Adevěrul, noiembrie 1932 (Anul 46, nr. 14979-15003)
1932-11-01 / nr. 14979
Pagina 2-a Iodia, care inseamnä „echipaj“ (echipajul unui vas), dar mai inseamnä „ceatä“, „adunare de mai multi oameni“. Dupä aceastä digresiune, sä ne intoarcem la chestiunea propriu zisä. Cu cat citim cumai mare atentie scrierile lui Caragiale §i cu cat, pentru a avea un criteriu de indrumare §i de comparatie, citim ceea ce au scris si a?a cum, din punctul de vedere al limbei, au scris scriitorii romäni de acum 30 sau 40 de ani, cu atat ne intärim in credinta cä, in ce priveste intrebuintarea grecismelor, Caragiale face o exclutie — bine inteles, o exceptie fericitä, in sensul cä el e singurul scriitor roman, care — precum am lämurit §i in foiletonul anterior — a stiut sä intrebuinteze mai exact, mai la locul lor si mai in intelesul lor adevärat cuvinte si expresiuni grecesti. Intr’o ordine de idei asemänätoare, avem motive puternice :ii ne indoim cä toate grecismele lui Caragiale erau in limbajul familiar si comun de acum 30 sau chiar 40 de ani. Sä recitim, de pildä, bucata „Kir Ianulea”. Acesta, vorbindu-si singur, zice: „Daca esti särac, du-te intr’o politie bogatä“. Cuvantul grecesc „politie“, in loc de „oras“, nu cred cä era in limba curentä de acum 30 sau 40 de ani. Tot asa cum, dacä nu se uitase „filotimia“, care se aude si astäzi, cred insä cä nu mai era in uz cuväntul „hristoitie“. Deasemenea, dacä admitem cä in vremea aceea se mai putea spune de coana Acrivita cä joacä „apilpiritä“ (desperatä), nu credem insä cä „zulierä“ mai putea fi intrebuintat in loc de „geloasä“, sau cä s’ar fi spus cä „se intorceau dela tacsid“, in loc de „se intorceau de la cälätorie“. Iar’ „simpatriot“, in loc de „compatriot“, puteau intrebuinta doar grecii, nu putea fi insä, acum trei, patru decenii, un cuvant „al limbajului familiar §i comun“. Aceiasi observafie e valabilä pentru cuvinte ca „icusor” (monedä de 20 de lei vechi), „evghenisti“ (nobili), „sevas“ (respect) etc. Iar numele de familie pe care Caragiale il dä cäpitanului Manole, numindu-l „Manole Gaiduri“, ceea ce inseamnä „Manole Mägarul“, intäreste si mai mult temeinicia afirmatiilor mele. ★ In foiletonul meu, scriind in treacät despre grecismele lui Caragiale, spuneam cä „inchid acest capitol“, läsänd cercetarea acestor grecisme in sarcina unor mai binni cunoscätori ai limbei grecesti. D. Petronius m’a silit sä-l deschid din nou, ceeace am fäcut cu o väditä placere. Constat insä cä din cauza aceasta, nu mi-am realizat promisiunea de a scrie despre elementele arabe si persane, intälnite in povestirea Kir Ianula“. Sper sä o fac intr’una din zilele urmätoare. fl. Bacaria * Räceala Gripa Junghiurile durerile reumatice, durerile de cap,slabiciuni, ameteli, le evitati prin frictiuni cu renumitul Dinna Franzbranntwein. Feritivä de surogate ele fiind färä nici un efect. Palatul justitiei APELUL SOCIETATII „CALCULATOR“ A FOST RESPINS Dupä cum am anuntat societatea „Calculator“, fäcuse apel contra hotäririi presedintelui tribunalului prin care se respinsese cererea societätii de a se da ordonantä prezidentialä pe baza art. 66 bis din procedura civilä pentru pästrarea drepturilor numitei institufii din contractul intervenit cu regia loteriei statului. De,asemenea si pentru ca Regia sä fie impiedicatä de a se atinge de scriptele si registrele societäji aflate in localul loteriei. Dupä desbateri cari au durat cäteva zile, tribunalul a dat ori sentinta prin care respinge apelul societatii Calculator, confirmand In totul decizia presedintelui. In legäturä cu aceastä afacere afläm cä inainte de a fi judecat apelul, societatea Calculator a intentat acfiune de fond contra Regiei si ministerului inaintea comisiei de arbitri preväzutä prin contract. Prima sedinta a procesului va avea loc in ziua de 10 Noembrie. CONDAMNAREA UNOR DEFRAUDATORI Tribunalul Ilfov sectia Ill-a a dat ori sentinta in procesul intentat functionarilor Gheorghe Ionescu si Gheorghe Bulescu, acuzafi cä fiind in serviciul societäfii de gaz si electricitate, au comis fraude in sumä de 2 jum. milioane lei. Prin aceastä sentintä Ionescu a fost condamnat la trei ani inchisoare, iar Seulescu la un an inchisoare. In 1401 Istoria Moldovei inträ, cul lexandru cel Bun, intr’un vad UiniStit, dupä furtunoasele timpuri . trecute sub predecesorii sal. _ di In locul schimbärii dese ?i präcestuite a domnilor de panä acuma, n i a?eazä o domnie statornicä, care bine 32 de ani §i in care timp Molinova poate sä räsufle si sä intäreas- trä, puterile si asezämintele ei. Putin insemnatä prin fapte räzboinice, ti amnia lui Alexandru cel Bun se is eosebeste prin incercäri de organi, сг ire in toate ramurile $i daca Bogdian fu intemietorul militar al Molnovei, Alexandru poate trece eu d rept cuvant ca cel ce aSeazä pe ji ■ainlce temelii viata viitoare a tä- r£ arului stat. fiii La venirea lui Alexandra in scauul Moldovei, tara era ruinatä prin iptele necontenite, petrecute infcre omnii ce fusese inaintea lui. In irivinta politicä ea cäzuse cu togil sub Poloni, care isi luase chiar dreptul de a a privi ca o parte inzdregitoare a monarhisi lor. Astfel päsim in anul 1401, acela in care Alexandru se urcä pe tron, pe regg ele Vladislav Iaghellon dand fru- telui säu Swidrigel, rämas duce da silvania, intinse proprietati atat in cociolia cat §i in Moldova . Fiind pus de Mircea in scaun, ii are avea interes de a-si recäftiga pästra prietenia Polonilor, cam A rrburatä din cauza incheerei traditului de aliantä al lui Mircea cu nigismund, Alexandru poate in toatä p nn?tea sä se punä bine cu acest tingent, färä de invoirea cäruia chiar cu greu ar fi putut pästra soroana Moldovei. 1 Cihiar in anul 1402 Alexandru, cu tonsimfimäntului divanului säu, luä credintä regelui Vladislav in Sueava, cu conditie ca regele sä nu mai sustinä alt pretendent. Regele isä, nesigur pe vecinica nestatornire a Moldovenilor, obligä pe uii din boierii fruntasi ai lui Alexandru sä fure deosebit credinta reelui si regatului Poloniei, chiar situnci cand palatinul Alexandru ’ar räscula in contra lui. Fatä insä a caracterul cel pacinic ?i supus alui Alexandru, asemenea ingrijiri erau de prisos. El multumeste inotul placut Polonilor, care cereau nereu repetate inchinäri. In 1404 Alexandru se duce in peroanä la Camenita, pentru a recunoa§te legäturile de vasalitate. In 1407 el se duce din nou la Lemberg, insotit de cei mai inalti sfeilici, pentru a reinoi legäturile de credinfä ?i jurämantul lui este repetat in 1415 ?i 1419. Intre indatoririle ce-i impuneau impunerea lui cätre Poloni, era mai ales ajutorul armat la expeditiile lor. Izbucnind räzboiul intre Polo- 1 nia ?i cavalerii Teutoni in 1410, a- cestia ajutati de impäratul Sigis- 1 mimd, Vladislav ridicä o armatä , compusä din Poloni, Boemi, Sile-1e zieni, Litvani, Rusi, Tätari $i Valachi. Tot atunci Alexandru ajutä $1 cu bani pe Vladislav, imprumutändu-1 cu 1000 de ruble de argint, pentru care regele Polon dä lui Alexandru ca amanet Sneatinul, Colomeia $i Pocutia. Dacä mai adäogim amanetul constituit lui Petru Musat, cänd el ia Halciul ca sigurantä pentru imprumutul de 3000 de inlle fäcut tot regelui Vladislav, atunci gäsim cä intreg tinutul marginal al Poloniei cätre nordul Moldovei, era zälogit acesteia. Nu se gändeau atunci domnii Moldovei, cä siguranfa luatä de ei pentru banii lor, va sluji mai tärziu de indreptätire Austriei pentru räpirea Bucovinei §i a-si crea titluri juridice asupra acestei täri, pretextänd — istoria era cam incurcatä — nu cä Moldova ar fi avut drepturi asupra Pocutiei, ci cä Pocutia asupra Moldovei. POLONIA CALCA TRATATUL Cu toatä aceastä purtare atat de indatoritoare cätre regele Polon, acesta gäse?te de cuviinfä a cälea el indatoririle de credintä, pe care dupä dreptul feodal era dator nu numai vasalul sä le pästreze cätre suzeranui .?i dansul cätre vasal. Anume in 1411 se face o impäcare intre Ungaria $i Polonia, urmatä de un tratat incheiat la Lublin in 15 Martie 1412, in care se preväd urmätoarele conditii privitoare la Moldova. Impäratul Sigismund consimtea a recunoaste regelui Vladislav, drepturile Sale de suzeran asupra Moldovei. In cazul insä cänd Ungaria ar fi amenintatä de cätre Turci, Alexandru trebuia sä-$i punä toate puterile sale in slujba impäratului si Vladislav se lega el insu$i de a indatori la aceasta pe vasalul säu. In cazul insä cänd voevodul Moldovei ar refuza de a se supune, el era sä fie scos si tara lui impärtitä intre ambele state, dupä o linie ce ar incepe dela muntii unguresti, ce vin intre Moldova $i tinutul Sepenicului längä Siretiu ?i trecand printre Iasi si Barlad, s'ar opri la Marea Neagrä, intre Chilia Cetatea Albä. Partea deasupra liniei ar veni lui Vladislav, cea dedesubt lui Sigismund. Cinci ani dupä moartea unuia din regi, trebuia sä se intruneascä o comisiune mixtä, care sä hotärascä la care din cele douä state contractante Moldova trebuia sä rämänä vasalä. Deci Alexandru cäpätä cunostintä ■ despre tratatul de la Lublin, el ca om intelept, ?tiind cä prietenia intre I Ungaria si Polonia era o clädire , inältatä pe nisip, urmeazä inainte a pästra credinta cätre regele polon, dändu-i trupe in ajutor in anul 1414 si depunand in 1415 jurämäntul, dupä cum s’a arätat. „Este greu de a duce mai departe respectul datorit unui suzeran $i de a observa cu mai mare sfintenie indatoriile luate cätre el. Cänd se gändeste cineva cä aceste lucruri se petreceau la o epocä atät de turburatä ca inceputul veaculu al XV-lea ?i cä asemenea exempli era dat de un principe ai cäruia predecesori cunoscuse si pusese atat de putin in lucrare credinta in jurämant, va märturisi u§or cä , a.y purtare era insuflatä lui Alexandru nu numai de o politcä inteleaptä s sänätoasä, dar incä $i de o adeväratä inältare de idei si de simti minte . --- U itäd,, -Cele preväzute de Alexandru se implinirä in curand. Relatiile dintre Vladislav si Sigismund se inäspurä din nou, si cänd in 1419 Alexandru cel Bun veni sä depunä iaräs i jurämäntul regelui Vladislav, el trebui sä se oblige a fägädui suzeranului sau ajutor la vreme de nevoie in contra regelui unguresc. Tratatul dela Lublin se desfiintase. Totu?i du?mäniile nu puturä sä se isce intre Ungaria §i Polonia din cauzä cä in 1420, Turcii dupä ce aduc pe Dan al II-lea in Muntenia, nävälesc ?i pradä sudul Moldovei. Alexandru trimite dupä grabnic ajutor trei stafete una dupä alta la regele Vladislav Din fericire Turcii se retra dupä ce predä cätva timp tinuturile sudice ale tärii. SOJJILE LUI ALEXANDRU CEL BUN Alexandru cel Bun fusese cäsätont intäia oarä cu o princesä maghiarä din Transilvania Margareta. de Luzont, fiica lui Stefan de Lo.. zont, voevodul acelei täri. Trimisul papei, Bandini, care fäcu vizitatie bisericilor catolice din Moldova in anul 1646,, spune cä au vazut in Baia piatra mormäntalä a acestei sotii a domnului moldovan, pentru care Alexandru zidise chiar acolo biserica catolicä, in care dansa fu ingropatä in anul 1410. In prima perioadä a domnei sale, Alexandru cel Bun, era in legäturä de familie cu Ungurii ?i in bune relatii politice cu polonii, ceea ce explicä in destul domnia lui cea linistitä. Dupä moartea sofiei sale dintäi, el cautä o nouä legäturä de cäsätorie la Poloni, luänd de sofie in 1411 pe Ringala sau Maria, sora regelui Vladislav. ALEXANDRU CEL BUN De?i atare insofire nu-l apärä deocamdatä de pericolul tratatului dela Lublin, se vede cä Alexandru cel Bun lucrase intelept, incuserindu-se cu Polonii, deoarece aceste relafii de familie il fäcurä sä men- , finä credinta cätre Polonia, contribuind astfel la desfacerea acelui tratat. Este in destul de insemnät cä chiar din primele timpuri ale constituirii statelor romane, cänd ideia politic era incä de pe atunci puterncä, sä intälnim atat in Muntenia pe Alexandru Basarab, flnänd in cäsätorie pe catolica Clara, cät si in Moldova pe Alexandru cel Bun, avänd §i incä pe ambele lui sofii de aceastä religie, dovadä cä simtul polite era incä de pe atunci puternic desvoltat la romäni si cä ei puneau mai presus existenta si intärirea statului lor decät credinfele religioase. Inräurirea exercitatä insä de aceste douä femei asupra lui Alexandru, trebuia sä-1 impingä dela sine la intinderea si läfirea catolicismului in Moldova. Dupä cat s-ar pärea, cätre sfarsitul domniei lui, credinfa apusanä fäcuse atat de mare progres in Moldova incät ajunsese chiar a converti pe mitropolitul tärii Grigorie, de?i poate aceastä convertire nu era si ea decät un joc prefäcut, menit a mäntui interesul politic. Cel pufin intälnim un curios document, doi ani dupä moartea lui Alexandru cel Bun, un slav conduct eliberat de papa Eugeniu lui Grigorie arhiepiscopul Moldovalahiei,eare ar fi trecut la religia catolicä, spre a se transporta in mai multe parfi ale lumei, spre marirea si sporirea credinfei catolice. URMA^II Alexandru cel Bun avu cate un copil dela fiecare din aceste doua sofii, pe file dela Margareta ?i pe Stefani dela Ringala. In 1421 Alexandru cel Bun se despärfe?te insä de Ringala ?i dä fostei sale sofii, pentru sustinere, venitul a douä ora?e din Moldova, Siretul si Volhovatul, precum ?i o pensie in bani de 600 de zlofi, ducafi sau fiorinli rusi unguresti, in douä carduri, care dacä nu ar fi ,räspun?i regulat sä se urce la indoit ! ?i regele polon sä aibä dreptul pentru incasarea acestei sume, sä pu. . na la oprealä pe tofi negustorii moldoveni, pe care i-ar afla in Polonia. Acesta era modul de implinire pe atunci a datoriilor dela persoane ce 1 locuiau in fara sträinä. Se apuca pe ■ cel intai conafional al lui, ce se ■ afla in fara creditorului ?i se exe■ cuta de datorie, rämanând acestuia, dreptul de a apuca acasä la el, pe L acel ce platise pentru dânsul. Dacä i mijlocul era nedrept si barbar, ne se poate tägädui cä era practic. Desfacerea cäsätoriei lui Alexan-dru de Ringala, nu avu urmäri des- 3 binätoare asupra relafiilor sale era Polonia. Din potrivä tocmai pentrr a nu da loc la o asemenea inter - pretare, vedem pe Alexandru ce . Bun cä dä ajutor armat Polonilor in 1422 contra cavalerilor Teutoni care iaräsi se revoltase. Alexandri г trimite fostului säu cumnat 400 de cäläri, sub conducerea spätariului Coman. Aceastä micä o?tire romäni i?i cä?tigä un renume nepieritor sure zidurile cetäfii Marienburg, dir Brandenburg.Surprinsi prin truipä de cavaleri mult mai numeroasä de cat ei, Romänii „intai s'ai fäcut a fugire de i.au insirat gonindu-i spre pädure si indatä pedestrandu-se, le-au sägetat caii sul a Nemfi, de le-au cäutat a dare do i, si atunci ai nostri s’au incaerat ? ;i marte moarte au fäcut intr’insii“. .. I In 1426 pe timpul cand Ungurii dau ajutor lui Dan al II-lea, pentria rästurna pe fratele säu Radu al-lea din scaunul muntean, vine o oaste polonä in Muntenia panä Bräila, sub Cobilenie Grimaliere este insofitä de un corp de Moliveni. Acestia dupä ce asteaptä mä luni, väzänd cä impäratul Sismund, care promisese cä va trece marea in contra turcilor, nu mai ie,se intere indäräpt. Ajutorul dat Moldoveni le sluji spre a inlätura pericol de mai tärziu. Anume in 29, impäratul Sigismund care era uma iaräsi in bune relafii cu Vlamir, isi aduce aminte de tratatul la Lublin si pretextand cä Alexndru cel Bun, ar fi refuzat a-1 ura in lupta ce avuse cu Troii , 1427, cere dela Vladislav sä punä lucrare clausele relative la im.rfirea Moldovei. Vladislav insä, re-si schimbase pärerea in privi- a lui Alexandru, dupä slujbele atomnice si insemnate pe care le duse dela el, apärä pe vasalul säu, ätänd regelui cä in 1427 Alexan■u asteptase pe impäratul impreu- i cu Polonii douä luni la Bräila, fä ca el sä vinä. Greu este de explicat ce motive i putut impinge pe Alexandru, cä la sfärsitul domniei sale, a se ipärta de credinfa pästratä timp 3 30 de ani regelui Poloniei si a-i dara räzboi, unindu-se cu Svidrin ducele Litvaniei, ce se räsculase mira lui Vladislav. Alexandru insä fu cu totul bätut revenind dela aceastä gresitä inarcare la vechia lui politicä, se imteä cu regele polon, care iartä amnului Moldovei daunele priciuite. Alexandru cel Bun moare pufin mp dupä aceasta. „PRINCIPE BLAND $i BUN“ Figura lui Alexandru cel Bun, rärre intr’un chip foarte viu, in cadrul acelui timp de silnicie si ne eastämpär, tocmai prin contrastul e care’l infä|iseazä cu incunjurirea in care traia. El apare ca tipul nui principe bland si bun, neplecat are räsboaie, dar färä a se teme e eie. Caracterul säu de statorncie exemplarä, il fäcu in tot deursul lungei sale domnii prietenul pionilor. Se vede cä el considera urämäntul prestat, mai mult decat simpla formä, si chiar atunci ând este ademenit al cälea singurä datä, prin unirea lui cu Svirigel contra regelui Poloniei, el se aeste in curänd de greseala comisä, cere ertare si reinträ iaräsi in lurtarea lui de mai inainte. Toatä activitatea lui Alexandru cel bun se miscä pe cämpul cel numai tot in roditor al reformelor si organizärii läuntrice. El intocmeste la mrtea lui dregätoriile deosebite dupä felul afaceriior statului, imitänd cum vom vedea organizarea Munteniei; cautä sä impace neintelegerile eligioase, care desbinase Moldova ,e patriarhia de Constantinopole; aseaza cele trei scaune episcopale Roman, Rädäufi si Husi sub mitroэоЦа de Suceava; intemeiazä mai multe mänästiri mari si frumoase, intre altele Moldavlta si Bistrita, inzestrandui-le cu danii insemnate; in sfarsit infiinteazä o scoalä mai naltä de slavinie in Suceava sub Grigorie Tamblac, Roman din Bulgaria, care venit in Moldova, cu o nisiune din partea patriarhului, rämäne aicea pentru mai mulfi ani. Nici cä se poate un contrast mai mare decat acela intre bländul lemn de pe scaunul Moldovai si aprigul, energicul si viteazul säu ,timpänirea si neutralizarea mutuaniei. Pe cand unul främäntä lumea intreagä, din Asia pänä in Polonia pentru a-si asigura domnia, prin cumpänirea si neutralizarea mutualä a primejdiosilor säi vecini, Alexandru cel Bun duce sub obladuirea Poloniei, o domnie tot atat de lini§titä, pe cät de turburatä si de vijelioasä era aceia a lui Mircea cel Mare. Totusi desi figura lui Alexandru cadra asa de pufin cu timpul in care träia, el stiu sä i se impunä, sä inspire respect dusmanilor säi si conducand fara cu intelepciune, sä se mentinä in ea rästimpu insemnat de 32 ani. Dovadä cä ii toate timpurile si chiar in acele de aprige lupte si de vaj ne främäntäri, omenirea a stiut sä pretuiascä si acele insusiri, care condu pe calea pacinicä si linistitä popoarele spre fericire. Timpurile urmätoare au caracterizat de minun pe organizatorul Moldovei, dänduepitetul de cel Bun, cu care el apare in privazul timpului ca un so vrednic al contimporanului si Mircea cel Mare. LUPTELE INTERNE Aniversarea a 5 veacuri Politica pacifista a lui Alexandru cel Bun Pagini din istoria iui A. D. Xenopol Dela 29 Octomvrie pänä la 6 Noemvrie BIBLIOTECA P entru тор Reprezentálná generalä cu depozit mic se predä. Cästig durabil 100% §i mai mult. Capital necesar foarte mic. Cereti ofertä specialä finnei. „Simes“ Prva Speciialita Fabrika Zileta I. Zilet-Aparatä Na Balkanu, Beograd, Kralja, Ferdinanda 17, Jugolavien. RESTAURANTUL UNIVERSAL GABROVENI No. 12 COMPLECT RENOVAT Zilnic seara grätar si läptärii, bine asortat. Vinuri din cele mai bune surse. Sämbätä ?i Duminicä seara orchestra si jazz sub conducerea maestrului Laslou, primim nunfi si bancheturi, preturi mai eftine ca oriunde, deschis 12 noaptea. Director H. Segal Technician italian tasaturi de lang si bumbac, practica, lungä la stabilimente de primul ordin, organizator experimentat, specialist articole bärbäfcesti si de damä din mätase artificialä, cunostinte perfecte in lucräri obifimuiite Jacquard, acceptä slujbä. Refertote primul rang. Scrift E. Loro Piana, Via Librario 124 Torino, Italia. Cititi Adeverul Literar in curänd va apare STÄNGA Linia generalä a vremii I f la toate cűrfile ' e ditate de Libraria ALCiLAY *• Calea VIctorlel 27 ADEVÉRÜL Cronica muzicalä CsRcertuI de desshidere a! FHarmenieei §i prin acest concert de deschidere a nouei stagiuni simfonice s’a putut vedea progresul la care, intr un viitor apropiat, viafa noasträ muzicalä e chematä sä ajungä. Intemeiem aceastä prezicere a noasträ pe urmätoarele douä elemente: s’au ieftenit lecurile la operä cat si la simfonice; atat premierele operei cat si concertele simfonice sunt difuzate prin radio. Prin aceasta, conducätorii viefii noastre muzicale, au deschis astfel largi porfile prin care publicul nostru sä pätrundä tot mai mult in preajma unei serioase culturi muzicale. Ceiace n’am putut insä intelege este de ce s’a ales Vinerea seara, care mai de mult e avantajos prinsä pentru radio, de Varsovia, un centru muzical de-o importantä autoritate. Oare Luni seara n’ar fi fost mai bunä pentru propaganda noasträ muzicalä prin radio, stiut fiind cä opera tot face relache si in acea seara? Concertul de asearä a avut un program sever poate, dar de-o cantare incontestabilä. Din el vom releva in primul ränd admirabilul poem simfonic al lui Strauss, Ein Heldenleben, pentru interpretare cäruia d. Georgescu s’a aflat incomparabil. A fost o executie care nu ne poate face decat cinste oriunde peste hotare. Strälucitoare a fost d-na Silvia Chelaru-Serbescu, in Fantäzia Indiana a lui Busoni, pentru pian si orchestra. Desi el opera de un exotism greu de apropiat, prin interpretarea de care s’a bucurat, a pärut infeleasä de public, pläcand chiar foarte mult. Adäugäm cä noi am gäsit pe admirabila pianista intr’un uimitor progres, ca tuseu si infinite subtilitati de cea mai finä muzicaiitate. Foarte frumoasä a fost si interpretarea primei bucäfi, Passacaglia, de Bach (originalä pentru orga), foarte savant orchestrata de Respighi. ^ Alcätuirea acestui program, cu douä prime audifii si o piesä originalä — De la Matei cetirea d-lui Otescu — e cât se poate de fägäduitoare pentru noi si nädäjduim cä ne-a fost datä asearä ca model a ceia ce are sä urmeze. Sym Masuri in Franta contra dumpingului PARIS, 29 (Rador). — Ministrul comertului va depune la Camera in curand un proees de lege tinzand la combaterea dumpingului extern. Proecftul va autoriza guvernul sa ia prin decret toate dispozifiunile impotriva masurilor de dumping, cari eventual ar putea fi aplicate de unele färi sträine. Asociatia pentru apärarea intereselor comercianjilor §i industria^ilor Persoana juridicä. Informafiuni comerciale si industriale. Referinte. Serviciu de incasso. Reprezentarea intereselor in falimente, lichidäri judiciare, concordate. Lichidäri amiabile si orice aranjamente intre debitori si creditori. Secfie specialä pentru urmärirea diverselor cereri de naturä administativä adresate de persoanele din Capitalä sau provincie. Lucreazä prin corespondentä pentru evitarea deplasärilor si cheltuelilor. Filiale in principalele orase din tarä si sträinätate. Sediul in Bucuresti, strada Const. Mille No. 16. . . acfioneaza repede sigur la peismatism / ouie _ Duvertise Cap / Aripi Sciatica, lumbago, raceli ?i nevralgii. Dizolva acidul urlet 6000 de atestate medicale! Eficace chiar $i tn cazuri cronice. Insialati asupra Total-ului! INFORMATIUNI Aflam din Paris d. Georges Goulon, de foarte multi ani director al cunoscutei publicatii franceze „Agence Econothme et Financiere“, unul din francezii cari cunosc cel mai bine tara si care a manifestat totdearma sentimente de simpatie si prietenie pentru dansa, a fost numit comandor al Legiunii de onoare. Numirea s'a facut cu prilejul promotiunii speciale pe care guvernul francez a hotarit-o pentru a recompensa cu Legiunea de onoare pe cei cari s'au distins prin serviciile aduse .Expozitiimnii coloniale de acum un an. D. Georges Colllon a fost in trecut director al sectiuniii financiare a Africei equatoriale. Inaintarea la gradul de comandor va bucura desigur pe numerosii amici pe cari d. Georges Coulon ii are la Paris si la noi. „CONTENCIOSUL“, birou de informatiuni judiciare si administrative, se ocupa cu rezolvarea t-hestiunilor de orice natura inaintea tuturor instantelor judecätoresti sau autoritätilor publice din Capitalä. Sunt scutifi de cheltuelile deplasärii cei din provincie, cärora „CONTENCIOSUL“ le inlesne?te prin corespondentä aranjarea intereselor Si indeplinirea oricäror formalitäfi, lämurindu-i si cu consultafiuni in orice materie juridicä. „CONTENCIOSUL“ funcfioneazä permanent sub conducerea d-lui avocat M. Graur in palatul ziarelor „Adevärul“ si ,1 dimineata”, Bucuresti. In Tara tribunalului din Galati a venit spre judecare procesul administratorului financiar Anghel Mihailescu din R. Särat, invinuit de luare de mitä. Sentinta va fi datä in ziua de 4 Noembrie. La Brasov a fost arestat individul Schächter Martin, de fel din Cernäufi, care are la activul säu numeroase escrocherii sävarsite atat in tarä cat si sträinätate. Primäria Galati a admis urcarea pretului päinii. Painea albä va costa 9 lei ,iar cea neagrä 7 lei kgr. Mäine Duminicä apare No. 27 din excelentul ziar „Comertul“ de sub direcfia d-lui G. Migol, cu urmätorul bogat sumar : Politicianii si negustorimea de G. Migol; Comertul si cartelurile de L. Liiceanu; Conferinta balcanicä de dr. Florian Codrescu; Brutarul de Virgiliu A. Vasotti; Ziua economiei de Stelian I. Popescu; Meni-uri saptämanale de Lucullus; „8“ de L. Ciolpan; Congresul brutarilor de Gr. V. Costescu;; Probleme pentru engresisti de Meny Teneghin; Concurenta de Ion M. Iesanu; Banchetul „Comertului“ de Ion Pribeagu; Polite protestate in ordine alfabeticä; Corespondente din tara si sträinatate; Licitafii; Acte de notariat; Sport; Rubrica contabielor; Bursele de valori, materii prime, pietei. Redacfia si administrafia strada 13 Septembrie 5; Tel. 380-97. 8 pagini mari, 3 lei. Azi are loc la Timisoara congresul meseriasilor si al micilor industriasi din Banat. La el participa si d-nii D. R. Ioanitescu si I. Lugo Seanu. Meseriasii vor cere infiintarea unui subsecretariat de stat pentru mica Industrie, solutionarea somajului, consultarea corporatiilor la elaborarea legilor, unificarea legilor cu caracter industrial si infiintarea Camerelor profesionale de meserii. Soldatul pompier Petre Nistor din Tulcea a cazut de pe cal in timpul unor exercifii. Caii ceiorlalfi soldafi cari il urmau, l’au cälcat, mutilän,du-1 ingrozitor. Comisiunea specialä a ministerului de finante s’a ocupat ori de proectul de buget al ministerului apärärii nationale. S’a examinat deocamdatä numai capitolul materialelor, rämänänd ca ulterior sä se examineze si capitolul de personal. intrunirea cooperatorilor ilfoveni Cooperatorii ilfoveni s’au intrunit eri dimineata la sediul federalei „Ilfov” si au discutat situatia ce s’a creiat bäncilor populare prin noua lege a conversiunei. D. V. TEODORESCU-TINCU, pre- Sedintele federalei „Ilfov”, dupä ce aratä ca legea conversiunei a distrus complect creditul täränesc, propune ca cooperatorii sä intervie la guvern spre a modifica legea in prima sesiune, spre a se clarifica situajia. Totodatä sä se susjie ca dobanda creantelor la bäncile populare sä fie aceea stabilita de adunärile generale si care sä nu treacä de un procent — doi peste scontul Bäncii Nationale —, altfel cä cei 4 la sutä stabiliti de lege nu se poate atrage nici un capital in banci 51 nu se poate sustine nici administratia. Dr. IOAN BANIT-Bränesti aratä cä debitorii nu plätesc, iar deponentii cer insistent depunerile, stare ce a impärtit satele in douä tabere dusmane. D. I. VOICULESCU-Därästi aratä cä legea, la conversiunea de drept, acordä o dobändä de 4 la sutä — ori Banca Centralä Cooperativä cere bäncilor imprumutate aceiasi dobändä 5i in asemenea situatie bäncile n’au cu ce pläti impozite si intretine administratia. Dr. IOAN PETRESCU-Fierbinti crede cä 0 bunä politicä de stat cere refacerea cu orice pret a bäncilor populare. PREOTUL I. POPESCU-OTOPENI aratä cä bäncile populare au avut capitaluri proprii, täränesti de 4 jum. miliarde care prin efectele legii conversiunei sunt periclitate. D. AL. TELLEI-Bucuresti, spune cä in Bulgaria, bäncile populare nu inträ deloc in conversiune. D. TH. STOICESCU-LIPIA BOJDANI expune marea lipsä de credit la sate, unde a inceput sä infloreascä cämätäria, care cumpärä produsele täranilor pe nimic. Mai vorbesc d-nii Stanciu Radu- Ulmi, Timus Bäneasa, I. Bänescu- Gruiu, Ilie Radu-Bolintin si Pr. Marin Popescu, jum., p. m. hotärandu-se noi intraniri cu fruntasi cooperatori din tara. ------ ------------- Berlin , centrul Europei O ocazie unica fie a vizita Berlinul, cel mai interesant oras din Europa supranumit New-Yorkul continentului nostru vä oferä „Realitatea Ilustratä DELA 5—16 NOEMBRIE pentru suaa totálé de 7.420 lei In acest pret se cuprinde intretinerea complecta pe timpul celor 8 zile de sedere la Berlin, biletul de cälätorie cu tren direct dus ?i intors, pasaportul ?i toate vizele, vizitarea orasului cu autocare insofite de ghizi conferenfiari, a muzeelor principale, al Zoolui, cea mai mare grädinä zoologicä din Europa, al celui mai vast studio cinematografic de pe continent a uriasei instalatii al uneia din imensele consortii ale presei germane: „Ullstein Verlag“, a marilor magazine Wertheim, Tietz Karstadt si K. D. W. etc., etc. D. OCT. MOSESCU, diretorul universitatii „Coasta de argint“ va avea conducerea artistica a acestei calatorii de studii. S’au obtinut si vagoane speciale cu paturi. Costul unui pat pentru toate 4 nopti de cälätorie dus si inters este da 900 lei. Aceste locuri de dormit fiind strict limitate, refinerile trebuesc fäcutä de urgentä. Orice alte informatiuni, prospectie si inscrieri la Realitatea Ilustrata, Secfia excursii, str. C. Mille, 5—11. Tel. 3.24.701 iiiinnin a ma ini«i ■■ i Adunarea a luat sfar§it la orele 2С1Щ1 „Radio“