Adevěrul, februarie 1928 (Anul 41, nr. 13534-13558)

1928-02-02 / nr. 13534

* Pagina 2-a MIAG SILOSURI si MAGAZII * CEREALE Isistatatiuni de TremsiaoHct S*n@e®r»Bce si Pneum^­?m® pentru orice fel de produse Fabrici de Ciment Complecte Concasoare TITAN cu banda metalică TORPEIMP TUEBINE peniniorice cădere de apă Uzinele: Amme-Luth&r Seek Gr&ff&mius Kapler Braunschweig Dresda Frankfurt Berlin ale Soc. „MIAG" Construcţiei de Mori şi instalaţiuni Industrials Representemţa pentru Intraagu ţar& J­ACQUESPAUCKER Bucurnţti str. Smârdan 27 CHIŞINĂU str. Schîmidt 118 ------------------­TIMIŞOARA str. I. C. Brătianu 8 I« RATE LUNARE GRAMOFO. INSTRUMENTE BflftnnsaiwEiB M ranMtuw PIRNOs ... Zeitter WINKE­LMANN & A \ ^fABPiCtlORe IE IT IER mmtiMANKf bcaunşchwiis HLUBITZ B E HIN mwm-piAHOS aeauN WALDEMABPIANC C0MP4HY-BEBUN HARTMANN e »Kim ^ 2 IE intui* WJNKtiMANN Sr. H. MARTIN Dr, MEDEA P. NIGULESCU şi-a reluat consulta­țiunile Intre orele 3­ 5, str. Jules Michelet No. 7. Telefon 23/89, datoria statului şi dacă nu poate asigura această statornicie, pentru ce deţine valoarea ţării. Eu cred că reaua înţelegere a ro­lului pe care-l are statul, a adus co­merţul românesc în situaţia de azi, când profitorii sunt speculanţii co­merţului şi ai societăţii. Şi doar în afara negustorilor români cu rost vechi in ţară, mai avem de unde lua pildă. Nu pot să laud in dea­­juns solidaritatea şi onestitatea ne­gustorilor saşi aşezaţi ca exemple de gospodărie negustorească. Dar am avut şi noi negustorii de faimă cum erau Balaban şi Ursachi. Acel Ursachi care, pe la 1780 Se sfădea şi se concura cu Duca Vodă negus­tor şi el, domnul care a întemeiat agricultura în stepa Ukrainei — ţi­nut românesc. Practica siguranţei rodului mun­cii şi a câştigului cinstit e mai sfântă decât orice teorie abstractă. După 1700, au venit Fanarioţii. Şi s’a făcut o nedreptate cu aceşti fanarioţi. Majoritatea, lor erau oa­meni cum se cade, bunăoară Ma­­vrocordat, domn de 11 ori şi care a murit sărac. Ei veneau cu ideile a­­pusene să le aplica unei societăţi altfel alcătuite. Nu orice formă sa potriveşte oricărui aluat Nu e ne­­voe ca conducătorul să inventeze înţelepciunea. E suficient să se la­se învăţat de societate. Cine guver­nează o ţară, trebue să înveţe dela dânsa. Odinioară răspunzător era Vodă fiindcă Vodă conducea. Era răsplă­tit şi lăudat dacă era un bun con­ducător. Dacă era nedestoinic, putea să-i cadă capul. Responsabilitatea în zilele noastre, e inexistentă. Pri­mul monstru nu e răspunzător fiindcă a-ș i asuma răspunderea ar însemna să-și jignească colegii. Mi­niștrii, la­ rândul lor, nu po­t avea nici oi răspundere fiindcă n'au com­petenţa necesară­ Cunosc un doctor de suflete — un preot — care s’a pomenit între doctorii de oameni. Ce răspundere poţi pretinde unui preot pentru nişte aparate cari n’au nici un clin nici în mânecă cu preo­ţia. Şi totuşi acest preot a fost mi­nistru peste doctori. MECANISME INAPLICABILE In vremea domnitorilor Grigore Ghica în Moldova şi Alexandru Ip­­silanti în Muntenia s’au pus bazele încurajării industriilor. Nu s’a mai importat postav şi s’au înfiinţat două fabrici una la Chiperii (Mol­dova) şi alta la Afumaţi (Muntenia). Domnul, cel dintâiu a dat exemplu­ simplicităţii, apărând la Divan în haine de postav dela Chipereni. A venit însă vremea atot pricepuţilor şi s’a statornicit epoca lipsei de răs­pundere personală. S’au adus meca­nisme sociale şi legiuiri. Nu s’a în­ţeles că în viaţa unei societăţi, ce e bun azi poate fi prăpăstios mâine. Şi această nepricepere îşi are ori­gina din concepţia fanariotă care a adus mecanismul onest al societăţii franceze pentru a­-l aplica cu spon­taneitatea zăpăcită a neoportunită­­ţii sociale. DOMNIA HÂRTIEI Iar azi­­ avem domnia hârtiei. E spăimântătocre cantitatea de hiâr­tie consumată de formalismul biro­craţiei noastre. Odinioară existenţa era pusă în corelaţie cu cugetarea. Azi e pusă cu hârtia. Am ajuns la regimul hârtiei anonime şi fără răs­pundere fiindcă statul a abdicat de la răspunderea sa prin lipsa de răs­pundere a­ condiţ­ii,lorilor lui. RĂSPUNDEREA STATULUI Insă dacă statul­ a abdicat­­ să lase răspunderea, pe seama celor cari pot să facă, ceva şi au interesul să facă. A cui e vina dacă la noi statul e în discuţia partidelor provocându­­se nestablitatea angajamentelor în interior ca şi în exterior? Statul trebue să fie reprezentat în aşa fel, încât, în anume chestiuni esenţiale să aibă continuitate. E o crimă sau o nebunie să te joci cu viaţa unei societăţi. Sub masca p­ritului de partid, trebue totdeauna să rămână figura maestoasă a sta­tului Atâta vreme cât avem fantasma statului aşa cum se înţelege azi, re­clamăm autonomia comerţului. In locul universităţilor unde se culeg pietre pentru Oradea Mare, eu pre­fer organizarea autonomă a învăţă­mântului liber ,unde se învaţă cin­stit, fiindcă se învaţă numai de că­tre cei ce vor să înveţe. REFACEREA NAŢIONALA ŞI AU­­TONOMIA COMERŢULUI Refacerea naţională nu se poate face decât prin colaborarea tuturor componenţelor societăţii. Germania învinsă se reface fiindcă parlamen­tul politic se orientează după parla­mentul economic. La noi pare că ni­meni nu vrea să înţeleagă că parla­mentul trebue să fie reprezentanţa reală a tuturor categoriilor sac. Autonomia comerţului nu poate să strice statului. Statul trebue să in­ţeleagă că vieţii economice nu i se poate opune teoria făurită de ne­­competenţa de sus. P­ână la această autonomie, co­merţul să se organizeze pe calea sfaturilor negustoreşti. Şi odată or­ganizat, comerţul să declare război negustorilor falşi, bancherilor ex­ploatatori ai nevoilor negustoreşti şi împotriva politicanilor atunci când ei se ascund în dosul fiecăruia dintre aceşti exploatatori ASISTENŢA Conferinţa d-lui prof. larga a fost urmărită cu multă atenţuine de un public foarte numeros. Intre auditori au fost: d-nii Oro­­molu, guvernatorul Băncii Naţiona­le, M. A. Georgescu directorul Băn­cii generale a ţării româneşti, mem­bru in delegata permanentă a Ca­pitalei, D. P.­Niculescu-Ritz vice­preşedinte al Camerei de comerţ, etc. D. Dhr. vindecă NEURASTENIA Histeria, IMPOTENTA Timiditatea, Melancolia, Insomnia, Paralizia, Tremurături, Ticuri, Ne­vralgia, Reumatism, Sughit«!» Văr­sături, Palpitaţiuni, Incontinenţa ele urină, după sistemul profesorului Bornhelm Cone Nancy, Dubois (Ber­ne), Bernon Paris.­Hypnotism, auto­sugestie, persuasiune, tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi. Tratament contra Stupefiantelor. E­­lec­tro­terapia complectă. Tratamen­tul radical modern al Syfilisului. Calea Victoriei No. 33 (fost 47) casa Frascati. Consultaţii 9—­11 şi 2—7. Intrare pe la Cinematograf. MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZĂRI Conform­ art. 23 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dis­poziţiunilor art 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul fiind căsătorit cu o cetăţeancă românea, pe baza legii naturalizării art. 7—8 şi a documen­telor anexate sub 1 — 8, vă rog să binevoiţi a-mi acorda dreptul la ce­­tăţenia română, cu dispensă de stagiu. Cu stimă, Ladislau Klein comerciant în corn. Curtici jud. Arad Dos. No. 1900 -927. Dr. VERA SEVASTOS Specialistă în boli de bele, veneri­ce, sifilis. Consult. 2 jum—5 Jum. Strada Oteteleșanu nr. 5 Cărţi-Reviste „Un nou volum de studii literare şi artistice“ „Ultime siluete”.­­ A apărut noul volum de studii literare şi artistice „Ultime siluete“ de scrii­torul Jenan U. Eulenberg în tradu-­­cerea d-lui C. Săteanu. Volumul ale următorul cuprins: Van Gogh, Jean Paul, Luther, Goethe şi Italia Robert Schumann, Giordano Bruno, Tiepolo, Columb, Pascal, Bulov, Milton, Eichendorff, El Greco, Andersen, Auzengruber, Berlioz, Washington, Li-Tai-Re, Bal­zac, Reynolds. D’Assisi, Leopardi, Dürer, Gluck, Ruckert, Geifcel, Ro­ller, Conrad F. Meyer, Goldoni, Bis­­mark, Bleichröder, Maeterliak şi H. Eulenberg. împreună cu cele două volume an­terioare Siluete literare“ şi „Alte siluete literare”, acest nou volum „Ultime siluete“ institue o adevărată enciclopedie de o mie pagini cuprin­zând o sută de studii literare şi ar­tistice. Fiecare volum costă 50 lei. Librarii din provincie își vor adre­sa comenzile, la tipografia „Albina“ str. Săulescu No. 1, Iași. seară, s’ar fi întors acasă, mai ve­selă și mai drăgăstoasă decât de obiceiu. (Fiindcă, după dreptul cu­vânt al lui G. dela Fouchard­ere, femeea e foarte prietenoasă cu bărbatul care-i este indiferent, dar — în schimb — îi face toate mize­riile posibile amantului, pe care-1 iubește cu pasiune). —■ Sau închi­­pu­iţi-vă că fata, care a fost ucisă de cel ce-o iubia, în loc să-i spună: Nu vreau să mă mărit cu d-ta! — s’ar fi măritat cu el, ca să-l înșele cel maî târziu în a treizecea zi a lunii de miere. (Fiindcă luna fele miere spre deosebire de celelalte luni ale anului, poate avea câte­odată, numai şapte zile...) Ei bine, —­ în ambele cazuri — toată lumea ar fi fost mulţumită... Şi atunci, ajungem — fără să vreau — la elogiul m­inciunei! Vă amintiţi fata sălbatecă a lui Ibsen? O familie trăeşte foarte fericită, în cea mai abjectă minciună. Fe­meea îşi tăinueşte greşala tinereţii. Bărbatul se înch­ipue mare inventa­tor. Bătrânul vânează în podul ca­sei, pe care-l crede o pădure stu­foasă. Fata trăeşte inocentă... E cineva, care îşi dă seama de a­­ceastă minciună, un doctor beţiv şi ratat, care — însă ştie că sunt su­flete slăbănoage, ce nu pot trăi fără sprijinul minciunii; că sunt oa­meni fără vlagă, care nu pot re­zista în atmosfera­­ tare a adevăru­lui; că — în fine — sunt minciuni necesare, sunt minciuni vitale... Și praf și o cascadă de râs — o bandă ■& Intr'o vară, undeva, pe Valea Pra­hovei, a sosit — intr’un vârtej de în această familie vine un om dela munte, un om aspru la chip şi drept la suflet, un mic reformator — brutal ca toți reformatorii. Omul dela munte îi spune bărbatului că e un sinistru cabotin şi că invenţia lui e o neghiobie; femeii — îi rea­minteşte păcatul tinereţii, bătrânu­lui —­ îi arată întreaga lui decă­dere. Iar fetei —a fetei îi dezvălue taina cumplită a obârşiei ei... Şi toată această familie care trăia în minciună, care înota în minciună — dar care totuşi trăia, cu micile bu­curii ale vieţii — se prăbuşeşte, fiindcă i s’a luat unicul sprijin: minciuna vitală şi fiindcă nu poate rezista în atmosfera aspră a adevă­rului pur.,, Sunt suflete betege,, care — ca şi eroii din Raţa sălbatecă — nu pot trăi decât în minciună. Un a­­devăr, o mărturisire sinceră — şi pun mâna pe revolver sau pe sti­cluţa de vitriol, — pentru ca două clipe după aceea, să regrete, să plângă şi să ceară doctorilor să-i scape de marea taină a morţii. Fiindcă cei ce fug — laşi — de viaţă, nu au nici măcar eroismul de-a înfrunta moartea. Nu există mai pasionaţi iubitori ai vieţii, de­cât cei ce au ratat o sinucidere... Pe­ aceştia, juraţii au misiunea de a-i învăţa sa respecte­­viaţa şi să suporte adevărul... veselă, într’o elegantă limuzină. Prietenul, care mă însoţia, îmi ară­tă — în bandă —,o femee : — O cunoşti ? — Nu, — răspunsei eu. — E d-na X. Numele nu-mi spunea nimic. Dar prietenul meu mă lămuri : — Nu ţi-aduci aminte? Acum câţi­va ani şi-a omorît bărbatul, care...— (şi urmă istorisirea unei crime... ro­mantice). — Da ? Şi domnul de lângă ea, este bărbatul pe care l-a omorît ? Nu. E altul... S’a remăritat! — Da ? Şi când te gândeşti că bărbatul dintâiu, pe care l-a omo­rît... — Nu ! A scăpat cu viaţă şi s’a recăsătorit şi el... Fiindcă, un an după crimă, s’au divorţat... înţe­legi... nepotrivire de caracter... S’au divorţat prin bună învoială... La această întâmplare, absolut autentică, mă gândesc de câte ori Citesc câte o crimă romantică. Şi mă gândesc că ar fi mult mai bine ca bravii criminali romantici să a­­mâne cu două luni hotărîrea de-a u­­cide ; pentru o crimă, nu e nicioda­tă prea târziu. Peste două luni vor fi complect lecuiţi şi nu se vor mai gândi la browning. Fiindcă, după cum spunea Anatole France—­când privia, pe cheiul nu ştiu cărui port, doi tineri îndrăgostiţi despărţindu­­se în îmbrăţişări şi în lacrimi: — Şi când te gândeşti că, peste două am, nici unul nu-şi va mai aduce aminte de celălalt... Tudor Teodorescu-Branişte Atf Evenut ­in nou apel al Ligii Culturale „Neamul Românesc”, publică ur­mătoarele : Privim îndureraţi, aspectele socie­­tăţei noastre indiferente, gonind du­pă plăceri vinovate şi după narco­tice omorîtoare. Dancingurile gem de „public”. Toa­te exhibiţiile găsesc amatori cu su­tele de mii, şi în fiecare zi. Sunt pline localurile de ameţitoare imo­­ralitate, de jaf şi de perzanie. Se ri­sipesc un alcool, la cluburi, miliarde pe an, miliarde peste miliarde... Citadela sufletului românesc, Lifla Culturală, a luat, sub impulsul lui Nicolae Iorga, hotărîrea să-şi aibă, să-şi facă Aşezământul ei, in inima României întregite. Ca un simbol al închegării noastre definitive, ca o mândră şi vorbitoare dovadă a ener­giei naţionale,­­ urmează să se r­dice palatul Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni. Oficialitatea s’a fixat între ostili­tate şi indiferenţă. Vinovata contagiune a cuprins pe atâţia dintre cei mici, şi cei nume­roşi. Loteria Ligii Culturale, n’a pu­tut fi trasă, vânzarea totală a bile­telor, neacoperind nici chiar valoa­rea premiilor. Au înţeles să răspun­dă repetatelor îndemnuri, pentru Li­ga Culturală, un foarte restrâns nu­măr de cetăţeni. Pe cfund guvernul, generos cu toa­tă stârpiciunea budgetivoră, refuză un concurs, care e, înainte de orice alt considerent, o datorie. Liga Culturală se îndreaptă iară­ spre oamenii de bine, şi de inimă. Sprijinul lor, întreg, neşovăitor, ajunge. Ajutând cu puţinul fiecăruia, Liga Culturală va sfârşi curând templul majestos al dragostei de ţară. Sprijiniţi Liga Culturală,­spre a-şi irudi aşezământul ei central. întrunirea lib­erală din Iaşi IAŞI, 30.­­ Astă seară a avut, loc la locuinţa d-lui George Brătianu consfătuirea fruntaşilor liberali, in legătură cu adunarea dela 12 Fe­bruarie. Se afirmă că s’au schimbat totodată şi impresiile cu privire la manifestaţia naţional-trăinistă din Iaşi. S’a hotărât să se intervină pe lân­gă parlamentarii liberali să aducă delegați din toată țara. -------------- — I mm întrunirea averescanilor din Vlașca C. Stănilă și Rădules- Fruntaşii naţional-ţără­­nişti şi manifestaţia cetăţenească IAŞI, 30.­­ La plecarea fruntaşilor naţionali-ţărănişti din localitate un redactor al nostru a căutat sa afle impresiile cu cari pleacă fruntaşii naţional-ţărănişti­ D. MAN­IU a declarat că pleacă cu cele mai frumoase sentimente. D. STERE a spus că manifestaţia masselor va face să cedeze toate piedicile ce i se pun în cale, iar că Madgearu adânc impresionat de freamătul masselor populare, a spus că nici cu cele mai puternice tunuri guvernul nu va putea împiedeca mişcarea populară. D. IUNIAN crede că repetarea u­­nei asemenea mişcări trebuie să convingă pe factorii conştienti necesitatea schimbării guvernului, iar d. Cicio Pop şi-a exprimat con­vingerea că întrunirea, care a în­trecut, toate visurile sale, va face să răsară libertatea. O sălbăticie a prefectului de Soroca 0®î funcţonari grav bătuţi in Ice­aiul prefecturii SOROCA, 28.— Eri a avut loc un scandal enorm în localul prefecturii. Doi funcţionari au fost grav bătuţi în faţa şefului de cabinet şi a sub­prefectului judeţului. Ne mulţumim să redăm acte. Iată petiţia victimelor către par­chet: Domnule procuror, Subsemnaţii Ioan I. Tufă şi Victor Gluşchevici, ambii funcţionari la prefectura Pleişii Bădiceni jud. So­roca, in calitoria noastră de func-(ti .. cu lacrimi in ochi re, „măm dv.. următoarele cu rugămintea de a dispune deschiderea acţiunei publice contra d-lui Vasile Daneţiu, pentru următoarele motive: In ziua de 26 Ianuarie 1928 am fost chemaţi prin notă telefonică din 25 crt. de către prefectura jud. So­roca. Ca atare am raportat d-lui pre­tor Stan Popescu dela Năduşită că nu putem merge pentru că n'avem bani pentru cheltuială, căci leafa până la această dată, încă n’o pri­misem şi că nu e ordin oficial. D. pretor Stan Popescu ne ordonă sever ca să executăm ordinul telefo­nic şi dă ordin d-lui T. Anişoiu, se­cretar al plăşii Bădiceni să ne dea 200 lei pentru cheltuială. Astfel am plecat şi ajunşi în sala de la prefectură, am întrebat pe J. impiegat Enache Teodor de la tele­fonul prefecturei cine anume ne-a chemat. D. Enache îmi spune că ne chiamă d. prefect personal, şi în a­­cest caz am spus d-lui Sârbu Iulian că am sosit şi că d-sa fiind şef de cabinet să ne introducă înăuntru. D. Sârbu spune acest lucru d-lui pre­fect, iar d-sa îi spune d-lui Sârbu ca să venim la orele 5 după amiază, că în acel moment (orele 12 jum.) era ocupat cu d. director Costin cu care venise de la Zgurița. La orele 5 după amiază 26 Ianua­rie a. c. ne-am­ prezentat și d. Sârbu •șeful de cabinet ne-a introdus înă­untru, mai întâi pe mine Tuta şi pe urmă pe mine Gluşchevici. Eu, Tuta, intrând în cabinetul d-sale (d-lui Daneţiu) fiind, de faţă şi d- Sârbu, d. prefect m-a luat la bătaie şi în­jurături şi să-mi dau demisia din funcţia de impiegat sub ameninţa­rea cu moartea. Apoi a sunat la po­liţie şi a venit subcomisarul Sciuca (fiind de serviciu) şi­­ a dat ordin să mă, bage la carceră. M'a dus la poliţia oraşului. Eu Gluşchevici am fost introdus înnăuntru chiar de d. V. Daneţiu şi mi-a dat vre­ o zece palme (ştiu că am căzut jos şi m'a bătut şi cu picioarele). De faţă a fost şi d. Sârbu. Apoi m’a dus în celulă la poliţie, după ce prin ameninţare m’a făcut dau demisia dela pretura Bădiceni. Peste 2 ore de închisoare, eu Tu­ţă, am fost chemat a doua oară sub escorta d-lui sub-comisar Sciucea şi a unui sergent de poliţie şi introdus înăuntru am fost de către acest sub­comisar şi de camerierul loan Po­povschi. In cabinet era d. prefect şi d. sub­prefect Spacovici. Intrând d. prefect m’a luat a 2-a oară la bătaie da faţă fiind şi d. sub­ prefect Spacovici, iar în camera din dreapta cabinetului era d-na d-sale şi fiica sa şi in tim­pul când mă batea, d-lor făceau haz râzând. Acum m’a bătut până am leşinat şi ca atare d-sa îmi dă un picior in spate şi dă ordin sub-comi­­sarului Sciuca care era lângă mine ca să mă lase liber că mi-am căpătat chinzina. Cu piciorul ia spate mi-a dat de 2 ori şi eu am căzut jos. In acest GIURGIU, 30. — In sala Vrăbies­­cu a avut loc congresul organiza­ţiei partidului poporului de Vlaşca. A prezidat d. C. Spănişteanu, fost deputat. D-sa a făcut o expunere su­mară a situaţiei politice. Congresul a proclamat ca preşe­dinte de onoare a organizaţiei pe d. Scărl­at Arion. A fost ales apoi comitetul execu­tiv in frunte cu d. Spănişteanu. De asemenea a fost ales şi biuroul orga­nizaţiei. In urmă a avut loc o masă la „Ca­ru cu bere’. , , r ♦timp mi-a căzut portanoneul negru Au­toastat d-nn Scarlat Arion. C.T.._21 .------------- ----* . _ » Spănişteanu, cu. (lac) in care era o sumă de lei 6400 (şase mii patru sute) şi biletul de identitate cum şi opt lozuri da la lo­teria sinistraţilor. Eu, înapoi după portmoneu nu m’am mai dus de frică că mă bate nici nu mă voi duce. Atât la prima bătrie (pentru am­bii) cât şi la a doua (numai cu Tuţă) punem următorii martori: Eu Tuţă propun martori pe: d. Sârbu Ioan şeful de cabinet, d. loan gemba dreaptă, lesiuni produse prin Popovschi, camerier, d. sub-prefect fovituri repetat® date cu corp semi» Spacovici, d. sub-comisar Sciuca, d. Victor Gluşchevici funcţionar ca şi mine cu care venisem la prefectură, d-na şi fiica Daneţiu şi d. Nicolae Davidovici care a venit împreună cu mine când eram excortat spre pre­fectură la a doua osândă. Eu Gluşchevici propun martori pe d. Sârbu, şeful de cabinet subcomi­sarul Sciuca şi de d. Nicolae Davi­dovici cum şi pe d. Ioan Tuţă. Aceasta este declaraţ­iunea noastră care o susţinem şi semnăm. (ss), I. Tuta Zguriţa-Soroca (ss) V. Gluşchevici. Zguriţa-Soroca Anexă: două certificate medicale do­veditoare de starea în care ne gă­seam în acel moment. (ss) 1 Tută (ss) V. Gluşchevici Reproducem acum şi fotografiile victimelor şi certificatele medicale doveditoare a neraai pomenitei bar­barii. „Certificat medical. Se certifică că d. Tuţă Ion, funcţionar la Zguriţa prezintă: echimoze (vânătăi) şi tu, iefacţia ambilor obraji, leziuni pro­duse prin lovituri puternice repetate cu un corp semidur. Medic primar ss. dr. Ursa“. Al doilea : „Certificat medical. Se certifică de subsemnatul că func­ţionarul Gluşchevici Victor presintă: echimoze şi tumefacţia ambilor o­­braji cu congestia intensă a conjuc­­tivei ochiului drept, echimoză pe dur, altele cu ceva raai dur. (ss.) Medic primar dr. V. Ursu“. Acestea sunt faptele în haina lor de crudă sălbăticie comise la l­ota­­ul ţării în Basarabia tuturor am­­­inţilor. CINE SUNT VICTIME D. Ion Tuţă, român din Regat, jos plutonier In război, fost de trei ori decorat în luptele de la Marăşeşti. Tânărul Victor Gluşchevici est fiul unui paşnic şi cinstit râzaş din satul Zgura, Afanasie Gluşchevici, fost senator ţărănist. Şi amândoi a­­ceşti funcţionari au fost bătuţi pen­tru că la ancheta făcută de inspecto­rul general Lucescu n’au declarat pe placul prefectului. Dacă minţiau, ar fi fost scutiţi astăzi de furiile ban­diteşti ale prefectului. CEREM SANCŢIUNI Prefectul va fi dat, afară ştim asta. Dar iarăş ştiu că i se rezervă preşe­­denţia consiliului judeţean. Guver­­nul va trebui să deschidă ochii. Şi până atunci să binevoiască a curăţi admin­straţia locală de elemente care o dezonorează. Cerem revocarea prefectului, cerem mutarea subpre­fectului Spacovici, cuscrul prefectu­lui, care a asistat la bătae, cerem scoaterea din calitatea de advocat a judeţului a fiicei prefectului, cerem revocarea şefului de cabinet, acela­ d. Sârbu care a avut cunoscuta pur­tare la Roma. CORESP. GLUSCHEVICI TUTA INFORM­AŢIUNI In Capitală sunt azi 145 cazuri de scarlatina, IS de anghină difterică, 20 de febră tifoidă, 1 de tifos exan­­tematic şi 7 de erizipel. ROLUL SOCIAL AL FEMEII este titlul Mesajului doamnei Clara Guthrie d’Arcis, pe care-l publică, în traducerea d-lui P. Muşoiu, „Adeverul literar şi ar­tistic“. Negustorimea din Tecuci întru­nită la Sfatul Negustoresc a cerut reducerea nouilor taxe comunale. Coşurile de pe obraz Pomada Cadum usucă coşurile şi se face să dispară lăsând pielea să­nătoasă şi netedă. Ea e suverană contra oricărei mâncărimi şi iritaţii a pielei. Multe suferinţe sunt evitate întrebuinţându-se la timp Pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pe­­cinginei, râiei, erupţiunilor, jupuie­­lilor, emoroizilor, blândei, cojilor de pe buboaie. In gara Făurei a fost omorât de un tren mixt copilul Luca Lungu, în etate de 10 ani. DORMITOR cu­­oglinzi mari, fa­bricaţie străină, se vinde ocazional. Aurel Vlaicu 7 Vizibil 2-4. In timp ce în alte părţi ale ţării sunt prea puţini funcţionari, ni se atrage atenţia că în portul dună­rean Moldova Veche (Banat), un­de se vizează anual numai 20 paşa­poarte, există trei funcţionari în­sărcinaţi cu această misiune. CELE DOUA SUFLETE SI SPI­RITISMUL este o interesantă lu­crare ştiinţifică, scrisă pe înţelesul tuturora, de Panait Macri. Se des­­vălue In această scriere de adâncă ştiinţă, cele mai ascunse taine ale vieţii omeneşti Această carte, tipărită cu multă îngrijire, pe hârtie satinată, cu ilustraţii în text şi cu o copertă în culori, se vinde numai cu 25 lei vo­lumul. Cultivatorii de tutun din judeţul Satu-Mare au apelat la sprijinul să­rii Camerei agricole a acelui judeţ pen­tru a cere direcţiunii R. M. S. să revină asupra hotărirei da a reduce preţul tutunului. Cultivatorii au hotărît să dea în judecată direcţiunea R. M. S. în csa­­zul că ea nu va respecta contractele in fiinţă. Morilna-Cocaina-Eterul-Opiul, un studiu complect al acestor vicii, ce sunt, ce influenţă au şi cari sunt consecinţele fatale, după texte şti­inţifice şi în lumina cercetărilor justiţiei, il găsiţi în interesanta lu­crare Din dramele Stupefiantelor, care a apărut şi care se găseşte de vânzare la toate chioşcurile şi de­pozitele de ziare. Preţul unei bro­şuri de 32 pagini mari, numai 8 lei. Pădurarul Ion Curlianca din satul Regele Carol, judeţul Tulcea, a îm­puşcat grav pe consăteanul său Ni­­culae I. Popa care i-ar fi necinstit soţia. Uniunea naţională a foştilor lup­tători a ţinut Duminică o mare în­trunire în sala, ,Dacia“, protestând împotriva situaţiei creiată de pri­­mărie împroprietăriţilor de la Dă­­măroaia. Minister­ul de finanţe a dat instruc­ţiuni comisiunilor de impunere să aibă în vedere, la operaţiunile de re­censământ fiscal, situaţia precară a cetăţenilor din regiunile bântuite de secetă sau inundaţii A apărut No. 3 din PÂNDECTELE SĂPTĂMÂNALE sub direcţia d-ui C. HAMANGIU, cuprinzând cele mai recente decizii adnotate cu trimiteri la precedentele jurisprudenţiale şi la doctrina Franceză şi Română In „Monitorul Oficial“ a apărut legea de amnistiere a delictelor sil­vice până la 1 Noembrie 1927, învăţătorul Ion Şoimu, consilierul judeţean Mihai Dalila, fostul pri­mar Zaharia Petraşcu şi proprieta­rul Iuhel din comuna Stoicani, ju­deţul S­oroca, au fost târâţi pe la par­chet fiind acuzaţi că au afirmat că guvernul e pe ducă. Accident de automobil SIBIU, 30. — Automobilul condus de şoferul Petre Ion, care venea din­spre Răşinari, s’a ciocnit în faţa ci­mitirului oraşului de un copac. Şo­ferul s’a, ales cu un picior rupt, a­­jutorul său Emil Lungu, cu mai multe răni la picioare, preotul Dan­­caş cu o rană adâncă la cap, un bă­iat de 12 ani cu răni la faţă şi, în sfârşit, o femee cu câteva leziuni u­­şoare. Răniţii au fost internaţi la spital. Din drăiera stupefiantelor MORFINA, COCAINA, ETERUL, OPIUL este titlul unei broşuri apărute şi în care autorii, doi ziarişti cunoscuţi, au zugrăvit in termeni de moraliza­re, aspectele nenorocitelor vicii. Sunt pagini de vie actualitate şi de mare interes. O broşură atât de ne­cesară astăzi, menită să arate mare­lui public efectele dezastruoase ale acestor droguri. Broşura cuprinde 32 pagini mari, scrisă intr’o formă extrem de inte­resantă şi care captivează, se vinde numai cu 8 lei. La toate chioşcurile şi depozitele de ziare. Spânziaea unui bolnav de tifos exantemetic CHIŞINĂU, 30. — Din Bălţi se comunică ştirea că băiatul Pavel Găină din comuna Cubopta, judeţul Bălţi, imbolnăvindu-se de tifos e­­xantematic, s’a folosit de un mo­ment când n’a fost supraveghiat de nimeni şi s’a spânzurat. Accidentul mortal din Roman Roman, 30. — Soldatul Gheorghe Munteanu din compania 4-a sanita­ră fiind surprins de o locomotivă pe linia fabricii de zahăr, a fost o­­morât. S’a deschis o anchetă,­ ­ îndureraţii: Maria Cl­. Asian, so­ţie, Angela şi avocat I. C. Aslan, no­ră şi fiu; Marioara şi farmacist L. Raţiu cu fiul lor Ovid, fiică, ginere şi nepot; Sophie şi Valter Raţiu, fii­că şi ginere; Roza Andreas, soră; Sophie Mărgărit Aslan, cumnată; Baby şi inginer Sergiu Aslan, doc­tor Anna Aslan, nepoţi; Aglaia Măr­gărit şi Alexandru Mărgărit cum­naţi, Emilia Aslan cu copiii, ne­poţi şi celelalte familii, rude şi prieteni, au nemărginita durere de a anunţa pierderea iubitului lor, Ol G. Aslan proprietar stins din viaţă după o lungă şi grea suferinţă în ziua de Luni 30 ianua­­ri 1928, în vârstă de 76 ani, înhumarea se va face Miercuri 1 Februarie 1928 la Focșani, în cavoul familiei. Incidente rom­âno-turceşti la Constantinopol tantinopol se anunţă că au avut loc acolo grave conflicte între reprezentanţii serviciului mari­tim român şi autorităţile oto­­mane. Pe baza nouei legi a cabotagiu­­lui întocmită la Angora, agent ,­l serviciului maritim român, a f­st nevoită să angajeze un număr de slujbaşi turci, reprezentantul ser­­viciului maritim neavând drep­tul de a mai păşi pe bordul va­selor S. M. R.-ului. CONSTANŢA, 30.“ Din Cons­, celorlalte întreprinderi de nave Soţie europene cari au făcut un demers colectiv de protestare pe lângă ministerul de externe turc. Aceia? reprezentanţi prezentân­­du-se prefectului poliţie! din Ctambul spre a protesta împo­­t ’va unor măsuri vexatorii, a­­casta s’a purtat irevenţios faţă de dânşii. Cazul a fost adus la cunoştiinţa trainistrului României, în Turcia şi a d-lui comandor Mărgineanu, directorul serviciului maritim Această măsură s’a aplicat și­­român.

Next