Agenda, iulie-decembrie 1990 (Anul 1, nr. 22-47)
1990-07-07 / nr. 22
M**€»W9 €§m Saptam in ai particularele informații și divertismen* Anul I. TIMIȘOARA NR. 227 IULIE 1990 Apare sîmbătă Preț : 3 lei PE FIR... SPRE FABRICA DE CIORAPI Avînd în vedere că la ora actuală procurarea unei perechi de ciorapi reprezintă o problemă deosebit de dificilă, ele lipsind din magazinele de specialitate cu desăvârșire, în zilele trecute am purtat o discuție cu domnul ing. Alexandru Bonda, directorul Fabricii de Ciorapi din Timișoara, pentru a afla cauzele care generează această stare de lucruri. — Domnule director, ce ne puteți spune dumneavoastră despre aprovizionarea cu ciorapi pentru copii și bărbați ? — La început doresc să menționez că producția întreprinderii noastre a scăzut cu 15 la sută față de anul trecut. Aceasta datorînduse plecării unui număr de aproape 400 de muncitori, a utilajelor care nu mai corespund tehnicvansate de astăzi, precum și lipsă de materii prime, cum ar fi firele și coloranții, întreprinderile furnizoare neîndeplinindu-și obligativitățile contractuale. — Ce întreprindeți pentru a ameliora situația creată ? — Cu eforturi deosebite am încercat să facem față cerințelor Ne-am achitat cu prioritate obligațiile din contract față de județul Timiș, livrînd produse și în avans. Concret , pentru semestrul I am dat comerțului din județ peste 1 milion de perechi de ciorapi, adică 5,2 lă sută din producția noastră totală, ceea ce înseamnă un plus de 21,6 mii perechi față de contract. — Care este în momentul de față ponderea exportului în producția actuală ? — Am făcut diferite demersuri, dar răspuns concret în această direcție nu ne-a sosit. Unica ofertă am primit-o de la Camera de comerț din Zrenjanin, dar fiindcă prețurile oferite nu ne avantajează, deocamdată continuăm negocierile. Oricum trebuie să găsim și în acest sens soluții, fiindcă conform planului circa 10—15 la sută din producția totală ar trebui vîndută la parteneri străini. — In drum spre dumneavoastră, am vizitat magazinul de prezentare a întreprinderii. Ce ne puteți spune dumneavoastră de el. — Da, știu la ce vă referiți, întradevăr magazinul este o unitate comercială, care momentan satisface numai cerințele angajaților noștri. Ea a luat ființă la cererea expresă a sindicatului din unitate, ca angajații să nu mai poată motiva în nici un fel sustragerile de ciorapi din întreprindere. După noi necesitățile muncitorilor dumneavoastră sînt — să formulez fin — ireale, avînd in vedere că in momentul de față fiecare angajat primește lunar 40 de perechi de ciorapi. — Avînd în vedere că aveți la Timișoara în jur de 2 000 de muncitori, că magazinul de prezentare funcționează de 3 luni de zile printr-un simplu calcul reiese că în această perioadă aici au fost vândute în jur de 250 de mii de perechi de ciorapi. Deci un muncitor beneficiază lunar de 40 de perechi de ciorapi, iar în urma livrărilor în județ 4 oameni primesc o pereche de ciorapi, nu vi se pare acest lucru paradoxal ? — Ce să vă zic, noi contractul l-am onorat. Ceea ce vindem în magazinul nostru de prezentare reprezintă surplusul. In orice caz, ne-am gîndit și noi deja că această cantitate ar trebui scăzută. — Vă mulțumim pentru informații. Vă promitem că mai revenim. Fiindcă chiar dacă explicațiile sînt limpezi, nu putem fi le acord, ca o întreprindere și un sindicat — fie el și liber — să încurajeze în mod oficial specula. C. PĂUN NU NUMAI PENTRU CINEFILI Convorbire cu dl. Guler Cionca Gheorghe, directorul întreprinderii Cinematografice Timiș — Domnule director, știu că v-ați întors recent de la o consfătuire desfășurată la Tîrgoviște. Crd. că cititorii ziarului nostru A interesați să afle cu ce nouță s-ați întors. — Consfătuirea de care aminteau s-a desfășurat cu participarea Centrului Național al Cinematografiei, organism nou înființat, avîndu-l ca președinte pe regizorul Dan Pița pe care cinefilii, desigur, il cunosc, precum și a Direcției Rețelei Cinematografice și a Difuzării Filmului. Au fost abordate diverse probleme. în orice caz, directorii de întreprinderi cinematografice județene au luat poziții critice vizavi de problema repertoriului. Un început există, în ultima perioadă am ieșit pe piață cu cîteva titluri noi — e vorba de „Starman“, „Lama zimțată", „Invincibilul Kung Fu", „O mie de miliarde de dolari“ dar desigur, nu putem fi mulțumiți este încă puțin. — Nu cred să vă surprindă afirmația că publicul așteaptă mai mult de la rețeau cinematografelor. Cum v-ați gîndit să luptați cu concurența „nemiloasă" a massmediei, a televiziunii, a aparatelor video ? Trebuie să recunosc că noi momentan, nu ne putem desprinde de centralism. De ce ? Fiindcă întreprinderile cinematografice nu au încă resurse valutare proprii, deci nu au posibilitatea de a cumpăra filme, nu au instalații de traducere și titrare ș a.m.d. Noi am dori să colaborăm și cu persoane particulare, pentru închiriere de casete video, dar bineînțeles pe măsură ce va fi creat un cadru legal că pot informa că se lucrează la elaborarea unui act normativ pentru activitatea cinematografică în general. Tot la acest capitol, vă pot spune că am solicitat sprijin pentru aducerea „la zi“ a dotării tehnice. E vorba, mai ales, de procurarea unor instalații video din import, cu ecran de 3,20/2,20 m. Există promisiuni în acest sens, pentru trimestrul IV al anului. Ne-am gîndit să montăm o asemenea instalație la cinematograful „Victoria“, unde sala e mai intimă, comodă, cu 350 de locuri, potrivită, zicem noi, acestui gen de vizionări. — în aceste condiții va surveni și o scumpire a biletelor de intrare la cinema ? — Dumneavoastră cunoașteți că recent s-a instituit o taxă de timbru de 0,50 lei/bilet vîndut. Noi sîntem oarecum nemulțumiți, fiindcă, vă mărturisesc, chiar și așa ne desfășurăm activitatea foarte grea, iar această taxă vine în detrimentul rezultatelor noastre financiare. De aceea am propus o majorare — derizorie, zicem noi — a tarifului, care nu lovește sensibil la nivelul de trai al publicului cinefil. Uitați-vă, de pildă, la ce preț se vînd biletele la diverse manifestări culturale. — în finalul discuției, vă rog să deconspirați totuși cîteva din noutățile cu care veți ieși pe ecrane în curînd. — în primul rind, Tootsie, film american cu Dustin Hoffman și Jessica Lange. Apoi, pelicula franceză de la Teur, cu Yves Montand, Dragonul zburător (prod. China, 1989), Ce le place tigrilor (prod. Polonia) și Karate Kid (film S.U.A.). Desigur acestea vor fi doar primele, lista rămînînd deschisă — Vă mulțumesc. In ceea ce ne privește, la vremea respectivă le vom prezenta pe fiecare mai amplu în „Agenda“. A consemnat V. ALBU Din nou despre zahăr Revenim în această săptămînă la articolul din numărul trecut referitor la zahăr. între timp, delegația Primăriei județene s-a reîntors din țara prietenă, Iugoslavia, unde, la Zrenjanin, a avut convorbiri cu factori de răspundere și s-au conturat trei variante de cooperare : — prima variantă o constituie oferta de 20.000 tone de zahăr, cu plata în valută, la care livrările (la un nivel de 1.000—1.509 tone pe zi), vor începe imediat după deschiderea acreditivului. — a doua variantă o constituie oferta de 10.000 tone zahăr, cu plata în valută, dar în termen (după 90 zile). O a treia variantă o constituie oferta de zahăr, la schimb de marfă, la care actualmente se discută cererea și oferta. Cantitățile de mai sus sînt pentru întreaga țară, deoarece situația actuală la zahăr este generală. Repartiția primită de către județul nostru este deocamdată de 950 tone, de la întreprinderea din Oradea. Această cantitate nefiind prea mare, se preconizează revenirea pentru o perioadă de timp (care se vrea cît mai scurtă) la arondarea cumpărătorilor pe magazine și repartizarea pentru fiecare cetățean al județului a unei cantități de zahăr, care în acest mod îi va fi garantată. Vînzarea la liber, (în condițiile în care, în majoritatea covârșitoare a județelor, se face tot pe tabele) și tranzitul uman mare prin municipiul nostru, ar face ca marea masă a salariaților să nu își poată cumpăra zahăr. Măsura urmărește atît împiedicarea speculei, cît și ieșirea zahărului din județ. ; S. I. Din sud.iar 9 Rechinii din Dallas # Soție la 12 ani $ Cum arată visele unor staruri # Agenda personalităților 9 Horoscop †Civii de rasă 9 Lista obligațiunilor C.E.C. 9 Taxe de autostradă 9 Crima din strada Moților 9 Noile denumiri de străzi 9 Test 9 Dicționar sexologie 9 Concurs • Coppa del Mondo # Mica publicitate Ä Program TV Produse din import pentru o mai bună aprovizionare Cooperația de consum a județului Timiș depune, în momentul de față, eforturi susținute pentru a obține pe schimb de marfă o cantitate cît mai mare de produse din import, ceea ce va duce la o mai bună aprovizionare a populației . In acest sens — ne declară domnul vicepreședinte Gheorghe Ștefu — am încheiat deja un contract cu firma parteneră din Bekescsaba (Ungaria), în valoare de 138 de mii de ruble. Cooperația noastră va trimite mic mobilier și vom importa supă concentrată „Delikat“, ciocolată, țuică de caise și cireșe, săpun de toaletă, precum și diferite sortimente de șampoane. La fel s-a finalizat un contract cu firma Agropromet din Kikinda (Iugoslavia), care însumează o valoare de aproape 65 de mii dolari. De la această firmă vom obține pentru oțel beton ciocolată și alte produse zaharoase, deodorante, insecticide și șampoane. Discuțiile sînt în faza de finalizare și în data de 16—18 iulie ne vom deplasa la Györ (Ungaria) pentru a semna un contract cu firma din această localitate în valoare de 318 mii de ruble. Trimițînd mic mobilier, vase emailate și prosoape de bucătărie vom aduce în țară diferite lucruri de larg consum. Deși R.D.G. era o țară cu care cooperativa noastră a avut relații tradiționale, deocamdată discuțiile sînt întrerupte, pînă la clarificarea situației în ceea ce privește unitatea economică a celor două Germanii. Firesc, nu ne mulțumim cu atît, specialiștii noștri caută parteneri și din alte țări pentru a putea importa o gamă cît mai largă de produse. — Dacă tot ați venit pe la noi, să vă informăm și cu o altă noutate — intervine în discuție domnul președinte Martin Pamfil. După negocieri fructuoase cu firma CLEPA din R.F.G. vom semna în curînd un contract pentru înființarea unei societăți mixte ce va purta numele de BELLACOOP. Cu ajutorul acesteia vom deschide o rețea de magazine unde se vor putea procura mărfuri din import, pe valută și pe lei. Primul magazin se va deschide la Stamora, următorul în Timișoara iar după aceea dorim ca aceste unități comerciale să funcționeze în tot județul, pe lângă principalele artere turistice. Tot cu ajutorul acestei firme dorim să îmbunătățim substanțial baza de agrement de la popasul turistic „Privighetoarea Banatului“, făcând din aceasta un loc intr-adevăr atrăgător, atît pentru turiștii din țară cît și pentru cei veniți din străinătate. — Vă mulțumim pentru informați și vă dorim succes în realizarea celor propuse. ZOLTAN KOVAOS Libera inițiativă . La intersecția bd. Pârvan cu str. Cluj s-a deschis un micro-bar particular ce poartă numele de AMIGO. Deocamdată doritorii pot găsi aici mărfuri indigene, precum preparate culinare cum ar fi : Pizza cu ciuperci, crenvurști în corn, langoși cu brînză, cafea naturală, cafea Capucino, înghețată de casă, sucuri naturale. Pentru informații mai ample ne-am adresat proprietarului, familia Hurezeanu, care ne-a precizat cu amabilitate următoarele : Am dorit să fac ceva simplu, dar foarte folositor. Am început în acest mod, dar doresc să continui prin a diversifica gama produselor. In curînd vor apărea grătarele și mititeii, precum și alte preparate din carne. De asemenea preconizez să diversific gama de ofertă cu produse din import, mă refer în special la bere, sucuri și țigări. Avem promisiunea ca acestea să sosească din R.F.G. precum și din Franța. Definitivarea contractelor însă vor mai dura circa 3—4 luni de zile. Marfa va fi plătită în lei, iar transportul sperăm să-l putem rezolva prin ITIA. Dorim ca prețurile să fie rezonabile, asigurîndu-ne un cîștig cinstit și nimeni să nu ne învinuiască că sîntem afaceriști și nu comercianți. Fiindcă cele două lucruri sînt total diferite. Mai precizăm că „AMIGO“ este deschis zilnic între orele 11—20 cu excepția zilei de luni. NICOLAE MARGINT i ANI