Almanah Turistic, 1971
mai amintim incă de Expoziția retrospectivă a învățămintului superior bucureștean, organizat cu acest prilej. Ea a constituit nucleul si punctul de plecare al actualului Muzeu al Universității București, inaugurat la începutul noului an universitar 1969, in prezența conducătorilor de partid si de stat. Pentru a trece in revistă cei aproape 300 de ani de tradiție a invațăminutlui superior, in Capitala țării noastre, organizatorii (printre care cităm pe prof. Adrian Corbu, directorul de azi al Muzeului) au recurs la ideea inedită a prezentării materialului muzeistic prin intermediul copiilor sau facsimilelor (si nu al simplelor fotografii), in cazul absenței elementului de bază (original). S-a reusit, astfel, Închegarea unui ansamblu tematic unitar, intr-o viziune stiințifică, circumscrisă ideii de continuitate laică, progresistă și națională a invățămintului nostru, a conștiinței necesității sale, fie că este vorba de insuși momentul creării „Școlii Domnești", de la Sf. Sava, in anul 1694, de către Domnitorul Const. Brincoveanu, la îndemnul ilustrului umanist român, stolnicul Const. Cantacuzino, de reforma, din 1818, a lui Gh. Lázár — care cheamă tineretul la învățătură „pe limba maicii sale"; de înființarea Universității din București, din inițiativa lui Al. I. Cuza (1864); de activitatea unor iluștri profesori, ca Hasdeu, Odobescu, Davilla, Iorga, Titulescu s. a. sau de exigențele mereu sporite ale invățămintului din zilele noastre. Părăsești acest muzeu incercind sentimentul unei justificate mindrii si recunoștințe pentru valoroasa operă înaintaților, purtători, in condiții nu întotdeauna prielnice ai făcliei progresului cultural și stiințific al țării noastre. MUZEUL ARHIVELOR STATULUI Intr-un colț pitoresc al Bucurestiului, pe Dealul Mihai Vodă, o clădire, construită chiar in incinta mănăstirii, la începutul secolului nostru, adăposteste Muzeul Arhivelor Statului. Muzeul, înființat in 1925, este totusi mereu inedit pentru că acest muzeu, isi schimbă, in mod periodic, exponatele, oferind vizitatorului documente noi din tezaurul arhivistic al țării. Aici mai sunt organizate si diverse expoziții ocazionale, răspunzind calendarului cultural al anului. Tematica ediței actuale, prezentată sub titlul: „Din tezaurul arhivelor-mărturii documentare" reuneste file de cronici și documente prin care istoria de veacuri a poporului român, lupta sa pentru eliberarea națională și socială, cultura si aspirațiile sale ifi găsesc o expresie elocventă. Rețin, astfel, atenția, documentele ce atestă formarea ideii de stat, cum sunt, de pildă, originalul scrisorii, de la 1521, a boierului Neacșu, din Câmpulung, către conducătorii Brașovului și exemplarul unuia dintre Tetraevangheliarele tipărite de diaconului Coresi la Târgoviste si Șcheii Brasovului — din care reies clar legăturile întreținute de către locuitorii celor două ținuturi; documentele in care Mihai Viteazul apare cu titulatura de domn al celor trei țări românești; exemplarul unic, tipărit pe mătase galbenă, al Proclamației de la Islaz, actele Unirii s. a. O impresie puternică ii lasă vizitatorului si valoroasele lucrări de artă miniaturistică din sec. XVI-XVII, păstrindu-si pină astăzi prospețimea si strălucirea culorilor. Desigur, este greu de cuprins, intr-un spațiu restrins, toată bogăția de fapte si idei ce se desprind din paginile acestui prețios tezaur documentar. Prin fiecare document vorbeste, aici, „memoria istoriei". La sfirsitul itinerarului, iți trezesc, parcă, un ecou si mai viu, in conștiință, cuvintele tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, din moto-ul ce te intimpină la intrarea in muzeu .Toate transformările sociale ți marile infăptuiri realizate in țara noastră sunt rezultatul luptei de veacuri a maselor muncitoare, a celor mai luminați ginditori, revoluționari ți patrioți ai țării, sunt rodul eforturilor întregului popor.* Interior din Muzeul Universității 79