Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)
1935-06-06 / nr. 15761
Pagina 4-a DINC~~i fIZVOARELE STATULUI FRANCEZ VICHY-CELESTINS RINICHI — BĂȘICĂ — GUTA — DIABET — ARTRITISM VICHY GRANDE GRILLE ” ale apa* VICHY-HOPITAL £,AnjfnU?i?mseu,u' ’’! „Pe cuvântul meu, devii prea grasa!11 Ce a făcut o femeie după aceasta remarcă a unei prietene Acum este cu 22 Kgr. mai uşoară Dacă sunteţi şi dv. una dintre acelea care aud din partea prietenelor remarca „devii prea grasă”, natural că veţi avea interes să ascultaţi povestea acestei femei. Din fericire, povestea se sfârşeşte bine. Iată scrisoarea pe care am primit-o: „Greutatea mi-a crescut treptat, — fără ca să-mi dau seama, — până ce prietenii au început să-mi spună „pe cuvântul meu, devii prea grasă”. M’am cântărit şi era aproape să leşin. Aveam 81 kg. şi sunt înaltă numai de 1 metru şi 60 cm. Atunci am văzut un anunţ despre Kruschen şi m’am gândit să fac o încercare. Am şi făcut-o şi astăzi cântăresc numai 59 kg. şi mă simt foarte bine. In prezent, urmez cu Kruschen, deoarece găsesc că efectul său continuă şi vreau să mai sărtesc încă”. — (D-na T. W.). Kruschen este un amestec ideal din diferite minerale. Formula reprezintă sarea ingredientă a apei minerale din Karlsbad, Ems, Kissingen şi alte băi cunoscute din Europa către care s-au refugiat de câteva generaţii oamenii prea graşi. Kruschen combate cauzele obezităţii, ajutând organele interne să-şi îndeplinească rolul de a elimina în fiecare zi materiile nefolositoare şi otrăvurile care, dacă sunt lăsate să se adune, se transformă în interiorul corpului în grăsime. Sels Kruschen se vând în mai mult de 120 ţări şi se pot obţine acum şi în România la toate farmaciile şi drogneriile cu preţul de 95 lei flaconul. Convocarea inspectorilor financiari D. Mitiţă Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe, a convocat eri d. a. în cabinetul său pe toti inspectoriifinanciari din tară, pentru a le da noui instrucţiuni si îndemnuri la continuarea acţiunei de intensificare a încasărilor. D-sa a cerut, intre altele, inspectorilor să exercite un control şi mai vigilent ca personalul în subordine să fie la post în orele de serviciu şi să-şi îndeplinească cu conştiinciozitate îndatoririle slujbei. A declarat că, după cum a luat cu satisfacţie notă de elementele ce s’au relevat cu distincţiune în îndeplinirea serviciului, tot astfel, cu regret va trebui să pedepsească cu toată asprimea pe acei funcţionari îndărătnici care nu şi-au înţeles rolul lor de slujitori ai statului. D-sa a ascultat apoi constatările pe care inspectorii le-au avut de făcut în unele chestiuni, luând dispozițiunile necesare cerute de fiecare caz în parte. Petrolierele române la Paris Paris, 3 (Radar) Astra Română 79 Steaua Română 39 Concordia 39.50 Petrol-Block 6. Redevența 22.25. TEATRUL VESEL DE VARĂ GRADINA MARCONI ASTĂSEARĂ DESCHIDEREA STAGIUNII MICROBII BUCUREŞTILOR ION MORŢUN TANTZI CUTAVA-BAROZZI GR. VASILIU-BRELOC Localitatea de cură PUSTIAN oferă Sanatoriul Special Concesionat de stat Contra Reumatism şi Gută foarte avantagios O CURA COMPLECTA 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toate băile de vindecare în clasa de lux, taxa de cură, toate dările şi spezele cu Lei 9800 Confort desăvârşit. Toate ajutoarele în casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin conducerea medicilor Dr. L SCHMIDT şi Dr. WEISZ. Constituiri „Industria electrică românească“ - Bucureşti. Sub această denumire a luat fiinţă în Capitală o societate anonimă având ca scop înfiinţarea şi participarea la industriile electrotechnice, electrochimice, sau mecanice, ce se folosesc de energie sub orice formă, fabricarea produselor, reprezentanţa caselor specialiste streine cari fabrică asemenea materiale şi maşini, etc. Capitalul social este de 1.600.000 lei împărţit în 3200 acţiuni la purtător a lei 500 fiecare. Primul consiliu de adiţie ales se compune din d-nii: ing. Ion Gigurtu, av. Seb. Şerbescu ing. C. Cernescu, av. N. Steriade, ing. N. Eustaţiu, V. Vlădescu; cenzori d-nii: V. Wittnar, C. Rediţeanu şi inginer State Nicolae,, iar cenzori supleanţi d-nii: Ion Dumitrescu, av. S. Wintter şi E. Prager. Congresul organizaţiei liberale din Satu-Mare D. ministru Valeriu Pop a prezidat ori la Satu-Mare congresul organizaţiei naţional-liberale locale. Fruntaşul liberal a fost salutat de d. o. Ardeleanu, prefectul judeţului şi de d-nii Cherecheş şi senatorul A. Dragoş. D. Laurenţiu Oanea aduce salutul organizaţiei din Bistriţa-Năsăud. D. Emil Globenţiu aduce salutul organizaţiei din judeţul Sălaj. .. Valeriu Pop“, luând cuvântul mulţumeşte oratorilor pentru primirea călduroasă ce i s’a făcut şi după ce face un scurt istoric al partidului liberal şi al realizărilor lui, arată personalitatea celor doi conducători: Dinu Brătianu şi Gh. Tătărescu. D. Romulus Ciortea, secretarul general al organizaţiei, a citit darea de seamă a anului expirat. D. Emil Tişca, casier, a expus situaţia materială. S-a procedat apoi la constituirea comitetului judeţean şi a delegaţiei permanente. Cronica şahului Campionatul naţional de şah RUNDELE XII-XIII-XIV Sâmbătă s-a jucat runda XII-a in formaţia şi cu rezultatul: 1. Cabiaglia E. Snosko—Borowski 0—1. 2. Ichim—Michels 1—0. 3. Deneş—Alexandrescu 0— 1i. 4. Erdély—Halic întreruptă. Poziție de remisă. 5. Toma Popa—Israélowitch 1—0. 6. Negruţac-^Winkler 1—0. 7. Brody—Eduard 1—0. 8. Silbermann—Vasilescu 1—0. RUNDA XIII Eri după amiază am avut ocazia să asistăm la una dintre cele mai frumoase runde ale concursului. S’a jucat cu nerv într’o atmosferă apăsătoare ca la concursurile mari internaţionale. Jucători prea puţin periculoşi au devenit... agresivi. Astfel dr. Brody pierde la Andrei Winkler. Eugen Eduard a fost într’o formă excepţională. A mers din atac în atac. Silbermann n’a mai putut mişca o piesă pentru vreo eventuală combinaţie. A jucat numai în defensivă. Eduard a dominat toată partida cu un atac de o frumuseţe rară. Din moment în moment se aştepta ca Silbermann să cedeze. Era asfixiat. S-a apărat însă eroic. In momentul întreruperii, Eduard are poziţie de câştig. Şi va câştiga cu siguranţă. 3. E. Snosko-Borowski-Ichim 1-0. 4. Vasilescu—Cabiaglia 1—0. 5. Israelowitsch—Negruțac întreruptă. (Stau bine amândoi). 6. Halic—T. Popa întreruptă. (Stă ceva mai bine Halic). 7. Denes—Erdély’ 0—1. (S’a jucat vijelios. Campionul României a desvoltat un joc sigur și sănătos. După 23 de mişcări albul cedează). 8. Alexandrescu—Michels 1—0.O partidă frumoasă. De unde părea la început că o va câştiga Michels care întreprinsese uri atac frumos pe aripa regelui iar Alexandrescu pe aripa Damei, sorţii s’au schimbat. Gică deşi în evident pericol şi-a continuat atacul derutând adversarul care, de teamă n’a mai făcut sacrificiul necesar și şi-a retras piesele de pe câmpul de luptă, pentru apărare). RUNDA XIV La orele obişnuite se va juca penultima rundă a concursului: 1. Michels—Snosko—Borowski. 2. Erdély—Alexandrescu. 3. T. Popa—Deneş. 4. Negruţac—Halic. 5. Brody—Israélowitch. 6. Silbermann—Winkler. 7. Cabiaglia—Eduard. 8. Ichim—Vasilescu. Partidele: 1. E. Snosko—Borowski— Alexandrescu 1—0. 2. E. Snosko—Borow—Silbermann remisă. UN FINAL DE PARTIDĂ Dăm mai jos poziţia pieselor in momentul întreruperii partidei Eduard—Silbermann. Negru e la mutare. H. SILBERMAN ELLEN EDUARD GAMBITUL DAMEI Partidă jucată în runda XIII , campionatului naţional de şah, Duminică 2 Iunie crt. Denes—Erdély. 1. d4, d5. 2. Cf3, c6. 3. c4, Cf6. 4 Cc3, dXc. 5. a4, Cbd7. 6. e4, e5. 7 Nc4, eXd4. 8. Cd4, Ce5. 9. Ne2, Nb4 10. Nf3, 0—0. 11. 0—0, CXf3. 12 gXf3, Nh3. 13. Tel, Ch5. 14. Cde2 Df6. 15. f4, Dh4. 16. Cg3, Ng'4. 17. f3 Tad8. 18. De2, Nc5+. 19. Ne3, CXf4 20. Tfl, Td2. 21. Te2, Ne3 + . 22. Rhl DXe2. 23. CcXe2, Nh3. Alb cedează GE. GH. POPP 1flH3A3QV „ADEVÉRÜL“ ECONOMIC NOUL REGIM AL COMERŢULUI EXTERIOR MW Câteva observaţiuni O critică a noului regim de import-export este deocamdată difici- ■ lă, deoarece decretul apărut nu face decât să expună în linii generale principiile, cari stau la baza regimului, rămânând ca ulterior să se întocmiască regulamentul pentru aplicarea precisă şi de amănunt a acestor principii generale. Până acum, ştim doar că în locul negociabilităţii ’ devizelor s’a introdus sistemul’primelor valutare. Exportatorii vor ceda toate devizele Băncii Naţionale şi vor primi, în schimb, valoarea în lei, calculată la cursul legal, la care se va adăuga o primă variabilă, după natura mărfii exportate şi după ţara în care se face exportul. Fixarea acestor prime e lăsată la aprecierea unei comisiuni, care va lucra la Preşedinţia consiliului de miniştri şi care-i formată din guvernatorul Băncii Naţionale, subsecretarul de stat al ministerului de industrie şi un subsecretar de stat al ministerului de finanţe. CONDIŢII GRELE DE LUCRU Desigur, pentru a judeca obiectiv noul regim trebuie să considerăm de la început că această comisiune nu va făptui greşeli şi că va lucra şi hotărî în mod cu totul imparţial, îndemnată exclusiv de interesele generale economice. Condiţiunea e foarte importantă de stabilit, pentru că această comisiune dispune de o putere excepţională şi va avea in stăpânirea ei întreaga viaţă economică a ţării. Intr’adevăr, ea va trebui să cerceteze nevoile de sprijinire a diverselor categorii de producători şi exportatori, pentru că mărfurile româneşti să învingă în lupta de concurenţă, angajată pe pieţele străine. Aceasta presupune: o cunoaştere desăvârşită a condiţiunilor de desfacere pe aceste pieţe, care variază aproape de la zi la zi, şi o cunoaştere exactă a preţurilor de cost ale producătorilor interni. Ambele cerinţe sunt deosebit de grele şi nu-i deloc o critică răuvoitoare, dacă afirmăm că va trebui să treacă încă mult timp până când ele să fie îndeplinite şi până ce funcţionarea regimului se va face echitabil pentru toţi exportatorii. Decretul pentru instituirea noului regim vorbeşte de prime variabile la export. Cum se vor acorda aceste prime? Pe articole vamale, pe categorii de mărfuri, pe grupe de produse asemănătoare? Cum şi la cât timp vor fi revăzute tablourile de prime? In primul rând, va trebui ca pe lângă comisiunea de la Preşedinţia consiliului să se organizeze un mare serviciu de studii şi informaţiuni, pentru că diriguitorii regimului să hotărască în deplină cunoaştere a situaţiilor. Comitetul consultativ, a cărui constituire e prevăzută în decretul amintit, nu va fi suficient pentru că, într’adevăr, comisiunea să cunoască condiţiunile de efectuare ale diverselor exporturi de mărfuri. Dar, chestiunea primelor variabile mai ridică şi o altă greutate, asupra căreia va trebui să se pronunţe viitorul regulament al comerţului exterior. E vorba, anume, de cunoaşterea exactă a sumelor, de care va trebui să dispună permanent comisiunea superioară de la Preşedinţia consiliului de miniştri. Fără îndoială, că nimeni n’ar putea să facă o evaluare, măcar apropiată asupra cuantumului acestor fonduri. Cum primele nu vor fi plătite nici de stat, nici de Banca Naţională ele vor cădea, după cum e şi firesc, în sarcina importatorilor. Decretul spune că: „Banca Naţională a României va fixa prima în raport cu valoarea primelor plătite exportatorilor in așa fel încât această sarcină să fie repartizată uniform asupra întregului import“. Cum se va repartiza această sarcină în mod uniform asupra întregului import? Dacă noi avem câteva zeci de articole exportabile și primele pot fi relativ mai uşor calculate, când e vorba de import există mii de articole şi nu vedem cum s’ar putea introduce taxe uniforme asupra tuturor acestor din urmă produse. Materiile prime, de pildă, vor plăti oare aceleaş taxe suplimentare la procurarea devizelor ca şi produsele finite de lux? Desigur, că o atare metodă va fi imposibilă de aplicat, şi va trebui neapărat să se facă o repartizare neuniformă a sarcinilor pe categorii de mărfuri, dacă nu chiar pe articole vamale. O ECUAŢIE PREA GREA Stabilirea săptămânală, lunară sau chiar trimestrială de cote variabile pentru mii de articole de import, pentru a se îndeplini o condiţiune de echitate economică, astfel ca totalul sumelor încasate să dea ca rezultantă, tocmai fondul necesar primelor de export şi ele variabile, constituie aproape o imposibilitate. Ecuaţia prezintă prea multe variabile în raport cu elementele cunoscute şi cu timpul acordat pentru rezolvarea ei, ca viitoarea comisiune superioară de la Preşedinţie să poată da soluţiuni potrivite. Prin urmare, o greutate de coordonare între primele de export şi sarcinile importului, pe care nu ştim cum o va înlătura regulamentul noului regim de import-export. In nici un caz o sarcină variabilă asupra importului, chiar dacă în cele din urmă ea este suportată tot de consumatori, nu va fi favorabilă activităţii comerţului şi industriei indigene. Mărfurile vor avea diverse preţuri pe piaţă şi dezordinea de azi va creşi încă şi mai mult. O ALTA DIFICULTATE Dar, mai există încă şi o altă piedică în aplicarea primelor valutare. Până acum, Banca Naţională îşi forma un stoc de devize prin reţinerea celor 40% şi 60% din devizele exportului, folosind acest stoc pentru plata datoriei publice, pentru cheltuelile în străinătate ale instituţiilor publice, pentru comenzile de armament, pentru plata personalului diplomatic, pentru călătorii şi studii, misiuni etc. D. Madgearu, vorbind despre noul regim al comerţului exterior, arată că valoarea acestor plăţi se urcă anual la 4,7 miliarde lei.’ De unde se vor plăti de acum încolo toate aceste obligaţiuni? Desigur că va trebui să intervină contingentarea pentru a comprima la maximum importul din străinătate. Tot d. Madgearu arată că diversele convenţii de plăţi şi clearing prevăd o sarcină în devize de 2,3 miliarde lei pentru lichidarea arieratelor comerciale, ceea ce ar da în total peste 7 miliarde lei ieşiri de devize, în afară de importul obicinuit. La cât oare vom împinge exportul românesc cu primele valutare? D. Madgearu precizează o cifră: 15 miliarde. Adică n’ar rămâne libere pentru import decât vreo 8 miliarde, ceea ce ar însemna o nouă comprimare a importului cu aproape 5 miliarde lei anual, faţă de exerciţiul din urmă. E întrebarea dacă viaţa economică va putea suporta această experienţă. Ne-am oprit mai sus doar asupra câtorva dificultăţi tehnice ale noului regim. Desigur însă, că mai sunt şi alte dificultăţi administrative propriu zise şi poate chiar unele politice. Noul regim însemnează, oricât declaraţiile oficiale de solidaritate între ministerul de industrie şi Banca Naţională ar voi să desmintă, o partidă câştigată de susţinătorii primelor valutare şi o înfrângere a susţinătorilor negociabilităţii devizelor, adică a conducătorilor ministerului de industrie. Un prim rezultat al acestei stări de lucruri este eliminarea aproape completă a ministerului de industrie in organizarea şi aplicarea noului regim. Formal, ministerul mai păstrează conducerea contingentării, deşi ea este şi aşa iluzorie fără acordarea transferului respectiv de către Banca Naţională. Mai interesant e însă că în textul decretului pentru reglementarea comerţului exterior se spune: „Banca Naţională a României va acorda importatorilor devize pentru plata mărfurilor lor, numai dacă autorizaţiunile de import astfel eliberate, vor purta viza ei de transfer şi dacă vor prezenta documentele doveditoare pentru justificarea cererilor lor“. Aceasta însemnează, că Banca Naţională va trebui să fie convinsă şi ea de justeţea autorizaţiilor de import şi că, în fond, fără aprobarea ei autorizaţia ministerului nu are nici o valoare. Aceste mici rivalităţi, cu efecte foarte mari, pot fi izvorul unor noui complicaţii la aplicarea regimului. Lumea interesată se teme ca nu cumva ele să conducă din nou la confuzia, care a dominat până acum pe piaţă. M. F. Economii Raportul întocmit de Institutul românesc de conjunctură cu privire la situaţia economică a primului trimestru 1935, spune următoarele: Situaţia economică a primului trimestru 1935 se caracterizează printr-o încetinire a activităţii generale datorită în cea mai mare parte reducerii veniturilor atât la sate cât şi la oraşe. Rezultatele recoltei mediocre au afectat aşa cum am arătat in buletinul precedent, veniturile agricultorilor, cu toate că preţurile agricole s-au menţinut la un nivel ridicat. Deasemeni, veniturile salariaţilor prezintă o scădere, din cauza reţinerilor lunare a subscrierilor la împrumutul de înzestrare şi a licenţierilor şi reducerilor de salarii operate în cursul iernii. Cum, în acelaş timp, preţurile produselor industriale au crescut sub influenţa comprimării importului, a taxei de 10 la sută asupra permiselor de import şi a majorării primelor valutare, puterea reală de cumpărare a majorităţii consumatorilor suferă o nouă scădere, ceea ce rezultă de altfel din comprimarea valorii transacţiilor interne cu 2,7 la sută şi a volumului lor cu aproximativ 11 la sută în raport cu trimestru Ianuarie-Martie 1934. Producţia bunurilor de consum care era în creştere continuă din 1932, scade in cursul primului trimestru 1935 mai mult decât sezonul, sub tripla influenţă a reducerii veniturilor, a urcării preţurilor şi a comprimării importului de materii prime şi semifabricate. Activitatea industriei petrolifere, metalurgice şi deconstrucţii, şi în genere, întreaga industrie a mijloaceor de producţie, a continuat să crească. Noui investiţii industriale s-au făcut în perioada Ianuarie- Martie 1935, numai în ramurile de activitate încă neindustrializate. In acest trimestru, balanţa, comercială este excedentară cu 260 milioane. Acest resultat nu a putut fi obţinut insa fără o comprimare excesivă şi ca atare dăunătoare a importului. ★ " In piaţa capitalurilor, după febra de speculaţie prelungită până la jumătatea trimestrului, a urmat obişnuita destindere sezonală, conjugată cu o scădere, determinată de încetinirea activităţii industriale. Situaţia pieţei monetare rămâne critică, din cauza dificultăţilor de transfer a plăţilor statului, care s-au accentuat silind autorităţile să modifice neîntrerupt regimul comerţului exterior. Tendinţa de ameliorare a pieţii monetare interne a continuat, paralel cu o destindere sezonală, atenuată însă de creşterea avansurilor către stat. Inciaurile statului sporesc simţitor, din cauza presiunii exercitate la încasarea impozitelor directe, deşi din cauza micşorări volumului transacţiilor. Încasările la impozitele indirecte scad. Totuşi, exerciţiul bugetar 1934-35 se încheie cu un deficit de 3800 milioane lei. Urcarea preţurilor produselor petrolifere, unele investiţii industriale, comenzile statului, precum şi campania de construcţii continuă să formeze, parţial, bazele de susţinere a activităţii economice. Dar situaţia tinde să se agraveze în trimestrul Aprilie-Iunie, atât sub influenţa reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, cât şi a comprimării importului Eventuale forţe ascensionale organice nu se vor manifesta decât in trimestrul Iulie-Septembrie, dacă perspectiva favorabilă a recoltei din România se realizează simultan cu aceea a unei recolte mediocre, care se anunţă în celelalte ţâri din sudestul şi centrul Europei. In acest caz, este de aşteptat, fireşte, o ameliorare a balanţei comerciale, prin mărirea exportului, şi o destindere pe piaţa internă ca urmare a creşterii veniturilor agricole. Puterea de cumpărare a populaţiei scade o nouă recrudescenţă a depresiunii economice.Constatările Institutului Românesc de conjunctură A apărut No. 14 din excelenta publicaţie EXCELSIOR. ECONOMIC FINANCIAR. SOCIAL* 1 Cu următorul sumar: PAGINA I BULETINUL SĂPTĂMÂNII. COMENTARII: Iaşul economic. O bogăţie naţională: creditul francului de Roger Auboin. Greşala principală în conducerea economică de prof. N. Iorga. Recolta şi regimul comerţului exterior de C. Garoflid. Un plan economic de M. Oromolu. PAGINA II ECONOMIA MONDIALA: Săptămâna internaţională de I. V. Costin. Bilanţul anual al întreprinderilor Skoda. Normalizarea preţurilor industriale in Rusia. Comerţul Ungariei cu Italia şi Austria. Rezultatele actuale ale devalorizării francului belgian de N. C. Cristoveanu. PAGINA III PUNCTE DE VEDERE: România şi situaţia internaţională după Geneva de Liviu P. Nasta. Drepturile vamale în serviciul economiei dirijate de Anastase Hr. Gheorghiu. PAGINA IV AGRICULTURA: Starea câmpurilor de A. D. Carabella. Acţiunea Pomicolă. Cerealele. Ştiri agricole. COOPERAŢIA: Organizarea cooperaţiei în autonomie de prof. N. Ghiulea. PAGINA V VIATA INTERNATIONALA. PORTRET: A. A. A. de Petru Comarnescu. GLOBUL IN REPORTAJ: Turcia, ţară occidentală de Ulysse. PAGINILE VI—VII ÎNCHEIERI SĂPTĂMÂNALE: Situaţia generală. — Piaţa metalurgică internă. — Piaţa, vinurilor. — Cronica fiscală. — Petrolul. — Săptămâna bursieră. — Cronica fructelor. — Informaţii industriale. — Mărunte. PAGINA VIII FORUM: Problemele urbanistice ale Bucureştiului de Ionel Jianu. Influenţele şcoalei economice liberale în România de Oreste Anastasiu. O societate a prietenilor naturii. — N. R. A. şi constituţionalitatea codurilor muncii. Curente, idei... — Ecouri. PAGINILE IX—X—XI LA ROUMANIE ECONOMIQUE ET FINANCIERE. PAGINA XII AVIAŢIA NOASTRĂ: îndemnul d-lui subsecretar de stat N. Caranfil. Pentru cei ce se înalţă de general V. Hentzescu. Aviaţia ca element de siguranţă în apărarea naţională de gen. L Sichitiu. PAGINA XIII ARMAMENT: Posibilităţile noastre industriale pentru motorizarea armatei de gen. St. Burileanu. Problema laptelui în România de dr. N. Odaisky. Zăcămintele de cupru din România. Activitatea judecătorească. PAGINA XIV AUTORIZAŢIILE DE IMPORT. Activitatea societăţilor anonime. In jurul convenţiei liniei ferate înguste Baia-Mare—Valea Lăpuşului. PAGINA XV ŞTIRI, FAPTE, DOCUMENTE: Noua politică de scont a Băncii Naţionale. Criza agrară in discuţia congresului pan-european. Piaţa Bucureştilor noap-PAGINA XVI NOUL REGIM AL COMERŢULUI EXTERIOR. Hotăririle delegaţiei economice. Relaţiile comerciale dintre Grecia şi România, interview cu d. Collas ministrul Greciei la Bucureştii . Lucrările comisiunilor pentru revizuirea străinilor Lucrările celor şase comisiuni de pe lângă ministerul muncii, pentru revizuirea generală a situaţiei streinilor, continuă în fiecare zi, la minister şi se crede că se vor putea termina abia pe la 15 iulie cor. Numeroşi streini au fost găsiţi în neregulă şi s’au dat dispoziţiuni pentru repatrierea lor. După încheerea tuturor acestor lucrări, o comisiune centrală va centraliza materialul întocmit, din punctul de vedere statistic. BIBLIOGRAFII A apărut No. 22, anul 3 din publicaţia „Finanţe şi Industrie“ revistă săptămânală de studii şi actualităţi economice, redactată în limba română şi franceză. Din bogatul cuprins al numărului apărut semnalăm: Conjunctura; Relaţiile noastre comerciale cu Ungaria; Noul instalaţii la Uzina electrică din Bucureşti; Urcarea preţului aurului; Noul regim al devizelor; Schimburile comerciale româno - cehoslovace ; Permise nepermise (note săptămânale). Fabricarea de motoare electrice în ţară. Lipsa sfoarei de manila. O fabrică de scule în Bucureşti. Nouă maşini circulare la fabric „Horana“. Industria textilă din Arad. Cronica Bursei. Piaţa materiilor prime. Buletin extern. Viaţa societăţilor anonime. Actualităţi din industriile: petrolieră, textilă, metalurgică, electrică, alimentară, diverse. Redacţia revistei: Pasajul Român No. 4—6. # A apărut: „Istoria gândirii cooperative“ de d. prof. Gr. Mladenatz. Lucrarea cu denumirea de mai sus, este o ediţie, nouă, refăcută, a Istoriei doctrinelor cooeprative”, de acelaş autor. Situaţia agricolă din ţară fiind cu cel mult 7—10 zile in întârziere. GRAUL A început să dea în spic şi în general promite o recoltă bună. In şesul Dunării şi mai ales în Oltenia, culturile de grâu sunt invadate de rugina brună a cărei răspândire a fost uşurată de debilitatea grâului esit din iarnă şi de timpul rece şi ploios din primăvară. Acest fel de rugină ameninţă serios recolta; în schimb dacă în cursul lunei iunie temperatura nu va fi destul de ridicată şi ploile vor fi abundente, ne putem aştepta la apariţia ruginei galbene şi mai ales a ruginei negre care, pentru grânele întârziate reprezintă o primejdie reală. In multe regiuni din şesul Dunării semănăturile de toamnă sunt năpădite de buruieni mai ales palămidă şi mărăcine sălbatec. Şi aceasta este o consecinţă a ploilor prea multe, totuşi avem în anul acesta zone de secetă cum ar fi în unele judeţe din Moldova (Putna, Bălțiu) şi în sudul Basarabiei unde perspectivele de recoltă sunt puţin îmbucurătoare. PAIOASELE DE PRIMĂVARĂ S’au semnat in condiţiuni bune şi au răsărit frumos; timpul rece a întârziat desvoltarea lor şi din cauza ploilor lanurile se prezintă pline de buruieni. Grindina căzută în zilele de 18 şi 19 Mai şi la sfârşitul lunei în numeroase părţi din câmpia Dunării şi de pe podişul Transilvaniei a adus pagube locale semănăturilor. RAPIŢA Se recoltează, în anul acesta ceva mai târziu decât în anii normali, pe alocarea recolta a şi început. Pagubele aduse acestei culturi de îngheţ şi de insecte sunt mari totuşi producţiunea va fi mai ridicată decât în anul precedent. PORUMBUL Timpuriu a suferit mult din cauza frigului , de la începutul lunei Mai, cel semănat târziu se prezintă frumos. Prima coasă la lucerna şi trifoi este terminată şi a dat rezultate mulţumitoare. SITUAŢIA VIILOR Este în general bună; îngheţul din primăvară nu a cauzat piederi importante decât podgoriilor din judeţul Arad. Grindina a păgubit mai serios viile din Valea Călugărească. Pierderile cele mai serioase din cauza timpului rece sunt la pomi, mai ales în şesul Tisei. Au suferit în deosebi caişii, piersicii, vişinii şi nucii. Serviciul de statistică, publicaţii şi studii din ministerul agriculturii a dat publicităţii următoarea situaţie agricolă din ţară: Timpul cald din ultimele 2 săptămâni a fost foarte favorabil semănăturilor. Vegetaţia întârziată din cauza frigului şi a ploilor reci din Aprilie şi de la începutul lunei Mai şi-a revenit şi desvoltarea ei se află astăzi intr’un stadiu aproape normal BURSA 1QU1* leii Dolar la New-York Monete străine BUCUREŞTI, 3 Iunie 1935 Schimbul Clerice Cerute Franci francezi 6.63% 6.58% Lire sterline 493.00 487.00 Lire italiene 8.80 8.25 Dolari 102.40 99.40 Franci belgieni 17.50 16.50 Franci elveţieni 32.70 32.30 Mărci germane 41.50 39.50 Fiorini olandezi 68.20 67.40 Peseta? 14.00 13.60 Zloți 19.50 18.75 Coroane cehe 4.16 4.12 Dolari 98.00—12.00 Franci elvețieni 32.55— 33.40 Franci francezi 660— 6.90 Belgea 20.00—23.00 Lire sterline 480.00—490.00 Florini olandezi 67.00— 69.00 Coroane cehe 4.00— 4.50 Shilingi 23.00— 24.00 Zloți 18.80- 19.50 Dinamo 220— 2.50 Leva 0.90— 120 Drahme 0.80— 1.10 Pengoe 24.00— 27.00 Schimbul in străinătate 3 IUNIE 1935 ZURICH (închiderea) Berlin 124.40 Amsterdam 208.00 New-York 3.07% Londra 15.10 Paris 20.30 Milano 25.40 Praga 12.91 y] Belgrad 7.02 Bucureşti 3.05 Varşovia 58.25 PARIS (închiderea) Londra 74.40 New-York 15.11%’ Belgia 256.62 Italia 125.00 Elveţia 492.25 Olanda 1022.00 Spania 207.25 EFECTE Şl ACŢIUNI Bursa a fost staţionară. S'au încheiat transacţiuni obişnuite. Valorile cu dobândă fixă au oscilat in jurul cursurilor precedente. Renta înzestrării a început să coteze ex cuponul de 1 Iunie. S'au încheiat operaţiuni la 57% ■ Hârtiile industriale susţinute. Acţiunile Mica s'au urcat dela 1710 la 1745. Reşiţa dela 575 la 585. Valorile petroliere calme, înregistrează uşoare scăderi. INCHEERI OFICIALE Renta înzestrării ex- cupon 57 %, 32 Renta expropierii 40%, 40, 39% Renta 1933, 45% Urbane Buc. 5%, 28%, %, 28,20, 28%, % Urbane Buc. 10%, 57, 56%, % Urbane Iaşi 5%, 26 Rurale 5%, 32 Bonuri Casa Rurală, 23 Bonuri de impozite, 28%, % Banca Naţională, 4975, 980 Banca Românească 320, 18 Banca de Credit 250 Mica 1750, 755, 760, 763, 760, 753, 745 Credit Industrial, 575, 76 Letea 716. 20, 12 Reşiţa, 582, 84, 83, 85 S. R. L. 575, 80 S. T. B. 2230. 25, 20, 25 Concordia 505, 10 Astra Română, 965 Credit Minier, 362, 60, 59 Redevența 195, 94, 93 I. R. D. P. 84, 83 Steaua Română, 473 O lămurire a Societăţii „Minerex“ Din partea soc. de petrol „Minerex”, primim următoarea lămurire, cu rugămintea de a-i face loc in coloanele ziarului: „Ziarul „Universul“ publică în numărul său de Duminică o serie de atacuri privitoare la activitatea societăţii noastre, în legătură cu obţinerea unui perimetru de explorare în regiunea Lazuri-Comişani. Nu vom intra în polemică pe această chestiune, întrucât Ministerul de Industrie a lămurit pe deplin legalitatea acordării perimetrului. Dar ziarul amintit publică lista unui consiliu de administraţie, care nu corespunde realităţii. In afară de d. ing. Manoliu, niciuna din persoanele citate nu face parte din consiliul de administraţie. N. G. DOBRESCU Preşedintele consiliului administraţie al soc. „Minerex“ S’A PUS ÎN VÂNZARE FEMEI... CALAI... -------------------------- de SIR JOHN RETCLIFFE Suntem aruncaţi in clocotin subteran şi infernal al Rusiei ţariste din preajma războiului mondial. In atmosfera aceea explozivă de atentatei spionaj, poliţism, intrigi, răpiri exilări, corupţie, orgii şi mizerie, care sdruncină şi prăbuşă tronul şi organizaţia socială a colosului de la Nord. Eroii principali, prinţul Vladimir şi fermecătoarea Lu de Lys, dansatoarea de la Curtea din Petersburg, nescrupuloasa, fatala dar fascinanta femeie vamp, împreună cu sinistrul călugăr făcător de minuni Rasputin stăpânul real a! Rusiei, stau în centrul acţiunii şi ţin pe cititor în febrilă încordare. In total, romanul e un fim trepidant, (260 masini !) măreţ, al celei mai formidabile răsturnări din seracolul al 20-lea. In colecţia de 12 LEI „ROMANELE CAPTIVANTE" - '»~ La chioșcari, la librari și Iugări . ..