Adevěrul, noiembrie 1930 (Anul 43, nr. 14371-14395)
1930-11-01 / nr. 14371
m Pagina 2-a Insistaţi ut vânzare pretutindeni Reprezentant Gen. A. Schor S. A., Bucureşti, str. Tudor Vladimirescu 26 VEŢI PITI K AON AŢI XQTI ASTAZI , OCHII VRĂJITORI Romanul uine făpturi gingaşe, nume, graţie, inolenţă şi slăbiciune, care şi ia teribila misiune de a-şi salva logodnicul condamnat la moarte de bolşevici , de ANNA CARAVAS EVI in No. 299 din „LECTURA“ I — Floarea literaturilor străine «MHWHmHWwmHWIHWHtlMIIWHHIHWIHIIIHHIlUMMIHHHIHHHW Lei 5, Romanul complest. — La chioşpari și librari 8000 Lei câştig pe luni garentăm dacă vă cumpat maşina de tricotat „ROYAL“ Deoarece vă cumpărăm fără întrerupere, ciorapi bărbăteşti, ciorapi calţete, rochiţe efectuate cu maşina de mai sus plătind preţuri bune, vă asigurăm o existenţă sigură precum şi un câştig continuu. Doriţi încă astăzi să vă trimitem prospectul nostru gratis către „ROYAL“-Strickmaschinen Mediaş, str. Ştefan L. Both 21, Căsuţa Poştală 7. Reprezentanţi pentru Bucureşti şi regat: W. A. Chrestel, Bucureşti IV, Str. Viei 3, et. II. Pentru plantarea de toamnă Arbori fructiferi prea frumoşi cu trunchiul mijlociu şi alte producţiuni de pepiniere Pepiniere de pomi altoiţi a Institutului Agronomic Mediaş, Jud. Târnava-Mare Cameră frumos mobilată parchet, electricitate, calorifer, acces la bac. Intrare separată. Ascensor. Calea Moşilor No. 131 etaj II. Vizibilă între 10-12 şi 15 d. a. AMBROSI,FISCHER&CO AIUD-JlD-ALBA CATALOGUL generat de Viţe altoite, Viţe americane, Pomi, Arbori de alee, Trandafiri etc., se trimete la cerere gratuit. Duminică dimineaţa va avea loc obişnuitul spectacol săptămânal, pentru copii şi tineret, organizat de revista „DIMINEAŢA COPIILOR“, în sala teatrului MARIA VENTURA. Din programul pregătit, cităm: Canseria lui Moş Nae (d. N. Batzarla); d. Ion Manu, de la Teatrul Naţional, va spune monoloage vesele, potrivite pentru cei mici; producţiunile muzicale ale comicului excentric „Richardo“, dansuri, o foarte hazlie pantomime, întitulată „ Cei 1 trubaduri“, in frunte cu augustul RIGOLINI și clovnii JIMMY & JOHNY, etc. Nu lipsesc nici bogata tombola gratuită cu ciocolată „SUCHARD“ și o elegantă statuetă oferită de „Argintăria Pforzheim“. Biletele la „DIMINEAȚA COPIILOR“, Sărindar 12, Et I. A APĂRUT : Adevărul Literar şi Artistic No. 517 cu următorul sumar: Casanova maestru al autoportretului de ŞTEFAN ZWEIG T. Arghezi: Tablete; Spiridon Popescu: Primul meu drum la Galaţi; Demostene Botez: Sinucidere (Versuri); Alexandru Marcu: Andrea del Sarto; D. I. Suchianu: Inventar (Cronica cinematog.); I. A. Bassarabescu: Cronica literară; Cezar Papacostea: Specificul roman în „Georgice“; A. de Guttry: Cultura polonă; Leonida Andreiev: Tăcerea; Sergio Tofano: O invenţie senzaţională; Xantof: Reprezentaţie extraordinară; M. Sevastos: Polemice O pagină de umor universal; Recenzii; Revista Revistelor; însemnări; Cronica teatrală; Cronica şahului; Anecdote; Aş vrea să ştiu; Curiozităţi; Caricaturi. 7 Lei exemplarul, Lei 7 Mare teribilă radiofonică cu 10 LEI puteţi câştiga 1.000 aparte de rado şi sume de bani Bonul de participare a apărut in ziarul Mz nalijja Cum se fabrică o placă de gramofon Un om va fi cu atât mai fericit, cu cât va fi în stare să-şi răspundă la mai multe întrebări, să priceapă viaţa şi rostul lucrurilor. Salustius în consideraţiile filozofice pe care le face, ca introducere la tratatul lui de istorie, arată că omul trebue să nu treacă prin viaţă aşa ca celelalte animale, care sunt supuse pântecelui, şi fiecare trebue să se străduiască a-şi lămuri cele ce vede în jur şi a-şi cultiva astfel spiritul. Newton, pentru că n’a vrut să considere ca un lucru de sine înţeles căderea unui obiect la pământ, şi a căutat o explicaţie la acest fenomen, a fost condus să descopere marea lege a gravitaţiei universale. Fiecare dintre noi a avut în mână o placă de gramofon. Şi nu puţini vor fi fost acei cari se vor fi întrebat cum se face o asemenea placă, cum se poate imprima vocea omenească, aşa încât să fie apoi redată prin vibraţia unui ac, care trece prin şanţurile plăcii. Lămuriri complete asupra tuturor acestor probleme şi explicaţiuni amănunţite de cum se fabrică o placă din momentul când această placă nu înseamnă decât un amalgam de substanţe chimice, le găsiţi în revista „REALITATEA ILUSTRATĂ“ care a apărut ori în 32 pagini cu un mare supliment fotografic de la manevrele regale. Vreţi să filmaţi, domnişoară ? Desigur că acesta este un vis vechi al dv., pe care din diferite motive nu l aţi putut vedea îndeplinit, fie din cauză că ţara noastră nu posedă studio-uri unde să vă puteţi afirma talentul şi fotogenia, fie că n’aţi avut posibilitatea de a pleca în terni mirajului, în Hollywood—cetatea filmului acolo unde un real talent se poate într’adevăr valorifica. Publicul cititor cerea de mult o serie de articole descriptive ale acestei patrii a filmului, articole care să-l plimbe prin citadelă, prin studiouri şi mai cu seamă din viaţa şi intimităţile marilor vedete. Iată că această cerinţă a marelui public este satisfăcută azi de excelenta revistă „Realitatea Ilustrată“ care a apărut recent cu un bogat material informativ şi beletristic, 150 clişee din ţară şi din străinătate şi un supliment ilustrat, gratuit în patru pagini, în care sunt înfăţişate prin fotografii cele mai importante momente ale manevrelor regale. De vânzare pretutindeni. Prețul 10 lei. Documentări şi lămuriri poltice de G. STERE se găsesc de vânzare la toate librăriile şi la biroul de vânzare al Editurei „Adevărul”,— str. Const. Miile, No. 7—îl. Citiţi în „Adevărul Literar şi Artistic“ CASANOVA, RAPSOD AL IUBIRII MASCULINE de Stefan Zweig ADEVERU1.Sâmbătă î N oetmbrie A fost sentimental; a plâns omenirea care a şi uitat grozăviile războiului mondial şi se gândeşte acum la altul. A acceptat fatalitatea. Sunt pentru apărarea naţională, — a exclamat d. Herriot — nu vreau să las Franţa pradă unei noui invaziuni; vreau însă ca guvernul francez să ia iniţiativa unor măsuri cari să ducă la dezarmarea tuturor în acelaş timp. In 1924, când am fost la putere, am făcut protocolul care rezolva totul. Dar Protocolul n’a fost ratificat, fost ovaţionat, oridecâteori d. Cot ca d. Cot; el n’a spus că Franţa — şi mai târziu d. Herriot — i-a are datoria morală să dezarmeze, pomenit puntele. Lăsăm deoparte cuvântările cari au urmat celeia a d-lui Cot ca sa venim la discursul d-lui Herriot. Fostul prim-ministru a spus la început că printre partidele de dreapta „sunt oameni cari vor să rămăie fideli politicei de prestigiu care a pierdut monarchia IM Ludovic al 14-lea, apoi Imperiul lui Napoleon şi care ar pierde cu siguranţă Republica dacă aceasta ar comite nebunia să facă o astfel de politică“ „Am învins în ultimul războiu, a zis d. Herriot, dar am avut cu noi popoarele libere ale lumei. Să nu uităm acest lucru. NOI NU VOM FI NICIODATĂ NAŢIONALIŞTI“. După ce a adus un omagiu d-lui Briand, a vorbit de apropierea franco-germană. Am notat următoarele: 5.Dacă nu reuşim să ajungem la o împăcare sinceră între Franţa şi Germnania, apoi să nu mai căutaţi aiurea , pacea nu e posibilă. Trebie să rezolvim vechiul conflict istoric,, care ne separă. Trebue să facem totul ca cele două naţiuni cari au atâtea comori de inteligenţă să cază de acord. Dacă nu obţinem aceasta, trebue atunci să dezesperăm de viitorul civilizaţiei". Dar cum să se ajungă la un acord ? D. Herriot vrea ca Franţa să sprijine pe republicanii germani. „Am făcut aceasta, a declarat dânsul, când am fost la putere , o voi face mâine iar“. Federaţiunea europeană ar trebui, după fostul prim-ministru, să înceapă prin înţelegeri în domeniul economic şi nu politic, cum propune d. Briand. Dar pacea ? D. Herriot n’a vorbit !. MOȚIUNEA Extragem din textul votat două pasagii. „Congresul cere ca guvernul francez să profite de ocazia reluării lucrărilor de către Comisiunea pregătitoare a dezarmării pentru a propune un proect foarte concret, în spiritul Protocolului şi a cărui acceptare de către toate statele ar duce la o dezarmare generală, simultană, progresivă şi controlată. „...Salută cu satisfacţie sforţările întreprinse în vederea creierii Uniunii europene, în convingerea că naţiunile europene apropiate între ele, organizate în domeniul economic şi politic sub controlul Soc. Naţiunilor, vor realiza o colaborare internaţională fecundă“. S’au depus şi alte rezoluţiuni, într’un stil mai puţin palid ministerial şi mai combativ, dar au fost retrase în urma insistenţelor d-lui Herriot. După cum s-a văzut, moţiunea votată reclamă depunerea unui proect concret, în spiritul Protocolului. Dar Protocolul a fost respins de englezi şi nu e nici o nădejde că-l vor iscăli mâine. Nici germanii şi alţii nu l-ar iscăli. De unde urmează că dacă se leagă dezarmarea de Protocol, dezarmarea nu se va putea realiza. Expoziţia de pielărie, blănărie şi încălţăminte din Parcul Carol Un apel al prefectului poliţiei către cetăţenii Capitalei şi din întreaga ţară Dorind a veni în mod efectiv în ajutorul primei manifestaţiuni economice din industria pielăriei şi încălţămintei am primit preşidenţia comisiei pentru decernarea premiilor şi decoraţiunilor organizatorilor şi expozanţilor primei expoziţii de pielărie, blănărie şi încălţăminte din Parcul Carol, organizată sub patronajul ministerului industriei şi comerţului, de către „Asociaţia tăbăcarilor şi cismarilor din România“, dela 12 Oct. — 12 Noembrie 1930. Cu această ocazie imi fac o datorie de cetăţean a spune câteva cuvinte de cele văzute la această expoziţie. Intr’adevăr, s’a vorbit foarte mult că industria de îMbălţăminte la noi în ţară a ajuns nu numai să se egalizeze cu produsele similare din străinătate, ci industria fină să întreacă în formă şi eleganţă produsele în această meserie, din străinătate. Ca român am simţit un imbold puternic să adresez acest apel către tot ce are mai select şi intelectual Capitala şi întreaga ţară, cât şi întregului public consumator în general din orice strat social, fapt pentru cari apelez către toţi acei ce simt româneşte că Duminică 2 Noembrie 1930, ora 11 a. m., nimenea să nu lipsească dela această solemnitate bucurânduse în faţa unei industrii cu adevărat în floare. Publicul consumator se va convinge că produsele româneşti în această breaslă sunt superioare celor străine şi atât încălţămintea cât şi toate articolele ce se confecţionează din piele au ajuns la perfecţiunea cea mai desăvârşită mulţumind toate straturile societăţei ţării noastre. Nimenea nu şi-a putut închipui sau bănui că prin încălţămintea naţională românească se poate confecţiona de maeştri români adevărate simboluri de artă. Dorinţa mea este ca acei cari îşi fac încălţăminte şi se îmbracă în străinătate, să nu lipsească de a vedea aceste produse româneşti fiindcă numai în felul acesta îşi vor forma convingerea cât de înaintată este această industrie în ţara românească. De asemenea atât patronii cât şi lucrătorii precum şi comercianţii şi angajaţii lor din industria pielăriei şi încălţămintei trebue să participe în număr cât mai mare la această solemnitate, care va avea loc cu următorul PROGRAM Deschiderea solemnităţii de către preşedintele comisiei de decernare a premiilor, d. col. Marinescu, prefectul Capitalei Darea de seamă a expertizei de către preşedinte al Asociaţiei tăbăcarilor şi cismarilor din România, secretar general al expoziţiei, prof. I. R. Petringineriu-Moţu şi delegatul expozanţilor , George Alimănescu, mare comerciant de pielărie şi maşini de cusut. Distribuirea premiilor de către deol. Marinescu prefect al Capitalei, — cu această ocazie se va distribui un premiu în numerar de lei 100.000 şi nouă medalii de aur; al II-lea premiu de lei 50.000 şi 9 medalii de argint; al IlI-lea premiu de lei 10.000 şi 17 medalii de bronz, fiind întocmit un tablou pentru decoraţia organizatorilor şi a expozanţilor şi distribuindu-se un număr de diplome cl. I, ci ii şi a IIl-a. Cuvântul reprezentanţilor ministerelor de industrie şi comerţ şi al muncii şi a d-lui comisar al expoziţiei, ing. G. Timiş din ministerul industriei şi comerţului: cuvântul marei industrii reprezentată prin d. D. Mociorniţă şi a micei industrii reprezentată prin d. Ene Filipescu. La ora 2 masă comună sub preşedinţia d-lui col. Marinescu, prefectul Capitalei, preşedinte al comisiei de decernarea premiilor. La ora 3 reprezentaţii artistice urmate de ceai dansant. Deosebite surprize, matchuri de box şi alte numere artistice din ţară şi străinătate. Intrarea generală lei 5, de persoană. Innurile la masa ex mimă se face la secretariatul expoziţiei până la ora 11 a. m., în ziua serbării. Preşedintele comisiei de decernare a premiilor. Prefectul Capitalei, Colonel GABRIEL MARINESCU Comisarul expoziţiei Ing. G. TIMIŞ din ministerul industriei şi comerţului Epilogul unei loterii “ CLUJ: 30. „ Tribunalul local a judecat azi procesul intentat comerciantului Al. Anca, care a organizat o loterie al cărei câștig era un automobil vechiu. Câștigătorii au refuzat să primească automobilul, declarând că cel expus de comerciant, era nou. După o scurtă deliberare, tribunalul a condamnat pe comerciantul Alex. Anca la șase luni închisoare și 100.000 lei amendă. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 31 OCTOMBRIE Al. Albini, calea Victoriei (Piaţa Palatului Regal) 80, telefon 382/62; Dr. A. Voitinovici, calea Victoriei 206, telefon 207/76; Gh. Dan, calea Uriviţei 183; N. Wasserman, calea Moşilor 249, telefon 202/74; Elvira Straja (Farmacia Rahova), calea Hahovei 120; Aristiţa Bejan, Parcul Radorin (calea Dudeşti) 133, telefon 348/03; C. Hertzenberg, calea Văcăreşti 25; Sebastian Niţescu, Prelungirea bulevardul Ferdinand 8; Dr. Einhorn (Rissdörfer), strada Carol strada Cuza Vodă 63; Al. Munteanu, strada Mihai Vodă (colţ Isvor) 8. Aseară d. prof. I. Petrovici a vorbit in amfiteatrul „Fundaţiei Carol“ despre Charles Renouvier, în Ciclul „Figuri de mari filozofi contemporani“, organizat de Societatea Română de Filozofie. Charles Renouvier, începe conferenţiarul, a fost un mare filozof francez a cărui celebritate însă s’a stabilit târziu, chiar în propria lui ţară. O cauză va fi fost şi faptul că n’a avut talent de scriitor şi acest lucru se iartă mai greu într’o ţară unde aproape toată lumea învaţă cum se scrie şi ajunge să scrie bine. El şi-a propus să transplanteze în Franţa filozofia lui Kant, atât pentru a regenta cugetarea franceză, Care se înfundase pe de o parte în pozitivism şi pe de altă într’o filozofie oficială lipsită de originalitate, cât şi pentru a salva pe Kant, pe care urmaşii săi germani, sub pretextul ameliorării, il alteraseră cu desăvârşire. Renouvier construeşte un sistem filozofic neokantian, dar care nu se mărgineşte la o exegeză a maestrului său, ci, pe baze kantiane clădeşte o concepţii de cu o parte largă de originalitate. Mai înainte de a înfăţişa această concepţie în principalele ei articulaţiuni, conferenţiarul face o scurtă povestire a vieţii lui Renouvier, degajând în lunga sa existenţă (1815—1903), momentele cele mai caracteristice şi cele mai impresionante. Trecând la expunerea filozofică, d. Petrovici desprinde din vasta şi bogata filozofie a lui Renouvier, următoarele idei fundamentale, care se leagă armonic şi constitue axele acestei filozofii. Principiul relativităţii, împrumutat din filozofia pozitivistă este ridicat la rangul de categorie apriorică, a spiritului nostru in sensul lui Kant, care nu concepea Intelectul nostru ca o „Tabula rasa“ ci cu o zestre de idei preexistente, cu ajutorul cărora organizăm datele simţurilor. Renouvier stabileşte şi dânsul un inventariu al acestor idei înăscute, întrucâtva deosebite de acelea din tabela lui Kant, şi le socoteşte ca tipare obligatorii ale cunoştinţei şi ale lucrurilor din afară cari nu pot să existe decât raportate la un spirit cugetător. O altă ideie fundamentală este aceea cu privire la dimensiunile lumii. Deosebindu-se de Kant, şi în opoziţie cu mentalitatea modernă care consideră lumea ca infinită, Renouvier apropiindu-se de concepţia vechilor greci, socoate universul limitat în spaţiu şi timp. Argumentul de căpetenie este următorul: toate evenimentele şi fenomenele lumii alcătuesc un număr. Insă orice număr, fie cât de mare ,este finit, căci infinitul ar fi o mărime ce nu poate fi depăşită, pe când oricărui număr putându-i-se adăuga încă o unitate, este necesarmente depăşit. Renouvier nu admite nici infinitatea lui Dumnezeu, ceea ce îl face în tinereţe să încline către politeism. In sfârşit o a treia idee, ar fi extinderea noţiunii de libertate in toate domeniile existenții, reinstalarea ei în mijlocul naturii de unde fusese isgonită de concepția deterministă, întronată de ştiința pozitivă. Din moment ce lumea n’a existat iu totdeauna — zice Renouvier — ci a apărut la un anume moment, însemnează că s’a produs cândva un prim fenomen ,neprecedat de nimic, prin urmare o creaţie liberă. Dacă a existat la începutul lumii, trebue să existe şi în cursul desfăşurării sale, mai ales că putem constata uneori în experienţă, prezenţa unei activităţi libere, în noi înşine. Nu numai viaţa normală ar fi exclusă, fără existenţa libertăţii, dar după Renouvier, nici cugetarea ştiinţifică n’ar fi posibilă fără existenţa aceleaşi libertăţi. In afirmarea celui mai elementar adevăr ştiinţific — ce pare obligatoriu — se găseşte pe lângă raportul exprimat, o adesiune a noastră, o Credinţă în veracitatea lui. Această credinţă implică libertatea. Dintre ideile lui Renouvier — spune d. Petroivci — concepţia finiţistă, n'a prea avut răsunet şi a întâmpinat numeroşi adversari, ca şi concepţia libertăţii, dar aceasta cel puţin a fecundat alte capete cugetătoare care şi-au însuşit-o şi au dus-o cu glorie mai departe: James, Boutroux, Bergson. Renouvier a avut meritul de a fi simţit nevoia epocii sale de a scăpa forţele creatoare ale spiritului de Încleştarea legilor naturii, implicabil stabilite de ştiinţă. Ne-a restituit astfel autonomia, cu mai mult curaj decât Kant. Această autonomie care lasă individului dreptul de liberă alegere, implică insă pentru dânsul datoria de a alege. Omul nu trebuie să stea în suspensie la răspântia drumurilor, invocând că nu știe pe care să-l aleagă și de care parte să se hotărască. Natura, mama noastră, nu rămâne niciodată in suspensie, ea acţionează in mod constant, iar omul care alege şi porneşte, se va găsi mai aproape de înţelepciunea naturii. Chiar dacă alege greşit, decât acela care cumpăneşte veşnic şi nu se determină niciodată. Conferinţa a fost urmărită de un auditor foarte numeros. Charles Renouvier Conferinţa d-lui prof. I. Petrovici la Fundaţie Caleidoscopul vieţii intelectuale ARTĂ , LITERE, ŞTIINŢE, ţiganii Se vorbeşte foarte rar de ei în presa şi în literatura noastră, şi totuşi este o naţionalitate din România reprezentată printriun mare număr de inşi. Oamenii de ştiinţă, antropologii şi etnografii de la noi li dau o prea mca atenţiune. In ultimii ani, americanii au început să se intereseze de acest popor nomad şi atât de interesant din unele puncte de vedere. Primul care a atras atenţiunea lumii intelectuale americane asupra ţiganilor este compatriotul nostru, cunoscutul scriitor american Konrad Bercogici, care a studiat multă vreme viaţa ţiganilor a căror limbă a învăţat-o la perfecţie. Ţiganii — după ei — ar avea o mentalitate, o morală, o concepţie şi comprehensiune a vieţii cu totul alta decât a noastră. Noi ne indignăm şi ne revoltăm când îi prindem curând. Ii judecăm după morala şi codul nostru. Ţiganii nu înţeleg şi nici nu pot pricepe această indignare şi revoltă. Ei nu au de loc noţiunea şi sentimentul proprietăţii. Ce-i al nostru e şi al lor. Ei sunt un popor cu totul izolat sufleteşte şi de aceea cu greu se pot studia moravurile şi caracterul lor intim. Dar pe americani poporul ţigănesc îi interesează şi din pricină că după cercetările antropologilor şi sociologilor lor, ţiganii formează o rasă care se stinge încet-încet şi nu va trece mult şi nu se va mai şti nimic despre ea. La noi, în multe sate, deşi stau cam izolaţi la periferie, sunt asimilaţi încet încet cu restul populaţiei româneşti. Cei nomazi se sting printr’o excesivă mortalitate infantilă. Totuşi, exemplare splendide de exuberanţă, de vioiciune, de veselie şi de viziune dionisiaca a vieţii se pot vedea în str. Sărindar cana, în aşteptarea apariţiei ziarelor pe care ei le vând publicului, chiuie şi se învârtesc în farandele nebune de veselie. MED. Chaplin îşi scrie „wen Morine Compedia” anunţă că marele Charlie Chaplin îşi va scrie „Memoriile“. Viaţa plină de poezie şi de aventură a genialului artist găseşte in cel ce-o scrie un minunat pevestitor. Precum se sf arbe Chaplin şi-a făcut, întotdeauna, singur scenariile comediilor sale. De când a lansat zvonul că-şi va scrie memoriile, zeci de editori i-au trimis cele mai apetisante propuneri. El însă le-a refuzat pe toate. Fantezia lui Charlie Chaplin a conceput o ediţie de 11 exemplare tipărit din pergament. De ce 11 exemplare? Noua orgă monumentală în Bucureşti La 3 Noembrie 1930 orele 9 seara va avea loc prezentarea orgei monumentale celei noui montată în Catedrala Sf. Iosif. Este cea mai mare din Capitală şi a treia după mărime din ţară. Prezentarea o va face virtuosul la orgă, prof. Franz Xaver Dressier, organistul bisericei evanghelice din Sibiu. Masa claviaturelor acestei orge este independentă de corpul ei, aşezată in faţa ei şi este legată cu orga prin 6155 m. sârmă conducătoare de curent electric. Afară de cele 198 clape împărţite pe 4 tastiere, masa claviaturelor mai este înzestrată cu 67 taste de registre, 268 registre de combinaţiuni libere, 23 butoane, 8 pedale de cuplaj şi un cilindru de crescendo. înăuntrul mesei sunt adăpostite peste 1500 contacte, cari permit să răsune deodată, dacă se întrebuinţează orga plină, peste 100 tuburi la apăsarea miei singure clape. Orga posedă 3375 tuburi lucrate din cositor, zinc, aramă şi lemn. Cel mai mare măsoară 5 m, cel mai mic . 20 mm) Orga întreagă este alimentată cu aer de către două ventilatoare electrice. Unul din aceste ventilatoare este acuplat cu un dynamo de curent slab pentru acţionarea tracturii. Această orgă este cea mai mare din bisericile catolice din România şi este a 230-a construcţie de acest tip. Biblioteca clasică Se pregăteşte o nouă colecţie a clasicilor francezi , care va apare în „Cité des Livres“. Operile marilor clasici va fi prefaţate şi nu totul îngrijite de către scriitorii contemporani cei mai de valoare ai Franţei. Astfel operile Iui Francois Villon va fi prezentate de d. Auguste Longnon, Mathurin Régnier, de d. Lucien Dubech, Rabelais, de d. Pierre d’Espezel, romanele şi povestirile lui Voltaire, de d. Jacques Bainville, Moliere, de d. Jacques Copeau, Paul et Virginia de d. Pietre Varillon; Ie Petit Caréme de Massillon, de d. Marcel Dueros ; Ronsard şi istoriile lui Froissart, de d. Henri Longnon şi Jean Racine de d. Lucien Dubech. Lectură interesantă Un cititor englez, dar un cititor de ispravă nu de duzină ,a cumpărat Paul şi Virginia, într’o ediţie franţuzească mai veche, de la anticari. Antrenat de Carte, a ajuns până la sfârşitul ei. Dar aici a văzut cu neplăcere că ultimele două file sunt lipite. A luat repede un ebup-papier şi le-a desfăcut binişor. Când a terminat operaţia, dintre foi au căzut două hârtii. Prima era o bancnota de cinci mii de franci, iar a doua o scrisoare cu următorul cuprins: „Cititor serios, prieten bun cărţii acesteia, pe care ai urmărit-o până la capăt, meriţi recompensa aceasta”. CHARLIE CHAPLIN în particular Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL. — Femeia şi CINEMA JUPITER. — închis pentru renovare. CINEMA FILANTROPIA. — Cavalerul Paiaţă. _ TEATRUL VENTURA. — Grand hotel şi când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA. — Nunta cu repetiţie. TEATRU ELITE. — Revista „Să vezi şi să nu crezi” de Nicon, Nican. Vikin și „Figaro” cu Marie Bell, Arlette Marchal. TEATRUL LYRIC. — Duminică 26: Roland de Jassy și ai lui. VARIETÉUL FAMILIAR „OLYMPIA", (Cal. Griviței, 179). Diferite numere. BROADWAY BAR. — „Chat Noir" atracțiuni mondiale. "podei cu Douglas Fairbanks. CINEMA MILANO. — Hagi Murat, sonor şi vorbitor cu Ivan Moutakine. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Regina Neîncoronată (Lady divine) cu Corinne Griffith. CINEMA ŞERBAN VODĂ. — Aventurieri şi hoţi de inimi cu John Gilbert. CINEMA GLORIA. — Nunta Albă, film sonor Cu Billie Dove şi 2 complectări. CINEMA AMERICAN, calea Moşilor, 221. — Sărutul cu Greta Garbo şi Stan şi Bran la cabaret, film sonor. CINEMA RAHOVA. — Fantoma de la Operă cu Lon Chaney, Marty Philbin şi Norman Kerry. CINEMA MARCONI. — Demonul Petersburgului şi trupa de reviste Tucky Eremia. CINEMA PARIS. — Spectrul Verde, vorbit in limba franceză. CINEMA MODEL. — Mătrăguna cu Ivan Petrovici şi reporter cinematografic cu Malec şi trupa D’Ayol-Bruno TEATRUL ROMA CINEMA. — Jurământul Ciudat cu Fred Tomson. La fine o comedie. Seara artişti. CINEMA MARNA. — Farmecul Dunărei şi trupa Titi Mihăilescu cu Violeta Ionescu. CINEMA MACEDONTA-Teî. — Pat şi Patachon poliţişti, seara artişti. TEATRUL POPULAR CINEMA. — Mascarada Dragostei cu Jack Trevor şi Nocturna. CINEMA DICHIU. — Faust cu Emil Janings, complectare colorată şi comedie. CINEMA LEONARD. — Aventurierul cu Ivan Mosjoukine şi Brigita Helm şi o comedie. CINEMA REGELE FERDINAND. - Venus cu Constance Talmadge, Maxudian, Andre Roame şi o comedie. CINEMA TRIUMF. - Docurile din New-York cu George Bancroft, o comedie şi artişti. ATF.NEUL OBOR. — Dansul morţii cu Gösta Ecmann şi o comedie. CINEMA ARTISTIC. — Ave Maria cu Werner Pittschau şi Ives Arian şi o complectare. CINEMATOGRAFE CINEMA TRIANON. — Regele Jazzului cu John Bohles şi Jeannette Loff. CINEMA REGAL. — Giovanna cu Maria Corda. CINEMA SELECT şi BULEVARD PALACE. — Pe frontul de Vest 1918. Mm sonor cu Kampers. Gustav Diessl CINEMA ROXY. — Ciuleandra cu Hans Stüwe, Jeana Popovici, Elvira Codeanu şi Bălţăteanu. CINEMA FEMINA. — Patru draci, cu Janet Gaynor etc. CINEMA CAPITOL. — Ciuleandra cu Bălţăteanu, Jeana Popovici, Elvira Godeanu etc. CINEMA „VOX“. — Pe când eram împreună (film vorbit şi cântat în lim-Ro frQripprzS) CINEMA CORSO. — Atlantic cu Willy Forst şi Fritz Kortner. CINEMA A. R. P. A. — (Sala Franklin) Kean (Dezordine şi Geniu) cu Ivan Moujoukine. (Sala Episcopiei). Oraşul roşu cu Ana May Wong. CINEMA „TERRA”. — Ivan Moujoukin în Preşedntele Hole. Gibson aventuri şi trupa Jean Revo. CINEMA TOMIS. — Aghiotantul ţarului cu Mosjoukin şi Pat şi Patachon în Pasageri orbi. CINEMA RFX. — „Sărutul", film sonor cu Gretta Garbo şi două complectări sonore. CINEMA „OMNIA“. — Piratul negru cu Douglas Fairbanks şi Billie Dove. De vorbă cu Erich- Maria Remarque Se ştie că autorul romanului „Pe frontul de vest nimic nou“ — n’a acordat niciodată vreun interwiew şi nici nu intenţionează să facă aceasta. Lui Remarque îi displac cu desăvârşire interwievurile. A fost sincer şi a mărturisit cândva aceasta. Totuşi întâlnit de d. Frédéric Lefèvre şi de un amic comun al lor d. Frédéric Hith, care publică acum o carte întitulată: „Hitler ou le Guerrier déchainé“, — a putut fi făcut să vorbească. „Eu am convingerea, a spus Remarque, că nimeni in Germania nu doreşte războiul şi că nici nu există dorinţa de războiu in sufletul poporului german“. Apoi , Erich Maria Remarque a vorbit despre noul său roman şi anume despre adaptarea oamenilor ieşiţi din tranşee la condiţiile de viaţă de după războiu — este tema noului său român. In franţuzeşte romanul are să se cheme: Aprés. In Germania, titlul nu este încă fixat. Cartea se crede că va avea un succes neobişnuit până acum în istoria literaturii. Cărţi două A apărut PENALIŞTII ROMANI (Vasilake Petroni, B. Boerescu, C. Eraclide, Al. Creţiescu, G. Costa-Foru, I. I. Condeescu şi I. Tanoviceanu) de P. Ionescu-Muscel. Teoria abuzului de drept de Adrian Ghinescu. Cărţi noui franceze E. Pélissier, Ténébres (Renaissance du Livre). Albert Desbronches, Amesrustiques (j. Peyronnet et Cb.). Pierre Loti, La Miette de Phiioe (Ed. Liţterah-es, Madrid), trad. Boris Bureba. Georges Duhamel, Escenas de la Vida futura (Trad. Boris Bureba). (Ed. Literaires, Madrid). Georges Driedman, Votre tour viendra (N. R. F., ed.). Louis Francisc, Daria ou la Médée, contestée (N. R. F. éd.). Audiberti: L’Empire et la Trappe. (A la Librairie du Carrefoiur). Artista Simone—romancieră D-na Simone, marea artistă dramatică, a scris întâiul său roman: Le Désordre. El va apărea în ziua de 5 Decembrie. Este povestea „unui suflet ce a întâlnit, din întâmplare, un corp şi care face şi el ce poate“. Conferinţe D. Jean Malye, delegatul general al asociaţiei Guillaume Badé din Paris, ţine Vineri o conferinţă despre: „L’Etat actuel du développement des études classiques en Europe”. Conferinţa va avea loc Vineri 31 Octombrie 1930, în Aula Fundaţiei Carol I, la orele 9 seara precis. F esti val u i ¥ irg i l i u Duminică 2 Noembrie are loc, în sala cea mare a Ateneului Român, la orele 5 după amiază, festivitatea vergiliană. Vor vorbi: d. ministru Prezziosi, din partea Italiei, d. N. I. Herescu, din partea „Revistei Clasice”. Vor conferenţia d-nii profesor D. Burneanu şi I. Valaori, înfăţişând opera şi însemnătatea lui Virgilius, D-na Aura Buzescu va citi în traducere, câteva fragmente din opera poetului. Intrarea liberă. ERICH MARIA REMARQUE Lectura era, fără indoială dintre cele mai interesante şi plăcute. INFORMAŢII D. I. Mihalache, ministru de interne, care face ancheta ştiută, în Basarabia, se întoarce Duminică în Capitală. Astăzi Vineri 31 octombrie, ora 6 jum, seara, va avea loc la ministerul afacerilor străine obişnuitul ceai al presei. Domnii reprezentanţi ai presei străine şi române sunt rugaţi a lua parte. Ministerul instrucţiunii a aprobat înfiinţarea mai multor secţiuni primare pe lângă şcolile primare din 13 comune din Ardeal şi Banat. D. Niculae Ghimbăşeanu, inspector general în ministerul muncii, a inspectat dăunăzi Casa centrală a asigurărilor sociale din Ardeal şi Banat şi a făcut constatarea surprinzătoare că această instituţie are un deficit bugetar de 30 milioane lei. Funcţionarul superior a putut constata şi complecta lipsă de organizare a caselor cercuale din Transilvania. Ni se semnalează faptul de necrezut că medicii spitalului din Aiud n’au primit încă salariile pe luna August. In piaţa Bibescu-Vodă, la intrarea principală, s’a instalat de primăria Municipiului un pavilion, în care funcţionează un cântar gratuit sistem Berkel, pus la dispoziţia publicului. Orice reclamaţiuni contra neguţatorilor cari nu cântăresc cinstit, se vor adresa direcţiei bunurilor municipiului, din piaţa Bibescu-Vodă.