Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, 1963 (Anul 6)

62­22 D. GHIȘE, I. KECSKES, P. TEODOR zînd că am fi condamnați de o vitregă soartă, ca și pe calea a industriei (prin urmare și a comerciului) să rămînem tot numai tributari ticăloși ai ce­lorlalte popoare europene”80. Cu problema surselor de capital, necesar înființării întreprinderilor in­dustriale mecanizate, Bariț nu se ocupă în mod amănunțit. Dar nici nu o neglijează complet. S-a mai amintit ce importanță mare a acordat gînditorul transilvănean, în tot cursul activității sale, problemei creditului. Nescăpîndu-i din vedere nici rolul și nici importanța asocierilor de capitaluri, el constată, în repetate rînduri, că majoritatea covîrșitoare a burgheziei transilvănene este săracă în capital. încă în anul 1845 arată că meseriașii din Transilvania sunt siliți să ridice, de la comisionarii de mărfuri, aconturi pentru a-și putea cum­păra materii prime 81. în descrierea istoricului înființării fabricii de hîrtie de la Zărnești el arată cît de mic a fost acel capital de 80 mii florini — strîns și acesta cu foarte mare greutate — cu care consorțiul din Brașov, ai cărui membri de al­tfel erau considerați a fi persoane bogate, s-a decis a înființa fabrica, față de investițiile din Apus, unde la înființarea unei asemenea fabrici se pornea cu cel puțin 250 mii florini. Banii se ocupă și de avantajele asocierilor, arătînd că acestea ajută la procurarea de capital și la păstrarea acumulărilor atît pe comercianți cît și pe meșteșugari și manufacturiști. „Sînt oameni harnici de a purta negoț — scrie el — dar lipsiți fiind de bani nu-și pot întemeia creditul. Sînt iarăși oameni bogați care nu știu ce să facă cu banii. . . Dar dacă se însoțesc mai mulți. . . deși păgubesc, partea pagubei venindu-se după mica parte de capital ce au pus, nu o simt așa greu.. .”82. Necesitatea asocierii este ridicată de Bariț, în primul rînd, în legătură cu concurența mărfurilor apusene, concurență care cauzase multe pierderi negustorilor transilvani, mai ales pe piețele celor două țări surori. Asocierea, evitînd pierderi de această natură, ar fi dus, concomitent, și la asigurarea acumulărilor de capital în mîinile burgheziei comerciale. Această idee a asocierii de capitaluri Bariț o mai reia, printre altele, și în legătură cu înființarea de unități industriale83. Analiza studiilor și articolelor lui Bariț legate de problema participării burgheziei române transilvănene la dezvoltarea marii industrii capitaliste evi­dențiază faptul că gînditorul transilvănean optează în primul rînd pentru burghezia comercială și numai în al doilea rînd pentru meșteșugari. Această concepție a lui Bariț pornea de la situația reală, de la împrejurările concrete ale țării. Atît în timpul crizei generale a feudalismului cît și în perioada capi­talismului premonopolist, în condițiile unei dependențe economice față de imperiul habsburgic, în Transilvania, dacă s-a putut realiza o oarecare acu­mulare de capitaluri aceasta s-a petrecut mai ales în cadrul comerțului și numai într-o măsură mai restrînsă în cadrul micii industrii. 80 Ibid. 81 Pentru industria și negoțul din Brașov. 82 Despre comerțul transilvan. 81 Articol începător: însoțiri, în „Gazeta...“, nr. 72/1845, p. 285—6.

Next