Adevěrul, septembrie 1933 (Anul 47, nr. 15231-15256)
1933-09-01 / nr. 15231
Pagina 2-a pe că se punea la îndoială utilitatea conferinţelor economice internaţionale, cât şi însuşi caracterul internaţional al factorului economic. In fine, birourile internaţionale de statistică au întârziat să analizeze serios şi obiectiv pretinsele succese prospere ale Germaniei. In rezumat şi fără comentar, cu logica inerentă concluziilor obiective, redau ceea ce s’a găsit. întâi, nu este un fenomen naţional-german, faptul că şomajul a înregistrat o uşoară descreştere. Datorită unor conjuncturi locale şi pornirea masselor de a consuma şi învesti mai degrabă decât a economisi, întreprinderile au înregistrat o creştere în cereri după produse alimentare şi industriale. A descrescut şomajul cu 10—15 la sută în Anglia, în Franţa, America, Italia şi Germania. Industriile germane au fost forţate să utilizeze mai mulţi muncitori decât este necesar. Pentru moment, ele s-au supus presiunei. Emigraţia politică din Germania a redus şi mai mult numărul şomeurilor, încarcerările în massă, lagărele de concentrare şi numărul victimelor, dau un nou contingent de „reducere” fictivă. Corpul „voluntar” muncitoresc, care prestează muncă gratuită, numără alte 250.000 de muncitori. Şomerii socialişti şi comunişti, au fost şterşi de pe listele de asistenţă. Ce uşor de a „lichida” teoretic, problema şomajului şi a... pâinii! K. K. K. K. este în fine formula anexă prin care regimul speră să „lichideze” integral şomajul. Femeia este acolo nedemnă sau neaptă pentru muncă şi trebue deci trimisă la Kirche, Küche, Kleider şi Kinder. FUNCŢIA JUSTIŢIEI Scandalul cu incendierea Reichstagului este cunoscut. Ştim de asemenea că în contul acelui incendiu se pot atribui 50 la sută din voturile pe care naziştii le-au obţinut cu măestrie diabolică. In sfârşit, aşa numitul proces trebuia judecat. Aştepta o lume întreagă. Un comitet internaţional, compus din jurişti eminenţi şi din oameni integri, sezisându-se de unele zvonuri, a luat îndeaproape cercetare „cazul” şi nu mare a fost uimirea când acel comitet a avut curajul să afirme că întregul incendiu nu a fost decât o înscenare a regimului actual din Germania, că focul a fost pus de nazişti, că suspectaţii şi acuzaţii nu sunt decât victime nenorocite şi inocente ale celui mai meschin act despotic. Zilele trecute guvernul german i-a făcut o adresă lui Romain Rolland, prin care, într-un ton orgolios îl provoacă să comunice documentele de dezvinovăţire parchetului german. „ Iată însă care este situaţia în Germania şi cum este acolo administrată justiţia. Cum nu s’a mai întâmplat până acum, cum nu s’a procedat în nici o altă ţară, comitetul de apărare prin Romain Rolland s’a văzut silit să-i ceară guvernului german următoarele „favoruri”: 1) acuzaţii să aibă libera alegere a apărării (dreptul acesta ştiu că este garantat până şi negrilor din Liberia); 2) acuzaţii să aibă dreptul de a-şi numi şi apărători străini; 3) apărarea să aibă dreptul de a fi pusă la curent pentru studiu, cu lucrările din dosar (nu râdeţi la această pretenţie elementară) ; 4) apărarea să aibă dreptul de a sta de vorbă cu acuzaţii; 5) procesul să fie public; 6) acuzaţii să fie scoşi din lanţuri; 7) să se garanteze siguranţa personală pentru apărare; 8) apărarea să aibă dreptul de a propune martori; 9) foşti funcţionari ai statului german sa fie liberi a depune ca martori, când vor fi propuşi la aceasta de apărare. Sub aceste condiţuni, ridicol de elementare, Romain Rolland se declară gata a pune la dispoziţieparchetului german toate probele de care dispune comitetul internaţional de apărare. Cel mai obtuz judecător din Shanghai nu s’ar opune acestor pretenţii. Este doar unica procedură universală de a împărţi justiţia; este singura cale de a administra dreptatea! Răspunsul guvernului german a fost însă: „refuzăm acceptarea acestor condiţiuni”. Dr. T. Cristureanui A nins pe munţii Păciosul şi Leaota TÂRGOVIŞTE, 29. — In urma ploilor reci căzute azi noapte în judeţ, temperatura a scăzut brusc. Aversele căzute în cursul după amiezei în regiunea muntoasă s’au transformat într’o abundentă zăpadă. Pe munţii Leaota şi Păduchiosul zăpada s’a aşternut într’un strat gros până în apropiere de corn. Moroeni. Mare parte din vitele aflate în munți au degerat. In întreg județul se resimte frigul, temperatura scăzând în Nord la plus 4 grade. PETELE GĂLBUI DISPAR DINŢII SE ALBESC Dacă credeţi că culoarea naturală a dinţilor este gălbuie, gri sau spălăcită, încercaţi KOLYNOS - un singur centimetru din această remarcabilă cremă dentifrice pe o perie de dinţi uscată, de 2 ori pe zi. In 3 zile vă veţi da seama de greşala Dv. Dinţii vă vor fi albiţi cu 3 nuanţe. Datorită la două din principalele sale componente, KOLYNOS curăţă şi albeşte aşa de perfect dinţii: prl ■mul, cel mai fin detersif cunoscut de ştiinţă, suprimă decolorările şi tartrul, se infiltrează sub formă de spumă în cele mai mici interstiţii, de unde goneşte resturile alimentelor generatoare cariei Al doilea, omoară milioanele de bacterii, cauza imediată a bolilor dinţilor şi gingiilor, asigurând astfel adevărata curăţenie bu-KOLYNOS lustrueşte dinţii intr'un fel perfect şi emailu reapare in toată strălucita sa albeaţă naturală KOLYNOS împrospătează gura şi întăreşte gingiile. încercaţi un tub cu Începere de azi. Cel mai economic dentifriciu — Un centimetru e suficient CREMA DE DINŢI Antiseptica KOLYNOS prit nici o minută recepţia acestui potop muzical. Nici o clipă nu poţi fi distrat de la audiţie. Dacă te strămuţi în capătul celălalt al apartamentului, emisiunea te prinde şi acolo, din generozitatea celuilalt vecin. Un asediu muzical in regulă. Organizare gigantică pentru desăvârşirea culturii noastre muzicale. Şi ascultă oamenii tot. Pucianu, Igor, Nunta Broaştelor, tango, vals lent, vals iute, foxtrot, romanţe, Pas sur la bouche, — una peste alta. Ascultă, fiindcă totul, una peste alta, e tot muzică. Şi muzica e frumoasă. Mai e şi vorba care zice: Românul e răbdător. Insă! Vă închipuiţi cumva pe părinţii, mai vârtos, pe strămoşii noştri primind atâta şi aşa felurită muzică, zilnic—zilnic—zilnic? Eu nu mi-i închipui. Erau mult mai strânşi la suflet, mai închişi la spirit decât urmaşii lor actuali. Că sigur şi-ar fi putut plăti, cel puţin unii din ei, pe atunci, muzică tot atât, cât îşi plătesc cei de astăzi. Iată ce putem numi, cred, toleranţă muzicală. Dăm cuvântului toleranţă, mai întâi, înţelesul pe care-l are în tehnica materialelor, adică gradul de rezistenţă, putem zice de indiferenţă faţă de o iritare, o apăsare, un sfârşit o siluire oarecare. E o consideraţie de ordin cantitativ. Cât rezişti la muzică, în general? Sau poate cât îţi este de indiferentă? Evident, este lume care-şi face toate trebuşoarele, zilnice şi de noapte, în casă şi pe afară, în sunet continuu de muzică. Mulţi şi multe, fredonează cu gândul aiurea, făcând cine ştie ce. Insă cred că această relativă indiferenţă este caz mai rar. Obişnuit, e plăcerea în toleranţă. Fără îndoială, recordul îl batem, aci, noi actualii. Dar mai e şi toleranţă în înţelesul comun: răbdarea faţă cu manifestări ale semenilor noştri foarte diverse, între ele chiar duşmane. Credem că acest fel de toleranţă, cultivat măcar numai în muzică nu este fără valoare educativ culturală, în o societate hotărît democratică, cum e acea română. Un excelent contrapond la fanatismul care ne invadează, se pare, din alte regiuni ale vieţii. Numai muzicografilor le revine să determine deosebirile, să interpreteze contrastele între diversele stiluri muzicale consumate de publicul nostru în largă toleranţă, însă tuturor naturilor meditative se impune deopotrivă, cred, întrebarea: între atâtea specii de muzică, pe care o putem numi de dreapta, pe care de stânga? Această întrebare ne-o dictează un neîndurat imperativ al momentului de faţă. Să cercetăm puţin. In tehnică şi intenţii stilistice, Strawinski e aşezat, mi se pare, la stânga. Dar în arta lui pare a stăpâni și ideia de revenire la forme primitive, adică vechi. Ceea ce, cât mi se pare, înseamnă: dreapta. Muzica populară română, cum o auzim în reproducere exactă, la maistrul Pucianu de pildă, este ea muzică de dreapta? — de stânga? Am zice îndată: de dreapta. Este în ea mult element de muzică foarte veche. Insă e muzica poporului. Poporul cum este? De dreapta? De stânga? Se răspunde în grabă: poporul rural e de dreapta; el este doar tradiţia în perfecţie. Dar în popor trăiesc, când mai înfundat, când mai aparent, nişte revendicări ce răsună, pare că, destul de lămurit a stânga. In realitate, poporul e un mare isvor al neprevăzutului; el face când la dreapta, când la stânga. Şi greutăţile asupra acestei întrebări răsar una din alta. Boerimea are, negreşit, o altă cultură decât poporul, deci şi o altă muzică. Se distrează boerimea, când mai condescent, când mai duios, cu muzică populară. Rămâne însă că boerimea are altă muzică. Cât de alta! Da, primii noştri compozitori folklorişti se silesc să îmbine cele două feluri de muzică. Suveica intre colibă şi conac! Asemenea încercări de împrospătare sunt în firea lucrului. Dar este vorba: cum primeşte norodul produsele acestor încercări ? Cred că el nu vrea să iasă din formele pure, aşa cum le-a apucat; potrivirile junilor maiştri folklorişti nu zic mare lucru poporului, — dacă-i zic ceva. Dar mai ascultă publicul, în egală dispoziţie cum se pare, şi muzică străină. Se pare lămurit astăzi că, ce e străin, este oarecum lucru de stânga. Viitorul ne chiamă spre o cât mai deplină localizare naţională, în toate. Atunci, starea audiţiunilor muzicale zilnice implică o disparitate anarhică. Atunci, e şi prea mult şi prea divers, sau chiar contradictoriu. Atunci, nu e bine. După mult, foarte mult repetate experienţe pe mine însumi, mă declar gata să ascult pe maistrul Pucianu, fără întrerupere chiar, de la amiazi până la miezul nopţii. Renunţ uşor şi definitiv la tango pe româneşte, la Strawinski, la Nunta broaştelor, la Pas sur la bouche. Fără supărare, renunţ chiar la interesantele alcătuiri ale junilor maiştri folklorişti. Dacă este să fie unitate în cultură... Paul Zarifopo! CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ THEODOR LESSING Pe Theodor Lessing, filosoful german cu concepţii apocaliptice despre cultură, l-am iubit când am auzit de îndrăzneţul lui gest cu ocazia asasinării lui Rathenau. Protestase in faţa unei haite înfuriate de studenţi teutoni contra răpunerii ministrului, industriaşului şi (înainte de toate) filosofului Rathenau. Amintea acest superb protest de fapta coreligionarului său Benedictus de Spinoza, care voia să scrie pe portalul primăriei oraşului Amsterdam, unde „Stadhouderul” Jan de Witt fusese asasinat: „ultimi barbarorum“, cei mai mârşavi dintre barbari. Th. Lessing a trebuit să părăsească catedra sa de filosofie de la universitatea din Hanovra. Lucrările unde străbate mai aprig viziunea sa de viaţă sunt „Asia şi Europa, sau moartea Europei prin Spirit“ şi o fundamentală filosofie a istoriei cu titlul greu de tradus: Geschichte als Sinngebung des Sinnlosen (aproximativ: Istoria ca interpretare a absurdului). Această din urmă lucrare fu încoronată cu premiul Strindberg, care recompensează „cea mai îndrăzneaţă operă de importanţă europeană“ cum glăsuesc statutele. O plachetă conţinând două discursuri, „Cultura blestemată“, rezumă toată doctrina sa, una din cele mai curioase filosofii din rolul de sisteme catastrofice şi profetice, de viziuni incendiare şi tragice, a căror horă a fost preludiată de Nietzsche şi orchestrată de Spengler. Spre deosebire de Spengler, care vede în destrămarea culturii un proces natural de senilitate, Th. Lessing, în firma lui Klages, construeşte o teorie a tragediei cosmice, provocată de irupţia unui element străin şi extramundan, antagonic, în viaţă: spiritul, care otrăveşte viaţa. Este fără îndoială o viziune grandioasă, vrednică, de imaginaţia vizionarului din Pathmos sau al marilor apocaliptici asteci şi maya: pământul, viaţa prăpădindu-se de invazia spiritului. Intr’un anumit moment al evoluţiei viaţa a fost inoculată cu virusul de cancer, care se chiamă conştiinţă, gândire, spirit. Din toropeala cufundării in fluviul vieţii, fiinţa omenească s’a răsculat împotriva destinului său şi a început să-şi construiască unelte prin care să înfrângă şi să supună viaţa, să înlocuiască beţia extatică a comuniunii cu cosmosul, printr’o lume inventată, să sanctifice instinctul dominaţiunii in locul pierderii inconştiente. Rezultatul, după Lessing, a fost o formidabilă luptă contra vieţii: distrugerea vietăţilor, moartea atâtor rase de animale, transformarea codrilor în celuloză pentru cărţi, înlocuirea peisagiului prin oraş şi fabrică. Cultura a otrăvit viaţa din om, susţine Lessing, a distrus forţele demonice creatoare, i-a luat liniştea. In prefaţa filosofiei sale istorice formulează drastic toată viziunea sa antropologică şi culturală: „Şi aşa s’a adâncit tot mai mult gândul meu de temelie că lumea spiritului şi a normelor sale este numai un surogat indispensabil pentru omul bolnav de viaţă: un mijloc provizoriu de salvare a unei specii devenită sieşi problematică de maimuţe de pradă, căzute într’un acut delir de grandoare, şi care după o scurtă epocă de luciditate, va dispare tot atât de repede, pe cât a apărut. Dacă Ludwig Klages preconizează revenirea la viaţa „pelasgică“ primitivă, — Th. Lessing cere dinpotrivă stăruirea în tragic, până la sfârşit, când spiritul se va distruge singur. Căci distrugându-se in tragice conflicte, interioare, onfcil mântueşte, pământul de om, această otravă a vieţii. Ultimul cuvânt este: „Potopul creşte. Europa moare »sufocată de cuvinte, opere, valori“. Am ţinut să schiţez această stranie doctrină, şi pentru frumuseţea ei, dar şi pentru motivul, că a început să circule printre tinerii eseişti români. LUCIAN BOZ „Anul social 1932“ Sub titlul de mai sus, biuroul Internaţional al muncii publică (Geneva, 1933, IV+480 pp.) al treilea anuar al vieţei sociale internaţionale. Volumul din anul aceasta prezintă, faţă de cele două anterioare, o modificare a planului expunerii. In primii doi ani lucrarea se compunea din două părţi: „Activitate generală a Organizaţiei Internaţionale a muncii“ şi „Mişcarea socială“. De dată aceasta, lucrarea cuprinde opt capitole şi o „Introducere generală“. In această „Introducere“ se găseşte, într-o formă mult mai condensată materialul care făcea, altă dată, obiectul primilor cinci capitole. Această schimbare a fost introdusă pentru ca ,Anul Social“ să-şi poată îndeplini rolul de repertoriu al faptelor sociale din decursul anului. Cum o analiză amănunţită, a materialului cuprins în cele 480 de pagini ar fi prea lungă ne mulţumim să semnalăm importanţa lui enumerând titlul capitolelor ce cuprinde: Mişcarea economică — Condiţiile de muncă — Asigurările sociale — Salariile — Şomajul, plasarea, migraţiunile — Condiţiile de viaţă ale muncitorilor — Drepturile generale ale muncitorilor — Probleme speciale referitoare la unele categorii de muncitori. Lucrarea cuprinde şi un număr de 14 anexe printre care lista Statelor membre ale Organizaţiei, repartiţia ratificărilor înregistrate in 1932, indicele salariilor, indicile costului vieţei, statistica şomajului, mişcarea migraţiunilor, condiţiile de muncă, etc. Un congres internaţional al apărării dreptului privat In zilele de 28—31 August are loc la Berna, în Elveţia, primul congres internaţional pentru apărarea dreptului privat. Preşedintele congresului este d. dr. Loder, preşedintele Curţii permanente de justiţie internaţională din Haga. La congres participă aproape 100 jurişti şi economişti din Franţa, Cehoslovacia, Olanda, Statele Unite, Spania, Italia, România, Polonia, Austria, Ungaria şi Elveţia. Organul oficial al Asociaţiei pentru apărarea dreptului privat, „Dreptul mondial şi economia mondială“, apare cu prilejul congresului intr’un număr dublu având 150 pagini. Poeziile lui Eminescu Editura „Cultura Naţională“ va scoate in toamna acestui an, după patru ani de muncă, ediţia definitivă a poeziilor lui Eminescu. Ediţia este întocmită de d. C. Botez şi este revăzută de d. G. Ibrăileanu. Cuprinde notele şi absolut toate variantele poeziilor eminesciene. „Cartea galbenă“ va apare în curând la Fraga Cunoscuta „Carte galbenă“ care a apărut de curând în Elveţia şi care se referă la Incendierea Reichstagului şi la teroarea hitleristă, va apare in curând la Praga, in editura Borecky. După cum se anunţă, cartea va apare concomitent şi în alte ţări. Egon Ervin Kisch despre emigraţia lt. literară germană In presa franceză a apărut un interview al lui Egon Erwin Kisch asupra emigraţiei literare din Germania, Kisch a răspuns: Cei mai mulţi se află la Paris, unde trăesc Thomas Mann, Heinrich Mann, Alfred Kerr, Theodor Plivier, Herman Kesten, Arthur Höllischer şi alţii. Ei scriu articole pentru ziare şi reviste şi deoarece onorariul obţinut în acest mod nu este suficient, fac orice alte combinaţii spre a se hrăni pe ei şi familiile lor. Cu toate acestea majoritatea lor este ameninţată de mizerie. Mulţi scriitori refugiaţi trăesc şi la Praga. Acolo scriitorii cehoslovaci au făcut pentru colegii refugiaţi, ceea ce nu s’a făcut pentru ei în nici o parte a lumii, nici chiar la Paris. Mulţi scriitori au ramas in Germania, unde trebue să se ascundă Contractele ce le-au avut cu diferite edituri au fost anulate. Cărţile lor nu se tipăresc, oricât de importante ar fi. Şi aceşti scriitori suferă de mizerie, cu toate acestea lucrează împotriva actualului regim, expunându-se pericolului de a fi descoperiţi. La întrebarea asupra calităţii scriitorilor hitlerişti, Kisch a declarat că oficial literatura hitlerişti este reprezentată prin pornografii Hans Heinz Ewers. Aceasta arată destul de concludent cum se prezintă actuala literatură a Germaniei. Preşedintele Academiei germane este Hans Johst, care a colaborat cartea lui Hitler „Mein Kmpf’’. Acesta a scris şi o aramă naţiona socialistă, in care se găseşte o propoiziţiune tipică pentru mentalitatea Germaniei actuale: „Dacă am cuvântul „cultură”, deschid cocoşii revolverului meu”. Goettaus a declarat că literatura germane trebue să fie eroică, războinici,,că nu, să dispară. Eisen şi-a încheiat interviews prin observaţia subtilă că Goebbel la avut dreptate. AVEVERUL „Adevărul“ sportiv Pe marginea unei decizii E foarte comentată decizia pe care a pronunţat-o juriul ultimei gale de la Arene, în matchul dintre germanul Hans Moehl şi compatriotul nostru Emil Stânciulescu. După trei reprize scurse—toate— net in favoarea oaspelui, — Stânciulescu fiind adus chiar până la un pas de k. a. — matchul trebind să fie întrerupt, din cauza ploii abundente, cei trei judecători au dat câștigător — la puncte — pe Moehl. La noi acest lucru se petrece pentru prima oară și — cum e natural — a stârnit pe lângă nedumerirea unora, comentariile altora. Dar hotărârea judecătorilor noştri pe lângă că e încadrată in regulamentul I. B. U.-ului, îşi are un precedent de curând in Germania. Hower intâlnindu-se pentru titlul ţării sale la toate categoriile, cu Heim Mueller şi matchul trebuind să fie întrerupt după şase reprize,s’au cercetat buletinele şi s’a pro- Inunţat match nul. Deci judecătorii noştri n’au făcut decât să se conforme regulamentului I. R. U. Şi de fapt acesta trebuia să fie şi rezutatul cel mai logic. De ce — din cauza unei ploi, de care el nu era cu nimic vinovat, — Moehl să piardă dreptul la o victorie pe care şi-o preparase cu atâtea sforţări, şi care in condiţiuni normale ar fi fost poate mai eloquentă? Cercetând insă regulamentele F. R. B. vedem că in cazuri similare, prevede cu totul altceva. Articolul 171 spune: De câte ori vre-o circumstanţă neprevăzută se va ivi, arbitrul sau directorul luptei va opri matchul, urmând cazul, timpul va fi măsirat și lupta reluată, sau matchul n fi amânat pentru o dată ulteriară, după avizul juriului in majortate. Credem că in cazul de faţă, aceasa ar fi fost cea mai bună măsiră. Intr’adevăr matchul se disputase nmai pe jumătate, și, decizia — ataci când in regulamentul F. R. B. există articolul de mai sus — nu ar fi fost justificată decât dacă mtchul in chestiune ar fi constitut ultima întâlnire a serii. Er nu e cazul. In afara partidei neonsumate mii trebuia să aibe la încă două matchuri internaţionale. Reuniunea trebuia deci amânată. Şi a fost amânată. Nu e natural deci să ne întrebăn: Dece nu s’a respectat dispoziţii regulamentului F. R. A. amânându-se şi acest match? îsntru acest caz special, ar fi fos mai logic. Juventus-Ripensia şi după amiază are loc pe arena Roncomit matchul intre Ripensia și Juventus. Partida va începe la ora 17.30 si va fi condusă de d. Xirando. Revista internaţi«»- g reală a muncii Zilele acestea a apărut No. 2, Vol. XXVIII (August 1933) din Revue In- U ternationale du Travail. C D. L. Hersch, profesor la Universita vea din Geneva consacră un interesant studiu chestiunei „Scăderea natalităţii şi politica socială“. Fără a se pronunţa pentru una din teoriile referitoare la valoarea positivă sau negativă a scăderii natalităţii, şi mulţumindu-se să o considere ca un fenomen istoric, auto- I rul caută să dea o idee generală a re- percusiunilor pe care acest fenomen ile poate avea asupra politicei sociale. După ce aminteşte pe scurt caracterele scăderii natalităţii şi schiţează princi- palele consecinţe demografice şi econo- mice ale ei, autorul trece in revistă ■ diferitele probleme care sunt astfel puse in diferitele domenii ale vieţei sociale, precum şi soluţiile pe care’ a-I ceste probleme par a le reclama, mai ales în ceia ce priveşte şomajul, diviziu- nea muncii, învăţământul public, asi- gurările sociale şi migraţiunile. Intr'un studiu care va fi continuat, în numărul viitor al revistei, d. Dr. O. Weigert examinează „Dezvoltarea acţiunei de ajutorare a şomeurilor în Germania“, expunând evoluţia acestei acţiuni din 1927 — când a fost legife- rată — şi până acum. Ţinând cont de I învăţămintele experienţei germane, au- • torul face o critică de ansamblu a sis- temului aplicat până acum şi caută să • expună principiile fundamentale pe care ar trebui să se bazeze viitoarea evoluţie a acţiunei de ajutor a şomeurilor. Acest număr al revistei este complectat cu numeroase anchete, rapoarte şi date statistice, precum şi cu o interesantă bibliografie a lucrărlor apă-rute in ultimul timp in domeniul politicei sociale. Un nou teatru la Praga Criza economică n’a ajuns teatrele din Praga ca pe cele din alte capitale europene. Aproape in fiecare an se înfiinţează la Praga noui teatre, care se bucură de prosperitate. De curând a luat fiinţă un nou teatru „D 34”, ceea ce înseamnă „Divadia 1934”, adică „Teatrul din 1934”. Ansamblul acestui teatru se compune din talente tinere nemulţumite cu poziţiunea lor pe scenele oficiale. Acestea s-au grupat sub conducerea eminentului regizor E. F. Burian, care preconizează piese satirice serioase de actualitate. Noul teatru se va deschide în Sala Mozarteum din Praga în ziua de 15 Septembrie. Activitatea teatrului Naţioreal din Bratislava Teatrul Naţional din Bratislava şi-a deschis zilele acestea stagiunea cu un ciclu popular, cuprinzând cele mai bune opere şi piese din stagiunea trecută. Noua stagiune a început de fapt in 23 August cu „Mireasa vândută” de Smetana sub conducerea dirijorului Karel Nedbal, fratele defunctului compozitor Oskar Nedbal. La 26 August a avut loc, cu prilejul deschiderii Târgului de I mostre dunărean, o reprezentaţie de gală. S’a jucat opera „Dalibor” de I Smetana. Pentru premierele viitoare Teatrul Naţional din pregăteşte opera „Brandenburg şi Cehia“ deasemenea de Smetana,API pot opera „Kovaci Wieland” de Bel- Ila şi opereta „Doamna divorţată“ de Fall, care se reprezintă actualmente cu mult succes la Teatrul comunal din Praga. I — - -- I Palatul justiţiei OMOR PRIN IMPRUDENŢA I D. prezident Gh. Stratulat a emis ori I mandat de arestare împotriva lui Stroe Ioan, croitor, pentru că a provocat moartea tovarăşului său de cameră, Radu Zică şi rănire gravă a lui Matei Vasu. [CERERE DE DECLARARE IN STARE DE FALIMENT I Drn secţia I-a a tribunalului de comerţ • a primit cererea d-lui Alexandru Cornu, • din bulevardul Pache No. 13 bis, prin ij care solicită a fi declarată in stare de faliment Societatea anonimă a hotelurilor şi cazinourilor din Sinaia, cu sediul ,I în Bucureşti. Cererea se bazează pe o serie de poliţe protestate. Tribunalul urmează a da curs cerere in momentul I când solicitantul va depune o cauţiune II de 40 mii lei in efecte. ■ TATA MOŞU DIN NOU IN FATA JUSTIŢIEI 1 Eri urma să se judece la secţia I-a II a Trib. un apel al lui Ion Dumitrescu, ■ zis Tata Moşu, contra Cărţei de judeca- tă prin care fusese condamnat la 4 ani la închisoare. ARESTAREA LUI EFRAIM SCHAECH I TER - lfraim Schaechter imul (Untre acu- I zaţii in fraudele cu recalcularea frach-II telor la C.F.R. a fost arestat de poliţia s Austriacă şi predat poliţiei Capitalei in I ziua de 25 August. I Eri, Efraim Schaechter a fost Inain- I tat parchetului şi de aci cab. 4 instruc- I tie unde a fost interogat asupra unei fraude de 8 sute mii Iei. , I După terminarea interogatoriului con I tra lui s‘a emis mandat de arestare. Ciocnirea de trenuri din staţia Dunărea Trenul de marfă Nr. 9817, condus de mecanicul Ştefan Simiceanu şi şeful de tren Nicolae Spiridon, a fost ciocnit ori, la ora 3 dimineaţa, de locomotiva de rezervă Nr. 50103, condusă de mecanicul Spiridon Comănescu şi fochistul Ion Manole. Ciocnirea s’a produs din cauza că locomotiva de manevră, care era garată pe linia a treia şi care urma să plece în urma trenului de marfă, pentru a-1 împinge, a eşit înainte de a intra bine în staţie trenul de marfă. Locomotiva trenului de marfă, în urma ciocnirii, s’a răsturnat pe linie, iar 15 vagoane cazane ale trenului s-au ciocnit şi răsturnat. Circulaţia trenurilor a fost complect întreruptă. Frânarul Ion Năescu a fost grav rănit, iar frânarul Constantin Stoica mai uşor. Victimele au fost transportate la spitalul din Cerna-Vodă. Linia a fost distrusă pe o distanţă de 200 metri. Au mai fost stricate ace şi macazuri, precum şi panourile liniilor. Din Feteşti s’a trimis un vagon de ajutor şi s’a cerut macaraua, pentru ridicarea locomotivei şi vagoanelor răsturnate. D. Virgil Madgearu, ministrul finanţelor a avut ori la amiază o lungă întrevedere cu d. Armand Călinescu, subsecretar de stat la ministerul de interne. D. Dr. Mironescu medic primar la Spitalul Colentina întorcându-se din străinătate a reluat consultațiunile. D. Cezar Popescu, secretar general al ministerului de industrie şi comerţ, a avut Luni după amiază o întrevedere cu d. ing. D. Matak, cu care a discutat diferite chestiuni în legătură cu oferta germană pentru preluarea unei importante cantităţi de cereale de la noi. D. Ramiro Ortiz, fost profesor la universitatea din Bucureşti, chemat la universitatea din Padova, s’a prezentat ori după amiază d-lui D. Gusti, ministrul instrucţiunii, in audienţă de plecare. Preţul grâului Comisariatul guvernului pentru valorificarea grâului încunoştiinţează că pe ziua de 28 August a. c. preţul grâului de 75 kgr. cu 5% corpuri străine, a variat între 31—35.000 lei vagonul, franco localităţile de desfacere din ţară. Grâul de 78 kgr., cu 3% corpuri străine, s-a vândut între 33—39.000 lei vagonul. Grâul de 72 kgr. cu 10% corpuri negre şi 20% secară, se plăteşte cu 24.000 lei vagonul. Comisariatul guvernului avizează, atât organele oficiale, cât şi pe producători, că preţurile sus indicate se practică în toate punctele de desfacere din ţară. Dacă din întâmplare, nu ar găsi cumpărători, sunt rugaţi să avizeze Comisariatul, telefonic, pe firele sale directe Nr. 308/06 şi 322/42, prin Centrala Cooperativă de Import şi Export Nr. 380/91 şi 380/92, sau telegrafic, pe adresa Comisgrâu Bucureşti, pentru a-i pune in contact cu persoanele cumpărătoare, mari, comercianţi sau Stat. Crima din Mătăsari-T.-Severin T.-SEVERIN, 29. — Locuitorul Ion Dobriţoiu din comuna Mătăsari, ducăndu-se la livada sa cu pruni, a gă- rsit în ea pe consăteanul său Const. I Tamaş zis Maxim care mânca prune. Ilvindu-se o ceartă între cei doi, la un moment dat Tamaş a scos un cuţit dela brâu şi s’a repezit asupra lui Dobriţoiu. Acesta parând lovitura lui Tamaş, i-a aplcat în acelaş timp, cu o bardă ce o avea în mână, o puternică lovitură în cap. Transpor- I tat în stare de agonie la spitalul din Tg.-Jiu, Tamaş a încetat din viaţă a doua zi. Criminalul dispărând după această ispravă, a fost pus în urmă- I rire de postul de jandarmi respectiv, îndureraţi soţie, copii, fraţi şi rude au durerea de a aduce la cuinoştinţă incetarea cin viaţă a scumpului lor I Lt. Col. STOICA MIHAld Cf. al Coroanei României în vârstă de 54 mii după o lungă şi grea suferinţă. înhumarea a avut loc Marţi 13 August ora 5 d. m. in cimitirul central din Sibiu. îndureraţii: soţie, frat surori, socri, cumnaţi cumnate, ieri, verişoare nepoţi şi nepoate anunţă pierderea prea timpurie a câmpului lor Doctor Sergiu Rămişcan încetat din viaţă Duminică 27 August 1933, după o lungă şirea suferinţă. Ceremonia religioasă s’a făcut Marţi, 29 August a. c„ ori 11 a. m. la domiciliul său din Ampina, de. unde cortegiul a pornit Bucureşti pentru incinerare, în aceiaşi zi, ora 5 d. a., la crematoriu „Cenuşa“. DIRECŢIUNEA ŞI FUNCŢIONARII S A. R. DE TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE SCHENKER & Co. au durerea de a anunţa încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a vechiului funcţionar şi neuitatului lor coleg Georg Liehn înmormântarea a avut loc la 29 August ora 18, cortegiul pornind de la spitalul Filantropia la Cimitirul Evanghelic (Bellu). INFORMAŢIUNI Pentru vizitatorii staţiunilor balneare, cari nu fac cură, precum şi pentru acei din staţiunile climaterice cari nu au solicitat la ducere bilet de dus şi întors, direcţiunea generală a aprobat şi acestora ca la inapoere, dacă bineînţeles la ducere au plătit costul unui bilet cu preţ i drog, să li se acorde o reducere de 40 la sută. Reducerea se va acorda în modul următor: Casierii staţiunilor balneare şi climaterice, vor elibera pentru Inapoere, bilete cu 40 la sută reducere din taxele tarifare integrale, până la staţiunile de unde au fost emise biletele la venire. Biletele sau chitanţele formular vor trebui prezentate la solicitarea reducerii şi in tren. Pe verso-ul biletului ce a servit la venire se va aplica o ştampilă specială, pentru a nu se mai putea folosi de el şi alte persoane. Asupra suplimentelor de tren accelerat sau a tichetelor nu se acordă nici o reducere. 1 Ns TIINTARE Vizitatorii Expoziţiei din Parcul Carol obţin cu bilete de tren vizate un rabat de 10°lo la cumpărăturile făcute din depozitele fabricelor D. MOCIORNIŢA Bucureşti Reducerea insămânţărilor in America WASHINGTON 29. (Rador). D. Wollace, secntarul de Stat A agricuturii, a anunţat că se va cere fermierilor care participă la planul de reducere a inducţiei, să micşoreze cu 15 la sită însămânţări. Ministerul agriculturii evaluiazi scăderea la 9.600.000 acri și la ma bine de 124 milioane busheli. îndureraţi şi nu vei nemângâiaţi Ion V. Muntenescu,soţ; Marioani colonel Mihăilescu, fiică; Elvira ş V. Vasilescu, soră şi cumnat; Antanett şi Gh. Muntenescu, cumnaţi Eva şi Ştefan VoinaCu copiii, cumnaţi; Nuţa şi Petre Maciuceanu , copiii, nepoţi; Marara Macave, nepoată; Eliza Stănţcu, verişoari; Alexandrina Pleşoian cu copiii, npoată şi Ecat. Verîganu, aduc a cunoştinţă încetarea din viaţă a prea scumpei şi nepeţuitei lor Eufrosina I. V. Ciuntenescu în etate de 6 ani încetată din viaţă în iua de 28 August, orele 21 după prea suferită, înmormântarea ar foc în ziua de 36 August la cințirul orașului Drăgășani. Rugați-vă pentru dfisa.