Adevěrul, noiembrie 1934 (Anul 48, nr. 15585-15609)
1934-11-01 / nr. 15585
Pagina 2-a rare. Procesul de însănătoşire e încurs. * Rezistenţa francului este nu numai în funcţiune de echilibru bugetar, ci şi de balanţa plăţilor. Un element important al balanţei plăţilor este balanţa comercială. In anumite împrejurări — împrejurări excepţionale — importul nu trebue să depăşească — sau nu trebue să depăşească prea mult — exportul. Una din preocupările guvernului Doumergue va fi deci, după realizarea echilibrului bugetar, atenuarea dezechilibrului balanţei comerciale. Exportul nu poate fi însă sporit la discreţia ţării exportatoare. Măsuri de apărare din partea ţărilor importatoare. Tarife protecţioniste. Politică de autarhie economică. Sforţarea trebue să poarte în primul rând asupra importului. Sub acest raport, anul 1934 este în Franţa anul contingentării prin decrete. Prin aceasta, relaţiunile economice dintre state se înăspresc. Denunţarea acordurilor existete. Conflicte. Negocieri. Nouă acorduri pe alte baze. Denunţarea, în raporturile cu Anglia, a convenţiunii de comerţ şi navigaţie din 1826 şi a convenţiei comerciale şi maritime din 1882 şi înlocuirea lor cu acordul de la Londra din 27 Iunie 1934. Tratate de un secol înlocuite cu înţelegeri de câteva luni. După convenţia din 1826, acordul din Iunie 1934 valabil până la 31 Martie 1935. Continuitate înlocuită prin efemer. Un semn al timpurilor... v. In raporturile cu Germania, denunţarea acordului din 1927 şi înlocuirea cu înţelegerile comerciale şi financiare de la Berlin din 28 iulie 1934. Politica contingentelor consacrată. Lichidarea pretenţiunilor reciproce prin instituirea unui clearing. Soldul activ faţă de Franţa, al balanţei comerciale germane, transformat în sold pasiv. După restrângerea importului, extensiunea — de altfel cu riscuri — a exportului. Aceiaşi preocupare de atenuare a deficitului balanţei comerciale. Prin aceasta — și împreună cu altele — grija constantă de ţinuta francului... După rezultatele favorabile din materia bugetară, rezultate satisfăcătoare în materia schimburilor economice. Excedentul importului asupra exportului scade. E de 790 milioane franci în Ianuarie şi de 135 milioane în Septembrie. Deficitul balanţei comerciale — fenomen totuşi constant în Franţa — e în proces de anihilare. Sforţările convergente din domeniul bugetar şi din acela al schimburilor economice, permit Franţei să fie una din ultimele ţări în care sistemul şi mecanismul etalonului aur să reprezinte o realitate. Credincioasă vechilor principii şi refuzând să creadă că remediul libertăţii stă în dictatură şi remediul dificultăţilor economice în moneta dirijată. Franţa este o pildă că tulburările de astăzi, fie de ordin politic, fie de ordin economic, sunt nu rezultatul unui defect în priitetipii ci ai unor erori în aplicaţiune. Proclamând intangibilitatea frânai- ■ lui Franţa inspiră încredere. Practicând o politică de restrângere a importului şi de deflaţiune bugetară, ea înţelege să dea încrederii justificarea şi suportul faptelor. Stabilitatea în democraţie, economia în cheltueli publice. Executarea contractelor şi respectul omului, o serie de elemente care, de la public la particular, de la material la psihologie, fac astăzi din francul francez, cu cele peste 80 de miliarde aur din tezaurul Băncii Franţei, cea mai puternică monetă în lume... Democraţia este însă expresiunea politică a echilibrului economic. Respectul drepturilor omului reclamă sau implică o bună stare materială. Hitlerismul nu se poate concepe fără pauperizarea Germaniei. Fascismul sau neo-socialismul sunt formule — sau miragii — pentru oameni cari nu-și mai pot descoperi nici o nădejde. Mişcările de dreapta — oriunde — nu se pot instaura decât sub presiunea foamei. In felul acesta, economia franezi — ca si politica—nu sunt ceva naţional. Depăşind graniţele, ele se extind asupra omenirii. Democraţia în, politică, şi echilibrul în economie constitue ultima salvare pentru toţi fervenţii libertăţii... C. L. Flavian BURSA BUCUREŞTI, 29 Octombrie 1934 Schimbul 15.15 fr. fr. 100 lei la Paris 3.08 fr. elv. la Zuerich 101 lei 1 dolar la New-York SVIonete străine Au cotat la : Bursa oficială Renta Dezvoltării 38% Renta Exproprierii 43%, %, * .%, .%, % Renta Exproprierii perpetuă 42% Renta 1933 41 % Impr. Naţional 47 Urbane Buc. 5% 28, 27% Urbane Buc. 10% 51%, 52 Impr. Refacerii 46% Impr. Refacerii (mici) 46 Bonuri de impozite 38^' Banca Naţională 5040, 50 Banca Naţională (buc. a 20) 5000, Banca Românească v. 308 Fabr. de sticlă presată 3550 , Reşiţa 394, 92 " S.R. D. 390 Clădirea Românească 335 Mica 1275, 72, 70, 71 S. T. B. 1715, 25, 20, 15, 10, 15 Steaua Română 350, 58 Schimbul in străinătate Spania 207.25 Credit Minier 252, 4, 5,6,60,59,8,6 I. R. D. P. 75 ' Petrolierele române la Paris PARIS, 29. (Rador) Astra Română 51.50 Steaua Română 31 Concordia 30.75 Redevența 13 ' . Petrol-Block necotat Efecte şi acţiuni Oferite Cerute Franci, francezi 6.63 16.58’A Lire sterline 503.00 493.00 Dolari 109.25 99.25 Franci belgieni 23.55 23.30 Franci elveţieni 32.97 32.57 Lire italiene 8.74 8.57 Mărci germane 41.75 39.75 Fiorini olandezi 68.30 67.65 Resetas 14.00 13.60 Zloţi 19.00 18.75 Rentenmark Florini olandezi Coroane cehe Shilingi Zloţi Dinari Leva Drahme Dengue Dolari 98.00 112.00 Franci francezi 6.60— 6.90 Franci elvețieni 32.55— 3340 Belgia 23.50— 2380 Lire sterline 490.00 500.00 Lire italiene 8.80— 9.20 Lire otomane 78.00— 81 01 38.00— 39 50 67.00— 69.00 4.00— 450 23.00— 24.00 18.80- 19.50 2.20- 2.50 0.90— 1.20 0.80— MU 24.00— 27.00 ZURICH • (Inchidwea) v Berlin ' r-v r 123.30 Amsterdam Tfr > ■ 207.67 W New-York Londra . 15.19 Paris -20.22 % Milano . . ■; -v v ■ , 26.25 Praga - - 12.80 K Belgrad ' - • 7.00 Bucureşti 3.08 Varşovia < 57.90 Viena 72.75 PARIS (închiderea) Londra 75.13 New-York 15.I6 Belgia 354 Italia ' 129.75 Elveţia 494.37-Olanda 1027 Sinuciderea unui tânăr EL S’A ARUNCAT ÎNAINTEA UNUI TREN CHIŞINĂU, 29. — Pe linia de cale ferată Chişinău-Iaşi, în dreptul cantonului 512, a fost găsit cadavrul tăiat de tren al tânărului Bimen Modan, în etate de 20 ani, de fel din comuna Truşeni. Asupra cadavrului s’a găsit o scrisoare în care Modan arată că suferind de epilepsie se sinucide. „p $ 1 - viaţa a fost stârpită ca să edificăm ideea. Ceea ce ne stânjeneşte în opera critică a d-lui prof. N. Iorga, e ţesutul de viaţă care palpită în ideile sale. Nu le separă de subiect. Nu le obiectivează. Sunt ele sau e d-sa.? Aceasta este problema ce ne punem constant, de câte ori îl cetim, admirativ, dar neliniştiţi. Debatter de idei, netăgăduit, d-sa nu le expune cu o obiectivare metodică, spre a le valida sau infirma printr’o dialectică logică, pe un teren neutralizat. D. prof. N. Iorga îşi însuşeşte ceea ce i se pare consubstanţial, împodobeşte cu toate calităţile ideale ceeace îi place. Şi dimpotrivă, alterează de câte ori e neaderent unui anume gen de frumos, sau chiar frumosului in sine, lipsit de atribute etnice şi etice. Coeficientul d-sale de subiectivitate e de bună seamă, la antipodul egoismului sau al egotismului. Nu admiră şi iubeşte pentru sine câte un aspect literar, în diletant, ca fin degustor; nici nu raportează conştient la imagina sa personală, cutare manifestare, în care s’ar recunoaşte, realizat sau întrecut. Chiar de purcede de la similitudine de temperament (duioşie, ritm sufletesc revărsat în afară, zgomotos, sau cadenţă lină, limpede, ş. a. m. d. pe un registru sufletesc variat) , d-sa recomandă ca demn de iubit şi de admirat fenomenul literar care i se pare mutabil in faptă, în apostolat. Criteriul nemărturisit al judecăţii de valoare este la d. prof. N. Iorga utilitar, pragmatic. Nu e frumos ceea ce corespunde unei nevoi de simetrie, de ordine, de puritate (clasicism), sau de culoare vie, de pasiune dezordonată.. .de dezechilibru interesant, de antinomii (romantism). Ci, indiferent de aceste două mari modalităţi între cari pendulează arta, cu sau fără etichetă, dar reductibilă prin simplificare, la unul din cele două tipuri eterne, d-sa aderă la scrisul utilizabil in scopuri educativ-naţionale. ... Cu această lămurire, fiesistematic, nedogmatic, cel puţin neformulat ca atare în mod express, dar printr’o tendinţă permanentă, de la care se abate foarte rar. Vom da un, exemplu. Intre Alecsandri şi Eminescu, alege fericit pe cel din urmă, care este superior prin temperament omenesc, cât şi prin temperament artistic. Dar mai este un motiv secret de preferinţă: Alecsandri e un post naţional (mai mult naţional, vom spune decât poet), care a pus lira în funcţiune, ocazional, un ritm cu aspiraţiile societăţii româneşti, dar Eminescu este făuritorul unei doctrine naţionale, care alimentează naţionalismul nostru de cinci sau şase decenii încoace. Să trecem mai departe: Id. prof. N. Iorga a sezisat minunat elaboratul tehnic al poeziei eminesciene, care-i asigură veşnicia (dincolo de conţinutul etnic). Cum se face totuşi că d-sa, în perioada post-eminesciană cercetată in acest al doilea volum, nu se sezisează cu aceiaş pătrundere de linia lirică, eliberată de obsesia armonică a versului eminescian, desigur, dar ,consecventă eminescianismului prin aceiaş disciplină severă? Cum se facă că d-sa menţionează elogios încercările lirice ale unor poeţi minori, cari n’au corespuns idealului de elaborare probă, severă, in tradiţia tehnică a lui Eminescu? Răspunsul este simplu. Deoarece d-sa nu ierarhizează valorile poetice in funcţie de modalitate, ci in funcţie de conţinut. Modalitatea, o socoteşte secundară şi fondul precumpănitor. In mai multe locuri, am cetit cu surprindere, pasaje de acest fel: • p. 85, n. 2: versuri militante (ale lui Vlahuţa). P. 281„poesia militantă ” d-lui Aron Catruş; iar mai apoi expuneri, normative răspicate: „Ceia ce doria el (d. N. Iorga) era revenirea la poezia militantă“. ... p. 237; sau: „..poesia ca şi tot ce facem, este im act social“ p.316. Din această din urmă constatare, căci are caracter aparent, constatator, decurge dezideratul imediat anterior, ca poezia să fie pusă in serviciul unor cauze străine de obiectul ei, care este de a transfigura materialitatea cosmică prin impresii inedite, de a sensibiliza plastica (prin imagini) şi armonie (prin ritm, aliteraţii, agentare meşteşugită de vocale şi consoane), limbajul, de a crea un grai de încântări, de vraje, contemplabil prin interiorizare, prin detaşare de univers şi de societate. Cuvântul aliniat ritmic şi sonor în versuri, spre a vehicula instinctele biologice de solidaritate socială, duce la un gen de discurs, ce ne reintegrează speciei şi colectivităţii, ca şi vorbirea de triviu, de arenă publică. Scopurile poeziei nu se pot confunda cu scopurile acţioniste ale masselor, decât dintr'un punct de perspectivă politică. Literatura are finalităţi proprii, de organizare a impresiilor in vederea unui adevăr superior, care este ficţiunea artistică. In lumini adevăr superior, deoarece eliberat de logica formală, frumosul ne relevează aspectul intuitiv, ireversibil, al sufletului şi al lucrurilor. Arta nu se suprapune vieţii, ca ştiinţa, care urmăreşte să explice modalităţile biologice şi materiale, care cuprinde in Strânsoarea ei încleştată Universul cantitativ, mensurabil şi ponderabil, prin limbajul matematic al cifrelor sau al altor formule simbolice. Arta se foloseşte de simboluri (cuvânt, metaforă, imagine, aluzie, aproximaţie) calitative, care surprind semnificaţii noi, interpretări personale, transpuneri neaşteptate, stiluri individuale, ce se impun ca realităţi spirituale, ca existenţe de altă natură decât aceea a omului, maimuţă cu degete mobile, grai şi alfabet, utilat cu instrumete născocite spre a se folosi de natură. Ea îmbogăţeşte pe individ, spiritualiceşte şi promovează implicit la mobilarea societăţii, fără ca să fie asimilată cu instrumentele materiale, care crează civilizaţia sau cu idealurile corale ale agregatului colectiv. * Cu această rezervă, care nu pierde din vedere aportul simţului naţional printr-o literatură naţională, implicit, dar nu şi naţionalistă, explicit, ne mai rămâne să subliniem marele efort prin care d. prof. N. Iorga şi-a însuşit aproape totalitar, producţia literară dintre 1890 şi 1934. De astă dată, ca şi în volumul precedent, activitatea literară pe care o validează ca pe un produs pozitiv al neamului (colectivitate conştientă de unitate etnică), se centrează în jurul focarului de energie naţioniailătă. Aceasta s-a numit la începutul veacului, „Sămănătorul“, de sub conducereadinamîcjţ. şi animatoare a d-sale. Oricare ar fi măsura severităţii d-lui prof. N. Iorga, în raportare la . .« . 1 . Vr’ mele lire, în trei-uri nobile, (poezia dd. Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu şi mai in genere faţă de tendinţele de înoire formală), teatrul d-lui Mihail Sorbul, Manasse al lui Ronetti Roman, Vlaicu-Vodă de Al. Davilla, înşirate Mărgărite de d. Victor Eftimiu, critica dd. M. Dragomirescu — momentul Convorbiri Critice, E. Lovinescu, Ovid Densuşianu, G. Ibrăileanu, opera lui Calistrat Hogaş, romanul mai nou al d-nei H. Papadat-Bengescu, al d-lui Camil Fetrescu, etc.), cercetarea d-sale de o asemenea întindere desvălueşte simpatie pentru mulţi tineri şi reveniri numeroase ca reabilitarea generoasă a operei lui Slavici. Curiozitatea universală a autorului s-a vădit încă odată mai puternică decât cadrele propriei şcoli literare din trecut, decât rigorile unei credinţe unilaterale şi mai ales decât vârsta, care la alţii, ridică ziduri nepătrunzătoare între generaţii. . Cu „Istoria literaturii româneşti contemporane“ d. prof. N. Iorga s-a ştiut instalat in actualitatea cu tendinţe nelămurite sau pe cale de fixare, într'un fel al d-sale, uneori brusc, dar mai cu seamă, atant și cu un optimism ce confirmă odată o vitalitate unică. Şerban Cioculescu ADEVĂRUL Deschiderea congresului „Frăţiei ortodoxe“ , deschis la Sibiu congresul „Frăţiei ortodoxe“ la care participă mitropolitul Bălan al Ardealului şi d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor. Şedinţa festivă s-a ţinut în sala cinematografului Thalia. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI ASOCIAŢIEI D. prof. SEXTIL PUŞCARIU, preşedintele societăţii, vorbeşte despre activitatea societăţii, constituită In luna Martie, anul trecut. Constată că existenţa asociaţiei este perfect justificată şi că ideea a prins. In urma răsboiului lumea simte necesitatea de a evada din raţionalismul rece al veacului trecut şi de a reacţiona printr'un cald spiritualism. Trebue să regăsim sprijinul puternic al credinţei în această epocă de dezorientare.D. Sextil Puşcariu constată apoi ca în ultimii ani s-au ridicat frumoase locaşuri de rugăciune în diferite părţi ale ţării: anul trecut la Cluj, la Huedin şi peste puţin timp la Tg. Mureş. Mitropolitul BALAN îşi exprimă satisfacţia că într’un timp atât de scurt pătura intelectuală din Ardeal s-a înrolat în rândurile „Frăţiei ortodoxe române". Mişcarea a avut însă un larg răsunet şi dincolo de Carpaţi. Frăţia ortodoxă ■eprezintâ astăzi o forţă de care trebue să se ţie seama. DISCURSUL D-LUI AL. LAPEDATU D. ministru LAPEDATU arată cât le trainică friss JnrtOutiâ“ ••Wv’.hiîfti Mântuitorului ink'o vreme cânt" SIBIU, 29. — Congresul general al „F.C.R.'‘-ului şi-a continuat astăzi lucrările. La ora 8 dim, a avut loc la catedrală o slujbă religioasă, la care au asistat toţi oaspeţii veniţi la congres. La ora 11, de la catedrală, cei prezenţi au mers la Academia teologică, în aulacăreia congresul şi-a continuat lucrările. A prezidat d. prof. Sextil Puşcariu. D-sa a dat cuvântul d-lui dr. Gh. Stănescu, care în numele d-lui prof. Matei, a cetit raportul general asupra activităţii comitetului Frăţiei ortodoxe române. Intre altele d-sa arată că S’a înfiinţat o biblitecă a „lor“-ului, in, cadrul căreia s’au editat până acum 7 broşuri. Mai departe, comitetul central a mai intervenit pe lângă isblema fundaţiei „Gojdu”. Deasemenea a înfiinţat secţii de ale „Fortului in întreg Ardealul. Comitetul central a mai intervenit pe lângă redacţiile marilor cotidiane pentru a înfiinţa câte. .0 pagină a chestiilor bisericeşti,. In concluzie, raportorul arată că primul an de activitate, a conducerii ,l?pr.”.-fntii se încheie cu un bilanț imbucurator. Intre realizările de până acum ale secţiilor „For”ului, raportorul aminteşte revista „Viaţa ilustrată’*, condusă de d. N. Colan, rectorul Academiei teologicedin Sibiu, biblioteca de la Caransebeş, corurile bisericeşti din jud. Arad. D- sa aminteşte un chip deosebit di naţia duluidr. Rug. ■■Nicoarâ, ■ care a dăruit un spital „For”-ului la Reghin, pomeneşte apoi numele distinşilor dispăruţi Gh. Bogdan-Duică,A. Mandeal. Asistenţa, în semn de omagiu, se ridică în picioare. PROPUNERILE D-LUI DR. C. CORNEANU Referitor la chestiunea fundaţiei „Gojdu” d-sa propune congresului să depună toate stăruinţele pe lângă guvern, pentru ca bunurile cami astăzi sunt încă in stăpânirea statului maghiar, să ne revină cât mai neîntârziat şi propune congresului să ia atitudine faţă de ţinuta tot mai agresivă a uniţilor cari in congresul „Agrului” la Lugoj, au adus grave ofense bisericei ortodoxe. La acel congres, spune d-pa, s’a pretins ca autorităţile statului să fie, obligate a lua parte, cu prilejul sărbătorilor naţionale, şi la slujbele din bisericile gr. catolice. Mai mult, acolo unde preotul unit este mai mare în grad decât cel ortodox, slujbele dumnezeeşti din sărbătorile naţionale, să fie oficiate numai în bisericile lor, iar elevii greco-catolici să nu mai fie obligaţi a participa la slujbele din bisericile ortodoxe în astfel de împrejurări. Raportul aminteşte că toate aceste pretenţiuni au fost formulate in faţa unui ministru activ, care este d. Vaier Pop. Când se pronunţă numele d-lui Vaier Pop, în sală se aud strigăte „obraznic”, jos cu el”. In continuare d. dr. C. Corneanu spune că la congresul „Agirului” episcopul Al. Niculescu al Lugojului şi-a sfârşit discursul cu următoarele cuvinte: Roma, aceasta este calea noastră de propagandă şi cucerire a credincioşilor. RAPORTUL D-LUI PROF. V. PAPILIAN D .prof. V. Papilian, de la Cluj tratează despre acordul cu Vaticanul şi Concordatul. D-sa spune: Catolicii şi-au creiat drepturi peste legile ţării. S-a lezat sentimentul totul se clatină în jurul nostru. Biserica îşi îndeplineşte însă mai departe misiunea ei cu aceiaşi râvnă apostolică. Vorbeşte în special despre râvna credincioşilor in provincia de peste Carpaţi. Aduce elogii preoţilor care îşi împlinesc cu atâta devotament datoria lor, aşa cum au făcut şi în trecut, ţinând piept asupritorilor maghiari In calitate de ministru al culte-lor, arată că a început opera de redresare a bisericei, atât în ce priveşte poziţia ei în stat, cât şi in ce priveşte situaţia morală şi materială. ALTE CUVÂNTĂRI Vorbesc apoi episcopii Origora Comşa al Aradului şi Vasile Lăzărescu al Caransebeşului, preotul Mihail Bulacu, d-na Alexandrina Gantacuzino, părintele Ciuhandu, din partea asociaţiei „Andrei Şaguna“, părintele Partenie în numele Asociaţiei generale a clerului ordodox, d. Ch. Preda, vicepreşedintele Astrei, Ion Faur, preşedintele studenţilor teologi din Sibiu, Lungulescu din partea Casei Şcoalelor şi profesorul Ioan Lucaci. CONFERINŢE La ora 2 a avut loc o masă la restaurantul Boulevard, iar la oră 5 d. a. conferinţa d-lui Octavian Goga. Seara a avut loc un concert religios in catedrala ortodoxă, precedat de conferinţa mitropolitului Bălan despre autonomia bisericei ortodox«» ortodox şi cel naţional. Concepţia catolică despre biserica ortodoxă este noauropuuioi. . socoteşte de un grad inferior, în tot cazul imerior bisericei catolice. Respingem Cu indignare asemenea insinuări. O singură biserică română, neatârnătoare de orice influenţă străină, iată idealul spre trebue să D-na Alexandrina Cantacuzino SPFemeile ortodoxe române au luptat cu tărie împotriva iscălirii concordatului, pe care l-au considerat ca o greşală, dacă nu o crimă împotriva unităţii neamului nostru. In vechiul regat a fost deziluzie grozava când s'a aflat de semnarea concordatului chiar de către un ardelean. Astăzi trebue să facem un front unic ortodox, care va fi temelia unităţii noastre naţionale. . Pr. Partenie, preşedintele clerului ortodox din ţară declara ca ele, rul ortodox român se va solidariza întru toate cu afirmaţiile d-lui prof. Papilian. .... . .. . Luând cuvântul d. prof. Onisifor Ghibu, se ocupă în chip amănunţit de problema concordatului pe care-l combate cu vehemenţă. , , D..O. Dega, care e prezent,, a inițiat tratatițele concordatțxlui. '! D. O. Goga intervine, și precizează că d-sa a ..preconizat, reducerea «parhiilor greco-catolice deli' 5 la 12. In continuare d. O. Ghib spune ca concordatul este opera a Ungariei.Din nenorocire el a fost iscălit de Vasile Goldiș. Din cercetările mele, spune d. Ghibu, m’am convins că Goldiş introdusese în exemplarul original al concordatului o clauză favorabilă statului nostru. Acest exemplar, a fost însă furat, iar d. Vaier Pop a prezentat în Parlament textul incomplect al concordatului. Așa stând lucrurile, guvernul are datoria să denunţe concordatul cu Roma. Acordul cu Roma este tot o operă a Ungariei. Am găsit spune d-sa — corespondenţa ordinelor religioase din Ardeal , cu Budapesta. Am găsit corespondenţa cu Roma d in care se spunea acestor ordine „să luptaţi cu hidra, fiindcă veţi birui”, b. Ghibu, arată o broşură cuprinzând statutele ordinului „piarist,” pe scoarţa căreia se găseşte şi astăzi pajura Ungariei. Aminteşte apoi de cazul directorului orfelinatului „Theneziarum” din Sibiu, care cutează să adreseze tribunalului de aci petiţii semnând ca şi când ar aparţine Ungariei. De altfel, acest director este un renegat, numele lui fiind Ioan Badilla. Iată agenţii Budapestei. Noi suntem conduşi de le Roma de unguri. PRECIZĂRILE MITROPOLITULUI DR. N. BALAN AL ARDEALULUI înaltul prelat spune următoarele: Venim dntr’o lungă şi grea luptă dar . ne-am păstrat steagul curat In statul nostru trebuie să se pună problema reparaţiunilor, mă. simt ei obligat să cer acest lucru, adică repararea nedreptăţilor,concordatului Am fost contra lui dela început. Iugoslavia şi Cehoslovacia au refuzat să încheie concordate deşi ele ar f avut motive mai puternice s’o facă.Concordatul nostru cuprinde numai concesiuni. El este anticonstituţional, tulburător al păcii confesionale şi antipatriotic. Cerem denunţarea lui. Formula bisericei na- ’ţionale este condamnată de papa. ’ După acestea răspunde precum ur- meazâ cuvintelor rostite de episco- pul Niculescu al Lugojului: de un- de să cucerească credincioşi? Nu suntem o colonie din Africa, care să primească agenţi ai catolicismului. Ortodoxia este pentru noi legea lui Hristos.Noi suntem albia poporului roman. Avem dreptul ca pe fiii rătăciţi să-i reclamăm acasă. Unhitatea sufletească nu poate să rămână ruptă. Vom lichida acest incident, început la 1700. Când vom fi şi bisericeşte una, poporul nostru va fi tare. Acordul trebuie desfăcut. Guvernul trebuie să aibă curajul. D. dr. Corneanu dă apoi citire următoarei moţiuni: TEXTUL MOŢIUNEI „For”-ul, convins de necesitatea tot mai mare ca viaţa religioasă şi morală să fie intensificată şi conştientă că biserica ortodoxă este şi rămâne temelia statului român şi cea mai puternică garanţie a consolidării lui, cere: 1. Ca solidaritatea ortodoxă să fie susţinută printr’o organizare din ce in ce mai stăruitoare; 2) ca învăţământului religios in şcoli să i se dea o atenţiune crescută şi ca el să fie încredinţat unor catetreţi cari dispun de tot timpul necesar spre a face un apostolat din catedrele lor; 3) ca cel puţin la una din acadeţiiile teologice din mitropolia noastră să se poată da examen de licenţa, drept recunoscut celei din blaj; 4) . Să fie cât mai curând reînfiinţată vechea episcopie a Maramureşului, leagănul istoric al descălicătorilor ortodoxi din Moldova şi să se înfiinţeze deocamdată episcopia Timişoarei, satisfăcând astfel o veche hotărâre a congresului naţional bisericesc şi o necesitate religiosmorală a bănăţenilor; 5) ca atât conducătorii bisericii cât şi guvernul ţării să aibă toată solicitudinea, aducând şi jertfele materiale necesare pentru ca în secuime să fie readuşi la matca bisericii ortodoxe şi recâştigaţi naţiunea Românii secuizaţi sub stăpânirea trecută; 6) hotăreşte ca fiecare secţie eparhială a „Fortului să verse jumătate din veniturile anului viitor, 1935, patriarhiei pentru ridicarea catedralei ortodoxe din capitala ţării; 7) Mulţumeşte conducerii „Fortului pentru stăruinţele depuse pentru recuperarea funidaţiunei „Gojdu“ şi o roagă să persevereze in această acţiune pentru ca soluţia definitivă să fie dată cât maiurgent; 8) constată cu îngrijorare că catolicismul din România, de ambele rituri, cum îi place să se numească, devine din ce în ce mai agresiv. „For“-ul respinge cu idignare atacurile sistematice împotriva ortodoxiei, atacuri care nu cruţă nici prestigiul arhiereilor. Acestei acţiuni a catolicismului, pe care o considerăm primejdioasă ,. nu numai ortodoxiei, ci însuși statului român,, Fortul ii opune’hotărîrea sa nestrămutată de a păstra neatinse drepturile bisericii domi’ nabte. ' ' ■ î *■• f» ‘‘ ? " • In special ne umple de revoltă faptul că la ultimul congres al „tigrului“ ţinut la Lugoj sub prezidenţia unui ministru activ, s’au putut aduce hotărîri cari sunt in flagrantă contradicţie cu Constituţia şi cu ■ dispoziţiile ■ pozitive din legile ţării. Astfel respingem tentativa de a reduce rolul şi însemnătatea bisericii noastre dominante cu prilejul manifestaţiunilor, cu caracter naţional şi festivităţilor oficiale şi încercarea de a acapara, pe seama catonicsmului românesc şi unguresc deopotrivă, fonduri, aparţinând în mod legal exclusiv statului român ca succesor de drept al fostului stat ungar, 9) cerem ca aşa zisul acord încheiat la Roma în 30 i.feiu 1932 cu. va.canu, acord prin care s’a încercat în mod subversiv să se legifereze o instituţie maghiară anticanonică, ilegală şi primejdioasă statului român, să fie declarat nul şi neavenit fie printr’un act de guvernământ, fie prin votul parlamon.uut ne pAh .justiţie, pentru ca astfel statul român şi Universitatea din Cluj să intre în posesiaaverilor deţinute în mod ilegal de statul romano-catolic ardelean, averi în mare parte de origine ortodoxă. Comitetul de direcţie al Forului va lua, toate măsurile pentru ca aceasta hotărâre să fie dusă la îndeplinire, di toate mijloacele, in timpul cel mai scurt. 10) Congresul aduce omagii de devotament către rege şi dinastia ortodoxă şi mărturiseşte deplina solidaritate a mirenieier cu acţiunea patriarhului şi cu denii întregii noastre biserici ortodoxe. Episcopul Gr. Comşa al Aradului propune ca anul viitor congresul Fotului să se ţină la Arad, ceea ce congresul admite. La orele 3 d. a. , congresiştii au făcut, un pelerinaj la mormântul mitropolitului Andrei . Șaguna la Răşinari. NNC. D. GAVOZDRA Ziua II-a MOŢIUNEA INFORMAŢIUNI D. Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor, va pleca in străinătate unde va rămâne trei săptămâni D-sa va Încheia o transacţie pentru cumpărarea de autobuze şi camioane ce vor deservi transporturile de mărfuri şi persoane pe şoselele noastre. Interimatul ministerului de comunicaţii va fi ţinut de d. Vaier Pop, ministru de stat Ministerul de interne anunţă că la 10 Noembrie se va ţine examenul de complectare a locurilor vacante de ofiţeri la poliţie. Examenul va avea loc la direcţia generală, unde se vor adresa şi cererile informaţiile necesare. Se pot prezenta şi candidaţii care, pe lângă îndeplinirea condiţiunilor generale legale, au avut o activitate in legătură cu serviciile poliţieneşti, ca actualii şi foştii magistraţi, comandanţii de legiuni de jandarmi, foştii ofiţeri de poliţie. Şcoala politehnică „Regele Carol II“ din Bucureşti aduce la cunoştinţa celor interesaţi că începerea cursurilor pentru subsecţia de cadastru va avea loc Joi 1 Noembrie, orele 17.50, după programul afişat la steală. teatru Radina Marii a... Astă seară BURIAŞON mâine seara Lunite de hotel Mircuri seara PREMIERA N I ri O N ^ ::t-— com die muzicală cu Tony tiuandra, Leny Caer, V. Maximilian. Deschiderea cursurilor de specializare în igienă și medicină preventivă va avea loc în ziua de 1 Noembrie, ora 3 d. a., în amfiteatrul institutului de igienă (Facultate de medicină, b-dul Regele Carol II, Nr. 8). Lecţiunea de deschidere va fi făcută de d. prof. dr. D. Mezincescu, care va vorbi despre „Medicul igienist in organizaţia noastră sanitară" Avocatul MARI FUDILU s’a mutat în Str. Brezoianu, 57 etaj La Botoşani a avut loc ori inaugurarea noului sediu al organizaţiei naţional-ţărăniste. Copilul Leopold Eremia de fel din Cernaul, a fost ademenit de proprietarii unui circ şi adus la Iaşi, unde făcea pe clovnul. Copilul a părăsit in cele din urmă circul şi a fost găsit aproape mort de foame pe străzile Iaşului. Lucrările pentru întocmirea regulamentului de funcţionare a noului regim de import şi export au continuat in tot cursul zilei de eri, atât la ministerul de finanţe cât şi la Banca Naţională. Se crede că aceste lucrări vor fi terminate azi sau mâine. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, schimbare de adresă sau la remarrea abonamentului, să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul. ____ TEri fiind aniversarea zilei de naştere a reginei Maria, s’a oficiat servicii religioase la toate bisericile din ţără. La slujbe au participat pretutindeni reprezentanţii autorităţilor. D. I. Mihalache se va înapoia în ţară la sfârşitul săptămânii viitoare. Este probabil că d. Virgil Madgearu, care se află deasemeni in străinătate, va reveni în Capitală, împreună cu d. Mihalache. Eri a avut loc la Craiova şedinţa de Închidere a congresului pentru cercetarea boalelor contagioase. Ultima şedinţă a fost prezidată de d. dr. Marin Baculescu. In această din urmă şedinţă s'au făcut câteva comunicări asupra boalelor contagioase. D. dr. Aurel Meţulescu a mulţumit sprijinitorilor Congresului, anunţând că viitorul congres va avea loc la Chişinău peste doi ani. La Chişinău a fost arestat Feodor Zaharia din comuna Fituşka, care a asasinat pe un consătean al său. Luni 29 octombrie la ora 7 seara precis, se va ţine la Institutul Terozon din B-dul Take Ionescu 12, o conferinţă despre tratamentul şi rezultatele obţinute în reumatism, sciatică şi lumbago cu gazul Oclozon. Intrarea liberă. : D. Dr. MARIN ENACHESCU, medic al Spitalelor Eforiei s-a mutat în Bulevardul Lascăr Catargiu 43 A. Telefon schimbat 2:16.05. Foştii lupişti din judeţul Dolj au ţinut ori dimineaţa, o adunare prezidată de preotul Alexe. S-au discutat diverse chestiuni, de organizare, preotul Alexe înfăţişând programul partidului ţărănesc prefăcut de d-sa. PARIS, 29 (Bador). — Astăzi a încetat din viaţă fostul ambasador Edmond Papst. Defunctul a fost, succesiv, secretar de ambasadă la Londra, Cairo, Viena, Luxemburg, Leningrad și Istambul apoi ministru la Peking, Copenhaga și Oslo și în cele din urmă ambasador în Japonia. în legătură cu alegerile comunale la Alegătorii sunt hotărâți să voteze cu unica lista din opoziţie Cu toate că se apropie data, când urmează să fie desemnat consiliul comunal, alegerile fiind fixate pentru 7 Noembrie, nu se observă, însă, în oraşul nostru nici un fel de agitaţie. Populaţia se dezinteresează complect de aceste alegeri, majoritatea covârşitoare a votanţilor fiind hotărâtă să voteze cu singura listă din opoziţie, care este naţiional-ţărănistă. Lista guvernamentală nu a fost întocmită din candidaţii propuşi de mulţime, cum era vorba, ci a fost formată din elemente pe placul deputatului Alexandru Mihăilă, care este capul listei. Candidaţii au fost recrutaţi dintre fruntaşii, cari n’au nimic comun cu păturile muncitorimei şi negustorimei. Aceasta a cre -iat desigur o adâncă nemulţumire în massa alegătorilor. Pe lângă toate acestea se mai adaogă faptul că din vina unor învățători parlamentari, dela putere, în frunte cu deputatul Mihăilă, s-a trecut judeţul nostru drept minoritar, prin art. 158 din legea învățământului primar, pentru ca să beneficieze ei de avantagiile materiale prevăzute de această lege. Lista nr. 1 guvernamentală cuprinde pe următorii candidaţi: Alexandru Mihăilă, Fux Solomon, Afanasie Coşciug, Bilenchi Simha, dr. Constandache Ion, Mazur Abram Varnav Olga, Frehtman Hascal, Gulevici Stanislav, Voloh Fridrih, Popevschi Nicanor, Prizant Haim, Ţurcanu Procopie, Barzah Iţic, Gâlcă Mihail, Satan Nasanael, Urmaci Pavel, Zeldin Iacob, Popovschi Gavril, Ochtean Boruh, Sârbu Vasile, Colcher Mihel, Chiroşca Gheorghe, Zilberg Froim, Bogacencu Andrei, Zicne Moise, Costin Ion şi Feldmann Iţic. Lista nr. 2 naţional-ţărănistă, e formată astfel: Lupaşcu Vasile; Ştefahelly Aurel; Cumpan Pincus; Rabei Meer; preot Dumbravă Mihail; Mesamed Abram; Popovschi Niculai; Snaidman Leia; Tăcu Pavel; Sternberg Gherş; Nedzveschi Petre; Gaz David; Ciobanu Timofei; Braslavschi Iacob; Manea Leonid; Levental Manea; Lăslav I.; Braverman Israel; Ciumac Niculai; Grinberg Boruh; Longinescu Ion; Steinberg Mendel; Margineariu Mihail; Rabinovici Iosef; Ianachim Teodor; Tismeneţchi Srui; Ganea loan; şi Livşit Haim-Boruh. Coresp. Manifestaţii anti hitţşrîste in Irlanda ’ DUBLIN 29 (RadOr). — Primirea oficială a d-lui von Kuehlbrann, noul ministru german în statul liber irlandez, a fost tulburată prin strigăte de „Jos Hitler’’, pornite din mijlocul mulţimii adunată împrejurul palatului Majoritatea mulţimii insă a aclamat pe noul ministru al Reîehului. Un mic grup de comunişti au încercat să protesteze, împrăştiind mai multe manifeste antihitleriste Şi cerurto i»Mh-»rarea lui Thaermann. Adânc îndureraţi: Maria,I.soţie; Elena şi Aurelia, fiice; LocoU Const. Hina, Atena şi Simeon Chircă, Alexandrina şi Preot Ion Huştiu, fiice şi gineri; Nicolae şi Gheorghe, nepoţi; Irina şi Aurelia, vară şi nepoată,’anunţă :încetarea,din viaţă a bunului lor părinte şi unchiu consilii c.mic în etate de 85 ani. Ceremonia religioasă va avea loc Marţi 30 Octombrie, ora 3 da., în str. Carol Davila No. 53, de unde va porni cortegiul funebru spre cimitirul Ghencea. BANCA de CONTROL a INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI S. A. aduce la cunoştinţă cu profund regret, încetarea din viaţă a la WALTER EICH Membru în Consiliul de Administraţie survenită, la Aiiod (Iugoslavia) în ziua de 22 Octombrie 1934și căruia îi va păstra o pioasă amintire. Pensionar