Adevěrul, iulie 1933 (Anul 47, nr. 14178-15204)
1933-07-01 / nr. 15178
Pagina 2-a S&fT Cu 375 lei puteți câștiga 900.000 LEI LOTUL CEL MARE DE CLASA 3-a ■ Tragerea la 5 și 6 Iulie î|r 720 din 100 filil din eleganții cum ||B|părători din Fifth aft] Avenue New || Hit Yorld! cel mai im' iff! pl portant si exclusiv f| ill centru de detail ffl| |la| in lume. spun cî preferă acest fru- PaH mos toc nou AS EVERSHARP Kg I ^DORIC^ ^ Cereţi la toate librăriile din ţară. Depozitar general pentru România Librăria Socec & Co. S. A. Exploatarea brevetelor de invenţiune Nr. 11.390 şi 16.388 Proprietarii brevetelor Regale Române de invenţiune No. 11.390 cu titlul: „Inovaţiuni la cântare de mână" şi No. 16.388 cu titlul: Locaş pentru daltă de oţel (cuţit de tăiat la strunguri sau altele asemenea) cu dispozitiv de reglaj pentru această daltă" doresc a Intra in relaţiuni cu fabricanţi sau antreprenori din ţară in scopul exploatării brevetelor. Proprietarii brevetelor sunt dispuşi a acorda licenţe sau a le vinde. Doritorii se vor adresa biroului de brevete de invenţiuni Theo. Hübner, dr. ing. EMIL SPRESS, Bucureşti, str. Cazărmei No. 9. I 1 Provincie prin mandat poştal (Colectura „HERMES“ , Bucureşti, Lipscani, 20 ; Victoriei, 30 Procesul crimei din st. Pictor Rrra Desbaterile procesului crimei din strada Pictor Romano devin din zi in zi tot mai interesante. Pe ziua de eri au fost audiaţi numeroşi martori dintre cari cel mai interesant a fost d. Panait Cantilli, fratele victimei. D. Cantilli a făcut unele rezerve în ce priveşte felul cum s’a făcut ancheta in jurul crimei şi a dat preţioase indicaţii referitoare la raporturile dintre bătrâna ucisă şi familia ei. Desbaterile vor continua astăzi. Aplanarea conflictului dintre Peru şi Columbia LIMA 28, (Radar). — Telegrame întârziate sosite din Letícia anunţă că la sfârşitul saptămânii trecute a sosit in localitate şalupa braziliană „Esperama", care arborase partionul Societăţii Naţiunilor. Pe bordul şalupei se aflau comisarii Societăţii Naţiunilor. Ei au fost întâmpinaţi in port de către comisarii peruvieni. Ultimele trupe ale guvernului Peruvian au părăsit oraşul Leticia, la un semnal convenit între comisarii republicii Peru şi membrii comisiunii instituită de Societatea Naţiunilor, în cursul unei întrevederi private, rea. era Madame Victor Hugo. Şi cum Madame Hugo era pătimaş iubită de Sainte-Beuve, mahalaua a găsit soluţia: adevăratul autor alsonetului era marele critic. Mai târziu însă s’a putut stabili că femeea care a stârnit această patimă discretă a fost fiica lui Charles- Nodier, doamna Marie Menessier, poetă ea însăşi, autoare de... sonete. Ea a avut cinstea să primească poezii de dragoste din partea lui Alfred de Musset, căruia. î-a răspuns prin sonete. Dar acestui sonet, scris pentru dânsa, nu i-a răspuns, deşi Arvers a scris originalul acestui sonet iu chiar albumul ei. De ce? In adevăr n’a înţeles că e vorba de dânsa? Ori a înţeles, dar dragostea lui o lăsa rece? Sau, şi mai probabil, a citit repede sonetul şi nu i-a sesizat frumuseţea? Greu de răspuns, Arvers a mai trăitul? ani după publicarea sonetului, fără să se fi bucurat de recunoaşterea ei, dar câştigând celebritatea pentru un moment de inspiraţie genială. Sânt câteva versiuni româneşti ale sonetului lui Arvers. O dăm pe aceea apărută, în „Ritmul Vremii“ din Maiu 1926, sub semnătura Ion Gane: In viaţa mea e-o taină şi’n suflet mi-a pătruns. O dragoste eternă într’o clipă se născu. Şi nu-i nici o speranţă, căci răul l-am ascuns Şi n’a putut să-l ştie aceea ce-l făcu. Pe lângă dânsa pururi străin aş fi păşit, Mereu fiind în preajma-i şi totuşi nevăzut, Pe-acest pământ sorocul mi-aş fi ’mplinit, tăcut, Nimic cerând şi încă nimic să fi primit. Deşi-a’nzestrat-o Domnul cu-atâta gingăşie, îşi va urma cărarea 'nainte, făr’ să ştie De murmurul iubirii ce’n urmă-i se ridică. Păstrând credinţă asprei îndatoriri, ceti-va Aceste versuri pline de vraja-i, şi-o să zică : „Dar cine e femeea ?” — şi totuşi nu ghici-va. Ceilalţi traducători în româneşte ai sonetului sânt: vechiul junimist N. Volentin 1, Gr. Perieţeanu şi B. Nemţeanu. Gama O vizita a preşedintelui Senatului din Danzig la Varşovia VARŞOVIA, 28. C Rador). — Agenţia telegrafică, polonă anunţă: In legătură ci preteiarea funcţiunilor de către noul Senat al oraşului Liber Danzig, preşedintele Senatului, d. Rauschning, şi vice-preşedintele, d. Geiser, şi-au exprimat dorinţă de a vizita Varşovia. In urma, acordului intervenit în această chestiune între guvernul polonez şi Senatul Oraşului Liber, data vizitei a fost fixată pentru ziua de 3 Iulie. Vizita are un caracter oficial, in cursul vizitei vor fi discutate chestiuni de actualitate. A apărut BAMBI Povestea unui pui de căprioară de Felix Sutien traducere de Zamfira Dumitrescu Editura Adeverul LEI 40 Putem socoti traducerea in românește a, d-lui Victor Ion Popa, după romanul Marinarii fără teamă — recent apărută în editura „Adevĕrul” ca pe cea dintâi traducere românească din opera lui Rudyard Kipling, întrucât tot ce s’a tradus până acuma — extrem de puţin — este fragmentat şi publicat prin periodice. Nu-mi explic de ce un autor atât de popular ca scriitorul englez n’a fost încă transpus în româneşte, decât prin faptul că traducerea uneia din cărţile sale — oricare — este extrem de anevoioasă, aproape insuportabilă. Nu numai termenii tehnici — marinăreşti, pescăreşti, vânătoreşti — atât de des folosiţi de Kipling, sunt o piedică in calea traducerii. Dar traducătorul, pe lângă cunoaşterea acestor termeni, mai trebue să se pătrundă de întreaga atmosferă a originalului, de stilul lui Kipling, şi traducând, să recreeze opera. M’am oprit atât de îndelung asupra dificultăţilor generale ce le întâmpină un traducător al lui Kipling, pentru că ţin să laud din capul locului râvna şi talentul cheltuite cu succes de d. Victor Ion Popa In traducerea romanului Marinarii fără teamă. Farmecele originalului sunt păstrate intacte de traducătorul nostru în aşa măsură încât mă încumet să dau traducerea d-sale ca model. Scheletul romanului acestuia, care va fi citit cu egală plăcere şi egal interes de tinerime ca şi de oamenii maturi, este foarte simplu: un pui de american bogat, foarte răsfăţat de părinţii lui (primeşte două sute de dolari pe lună „bani Turneul trupei evreeşti din Vilna, In Cehoslovacia Zilele acestea a sosit în Cehoslovacia, un grup al cunoscutului teatru evreesc din Vilna (Polonia), spre a întreprinde aci un mare turneu în oraşele cehoslovace. După câteva reprezentaţii la Praga, „Kidus Hasem" (Suferinţele pentru religie), „Ostropoler" şi „Două sute mii" de Salem Alekhem, trupa din Vilna a jucat cu succes la Brno şi in alte oraşe cehoslovace. In zilele cele mai apropiate, trupa de la Vilna se va reîntoarce la Praga, unde va da o singură reprezentaţie: „Dybuk". Grupul teatrului evreesc, care este condus de d. I. Kamen şi I. Weislitz, a fost primit in mod foarte favorabil de ziarele şi publicul teatral cehoslovac. In curând acest grup va intreprinde un turneu in Austria şi Iugoslavia. Cărţi-reviste A apărut: „Sinai”, anuar de studiiiudaice, vol. V, omagiu d-lui dr. I. Niemirower, cu următorul sumar: Dr. M. A . Halevy: Documente apoefife in istoriografia evreo-română; dr. M. Gaster: Povestea lui Pafnutie sau Tovarășul in Raiu; prof. dr. H. Loewe: Aegyptische Namen bei den Hebräern; prof. dr. Samuel Krauss: Ein Beitrag zur Pentateuch-Exegese des Mittelalters; dr. Lazar Mayersohn: Circumciziunea în lumina noilor cercetări; prof. Abraham Galante: Moise à la lumiére de l'histoire; dr. Abr. J. Mark :Geht das Judentum unter?; dr. Ludovic Pap: Marele-rabinat al Transilvaniei şi comunitatea din Braşov; dr. M. A. Halevy: Franz Josef Sulzer, primul istoriograf al evreilor din România; M. Schweig: Origina evreească a unor Robeni; dr. A. Magid: Cronica bibliografică; Note şi comentarii; Adăugiri şi îndreptări de dr. M. A. Halevy, dr. Carol Blum, dr. L. Pap şi dr. A. Magid. Partea ebraică cuprinde: dr. M. A. Halevy: Contribuţiuni la studiul midrasimilor despre Moise (după manuscrisele de la Bibliothéque Nationale şi British Museum); M. Mibashan: Despre traducerea Septuagintei; rab. M. I. Gutman: Hasidismul in România in secolul al XIX-lea; rab. Efraim Landau: Pseudepigrafe şi evenimente imaginare; rab. Isaia Reicher: Elemente midrasice primitive in biblie; I. L. Fleischer: „Cartea Astrelor” a lui Abraham Ibn Ezra (editată pentru intăiaşi dată, după manuscrisul de la Vatican); dr. A. Kamînka: Câteva comentarii biblice; prof. dr. I. Zoller: Cercetări asupra Iov XXI 31— 33; dr. M. A. Halevy: Pinkasim (Condici) — vechi şi noi — ale Obştei Evreilor din Bucureştii de odinioară: Soc. „Sacră” şi „Bikur- Holim”, de buzunar”, fumează şi e obraznic), călătoreşte spre Europa. Un val puternic care trece de înălţimea vaporului , răpeşte de pe punte şi-l pierde în mare. Câţiva pescari îl scapă de la inec şi-l duc pe goeleta lor. Aci, puiul de american e silit să trăiască mai multe luni, in care timp învaţă ce e muzica, nevoia şi frumuseţea vieţii între pescari. In el se întâmplă brusc o transformare, îngâmfarea şi obrăznicia lui devin umilinţă, prostia şi lenea se schimbă un bun simţ şi dor de muncă, iar răutatea — o admirabilă bunătate emotivă. Dacă vreţi, romanul acesta este moral. Dar oamenii zugrăviţi intrânsul şi toate întâmplările — care sunt multe, uimitoare şi pline de tâlc — sunt atât de reale, atât de realiste, încât romanul este o neîntrecută operă de artă. Viaţa de pescar, pe care o zugrăveşte şi cum o zugrăveşte Kipling, este nostalgică şi învăluitoare. Marea lui Kipling are o viaţă particulară, plină de mistere şi frumuseţi. Iar oamenii lui au împrumutat ceva din frumuseţea imensă şi mută a mării. . Dacă ar fi să vorbesc numai copiilor despre cartea aceasta, le-aş spune că aci, nu numai se întâmplă multe aventuri minunate care schimbă un suflet rău intr'unul bun, dar că vor învăţa multelucruri neştiute şi că vor fi mereu curioşi să afle ce mai e cu Harvey, iar că ajunşi la ultima filă, pe deplin vrăjiţi, vor fi cuprinşi de o adâncă părere de rău că povestea s’a sfârşit. 1f Oamenilor vrăstnici, cred că le-aş spune acelaş lucru. L. S. Pledoarie pentru expertiza grafică Cunoştinţele d-lui Henri Stahl în domeniul ştiinţei grafologice se dovedesc a fi nu numai teoretice. O experienţă de trezeri şi ceva de ani a făcut din d. Stahl un excelent practician al expertizelor grafice. O broşură apărută de curând. Intitulat„ Falsuri, fraude şi raze ultraviolete şi semnată de d-sa, aduce dovada peremptorie şi a cunoştinţelor sale ştiinţifice şi a practicii sale îndelungate. Dar — aşa cum spune însuşi autorul — broşura recentă, care-şi propune să dovedească temeiul ştiinţific al cercetărilor grafologice şi să arate importanţa expertizei grafice în justiţie, „se adresează in primul rând magistraţilor, apoi experţilor şi insfârşit împricinaţilor”. Este aşadar o scurtă lucrare de lămurire şi informaţie. Dar este dea-a semenea o pledoarie . Întemeiată pe o admirabilă documentare ştiinţifică — pentru expertiza grafică „interesat ponegrită de unii avocaţi, ori de prezentă din vina unor experţi fără pregătire”. D. Sthal, cu o uimitoare bogăţie de exemple luate din lunga-i carieră de expert, ne convinge, uşor de utilitatea recurgerii la expertiza ştiinţifică a grafologiei într-o serie întreagă de cazuri ,venite la bara justiţiei. După ce arată minuţios uneltele de care se slujeşte expertul — unelte de precizie, cum sunt epidiascopul, gramatoscopul, graffcecopul, microscopul comparator Osborn, etc. şi cu deosebire razele ultra-violete, autorul ne iniţiază în tainele descoperirii falsurilor şi fraudelor, şi uneori chiar a crimelor. Studenţii români şi balcanici la universităţile din străinătate Buletinul „L’Etudiant à l’étranger“ (No. 4, Mai 1933) care apare sub auspiciile Institutului internaţional de cooperaţie intelectuală al Societăţii Naţiunilor, publică şi unele date statistice privitoare la numărul studenţilor români şi balcanici în diversele universităţi apusene. După aceste date, in semestrul de vară 1931 au fost in Germania: 661 studenţi români, 478 bulgari, 178 iugoslavi, 124 turci, 121 greci şi albanezi. La universitatea din Graz statistica arată pentru acelaş timp: 153 iugoslavi, 98 români, 88 bulgari, 8 albanezi şi 7 greci. La universitatea din Paris, numărul total de 2265 studenţi balcanici se repartizează astfel pe naţiuni: 1398 români, 340 greci, 246 iugoslavi, 151 bulgari, 115 turci şi 15 albanezi. Dimpotrivă, la Nancy, din 586 studenţi, din sud-estul Europei, bulgari întrunesc cifra de 324. Totalul cifrelor indică, precum se vede ţara noastră ca ocupând locul de frunte Expoziţii Duminică 2 Iulie, se închide expoziţia de pictură G. Petraşcu, de la Fundaţia Dalles. Două excursii de Duminecă Ia Bucureşti — Constanţa — Mamaia LEI 295. DE PERSOANĂ cuprinzând trenul dus şi întors, masa de prânz, plimbare de 4 Plecarea la ora 6 dim. Sosirea la Constanţa la ora 10.30, înapoierea noaptea la ora 24.30. II) Bucureşti-Giurgiu-Rusciuc (Bulgaria)Turtucaia - Olteniţa - Bucureşti LEI 240. DE PERSOANĂ cuprinzând trenul, dus şi întors, masa de prânz, plimbare de 4 ore pe Dunăre cu vaporul, 6 ore la Rusciuc. Plecarea din Bucureşti la ora 7.15 dim, înapoierea in Bucureşti la orele 10.45 noaptea. înscrieri la „REALITATEA ILUSTRATĂ“, Secţia Turism, Str. Const. Miile 7. Telefon 3.59.99. Rudyard Kipling în româneşte CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ MARC CHADOURNE unul din cele mai bune condeie ale tinerei generaţii de romancieri francezi va Turcii să strângă o armată proaspătă din vilaetele de dincolo de Balcani şi să cadă ca un potop peste armata ruso-română care înconjurase Plevna. In ziua de 4 Noembrie după o luptă de o zi întreagă, două regimente românești au ocupat Rahova. Brigada a fost comandată de generalul Slăniceanu. Tot atunci, generalul Gurko în fruntea grenadierilor săi a pornit în direcţia Sofiei spre a opri pn Mehemed-Ali Paşa să vie cu o armată nouă şi formidabilă spre a isbi puternic trupele aliate şi a despre sura Plevna. înaintarea generalului Gurko trebuia să se facă foarte repede, căci turcii urmau să concerreze trupe din Bosnia şi de la frontiera sârbească. Impusa dorinţă a Stambuhiui a fost cu desăvârşire irealizabilă. .Armata lui Mehemed-Ali Paşa era incapabilă de o înaltă misiune căci ea se compunea din trupe de găgăuţi, de cerşetori, şi din personalul poliţiei şi pompierilor din Constantinopole. Armata aliată a spulberat acea burlească aglomeraţie, luându-i tunurile şi 300 cară cu muniţiuni şi provizii. Puternicile coloane de grenadieri au pătruns triumfătoare în toate întăririle turceşti. Dăni Sura, consiliul suprem din Stambul telegraf lase lui Mehemed-Ali să aibă în Orchania şi300 de cerchezi fioroşi. Răspunsul a fost dat imediat: Imposul!, această cetate a fost ocupată de ruşi, încă de eri. Armata lui Mehemed-Ali a rămas încleştată dincolo de trecătorile Balcanilor. Ea nu a putut străbate drumul spre Plevna şi nu a putut salva pe Osman Paşa.. In tot imperiul turc se întindea acum dezordinea şi consternarea. Şi împărăţia iernii se pronunţa mai evidentă decât oricare alta, căci adusese cu ea genii, zăpada şi danţul viscolelor sălbatice. Pentru ziua de 22 Noembrie, Oştean Pasa hotărîse sa părăsească Plevna cu 50 de mii de soldaţi, începuse încă din ajun, de la orele 7 seara, sa se apropie de podurile de pe Vid, o partea din populaţia turcească, bătrâni, femei şi copii au pornit după oştire, apoi urmau convoiurile şi samarele cu muniţiuni. A doua zi artileria inamică din Plevna, Opanez şi de la Vid, a început bombardamentul şi a ocupat poziţii mîie ruşilor măcelărind un regiment siberian. Turcii omorîră cu topoarele pe servanţii ruşi de in umari. Intre şosea si valea Billyei, regimentul al IV-lea de linie începuse lupta, regimentul I fie linie caza în flancul stâng al turcilor şi regimentul al VI-Iea de linie îi îsli în coastă, turcii grămădindu-se spre Vid au fost bombardaţi de artileria română. Lângă pod, la eşirea din cetate, lupta s’a pornit cu o furie îngrozitoare din ambele părţi, mii de cadavre au acoperit valea brăsdată de pârae de sânge omenesc, lupta a fost aproape de ţeava armelor, convoiurile au rămas grămădite, chresoanele şi samarele turceşti explodau, toate tunurile trăsneau, cetatea luase foc, prin aer se auzeau ţipetele răniţilor, femeiii” şi copiilor, armata turcească a fost ţintuită între convoiurile ei înghesuite şi baionetele infanteriei române. Turcii au ridicat steagul alb. Osman Paşa rănit laun picior, înconjurat de medici, la un canton de pe şosea, s-a predat cu toată armata compusă din 16 batalioane cu 30 de tunuri. Mareşalul turc a cerut numai ca prizonierii otomani să fie trataţi cu blândeţe; s’a făcut tot ce a fost cu putinţă ca toţi acei nefericiţi prinşi în război să nu sufere de nimic. Prin căderea formidabilei cetaii, ţara noastră a câştigat războiul, de aceia se cuvine să slăvim numele generalului Racoviţă, ale colonelilor Cerchez, Dona, Fălcoianu şi Sachelarie, al locotenentului colonel Algiu şi al maiorului Vartiade care în ziua de 28 Noembrie au comandat trupele, împrejurul Plevnei. Numele acelor ofiţeri, Clio le-a gravat cu litere de foc în istoria războiului de la 1877. Și luna descrescută, în formă de corn de aur și care odată a fost superbă insignă a imperiului roman de Orient, de astă dată se rostogoli pierzându-se ca un nenorocit boiet. Cu vreo trei patru zile înainte de căderea Plevnei, colonelul Zefcari a vrut să facă o amuzantă cavalcadă, zărind pe şeful muzicilor militare la cartierul general de la Poradim, îi propuse ca să-l ia într’o recunoaştere. Hübsch primi invitaţia şi a doua zi, de dimineaţă, încălecară amândoi. Zefcari pe un armăsar arab, roib şi nervos centurionul liric se suise pe o cavulă înaltă, deşirată, bălenă şi bătrână, pornind pe câmpul despre Vid, din fruntea Opanezului. După ei venea imediat o patrula compusă dintr'un pluton de călăraşi. Probabil că au fost binocraţi de turci de la unica întărire ce le mai rămăsese şi dorind să scape de ultimele proextile au început un bombardament de adio. Atunci Zefcari se reîntoarse spre cartierul general urmat de plutonul de cavalerie, Hübsch se căsnea sași antreneze montura într'o viteza de galop. — Ce naiba, neamțule, nu te știam așa de fricos, îi zise Zeicari. — Lasă-mă în pace, Tommite Colonel, răspunse Hübsch. Daca un obuz te omoară pe dumneata, toată lumea va spune: Zefcari a murit ca un erou, dacă însă mă face terci pe mine, și croitorul teatrului Ilie Evghenii și peruchierul Machauer pot să întrebe cu ironie: „Dar, Hübsch ce tracu mai căuta acolo? In tinereţe Hübsch fusese ofiţer combatant într’im regiment de artilerie din Rusia şi violosist amator, a sosit la Bucureşti prin 1867 spre a organiza tanfarele militare române. La 14 Mai 1881, ţara noastră a devenit regat; în Aprilie, Hübsch, prini însărcinarea de a compune imnul încoronării. Până atunci el a dirijat orchestra, între acte, la Teatrul Naţional şi prin provincie se certa cu şefii regimentelor care la venirea recruţilor îşi alegeau ordonanţe, apoi dădeau compăniilor sale oameni obişnuiţi, mijlocii şi destinau pentru muzică pe aceia care nu erau buni de nimic. Insă neamțul nostru nu era compozitor muzical pentru bunul motiv căci până atunci el nu gravase pe vreun portativ nici o măsură originală; în starea de perplexitate în care se afla, el n’a mai cugetat, căci nu era filosof; avea spontaneitatea de umorist. După o noapte de insomnie îşi aduse aminte că întâlnise la Viena, un ceh care compunea, marşuri, mazurci şi galopuri. Şi căruia, foarte repede, i-a scris ca în cel mai scurt timp posibil, să i se facă un imn, Componistul slavon neavând în momentul acela nici o inspiraţie, pentru această rapidă comandă, a copiat un imn admirabi dintr-o veche partitură germană. Către bătrâneţe, cehul zaharisindu-se a tipărit în opera sa complectă şi imnul pe care îl vânduse lui Hübsch. Atunci o telegramă a fost expediată la Viena de şeful muzicilor române din acea vreme, cu următorul conţinut: „LICHEA BOHÉMA După ce mi-ai luat o mie de coroane, ai avut şi neruşinarea să mă compromiţi, mizerabile. (semnat) Maiorul Hübsch“ Alexandru Obedenaru A REVERUL Reorganizarea armatei de acoperire a Franței UN EXPOZEU AL D-LUI DALADIER IN COMISIUNEA PENTRU ARMATA A CAMEREI PARIS. 28 (Rador). — D. Daladier a făcut un expozeu în comisiunea pentru armată a Camerei, asupra Măsurilor proectate pentru organizarea armatei de acoperire. De asemenea, d-sa a expus hotărîrile luate pentru organizarea frontierelor, după care a infetisat comisiunii situaţia actuală a protecţiei împotriva gazelor de luptă, a populaţiei civile şi a armatei. In sfârşit, preşedintele consiliului a arătat care este poziţiunea guvernului francez ,față de conferința dezarmării de la Geneva. ACORD INTRE SOCIALIŞTII VIENEZI ŞI CREŞTINIISOCIALI PENTRU EXCLUDEREA HITLERIŞTILOR VIENA 28, (Rador). — Intre majoritatea social democrată a consiliului comunal din Viena şi consilierii creştini-sociali s’a ajuns la o înţelegere cu privire la excluderea consilierilor naţional-socialişti din consiliul comunal. Excluderea va fi hotărâta printr’o lege, adoptată cu majoritate de două treimi, astfel încât să aibă caracterul unei modificări a Constituţiei. In acelaş mod s’a procedat şi in dieta Austriei de Jos, unde voturile socialiste şi creştin-sociate au atins două treimi modificând Constituţia statului federal. BOMBA EXPLODATĂ LA VIENA \ViENA 28, (Rador). — Intri o locuinţă a unui zidar a explodat 0 bombă. Pagubele materiale sunt foarte însemnate. Două persoane au fost grav rănite. Adevĕrul“ sportiv Căzu! Maior Federaţia română de football, s’ai înduplecat şi cazul Maior a fost trecut pe ordinea de zi. Interesant e faptul că s’a dat aviz favorabil, astfel că in cazul când „Uniunea Federaţiilor de Sport“ îi acordă amnistia cerută, Maior va începe să activeze în rândul Juventusului. Roş albaştrii capătă astfel un element de reală valoare. F. R. B. Un ziar de dimineaţă semnalează că Dică Schwartz a fost condamnat de forul pugilistic la o mie de lei amendă pe motiv că a abandonat in matchul cu Stoian. F. R. B.-ul face glume reuşite. Din momentul ce abandonul acestui perseverent pugilist a fost găsit justificat de medicul delegat al reuniune! şi de judecătorii prezenţi, ce rost are această amendă? Un for nu se impune in faţa opiniei publice cu atitudini denchişoreşti. Ar fi de dorit ca F. R. B. să revină grabnic. Nataţie Ne aflăm in preajma marilor concursuri nautice şi constatăm cu multă părere de rău că nu se activează deloc. Strandul, locul de antrenament al echipelor, are un aspect jalnic. Numai câţiva înotători fac antrenament, exclusiv in zile calde. F. R. N. ar trebui să se ocupe mai intens şi să ia măsurile de rigoare. — Ziegler, campionul naţional, aflat la Budapesta, se reîntoarce la Cluj. — Se prepară pentru 15 iulie, o cupă rezervată cluburilor de categoria a doua. Diverse — La Constantinopol se joacă Duminică im match de tennis România-Turcia sistem cupa „Dawis" Culorile noastre vor fi reprezentate de Botez şi Schmidt. — Braşovia joacă Joi în Capitală, cu Venus, şi Duminică cu Unirea Tricolor. — Sportul Studenţesc pleacă Joi la Braşov şi Duminică la Călăraşi. — Matchul Spakow-Roth nu poate fi angajat deoarece belgianul pretinde 250.000 lei — La Paris a început eri turul ciclist al Franţei. — La Wimbledon au început campionatele de tenis. D. R. Ioaniţescu distins de F. R. F. A. Eri, la ministerul muncii d. D. R. Ioaniţescu şi Petre Tudor au fost distinşi de către F. R. F. A. pentru merite sportive. Cei doi oameni politici au primit câte un breloc in aur.Atenţia Rombolului a măgulit pe d. D. R. Ioaniţescu. ------- DANEMARCA CERE MASURI DE APARARE CONTRA GERMANIEI COPENHAGA, 28 (Rador). — Ziarul „Socialdemocraten”, organul presedintelui de consiliu, publică o telegramă din Spendebord (Schleswigs german) privitoare la o întrunire la care au participat 2000 membri ai partidului socialist. Deputatul Mielsen a ţinut o cuvântare în cursul căreia a declarat că social-democraţii danezi cer ca frontiera să rămână aşa cum este astăzi. Vom combate împotriva stării de lucriri din Germania şi vom face tot ce stă în puterea noastră, pentru a nu lăsa să pătrundă la noi naţional socialismul. Ziarul mai publică numeroase informaţii asupra pregătirii militare secrete a tineretului german, arătând că nu se mai poate apăra astăzi politica de dezarmare a Danemarcei. Preşedintele de consiliu are sarcina să apere graniţele, astfel încât locuitorii să nu trăiască inconţinu cu frica unei invaziuni a grupurilor militiere neregulate, venite din sud. Şansele împrumutului austriac LONDRA, 28 (Rador). — D-nui Buresch şi Schumy, membri ai guvernului austriac, au sosit ani dimineaţă la Londra. Fiind intervievaţi de ziarişti miniştrii austriaci au declarat că vin la Londra pentru a încerca să consolideze şi mai mult relaţiunile comerciale dintre Austria şi Anglia. Relativ la soarta imprumutului, austriac, d-nii Buresch şi Schumy au declarat că după părerea lor, perspectivele imprumutului austriac sunt foarte bune. BURSA BUCUREȘTI. 28 Iunie 1933 SCHIMBUL 100 iei: 15.15 fr.fr. la Paris Londra: Lira sterlină 572.50 Monete efective ScIMul in străinătate Efecte şi acţiuni au cotat la: Bursa oficială Renta Stabilizării 42M, LA Renta Desvoltării 42X, Renta Exproprierii 30,70, 30^ Urbane Buc. 10% 50 Urbane Buc. 5% 31A * Urbane Iași 5% 26 Impr. Refacerii 36A ________ Banca Națională 4400 Cred. Industrial 320. 25 Astra Română 610. 12, 08 Cred. Minier .236. 37. 36 Mica 700, 695. 93, 92, 90. 88, 90, 695* 90. 95. 93, 91, 95, 93 Clăd. Românească 285 Fabr. Sticlă Ardeleană 500 INFORMATIUNI Alegerile pentru Camera de comerţ şi industrie din Thighina au fost amânate pentru 16 Iulie curent. Pe baza constatărilor cenzorilor, nedepunându-se, în vederea adunării generale ordinare a societăţii „Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa", S. A. convocată pentru ziua de 30 Iunie 1933, orele 11 a. m. la Camera de Comerţ din Bucureşti, numărul de acţiuni prevăzut de statute, această adunare generală se va amâna pentru o altă dată, care va fi anunţată, conform prevederilor statutare. Primim: Asociaţia generală a ofiţerilor de rezervă T. T. R., obţinând de la ministerul apărării naţionale, pentru Hotelul băilor din Sinaia camere cu un pat şi 2 paturi cu preţuri reduse de 45 şi 60 lei pe zi cu o masă obligatorie de 100 lei de persoană pe zi. Face cunoscut membrilor amatori să se prezinte de urgenţă la Secretariatul Asociaţiei în Calea Victoriei 124, 8-10 dim. şi 2-6 d. a. ca să se înscrie plătind luna iulie integral şi masă pentru 8 zile cu anticipaţie. Ministerul de finanţe a cerut ori administraţiilor financiare să înainteze secretariatului său general, cel mai târziu până la 15 iulie a. c. un tablou care să indice, nominal, pe fiecare contribuabil care datoreşte fiscului din exerciţiile închise impozite sau taxe in valoare mai mare de 50.000 lei. Va trimite separat un tablou pentru capitala de judeţ şi separat tablouri pentru comunele din judeţ. In tablourile în chestiune se va indica şi pronumele, domiciliul, profesiunea, suma datorată din exerciţiile închise până la 1 Aprilie 1933. Bineînţeles că tablourile în chestiune privesc pe toţi contribuabilii din judeţul respectiv. Societatea medicală de educaţie fizică şi-a ales pentru anul 3 933-934 următorul comitet: preşedinte: prof. dr. I. Niţescu; vice-preşedinţi: prof. dr. R. Olinescu, conf. dr. I. Pavel; secretar g-ral: dr. Fl. Covaciu-Ulmeanu; casier: dr. Adr. Ionescu; secretari de şedinţă: dr. T. Demetrescu, dr. A. Strugurescu; Membri in comitet: dr. E. C. Crăciun, dr. S. Manuilă, dr. St. M. Milcu, dr. Rudeanu, dr. C. O. Schmidt şi dr. G. Tătăranu. Citiţi „Adeverul Literar“ Oferite Cerata ’ranci francezi 16.59 6.58’Sire Iterline 576.00 569.00 dolari 137.00 132.00 ’ranci belgieni 23.50 23.35 -ire italiene 8.92 8.80 ’ranci elveţieni 32.70 32.30 Mărci germane 40.50 39.50 Fiorini olandezi 67.25 66.40 ’ranci francezi 6.60— 6.90 -ire sterline 567.00—578.00 >olari 134.00—139.00 ’ranci elvețieni 32.40— 33.00 ’ranci belgieni 23.35— 23.80 -ire italiene 8.89 8.77 Coroane cehoslovace 4.95— 5.00 Shilingi austriaci 19.75—22.00 Mărci germane 39.50— 41.00 Pengoe 23.00— 24.00 Fiorini olandezi 67.00— 70.00 Zloți 18.70—19.50 Lire turcești. 78.00—81.00 Dinari 2.20—2.50 Drahme 1.00—1.15 Leva 1.05—1.20 28 Iunie 1933, ora 19 și 25 PARIS (închiderea) Londra 86.00 New-York 19.96 Belgia 355.50 Italia 133.90 Elveţia 490.62 Olanda Necota Spania 213.00 ZURICH (Deschiderea) Berlin 122.80 Amsterdam 207.00 New-York 4.10 !< Londra 17.66 Paris 20.38 Milano 27.35 Praga 15.40 Belgrad 7.00 Bucureşti 3.08 Varşovia 58.05 Viena 73.20 UN CONGRES AL SGCOULOR BELGRAD, 28. (Rador). — D. Kumanudi, preşedintele Camerei deputaţilor a plecat azi din Belgrad spre a merge la Ljubljana, unde va asista la congresul sokolilor şi va prezida întrunirea comună a delegaţilor organizaţiilor de sokoli iugoslavi, poloni şi cehoslovaci, care-şi începe lucrările mâine. In vederea acestui congres, au sosit de pe acum la Ljubljana majoritatea membrilor guvernului precum şi peste 30.000 sokoli. Geokolii cehoslovaci şi poloni au fost primiţi cu mult entuziasm de populaţia din Ljubljana şi de sokolii iugoslavi.