Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)

1935-06-06 / nr. 15761

Pagina 4-a DINC~~­i fIZVOARELE STATULUI FRANCEZ VIC­H­Y-C­E­LEST­INS RINICHI — BĂȘICĂ — GUTA — DIABET — ARTRITISM VICHY GRANDE GRILLE ” ale apa* V­ICHY-HOPITAL £,Anj­fnU?i?mseu,u' ’’! „Pe cuvântul meu, devii prea grasa!11 Ce a făcut o femeie după aceasta remarcă a unei prietene Acum este cu 22 Kgr. mai uşoară Dacă sunteţi şi dv. una dintre acelea care aud din partea priete­nelor remarca „devii prea grasă”, natural că veţi avea interes să as­cultaţi povestea acestei femei. Din fericire, povestea se sfârşeşte bine. Iată scrisoarea pe care am pri­­mit-o: „Greutatea mi-a crescut treptat, — fără ca să-mi dau seama, — până ce prietenii au început să-mi spună „pe cuvântul meu, devii prea grasă”. M’am cântărit şi era aproa­pe să leşin. Aveam 81 kg. şi sunt înaltă numai de 1 metru şi 60 cm. Atunci am văzut un anunţ despre Kruschen şi m’am gândit să fac o încercare. Am şi făcut-o şi astăzi cântăresc numai 59 kg. şi mă simt foarte bine. In prezent, urmez cu Kruschen, deoarece găsesc că efec­tul său continuă şi vreau să mai sărtesc încă”. — (D-na T. W.). Kruschen este un amestec ideal din diferite minerale. Formula re­prezintă sarea ingredientă a apei minerale din Karlsbad, Ems, Kis­­singen şi alte băi cunoscute din Europa către care s-au refugiat de câteva generaţii oamenii prea graşi. Kruschen combate cauzele obezită­ţii, ajutând organele interne să-şi îndeplinească rolul de a elimina în fiecare zi materiile nefolositoare şi otrăvurile care, dacă sunt lăsate să se adune, se transformă în interio­rul corpului în grăsime. Sels Kruschen se vând în mai mult de 120 ţări şi se pot obţine acum şi în România la toate far­maciile şi drogneriile cu preţul de 95 lei flaconul. Convocarea inspecto­rilor financiari D. Mitiţă Constantinescu, subse­cretar de stat la finanţe, a convocat eri d. a. în cabinetul său pe toti in­spectorii­­financiari din tară, pentru a le da noui instrucţiuni si îndem­nuri la continuarea acţiunei de in­tensificare a încasărilor. D-sa a cerut, intre altele, inspec­torilor să exercite un control şi mai vigilent ca personalul în subordine să fie la post în orele de serviciu şi să-şi îndeplinească cu conştiinciozi­tate îndatoririle slujbei. A declarat că, după cum a luat cu satisfacţie notă de elementele ce s’au relevat cu distincţiune în înde­plinirea serviciului, tot astfel, cu re­gret va trebui să pedepsească cu toată asprimea pe acei funcţionari îndărătnici care nu şi-au înţeles ro­lul lor de slujitori ai statului. D-sa a ascultat apoi constatările pe care inspectorii le-au avut de fă­cut în unele chestiuni, luând dispo­­zițiunile necesare cerute de fiecare caz în parte. Petrolierele române la Paris Paris, 3 (Radar) Astra Română 79 Steaua Română 39 Concordia 39.50 Petrol-Block 6. Redevența 22.25. TEATRUL VESEL DE VARĂ GRADINA MARCONI ASTĂSEARĂ DESCHIDEREA STAGIUNII MICROBI­I BUCUREŞTILOR ION MORŢUN TANTZI CUTAVA-BAROZZI GR. VASILIU-BRELOC Localitatea de cură PUSTIAN oferă Sanatoriul Special Concesionat de stat Contra Reumatism şi Gută foarte avantagios O CURA COMPLECTA 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toa­te băile de vindecare în clasa de lux, taxa de cură, toate dările şi spezele cu Lei 9800 Confort desăvârşit. Toate ajutoa­rele în casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin conducerea medicilor Dr. L SCHMIDT şi Dr. WEISZ. Constituiri „Industria electrică românească“ - Bucureşti. Sub această denumire a luat fiinţă în Capitală o societate anonimă având ca scop înfiinţarea şi participarea la industriile elec­­trotechnice, electrochimice, sau me­canice, ce se folosesc de energie sub orice formă, fabricarea produselor, reprezentanţa caselor specialiste streine cari fabrică asemenea mate­riale şi maşini, etc. Capitalul social este de 1.600.000 lei împărţit în 3200 acţiuni la pur­tător a lei 500 fiecare. Primul consiliu de adiţie ales se compune din d-nii: ing. Ion Gigur­­tu, av. Seb. Şerbescu ing. C. Cer­­nescu, av. N. Steriade, ing. N. Eu­­staţiu, V. Vlădescu; cenzori d-nii: V. Wittnar, C. Rediţeanu şi inginer State Nicolae,, iar cenzori supleanţi d-nii: Ion Dumitrescu, av. S. Wint­­ter şi E. Prager. Congresul organizaţiei liberale din Satu-Mare D. ministru Valeriu Pop a prezi­dat ori la Satu-Mare congresul or­ganizaţiei naţional-liberale locale. Fruntaşul liberal a fost salutat de d. o. Ardeleanu, prefectul judeţului şi de d-nii Cherecheş şi senatorul A. Dragoş. D. Laurenţiu Oanea aduce salu­tul organizaţiei din Bistriţa-Năsăud. D. Emil Globenţiu aduce salutul organizaţiei din judeţul Sălaj. .. Valeriu Pop“, luând cuvântul mulţumeşte oratorilor pentru primi­rea călduroasă ce i s’a făcut şi după ce face un scurt istoric al partidului liberal şi al realizărilor lui, arată personalitatea celor doi conducători: Dinu Brătianu şi Gh. Tătărescu. D. Romulus Ciortea, secretarul ge­neral al organizaţiei, a citit darea de seamă a anului expirat. D. Emil Tişca, casier, a expus si­tuaţia materială. S-a procedat apoi la constituirea comitetului judeţean şi a delegaţiei permanente. Cronica şahului Campionatul naţional de şah RUNDELE XII-XIII-XIV Sâmbătă s-a jucat runda XII-a in formaţia şi cu rezultatul: 1. Cabiaglia E. Snosko—Borowski 0—1. 2. Ichim—Michels 1—0. 3. Deneş—Alexandrescu 0— 1i. 4. Erdély—Halic întreruptă. Pozi­ție de remisă. 5. Toma Popa—Israélowitch 1—0. 6. Negruţac-^Winkler 1—0. 7. Brody—Eduard 1—0. 8. Silbermann—Vasilescu 1—0. RUNDA XIII Eri după amiază am avut ocazia să asistăm la una dintre cele mai frumoase runde ale concursului. S’a jucat cu nerv într’o atmosferă apăsătoare ca la concursurile mari internaţionale. Jucători prea puţin periculoşi au devenit... agresivi. Astfel dr. Brody pierde la Andrei Winkler. Eugen Eduard a fost într’o formă excepţională. A mers din atac în atac. Silbermann n’a mai putut mişca o piesă pentru vreo eventuală combinaţie. A jucat numai în de­fensivă. Eduard a dominat toată partida cu un atac de o frumuseţe rară. Din moment în moment se a­­ştepta ca Silbermann să cedeze. Era asfixiat. S-a apărat însă eroic. In momentul întreruperii, Eduard are poziţie de câştig. Şi va câştiga cu siguranţă. 3. E. Snosko-Borowski-Ichim 1-0. 4. Vasilescu—Cabiaglia 1—0. 5. Israelowitsch—Negruțac între­ruptă. (Stau bine amândoi). 6. Halic—T. Popa întreruptă. (Stă ceva mai bine Halic). 7. Denes—Erdély’ 0—1. (S’a jucat vijelios. Campionul Ro­mâniei a desvoltat un joc sigur și sănătos. După 23 de mişcări albul cedează). 8. Alexandrescu—Michels 1—0.­­O partidă frumoasă. De unde pă­rea la început că o va câştiga Mi­chels care întreprinsese uri atac fru­mos pe aripa regelui iar Alexandre­scu pe aripa Damei, sorţii s’au schim­bat. Gică deşi în evident pericol şi-a continuat atacul derutând adversa­rul care, de teamă n’a mai făcut sacrificiul necesar și şi-a retras pie­sele de pe câmpul de luptă, pentru apărare). RUNDA XIV La orele obişnuite se va juca penultima rundă a concursului: 1. Michels—Snosko—Borowski. 2. Erdély—Alexandrescu. 3. T. Popa—Deneş. 4. Negruţac—Halic. 5. Brody—Israélowitch. 6. Silbermann—Winkler. 7. Cabiaglia—Eduard. 8. Ichim—Vasilescu. Partidele: 1. E. Snosko—Borowski— Alexan­drescu 1—0. 2. E. Snosko—Borow—Silbermann remisă. UN FINAL DE PARTIDĂ Dăm mai jos poziţia pieselor in momentul întreruperii partidei E­­duard—Silbermann. Negru e la mu­tare. H. SILBERMAN ELLEN EDUARD GAMBITUL DAMEI Partidă jucată în runda XIII , campionatului naţional de şah, Du­minică 2 Iunie crt. Denes—Erdély. 1. d4, d5. 2. Cf3, c6. 3. c4, Cf6. 4 Cc3, dXc. 5. a4, Cbd7. 6. e4, e5. 7 Nc4, eXd4. 8. Cd4, Ce5. 9. Ne2, Nb4 10. Nf3, 0—0. 11. 0—0, CXf3. 12 gXf3, Nh3. 13. Tel, Ch5. 14. Cde2 Df6. 15. f4, Dh4. 16. Cg3, Ng'4. 17. f3 Tad8. 18. De2, Nc5+. 19. Ne3, CXf4 20. Tfl, Td2. 21. Te2, Ne3 + . 22. Rhl DXe2. 23. CcXe2, Nh3. Alb cedează GE. GH. POPP 1flH3A3QV „ADEVÉRÜL“ ECONOMIC NOUL REGIM AL COMERŢULUI EXTERIOR MW Câteva observaţiuni O critică a noului regim de im­port-export este deocamdată difici- ■ lă, deoarece decretul apărut nu fa­ce decât să expună în linii generale principiile, cari stau la baza regimu­lui, rămânând ca ulterior să se în­­tocmiască regulamentul pentru a­­plicarea precisă şi de amănunt a a­­cestor principii generale. Până acum, ştim doar că în locul negociabilităţii ’ devizelor s’a intro­dus sistemul’primelor valutare. Ex­portatorii vor ceda toate devizele Băncii Naţionale şi vor primi, în schimb, valoarea în lei, calculată la cursul legal, la care se va adăuga o primă variabilă, după natura mărfii exportate şi după ţara în care se fa­ce exportul. Fixarea acestor prime e lăsată la aprecierea unei comisiuni, care va lucra la Preşedinţia consi­liului de miniştri şi care-i formată din­ guvernatorul Băncii Naţionale, subsecretarul de stat al ministerului de industrie­ şi un subsecretar de stat al ministerului de finanţe. CONDIŢII GRELE DE LUCRU Desigur, pentru a judeca obiectiv noul regim trebuie să considerăm de la început că această comisiune nu va făptui greşeli şi că va lucra şi ho­tărî în mod cu totul imparţial, în­demnată exclusiv de interesele gene­rale economice. Condiţiunea e foarte importantă de stabilit, pentru că a­­ceastă comisiune dispune de­ o pu­tere excepţională şi va avea in stă­pânirea ei întreaga viaţă economică a ţării. Intr’adevăr, ea va trebui să cerceteze nevoile de sprijinire a diverselor categorii de producători şi exportatori, pentru că mărfurile româneşti să învingă în lupta de concurenţă, angajată pe pieţele străi­ne. Aceasta presupune: o cunoaştere desăvârşită a condiţiunilor de des­facere pe aceste pieţe, care variază aproape de la zi la zi, şi o cunoaştere exactă a preţurilor de cost ale pro­ducătorilor interni. Ambele cerinţe sunt deosebit de grele şi nu-i deloc o critică răuvoi­toare, dacă afirmăm că va trebui să treacă încă mult timp până când ele să fie îndeplinite şi până ce funcţionarea regimului se va face e­­chitabil pentru toţi exportatorii. De­cretul pentru instituirea noului re­gim vorbeşte de prime variabile la export. Cum se vor acorda aceste prime? Pe articole vamale, pe cate­gorii de mărfuri, pe grupe de pro­duse asemănătoare? Cum şi la cât timp vor fi revăzute tablourile de prime?­­ In primul rând, va trebui ca pe lângă comisiunea de la Preşedinţia consiliului să se organizeze un mare serviciu de studii şi informaţiuni, pentru că diriguitorii regimului să hotărască în deplină cunoaştere a situaţiilor. Comitetul consultativ, a cărui constituire e prevăzută în de­cretul amintit, nu va fi suficient pentru că, într’adevăr, comisiunea să cunoască condiţiunile de efectuare ale diverselor exporturi de mărfuri. Dar, chestiunea primelor variabile mai ridică şi o altă greutate, asupra căreia va trebui să se pronunţe vii­torul regulament al comerţului ex­terior. E vorba, anume, de cunoa­şterea exactă a sumelor, de care va trebui să dispună permanent comi­siunea superioară de la Preşedinţia consiliului de miniştri. Fără îndoială, că nimeni n’ar pu­tea să facă o evaluare, măcar apro­piată asupra cuantumului acestor fonduri. Cum primele nu vor fi plătite nici de stat, nici de Banca Naţională ele vor cădea, după cum e şi firesc, în sarcina importatorilor. Decretul spune că: „Banca Naţională a României va fixa prima în raport cu valoarea primelor plătite exportatorilor in așa fel încât această sarcină să fie re­partizată uniform asupra întregului import“. Cum se va repartiza această sarci­nă în mod uniform asupra întregului import? Dacă noi avem câteva zeci de articole exportabile și primele pot fi relativ mai uşor calculate, când e vorba de import există mii de arti­cole şi nu vedem cum s’ar putea in­troduce taxe uniforme asupra tutu­ror acestor din urmă produse. Mate­riile prime, de pildă, vor plăti oare aceleaş taxe suplimentare la procu­rarea devizelor ca şi produsele fini­te de lux? Desigur, că o atare metodă va fi imposibilă de aplicat, şi va tre­bui neapărat să se facă o reparti­zare neuniformă a sarcinilor pe ca­tegorii de mărfuri, dacă nu chiar pe articole vamale. O ECUAŢIE PREA GREA Stabilirea săptămânală, lunară sau chiar trimestrială de cote va­riabile pentru mii de articole de import, pentru a se îndeplini o con­­diţiune de echitate economică, ast­fel ca totalul sumelor încasate să dea ca rezultantă, tocmai fondul ne­cesar primelor de export şi ele va­riabile, constituie aproape o imposi­bilitate. Ecuaţia prezintă prea multe variabile în raport cu elementele cunoscute şi cu timpul acordat pen­tru rezolvarea ei, ca viitoarea comi­siune superioară de la Preşedinţie să poată da soluţiuni potrivite. Prin urmare, o greutate de coor­donare între primele de export şi sarcinile importului, pe care nu ştim cum o va înlătura regulamentul noului regim de import-export. In nici un caz o sarcină variabilă asupra import­ului, chiar dacă în cele din urmă ea este suportată tot de con­sumatori, nu va fi favorabilă acti­vităţii comerţului şi industriei indi­gene. Mărfurile vor avea diverse preţuri pe piaţă şi dezordinea de azi va creşi încă şi mai mult. O ALTA DIFICULTATE Dar, mai există încă şi o altă pie­dică în aplicarea primelor valutare. Până acum, Banca Naţională îşi forma un stoc de devize prin reţine­rea celor 40% şi 60% din devizele exportului, folosind acest stoc pen­tru plata datoriei publice, pentru cheltuelile în străinătate ale institu­ţiilor publice, pentru comenzile de armament, pentru plata personalu­lui diplomatic, pentru călătorii şi studii, misiuni etc. D. Madgearu, vorbind despre noul regim al comerţului exterior, arată că valoarea acestor plăţi se urcă a­­nual la 4,7 miliarde lei.’ De unde se vor plăti de acum încolo toate a­­ceste obligaţiuni? Desigur că va trebui să intervină contingentarea pentru a comprima la maximum importul din străină­tate. Tot d. Madgearu arată că di­versele convenţii de plăţi şi clearing prevăd o sarcină în devize de 2,3 mi­liarde lei pentru lichidarea arierate­lor comerciale, ceea ce ar da în total peste 7 miliarde lei ieşiri de devize, în afară de importul obicinuit. La cât oare vom împinge exportul ro­mânesc cu primele valutare? D. Madgearu precizează o cifră: 15 mi­liarde. Adică n’ar rămâne libere pen­tru import decât vreo 8 miliarde, ceea ce ar însemna o nouă compri­mare a importului cu aproape 5 mi­liarde lei anual, faţă de exerciţiul din urmă. E întrebarea dacă viaţa economică va putea suporta această experienţă. Ne-am oprit mai sus doar asupra câtorva dificultăţi tehnice ale nou­lui regim. Desigur însă, că mai sunt şi alte dificultăţi administrative pro­priu zise şi poate chiar unele poli­tice. Noul regim însemnează, oricât de­claraţiile oficiale de solidaritate în­tre ministerul de industrie şi Banca Naţională ar voi să desmintă, o par­tidă câştigată de susţinătorii pri­melor valutare şi o înfrângere a sus­ţinătorilor negociabilităţii devizelor, adică a conducătorilor ministerului de industrie. Un prim rezultat al a­­cestei stări de lucruri este elimina­rea aproape completă a ministeru­lui de industrie in organizarea şi a­­plicarea noului regim. Formal, mini­sterul mai păstrează conducerea contingentării, deşi ea este şi aşa iluzorie fără acordarea transferului respectiv de către Banca Naţională. Mai interesant e însă că în textul decretului pentru reglementarea co­merţului exterior se spune: „Banca Naţională a României va acorda importatorilor devize pentru plata mărfurilor lor, numai dacă autorizaţiunile de import astfel eli­berate, vor purta viza ei de transfer şi dacă vor prezenta documentele doveditoare pentru justificarea ce­rerilor lor“. Aceasta însemnează, că Banca Na­ţională va trebui să fie convinsă şi ea de justeţea autorizaţiilor de im­port şi că, în fond, fără aprobarea ei autorizaţia ministerului nu are nici o valoare. Aceste mici rivalităţi, cu efecte foarte mari, pot fi izvorul unor noui complicaţii la aplicarea regimului. Lumea interesată se teme ca nu cumva ele să conducă din nou la confuzia, care a dominat până acum pe piaţă. M. F. Economii Raportul întocmit de Institutul românesc de conjunctură cu privi­re la situaţia economică a primului trimestru 1935, spune următoarele: Situaţia economică a primului tri­mestru 1935 se caracterizează prin­­tr-o încetinire a activităţii gene­rale datorită în cea mai mare parte reducerii veniturilor atât la sate cât şi la oraşe. Rezultatele recoltei mediocre au afectat aşa cum am arătat in bu­letinul precedent, veniturile agricul­torilor, cu toate că preţurile agri­cole s-au menţinut la un nivel ri­dicat. Deasemeni, veniturile salariaţilor prezintă o scădere, din cauza reţi­nerilor lunare a subscrierilor la îm­prumutul de înzestrare şi a licenţie­rilor şi reducerilor de salarii ope­rate în cursul iernii. Cum, în acelaş timp, preţurile pro­duselor industriale au crescut sub influenţa comprimării importului, a taxei de 10 la sută asupra permise­lor de import şi a majorării prime­lor valutare, puterea reală de cum­părare a majorităţii consumatori­lor suferă o nouă scădere, ceea ce rezultă de altfel din comprimarea valorii transacţiilor interne cu 2,7 la sută şi a volumului lor cu apro­ximativ 11 la sută în raport cu tri­mestru Ianuarie-Martie 1934. Producţia bunurilor de consum care era în creştere continuă din 1932, scade in cursul primului tri­mestru 1935 mai mult decât sezonul, sub tripla influenţă a reducerii ve­niturilor, a urcării preţurilor şi a comprimării importului de materii prime şi semifabricate. Activitatea industriei petrolifere, metalurgice şi deconstrucţii, şi în genere, întreaga industrie a mijloa­­ceor de producţie, a continuat să crească. Noui investiţii industriale s-au făcut în perioada Ianuarie- Martie 1935, numai în ramurile de activitate încă neindustrializate. In acest trimestru, balanţa, co­mercială este excedentară cu 260 milioane. Acest resultat nu a putut fi obţinut insa fără o comprimare excesivă şi ca atare dăunătoare a importului. ★ "­­ In piaţa capitalurilor, după fe­bra de speculaţie prelungită până la jumătatea trimestrului, a urmat o­­bişnuita destindere sezonală, con­jugată cu o scădere, determinată de încetinirea activităţii industriale. Situaţia pieţei monetare rămâne critică, din cauza dificultăţilor de transfer a plăţilor statului, care s-au accentuat silind autorităţile să mo­­difice neîntrerupt regimul comerţu­lui exterior. Tendinţa de ameliorare a pieţii monetare interne a conti­nuat, paralel cu o destindere sezo­nală, atenuată însă de creşterea a­­vansurilor către stat. Inciaurile statului sporesc simţi­tor, din cauza presiunii exercitate la încasarea impozitelor directe, deşi din cauza micşorări volumului transacţiilor. Încasările la impozi­tele indirecte scad. Totuşi, exerci­ţiul bugetar 1934-35 se încheie cu un deficit de 3800 milioane lei. Urcarea preţurilor produselor pe­trolifere, unele investiţii industria­le, comenzile statului, precum şi campania de construcţii continuă să formeze, parţial, bazele de susţinere a activităţii economice. Dar situa­ţia tinde să se agraveze în trime­strul Aprilie-Iunie, atât sub influen­ţa reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, cât şi a comprimării importului Eventuale forţe ascensionale or­ganice nu se vor manifesta decât in trimestrul Iulie-Septembrie, dacă perspectiva favorabilă a recoltei din România se realizează simultan cu aceea a unei recolte mediocre, care se anunţă în celelalte ţâri din sud­­estul şi centrul Europei. In acest caz, este de aşteptat, fi­reşte, o ameliorare a balanţei co­merciale, prin mărirea exportului, şi o destindere pe piaţa internă ca urmare a creşterii veniturilor agri­­cole. Puterea de cumpărare a populaţiei scade o nouă recrudescenţă a depresiunii economice.­Constatările­­ Institutului Românesc de conjunctură A apărut No. 14 din excelenta publicaţie EXCELSIOR. ECONOMIC FINANCIAR. SOCIAL* 1 Cu următorul sumar: PAGINA I BULETINUL SĂPTĂMÂNII. COMENTARII: Iaşul economic. O bogăţie naţională: creditul francu­lui de Roger Auboin. Greşala principală în conducerea eco­nomică de prof. N. Iorga. Recolta şi regimul comerţului exterior de C. Garoflid. Un plan economic de M. Oromolu. PAGINA II ECONOMIA MONDIALA: Săptămâna internaţională de I. V. Costin. Bilan­ţul anual al întreprinderilor Skoda. Normalizarea preţurilor industriale in Rusia. Comerţul Ungariei cu Italia şi Austria. Rezultatele actuale ale devalorizării francului belgian de N. C. Cristoveanu. PAGINA III PUNCTE DE VEDERE: România şi situaţia internaţională după Geneva de Liviu P. Nasta. Drepturile vamale în serviciul econo­miei dirijate de Anastase Hr. Gheor­­ghiu. PAGINA IV AGRICULTURA: Starea câmpurilor de A. D. Carabella. Acţiunea Pomicolă. Cerealele. Ştiri a­­gricole. COOPERAŢIA: Organizarea coope­raţiei în autonomie de prof. N. Ghiulea. PAGINA V VIATA INTERNATIONALA. PORTRET: A. A. A. de Petru Comar­­nescu. GLOBUL IN REPORTAJ: Turcia, ţa­ră occidentală de Ulysse. PAGINILE VI—VII ÎNCHEIERI SĂPTĂMÂNALE: Situa­­ţia generală. — Piaţa metalurgică in­ternă. — Piaţa, vinurilor. — Cronica fis­cală. — Petrolul. — Săptămâna bursie­ră. — Cronica fructelor. — Informaţii­­ industriale. — Mărunte. PAGINA VIII FORUM: Problemele urbanistice ale Bucureştiului de Ionel Jianu. Influenţele şcoalei economice libera­le în România de Oreste Anastasiu. O societate a prietenilor naturii. — N. R. A. şi constituţionalitatea coduri­lor muncii. Curente, idei... — Ecouri. PAGINILE IX—X—XI LA ROUMANIE ECONOMIQUE ET FINANCIERE. PAGINA XII AVIAŢIA NOASTRĂ: îndemnul d-lui subsecretar de stat N. Caranfil. Pentru cei ce se înalţă de general V. Hentzescu. Aviaţia ca element de siguranţă în apărarea naţională de gen. L Sichitiu. PAGINA XIII ARMAMENT: Posibilităţile noastre industriale pentru motorizarea armatei de gen. St. Burileanu. Problema laptelui în România de dr. N. Odaisky. Zăcămintele de cupru din România. Activitatea judecătorească. PAGINA XIV AUTORIZAŢIILE DE IMPORT. Activitatea societăţilor anonime. In jurul convenţiei liniei ferate îngu­ste Baia-Mare—Valea Lăpuşului. PAGINA XV ŞTIRI, FAPTE, DOCUMENTE: Noua politică de scont a Băncii Naţionale. Criza agrară in discuţia congresului pan-european. Piaţa Bucureştilor noap-PAGINA XVI NOUL REGIM AL COMERŢULUI EXTERIOR. Hotăririle delegaţiei eco­nomice. Relaţiile comerciale dintre Grecia şi România, interview cu d. Collas mini­strul Greciei la Bucureştii . Lucrările comisiunilor pentru revizuirea străinilor Lucrările celor şase comisiuni de pe lângă ministerul muncii, pentru revizuirea generală a situaţiei strei­nilor, continuă în fiecare zi, la mi­nister şi se crede că se vor putea termina abia pe la 15 iulie cor. Numeroşi streini au fost găsiţi în neregulă şi s’au dat dispoziţiuni pen­tru repatrierea lor. După încheerea tuturor acestor lucrări, o comisiune centrală va centraliza materialul întocmit, din punctul de vedere statistic. BIBLIOGRAFII A apărut No. 22, anul 3 din publi­caţia „Finanţe şi Industrie“ revis­tă săptămânală de studii şi actuali­tăţi economice, redactată în limba română şi franceză. Din bogatul cuprins al numărului apărut sem­nalăm: Conjunctura; Relaţiile noa­stre comerciale cu Ungaria; Noul in­stalaţii la Uzina electrică din Bucu­reşti; Urcarea preţului aurului; Noul regim al devizelor; Schimburile comerciale româno - cehoslovace ; Permise nepermise (note săptămâ­nale). Fabricarea de motoare elec­trice în ţară. Lipsa sfoarei de ma­nila. O fabrică de scule în Bucu­reşti. Nouă maşini circulare la fa­bric „Hor­ana“. Industria textilă din Arad. Cronica Bursei. Piaţa ma­teriilor prime. Buletin extern. Via­ţa societăţilor anonime. Actualităţi din industriile: petrolieră, textilă, metalurgică, electrică, alimentară, diverse. Redacţia revistei: Pasajul Român No. 4—6. # A apărut: „Istoria gândirii coope­rative“ de d. prof. Gr. Mladenatz. Lucrarea cu denumirea de mai sus, este o ediţie, nouă, refăcută, a Istoriei doctrinelor cooeprative”, de acelaş autor. Situaţia agricolă din ţară fiind cu cel mult 7—10 zile in întâr­ziere. GRAUL A început să dea în spic şi în ge­neral promite o recoltă bună. In şe­sul Dunării şi mai ales în Oltenia, culturile de grâu sunt invadate de rugina brună a cărei răspândire a fost uşurată de debilitatea grâului esit din iarnă şi de timpul rece şi ploios din primăvară. Acest fel de rugină ameninţă serios recolta; în schimb dacă în­ cursul lunei iunie temperatura nu va fi destul de ridi­cată şi ploile vor fi abundente, ne putem aştepta la apariţia ruginei galbene şi mai ales a ruginei negre care, pentru grânele întârziate re­prezintă o primejdie reală. In multe regiuni din şesul Dună­rii semănăturile de toamnă sunt nă­pădite de buruieni mai ales palămi­­dă şi mărăcine sălbatec. Şi acea­sta este o consecinţă a ploilor prea multe, totuşi avem în anul acesta zone de secetă cum ar fi în unele judeţe din Moldova (Putna, Bălțiu) şi în sudul Basarabiei unde pers­pectivele de recoltă sunt puţin îm­bucurătoare. PAIOASELE DE PRIMĂVARĂ S’au sem­nat in condiţiuni bune şi au răsărit frumos; timpul rece a întârziat desvoltarea lor şi din cauza ploilor lanurile se prezintă pline de buruieni. Grindina căzută în zilele de 18 şi 19 Mai şi la sfârşitul lunei în numeroa­se părţi din câmpia Dunării şi de pe podişul Transilvaniei a adus pagube locale semănăturilor. RAPIŢA Se recoltează, în anul acesta ceva mai târziu decât în anii normali, pe alocarea recolta a şi început. Pagu­bele aduse acestei culturi de îngheţ şi de insecte sunt mari totuşi pro­­ducţiunea va fi mai ridicată­ decât în anul precedent. PORUMBUL Timpuriu a suferit mult din cauza frigului , de la începutul lunei Mai, cel semănat târziu se prezintă fru­mos. Prima coasă la lucerna şi trifoi este terminată şi a dat rezultate mulţumitoare. SITUAŢIA VIILOR Este în general bună; îngheţul din primăvară nu a cauzat piederi im­portante decât podgoriilor din jude­ţul Arad. Grindina a păgubit mai se­rios viile din Valea Călugărească. Pierderile cele mai serioase din cau­za timpului rece sunt la pomi, mai ales în şesul Tisei. Au suferit în deo­sebi caişii, piersicii, vişinii şi nucii. Serviciul de statistică, publicaţii şi studii din ministerul agriculturii a dat publicităţii următoarea situaţie agricolă din ţară: Timpul cald din ultimele 2 săptă­mâni a fost foarte favorabil semă­năturilor. Vegetaţia întârziată din cauza frigului şi a ploilor reci din Aprilie şi de la începutul lunei Mai şi-a revenit şi desvoltarea ei se află astăzi intr’un stadiu aproape normal BURSA 1QU1* leii Dolar la New-York Monete străine BUCUREŞTI, 3 Iunie 1935 Schimbul Clerice Cerute Franci francezi 6.63% 6.58% Lire sterline 493.00 487.00 Lire italiene 8.80 8.25 Dolari 102.40 99.40 Franci belgieni 17.50 16.50 Franci elveţieni 32.70 32.30 Mărci germane 41.50 39.50 Fiorini olandezi 68.20 67.40 Peseta? 14.00 13.60 Zloți 19.50 18.75 Coroane cehe 4.16 4.12 Dolari 98.00—1­2.00 Franci elvețieni 32.55— 33.40 Franci francezi 660— 6.90 Belgea 20.00—­23.00 Lire sterline 480.00—490.00 Florini olandezi 67.00— 69.00 Coroane cehe 4.00— 4.50 Shilingi 23.00— 24.00 Zloți 18.80- 19.50 Dinam­­o 220— 2.50 Leva 0.90— 1­20 Drahme 0.80— 1.10 Pengoe 24.00— 27.00 Schimbul in străinătate 3 IUNIE 1935 ZURICH (închiderea) Berlin 124.40 Amsterdam 208.00 New-York 3.07%­ Londra 15.10 Paris 20.30 Milano 25.40 Praga 12.91 y] Belgrad 7.02 Bucureşti 3.05 Varşovia 58.25 PARIS (închiderea) Londra 74.40 New-York 15.11%’ Belgia 256.62 Italia 125.00 Elveţia 492.25 Olanda 1022.00 Spania 207.25 EFECTE Şl ACŢIUNI Bursa a fost staţionară. S'au în­cheiat transacţiuni obişnuite. Valorile cu dobândă fixă au os­cilat in jurul cursurilor precedente. Renta înzestrării a început să co­teze ex cuponul de 1 Iunie. S'au încheiat operaţiuni la 57% ■ Hâr­tiile industriale susţinute. Acţiu­nile Mica s'au urcat dela 1710 la 1745. Reşiţa dela 575 la 585. Va­lorile petroliere calme, înregistrea­ză uşoare scăderi. INCHEERI OFICIALE Renta înzestrării ex- cupon 57 %, 32 Renta expropierii 40%, 40, 39% Renta 1933, 45% Urbane Buc. 5%, 28%, %, 28,20, 28%, % Urbane Buc. 10%, 57, 56%, % Urbane Iaşi 5%, 26 Rurale 5%, 32 Bonuri Casa Rurală, 23 Bonuri de impozite, 28%, % Banca Naţională, 4975, 980 Banca Românească 320, 18 Banca de Credit 250 Mica 1750, 755, 760, 763, 760, 753, 745 Credit Industrial, 575, 76 Letea 716. 20, 12 Reşiţa, 582, 84, 83, 85 S. R. L. 575, 80 S. T. B. 2230. 25, 20, 25 Concordia 505, 10 Astra Română, 965 Credit Minier, 362, 60, 59 Redevența 195, 94, 93 I. R. D. P. 84, 83 Steaua Română, 473 O lămurire a Societăţii „Minerex“ Din partea soc. de petrol „Mine­­rex”, primim următoarea lămurire, cu rugămintea de a-i face loc in­ co­loanele ziarului: „Ziarul „Universul“ publică în nu­mărul său de Duminică o serie de atacuri privitoare la activitatea so­cietăţii noastre, în legătură cu ob­ţinerea unui perimetru de explorare în regiunea Lazuri-Comişani. Nu vom intra în polemică pe această chestiu­ne, întrucât Ministerul de Industrie a lămurit pe deplin legalitatea acor­dării perimetrului. Dar ziarul amintit publică lista unui consiliu de administraţie, care nu corespunde realităţii. In afară de d. ing. Manoliu, niciuna din persoa­nele citate nu face parte din con­siliul de administraţie. N. G. DOBRESCU Preşedintele consiliului ad­­ministraţie al soc. „Minerex“ S’A PUS ÎN VÂNZARE FEMEI... CALAI... -------------------------- de SIR JOHN RETCLIFFE Suntem aruncaţi in clocotin subteran şi infer­nal al Rusiei ţariste din preajma războiului mon­dial. In atmosfera aceea explozivă de atentatei spionaj, poliţism, intrigi, răpiri exilări, corupţie, orgii şi mizerie, care sdruncină şi prăbuşă tronul şi organizaţia socială a colosului de la Nord. Eroii principali, prinţul Vladimir şi fermecătoa­rea Lu de Lys, dansatoarea de la Curtea din Pe­tersburg, nescrupuloasa, fatala dar fascinanta fe­meie vamp, împreună cu sinistrul călugăr făcător de minuni Rasputin stăpânul real a! Rusiei, stau în centrul acţiunii şi ţin pe cititor în febrilă în­cordare. In total, romanul e un fim trepidant, (260 masini !) măreţ, al celei mai formidabile răsturnări din se­­r­a­­­colul al 20-lea. In colecţia de 12 LEI „ROMANELE CAPTIVANTE" - '»~ La chioșcari, la librari și Iu­gări . ..

Next