Agenda Zilei, ianuarie 2003 (Anul 8, nr. 1-24)

2003-01-15 / nr. 10

/1 û­­ COTIDIAN DE INFORMAȘI ȘI DIVERTISMENT ÊI ^^*16 paging miercuri, 15 ianuarie 2003 4 202+798tva=5 00Dyifit Se anunță noi „biruri”” în sănătate Apele sunt departe de a se limpezi în domeniul sănătății. Camera Federativă a Medicilor cere demisia ministrului sănătă­ții și a președintelui Casei Na­ționale de Asigurări de Sănătate, pentru intenția acestora de a obliga populația la noi taxe în afara contribuției la asigurările­­de sănătate, a declarat, ieri, Dan Perețianu, președintele CMR. Potrivit lui Perețianu, ultimele documente la care lucrează con­ducerea Ministerului Sănătății și Familiei și a CNAS stabilesc taxele pe care populația le va plăti atunci când merge la me­dic, în plus față de contribuția la asigurările de sănătate. „Ast­fel, consultația la specialist ar urma să coste 30 000 lei, la medicul primar - 60 000 lei, iar dacă doctorul vine acasă, bolna­vul suportă o co­plată de 50 000 lei”, a mai spus Perețianu, în opinia președintelui CMR, co­piata reprezintă „un nou bir pe umerii asiguraților”, cei mai afectați fiind pensionarii. Auto­ritățile sanitare au fost de cu totul altă părere. Eugeniu Țur­­lea, președintele CNAS, a de­clarat că „ar putea exista niște bani pe care populația să-i dea din buzunar”, dar numai în cazul în care solicită nejustificat Salvarea sau medicul, când solicită investigații foarte scumpe, precum și în cazul în care soli­cită internare și nu au trimitere de la medic pentru așa ceva. Ministrul sănătății, Daniela Bartoș, a declarat că respon­sabilii cu întocmirea normelor pentru aplicarea contractului­­cadru pentru 2003 au modificat astfel aceste prevederi încât s­­a renunțat la sistemul co-plată, incriminat de președintele CMA. Ministrul a mai spus că a rămas doar propunerea ca, în spitalele ale căror Consilii de Administrație își dau acordul, să existe posibilitatea unei co­­plăți în valoare de 50 000 până la 100 000 de lei, bani care să rămână la unitatea sanitară res­pectivă pentru finanțarea pro­priei activități. VIOREL BOTA Medicii se opun introducerii de noi taxe în sănătate Săniile pot fi trase de orice­ zăpadă să fie oase rupte, circulație bulversată, călători zgri­buliți în trenuri­­ frigider, ger pe care-l simți până-n oase. Este fațeta cenușie a iernii. De așa ceva nu vor să audă, însă, cei mici. Pen­tru mulți dintre ei este pri­ma ocazie de a se bucura de zăpadă din belșug, după niște ani buni în care au putut vedea oameni de ză­padă doar în desene ani­mate sau în cărți cu povești, în contrast cu disperarea celor mai mulți dintre oa­menii mari, copiii timișo­reni jubilează, această iarnă însemnând berdelușuri prac­ticabile, bătăi­le săturate cu bulgări și distracții de sezon. In centru sau la pe­riferia Timișoarei, se prac­tică cele mai năstrușnice „sporturi”. în cartierul Plopi a reînviat tradiția remor­­cării săniilor la autobuz, o distracție care nu comportă mari pericole într-o zonă foarte puțin circulată a Ti­mișoarei. Mașina RATT se alege, pe o distanță de peste un kilometru, cu o „coadă” de copii, chiuind călare pe sănii. Tot în cartierele măr­ginașe, pe unde mai există proprietari de căruțe, celor mici li se înhamă câte un bidiviu, să le tragă săniile. Dincolo de turbină, unde Bega e înghețată bocnă la mal, și-au făcut ieri apariția și câțiva patinatori. Dar și în buricul târgului se petrec nebunii mari și mici. La unele dintre ele participă oameni în toată firea, așa cum a fost cazul, nu demult, în zoia Stadionului Dan Păltinișanu, unde câțiva pă­rinți au remarcat săniile la automobile și le-au oferit senzații tari odraslelor. Al­ții au fost opriți de Poliție în timpul patinajului artis­tic cu... mașina. Pe Bega încă nu sunt, ca anul trecut, condiții de șofat, deși ama­tori sigur există... TUDOR M.­LENGHER Iarna pe uliță, în varianta timișoreană a anului de grație 2003 Se-nmoaie vremea, pericol de inundații! Inspectoratul de Protec­ție Civilă Județean Timiș ne-a transmis, în cursul zilei de ieri, avertismentul Institutu­lui Național de Meteoro­logie și Hidrologie Bucu­rești, începând de astăzi, 15 ianuarie, și până luni, 20 ianuarie, vremea se va în­călzi accentuat. Ziua, tempe­raturile vor depăși, chiar și în zonele de deal și munte, în vestul, sudul și estul țării, pragul de îngheț. Vin ploi, cantitățile de apă, în 24 de ore, putând totaliza până la cinci litri pe metru pătrat. Consecința acestui concurs de împrejurări este clară. Cedarea apei din stratul de zăpadă, ce măsoară zeci de centimetri, suprapusă cu preci­pitațiile și aglomerările de sloiuri pe râuri, pot duce la creșterea debitelor, a nive­lului apei, până la depășirea cotelor de apărare. IPCJ Timiș a cerut luarea unor măsuri de prevenire a inun­dațiilor și avertizarea popu­lației despre riscurile exis­tente în acest sens. Este nevoie, spun specialiștii Pro­tecției Civile timișene, de menținerea unei legături per­manente cu Direcția Apelor Banat și cu Centrul Meteo­rologic Regional „Banat- Crișana”, verificarea exis­tentului de materiale nece­sar intervențiilor în cazul revărsărilor de ape și asigu­rarea unei permanențe la se­diul primăriilor pentru a informa IPCJ Timiș despre orice eveniment major pro­dus pe raza localității. CĂLIN ȚENCHE Avertisment Toate instituțiile publice centrale și locale, instituțiile sau unitățile economice, de alimentație publică, de turism, comer­ciale, de învățământ, medico-sanitare, culturale, de educație,­­sportive, mijloacele de transport în comun, autogările, gările și aeroporturile, unitățile de stat sau private sunt avertizate de către Direcția de Sănătate Publică Timiș, prin Inspecția Sanitară de Stat, că trebuie să-și delimi­teze cât mai urgent spațiile special ame­najate pentru fumat. Acestea trebuie să îndeplinească toate condițiile impuse de Legea 349 din 6 iunie 2002, act normativ emis pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor de tutun. De asemenea, în incinta instituțiilor tre­buie afișat avertismentul: „în această unitate nu se fumează”. Barurile, restaurantele, discotecile și spațiile publice cu destinație similară trebuie să aibă incinta dotată cu ventilație corespunzătoare normelor în vigoare; în urma verificărilor și nerespectării legii, amenzile aplicate de către Inspecția Sani­tară de Stat se ridică până la 50 de mi­lioane de lei. D. S. BARBU Regionala CFR Timișoara are un nou director Din această săptămână, Re­gionala CF Timișoara din cadrul companiei CFR SA are un nou director, în persoana lui Dorel Iosifescu, acesta fiind mutat „pe orizontală”, de la Regionala Brașov. în același timp, Iulian Ștefănescu, fostul șef regional, a fost înălțat în rang, fiind „uns” director la Autoritatea Fero­viară, în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transpor­turilor și Locuinței. Noul di­rector regional ne-a declarat că în perioada următoare va ieși pe teren, pentru a se pune la punct cu „geografia” rețelei feroviare din cele patru județe din sub­ordine. Dorel Iosifescu e născut în 1954, în comuna Conop, județul Arad, a ab­­­­solvit liceul la Lipova, apoi­ Facultatea de Căi Ferate, ■ Drumuri și Poduri din Bu­­­­curești, iar din 1977 până zilele trecute, a activat în cadrul Re­gionalei CF Brașov, unde după ocuparea succesivă a mai mul­tor posturi de co­mandă, a fost di­rector din mar­tie 2000. Este căsătorit și are doi copii.­­ TUDOR M.­LENGHER Dorel Iosifescu are 49 de ani Acces la un fel de dosar propriu Conducerea Serviciului de Evidență Informatizată a Persoanei Timiș ne-a informat că, recent, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Statului a trans­mis o circulară prin care se cere să se pună la dispoziția oricărui solicitant pro­priul dosar de pașaport. Mai mult, ne precizează comisarul șef Nicolae Perța, șeful SEIP Timiș, solicitanții pot primi și copii după acte, contra cost. Cei interesați vor întocmi o cerere care se depune la ghișeu, la formațiunea de pașapoarte de pe Calea Aradului din Timișoara, iar în termen de 30 de zile, șeful SEIP le comu­nică răspunsul când poate să vină pentru a-și răsfoi dosarul. în acest moment, la sediul unității timișorene sunt arhivate circa 400 000 de dosare, unele de prin anii ’80. „Nu s-a distrus nimic”, ne-a declarat comisarul șef Perța. Solicitanții pot exa­mina documentele existente în dosar și se pot edifica în privința unor refuzuri ale eli­berării acestui document. CĂLIN TENCHE

Next