţi a-mi acorda dreptul la cetăţenia română, cu dispensă de stagiu. Cu stimă, Ladislau Klein comerciant în corn. Curtici jud. Arad Dos. No. 1900 -927. Dr. VERA SEVASTOS Specialistă în boli de bele, venerice, sifilis. Consult. 2 jum—5 Jum. Strada Oteteleșanu nr. 5 Cărţi-Reviste „Un nou volum de studii literare şi artistice“ „Ultime siluete”. A apărut noul volum de studii literare şi artistice „Ultime siluete“ de scriitorul Jenan U. Eulenberg în tradu-cerea d-lui C. Săteanu. Volumul ale următorul cuprins: Van Gogh, Jean Paul, Luther, Goethe şi Italia Robert Schumann, Giordano Bruno, Tiepolo, Columb, Pascal, Bulov, Milton, Eichendorff, El Greco, Andersen, Auzengruber, Berlioz, Washington, Li-Tai-Re, Balzac, Reynolds. D’Assisi, Leopardi, Dürer, Gluck, Ruckert, Geifcel, Roller, Conrad F. Meyer, Goldoni, Bismark, Bleichröder, Maeterliak şi H. Eulenberg. împreună cu cele două volume anterioare Siluete literare“ şi „Alte siluete literare”, acest nou volum „Ultime siluete“ institue o adevărată enciclopedie de o mie pagini cuprinzând o sută de studii literare şi artistice. Fiecare volum costă 50 lei. Librarii din provincie își vor adresa comenzile, la tipografia „Albina“ str. Săulescu No. 1, Iași. seară, s’ar fi întors acasă, mai veselă și mai drăgăstoasă decât de obiceiu. (Fiindcă, după dreptul cuvânt al lui G. dela Fouchardere, femeea e foarte prietenoasă cu bărbatul care-i este indiferent, dar — în schimb — îi face toate mizeriile posibile amantului, pe care-1 iubește cu pasiune). —■ Sau închipuiţi-vă că fata, care a fost ucisă de cel ce-o iubia, în loc să-i spună: Nu vreau să mă mărit cu d-ta! — s’ar fi măritat cu el, ca să-l înșele cel maî târziu în a treizecea zi a lunii de miere. (Fiindcă luna fele miere spre deosebire de celelalte luni ale anului, poate avea câteodată, numai şapte zile...) Ei bine, — în ambele cazuri — toată lumea ar fi fost mulţumită... Şi atunci, ajungem — fără să vreau — la elogiul minciunei! Vă amintiţi fata sălbatecă a lui Ibsen? O familie trăeşte foarte fericită, în cea mai abjectă minciună. Femeea îşi tăinueşte greşala tinereţii. Bărbatul se închipue mare inventator. Bătrânul vânează în podul casei, pe care-l crede o pădure stufoasă. Fata trăeşte inocentă... E cineva, care îşi dă seama de această minciună, un doctor beţiv şi ratat, care — însă ştie că sunt suflete slăbănoage, ce nu pot trăi fără sprijinul minciunii; că sunt oameni fără vlagă, care nu pot rezista în atmosfera tare a adevărului; că — în fine — sunt minciuni necesare, sunt minciuni vitale... Și praf și o cascadă de râs — o bandă ■& Intr'o vară, undeva, pe Valea Prahovei, a sosit — intr’un vârtej de în această familie vine un om dela munte, un om aspru la chip şi drept la suflet, un mic reformator — brutal ca toți reformatorii. Omul dela munte îi spune bărbatului că e un sinistru cabotin şi că invenţia lui e o neghiobie; femeii — îi reaminteşte păcatul tinereţii, bătrânului — îi arată întreaga lui decădere. Iar fetei —a fetei îi dezvălue taina cumplită a obârşiei ei... Şi toată această familie care trăia în minciună, care înota în minciună — dar care totuşi trăia, cu micile bucurii ale vieţii — se prăbuşeşte, fiindcă i s’a luat unicul sprijin: minciuna vitală şi fiindcă nu poate rezista în atmosfera aspră a adevărului pur.,, Sunt suflete betege,, care — ca şi eroii din Raţa sălbatecă — nu pot trăi decât în minciună. Un adevăr, o mărturisire sinceră — şi pun mâna pe revolver sau pe sticluţa de vitriol, — pentru ca două clipe după aceea, să regrete, să plângă şi să ceară doctorilor să-i scape de marea taină a morţii. Fiindcă cei ce fug — laşi — de viaţă, nu au nici măcar eroismul de-a înfrunta moartea. Nu există mai pasionaţi iubitori ai vieţii, decât cei ce au ratat o sinucidere... Pe aceştia, juraţii au misiunea de a-i învăţa sa respecteviaţa şi să suporte adevărul... veselă, într’o elegantă limuzină. Prietenul, care mă însoţia, îmi arătă — în bandă —,o femee : — O cunoşti ? — Nu, — răspunsei eu. — E d-na X. Numele nu-mi spunea nimic. Dar prietenul meu mă lămuri : — Nu ţi-aduci aminte? Acum câţiva ani şi-a omorît bărbatul, care...— (şi urmă istorisirea unei crime... romantice). — Da ? Şi domnul de lângă ea, este bărbatul pe care l-a omorît ? Nu. E altul... S’a remăritat! — Da ? Şi când te gândeşti că bărbatul dintâiu, pe care l-a omorît... — Nu ! A scăpat cu viaţă şi s’a recăsătorit şi el... Fiindcă, un an după crimă, s’au divorţat... înţelegi... nepotrivire de caracter... S’au divorţat prin bună învoială... La această întâmplare, absolut autentică, mă gândesc de câte ori Citesc câte o crimă romantică. Şi mă gândesc că ar fi mult mai bine ca bravii criminali romantici să amâne cu două luni hotărîrea de-a ucide ; pentru o crimă, nu e niciodată prea târziu. Peste două luni vor fi complect lecuiţi şi nu se vor mai gândi la browning. Fiindcă, după cum spunea Anatole France—când privia, pe cheiul nu ştiu cărui port, doi tineri îndrăgostiţi despărţinduse în îmbrăţişări şi în lacrimi: — Şi când te gândeşti că, peste două am, nici unul nu-şi va mai aduce aminte de celălalt... Tudor Teodorescu-Branişte Atf Evenut in nou apel al Ligii Culturale „Neamul Românesc”, publică următoarele : Privim îndureraţi, aspectele societăţei noastre indiferente, gonind după plăceri vinovate şi după narcotice omorîtoare. Dancingurile gem de „public”. Toate exhibiţiile găsesc amatori cu sutele de mii, şi în fiecare zi. Sunt pline localurile de ameţitoare imoralitate, de jaf şi de perzanie. Se risipesc un alcool, la cluburi, miliarde pe an, miliarde peste miliarde... Citadela sufletului românesc, Lifla Culturală, a luat, sub impulsul lui Nicolae Iorga, hotărîrea să-şi aibă, să-şi facă Aşezământul ei, in inima României întregite. Ca un simbol al închegării noastre definitive, ca o mândră şi vorbitoare dovadă a energiei naţionale, urmează să se rdice palatul Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni. Oficialitatea s’a fixat între ostilitate şi indiferenţă. Vinovata contagiune a cuprins pe atâţia dintre cei mici, şi cei numeroşi. Loteria Ligii Culturale, n’a putut fi trasă, vânzarea totală a biletelor, neacoperind nici chiar valoarea premiilor. Au înţeles să răspundă repetatelor îndemnuri, pentru Liga Culturală, un foarte restrâns număr de cetăţeni. Pe cfund guvernul, generos cu toată stârpiciunea budgetivoră, refuză un concurs, care e, înainte de orice alt considerent, o datorie. Liga Culturală se îndreaptă iară spre oamenii de bine, şi de inimă. Sprijinul lor, întreg, neşovăitor, ajunge. Ajutând cu puţinul fiecăruia, Liga Culturală va sfârşi curând templul majestos al dragostei de ţară. Sprijiniţi Liga Culturală,spre a-şi irudi aşezământul ei central. întrunirea liberală din Iaşi IAŞI, 30. Astă seară a avut, loc la locuinţa d-lui George Brătianu consfătuirea fruntaşilor liberali, in legătură cu adunarea dela 12 Februarie. Se afirmă că s’au schimbat totodată şi impresiile cu privire la manifestaţia naţional-trăinistă din Iaşi. S’a hotărât să se intervină pe lângă parlamentarii liberali să aducă delegați din toată țara. -------------- — I mm întrunirea averescanilor din Vlașca C. Stănilă și Rădules- Fruntaşii naţional-ţărănişti şi manifestaţia cetăţenească IAŞI, 30. La plecarea fruntaşilor naţionali-ţărănişti din localitate un redactor al nostru a căutat sa afle impresiile cu cari pleacă fruntaşii naţional-ţărănişti D. MANIU a declarat că pleacă cu cele mai frumoase sentimente. D. STERE a spus că manifestaţia masselor va face să cedeze toate piedicile ce i se pun în cale, iar că Madgearu adânc impresionat de freamătul masselor populare, a spus că nici cu cele mai puternice tunuri guvernul nu va putea împiedeca mişcarea populară. D. IUNIAN crede că repetarea unei asemenea mişcări trebuie să convingă pe factorii conştienti necesitatea schimbării guvernului, iar d. Cicio Pop şi-a exprimat convingerea că întrunirea, care a întrecut, toate visurile sale, va face să răsară libertatea. O sălbăticie a prefectului de Soroca 0®î funcţonari grav bătuţi in Iceaiul prefecturii SOROCA, 28.— Eri a avut loc un scandal enorm în localul prefecturii. Doi funcţionari au fost grav bătuţi în faţa şefului de cabinet şi a subprefectului judeţului. Ne mulţumim să redăm acte. Iată petiţia victimelor către parchet: Domnule procuror, Subsemnaţii Ioan I. Tufă şi Victor Gluşchevici, ambii funcţionari la prefectura Pleişii Bădiceni jud. Soroca, in calitoria noastră de func-(ti .. cu lacrimi in ochi re, „măm dv.. următoarele cu rugămintea de a dispune deschiderea acţiunei publice contra d-lui Vasile Daneţiu, pentru următoarele motive: In ziua de 26 Ianuarie 1928 am fost chemaţi prin notă telefonică din 25 crt. de către prefectura jud. Soroca. Ca atare am raportat d-lui pretor Stan Popescu dela Năduşită că nu putem merge pentru că n'avem bani pentru cheltuială, căci leafa până la această dată, încă n’o primisem şi că nu e ordin oficial. D. pretor Stan Popescu ne ordonă sever ca să executăm ordinul telefonic şi dă ordin d-lui T. Anişoiu, secretar al plăşii Bădiceni să ne dea 200 lei pentru cheltuială. Astfel am plecat şi ajunşi în sala de la prefectură, am întrebat pe J. impiegat Enache Teodor de la telefonul prefecturei cine anume ne-a chemat. D. Enache îmi spune că ne chiamă d. prefect personal, şi în acest caz am spus d-lui Sârbu Iulian că am sosit şi că d-sa fiind şef de cabinet să ne introducă înăuntru. D. Sârbu spune acest lucru d-lui prefect, iar d-sa îi spune d-lui Sârbu ca să venim la orele 5 după amiază, că în acel moment (orele 12 jum.) era ocupat cu d. director Costin cu care venise de la Zgurița. La orele 5 după amiază 26 Ianuarie a. c. ne-am prezentat și d. Sârbu •șeful de cabinet ne-a introdus înăuntru, mai întâi pe mine Tuta şi pe urmă pe mine Gluşchevici. Eu, Tuta, intrând în cabinetul d-sale (d-lui Daneţiu) fiind, de faţă şi d- Sârbu, d. prefect m-a luat la bătaie şi înjurături şi să-mi dau demisia din funcţia de impiegat sub ameninţarea cu moartea. Apoi a sunat la poliţie şi a venit subcomisarul Sciuca (fiind de serviciu) şi a dat ordin să mă, bage la carceră. M'a dus la poliţia oraşului. Eu Gluşchevici am fost introdus înnăuntru chiar de d. V. Daneţiu şi mi-a dat vre o zece palme (ştiu că am căzut jos şi m'a bătut şi cu picioarele). De faţă a fost şi d. Sârbu. Apoi m’a dus în celulă la poliţie, după ce prin ameninţare m’a făcut dau demisia dela pretura Bădiceni. Peste 2 ore de închisoare, eu Tuţă, am fost chemat a doua oară sub escorta d-lui sub-comisar Sciucea şi a unui sergent de poliţie şi introdus înăuntru am fost de către acest subcomisar şi de camerierul loan Popovschi. In cabinet era d. prefect şi d. subprefect Spacovici. Intrând d. prefect m’a luat a 2-a oară la bătaie da faţă fiind şi d. sub prefect Spacovici, iar în camera din dreapta cabinetului era d-na d-sale şi fiica sa şi in timpul când mă batea, d-lor făceau haz râzând. Acum m’a bătut până am leşinat şi ca atare d-sa îmi dă un picior in spate şi dă ordin sub-comisarului Sciuca care era lângă mine ca să mă lase liber că mi-am căpătat chinzina. Cu piciorul ia spate mi-a dat de 2 ori şi eu am căzut jos. In acest GIURGIU, 30. — In sala Vrăbiescu a avut loc congresul organizaţiei partidului poporului de Vlaşca. A prezidat d. C. Spănişteanu, fost deputat. D-sa a făcut o expunere sumară a situaţiei politice. Congresul a proclamat ca preşedinte de onoare a organizaţiei pe d. Scărlat Arion. A fost ales apoi comitetul executiv in frunte cu d. Spănişteanu. De asemenea a fost ales şi biuroul organizaţiei. In urmă a avut loc o masă la „Caru cu bere’. , , r ♦timp mi-a căzut portanoneul negru Autoastat d-nn Scarlat Arion. C.T.._21 .------------- ----* . _ » Spănişteanu, cu. (lac) in care era o sumă de lei 6400 (şase mii patru sute) şi biletul de identitate cum şi opt lozuri da la loteria sinistraţilor. Eu, înapoi după portmoneu nu m’am mai dus de frică că mă bate nici nu mă voi duce. Atât la prima bătrie (pentru ambii) cât şi la a doua (numai cu Tuţă) punem următorii martori: Eu Tuţă propun martori pe: d. Sârbu Ioan şeful de cabinet, d. loan gemba dreaptă, lesiuni produse prin Popovschi, camerier, d. sub-prefect fovituri repetat® date cu corp semi» Spacovici, d. sub-comisar Sciuca, d. Victor Gluşchevici funcţionar ca şi mine cu care venisem la prefectură, d-na şi fiica Daneţiu şi d. Nicolae Davidovici care a venit împreună cu mine când eram excortat spre prefectură la a doua osândă. Eu Gluşchevici propun martori pe d. Sârbu, şeful de cabinet subcomisarul Sciuca şi de d. Nicolae Davidovici cum şi pe d. Ioan Tuţă. Aceasta este declaraţiunea noastră care o susţinem şi semnăm. (ss), I. Tuta Zguriţa-Soroca (ss) V. Gluşchevici. Zguriţa-Soroca Anexă: două certificate medicale doveditoare de starea în care ne găseam în acel moment. (ss) 1 Tută (ss) V. Gluşchevici Reproducem acum şi fotografiile victimelor şi certificatele medicale doveditoare a neraai pomenitei barbarii. „Certificat medical. Se certifică că d. Tuţă Ion, funcţionar la Zguriţa prezintă: echimoze (vânătăi) şi tu, iefacţia ambilor obraji, leziuni produse prin lovituri puternice repetate cu un corp semidur. Medic primar ss. dr. Ursa“. Al doilea : „Certificat medical. Se certifică de subsemnatul că funcţionarul Gluşchevici Victor presintă: echimoze şi tumefacţia ambilor obraji cu congestia intensă a conjuctivei ochiului drept, echimoză pe dur, altele cu ceva raai dur. (ss.) Medic primar dr. V. Ursu“. Acestea sunt faptele în haina lor de crudă sălbăticie comise la lotaul ţării în Basarabia tuturor aminţilor. CINE SUNT VICTIME D. Ion Tuţă, român din Regat, jos plutonier In război, fost de trei ori decorat în luptele de la Marăşeşti. Tânărul Victor Gluşchevici est fiul unui paşnic şi cinstit râzaş din satul Zgura, Afanasie Gluşchevici, fost senator ţărănist. Şi amândoi aceşti funcţionari au fost bătuţi pentru că la ancheta făcută de inspectorul general Lucescu n’au declarat pe placul prefectului. Dacă minţiau, ar fi fost scutiţi astăzi de furiile banditeşti ale prefectului. CEREM SANCŢIUNI Prefectul va fi dat, afară ştim asta. Dar iarăş ştiu că i se rezervă preşedenţia consiliului judeţean. Guvernul va trebui să deschidă ochii. Şi până atunci să binevoiască a curăţi adminstraţia locală de elemente care o dezonorează. Cerem revocarea prefectului, cerem mutarea subprefectului Spacovici, cuscrul prefectului, care a asistat la bătae, cerem scoaterea din calitatea de advocat a judeţului a fiicei prefectului, cerem revocarea şefului de cabinet, acela d. Sârbu care a avut cunoscuta purtare la Roma. CORESP. GLUSCHEVICI TUTA INFORMAŢIUNI In Capitală sunt azi 145 cazuri de scarlatina, IS de anghină difterică, 20 de febră tifoidă, 1 de tifos exantematic şi 7 de erizipel. ROLUL SOCIAL AL FEMEII este titlul Mesajului doamnei Clara Guthrie d’Arcis, pe care-l publică, în traducerea d-lui P. Muşoiu, „Adeverul literar şi artistic“. Negustorimea din Tecuci întrunită la Sfatul Negustoresc a cerut reducerea nouilor taxe comunale. Coşurile de pe obraz Pomada Cadum usucă coşurile şi se face să dispară lăsând pielea sănătoasă şi netedă. Ea e suverană contra oricărei mâncărimi şi iritaţii a pielei. Multe suferinţe sunt evitate întrebuinţându-se la timp Pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pecinginei, râiei, erupţiunilor, jupuielilor, emoroizilor, blândei, cojilor de pe buboaie. In gara Făurei a fost omorât de un tren mixt copilul Luca Lungu, în etate de 10 ani. DORMITOR cuoglinzi mari, fabricaţie străină, se vinde ocazional. Aurel Vlaicu 7 Vizibil 2-4. In timp ce în alte părţi ale ţării sunt prea puţini funcţionari, ni se atrage atenţia că în portul dunărean Moldova Veche (Banat), unde se vizează anual numai 20 paşapoarte, există trei funcţionari însărcinaţi cu această misiune. CELE DOUA SUFLETE SI SPIRITISMUL este o interesantă lucrare ştiinţifică, scrisă pe înţelesul tuturora, de Panait Macri. Se desvălue In această scriere de adâncă ştiinţă, cele mai ascunse taine ale vieţii omeneşti Această carte, tipărită cu multă îngrijire, pe hârtie satinată, cu ilustraţii în text şi cu o copertă în culori, se vinde numai cu 25 lei volumul. Cultivatorii de tutun din judeţul Satu-Mare au apelat la sprijinul sării Camerei agricole a acelui judeţ pentru a cere direcţiunii R. M. S. să revină asupra hotărirei da a reduce preţul tutunului. Cultivatorii au hotărît să dea în judecată direcţiunea R. M. S. în csazul că ea nu va respecta contractele in fiinţă. Morilna-Cocaina-Eterul-Opiul, un studiu complect al acestor vicii, ce sunt, ce influenţă au şi cari sunt consecinţele fatale, după texte ştiinţifice şi în lumina cercetărilor justiţiei, il găsiţi în interesanta lucrare Din dramele Stupefiantelor, care a apărut şi care se găseşte de vânzare la toate chioşcurile şi depozitele de ziare. Preţul unei broşuri de 32 pagini mari, numai 8 lei. Pădurarul Ion Curlianca din satul Regele Carol, judeţul Tulcea, a împuşcat grav pe consăteanul său Niculae I. Popa care i-ar fi necinstit soţia. Uniunea naţională a foştilor luptători a ţinut Duminică o mare întrunire în sala, ,Dacia“, protestând împotriva situaţiei creiată de primărie împroprietăriţilor de la Dămăroaia. Ministerul de finanţe a dat instrucţiuni comisiunilor de impunere să aibă în vedere, la operaţiunile de recensământ fiscal, situaţia precară a cetăţenilor din regiunile bântuite de secetă sau inundaţii A apărut No. 3 din PÂNDECTELE SĂPTĂMÂNALE sub direcţia d-ui C. HAMANGIU, cuprinzând cele mai recente decizii adnotate cu trimiteri la precedentele jurisprudenţiale şi la doctrina Franceză şi Română In „Monitorul Oficial“ a apărut legea de amnistiere a delictelor silvice până la 1 Noembrie 1927, învăţătorul Ion Şoimu, consilierul judeţean Mihai Dalila, fostul primar Zaharia Petraşcu şi proprietarul Iuhel din comuna Stoicani, judeţul Soroca, au fost târâţi pe la parchet fiind acuzaţi că au afirmat că guvernul e pe ducă. Accident de automobil SIBIU, 30. — Automobilul condus de şoferul Petre Ion, care venea dinspre Răşinari, s’a ciocnit în faţa cimitirului oraşului de un copac. Şoferul s’a, ales cu un picior rupt, ajutorul său Emil Lungu, cu mai multe răni la picioare, preotul Dancaş cu o rană adâncă la cap, un băiat de 12 ani cu răni la faţă şi, în sfârşit, o femee cu câteva leziuni uşoare. Răniţii au fost internaţi la spital. Din drăiera stupefiantelor MORFINA, COCAINA, ETERUL, OPIUL este titlul unei broşuri apărute şi în care autorii, doi ziarişti cunoscuţi, au zugrăvit in termeni de moralizare, aspectele nenorocitelor vicii. Sunt pagini de vie actualitate şi de mare interes. O broşură atât de necesară astăzi, menită să arate marelui public efectele dezastruoase ale acestor droguri. Broşura cuprinde 32 pagini mari, scrisă intr’o formă extrem de interesantă şi care captivează, se vinde numai cu 8 lei. La toate chioşcurile şi depozitele de ziare. Spânziaea unui bolnav de tifos exantemetic CHIŞINĂU, 30. — Din Bălţi se comunică ştirea că băiatul Pavel Găină din comuna Cubopta, judeţul Bălţi, imbolnăvindu-se de tifos exantematic, s’a folosit de un moment când n’a fost supraveghiat de nimeni şi s’a spânzurat. Accidentul mortal din Roman Roman, 30. — Soldatul Gheorghe Munteanu din compania 4-a sanitară fiind surprins de o locomotivă pe linia fabricii de zahăr, a fost omorât. S’a deschis o anchetă, îndureraţii: Maria Cl. Asian, soţie, Angela şi avocat I. C. Aslan, noră şi fiu; Marioara şi farmacist L. Raţiu cu fiul lor Ovid, fiică, ginere şi nepot; Sophie şi Valter Raţiu, fiică şi ginere; Roza Andreas, soră; Sophie Mărgărit Aslan, cumnată; Baby şi inginer Sergiu Aslan, doctor Anna Aslan, nepoţi; Aglaia Mărgărit şi Alexandru Mărgărit cumnaţi, Emilia Aslan cu copiii, nepoţi şi celelalte familii, rude şi prieteni, au nemărginita durere de a anunţa pierderea iubitului lor, Ol G. Aslan proprietar stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă în ziua de Luni 30 ianuari 1928, în vârstă de 76 ani, înhumarea se va face Miercuri 1 Februarie 1928 la Focșani, în cavoul familiei. Incidente româno-turceşti la Constantinopol tantinopol se anunţă că au avut loc acolo grave conflicte între reprezentanţii serviciului maritim român şi autorităţile otomane. Pe baza nouei legi a cabotagiului întocmită la Angora, agent ,l serviciului maritim român, a fst nevoită să angajeze un număr de slujbaşi turci, reprezentantul serviciului maritim neavând dreptul de a mai păşi pe bordul vaselor S. M. R.-ului. CONSTANŢA, 30.“ Din Cons, celorlalte întreprinderi de nave Soţie europene cari au făcut un demers colectiv de protestare pe lângă ministerul de externe turc. Aceia? reprezentanţi prezentându-se prefectului poliţie! din Ctambul spre a protesta împot ’va unor măsuri vexatorii, acasta s’a purtat irevenţios faţă de dânşii. Cazul a fost adus la cunoştiinţa trainistrului României, în Turcia şi a d-lui comandor Mărgineanu, directorul serviciului maritim Această măsură s’a aplicat șiromân.