Apărarea Patriei, iunie 1955 (Anul 11, nr. 127-151)

1955-06-10 / nr. 135

Pentru patria noastră, Republica Populară Româna f­O­MRAREA PATRI ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 135 (2747) Vineri 10 iunie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Preschimbarea carnetelor U.T.M. eveniment de seamă în viața organizațiilor utemiste In baza Hotărîrii plenarei a II-a a C.C. al U.T.M., în organizațiile utemiste din Forțele noastre Armate au început acțiunea de preschimbare a carnetelor de membru al U.T.M. Preschimbarea carnetelor de membru nu constituie o simplă acțiune tehnico­­organizatorică, ci o importantă acțiune politică, care va trebui să ducă la întă­rirea organizațiilor U.T.M., la ridicarea calității de membru al U.T.M., la ridi­carea întregii munci organizatorice și politice. Această acțiune va trebui să ducă la ridicarea spiritului de răspun­dere al utemiștilor pentru îndeplinirea sarcinilor puse de comandanți în fața organizațiilor utemiste, la creșterea nu­mărului utemiștilor fruntași în pregăti­rea de luptă și politică, la întărirea or­dinei și disciplinei militare în rîndurile utemiștilor, la educarea lor în spiritul păstrării cu demnitate a titlului de membru U.T.M. Preschimbarea carnetelor de membru U.T.M. trebuie să prilejuiască pentru u­­temiști o perioadă de muncă intensă și rodnică la cîmpul de instrucție, în sălile de specialitate, la orele de lecții politice, în cluburi și pe terenurile de sport. Inte­­miștii au datoria să întîmpine acest eve­niment deosebit cu noi succese în pregă­tirea de luptă și politică, cu noi succese în întărirea organizațiilor utemiste. Pregătindu-se în vederea preschim­bării carnetului U.T.M., fiecare utemist trebuie să-și analizeze, în spirit critic și autocritic, activitatea pentru a-și putea cunoaște mai temeinic realizările și lip­surile. Cunoscîndu-și lipsurile și cauzele lor, utemiștii vor trebui să lupte cu per­severență pentru a le înlătura. îndepli­nind această cerință, ei se vor putea pre­zenta cu inima deschisă, cu conștiința datoriei împlinite, în fața organelor care le vor înmîna noile carnete. Succesul acțiunii de preschimbare carnetelor de membru U.T.M. depinde­a în mod hotărîtor de nivelul muncii orga­nizatorice și politice desfășurate de orga­nizațiile utemiste, cărora în această peri­oadă le revin sarcini de mare răspundere. Ele sînt chemate în primul rînd să inten­sifice munca de educație comunistă a u­­temiștilor. Utemiștii trebuie îndrumați să-și îm­bogățească nivelul cunoștințelor politice. Ei trebuie ajutați să-și însușească pe de­plin lecțiile care li se predau la diferi­tele forme ale învățămîntul de partid și politic de masă, să studieze lucrări cu conținut politic și ideologic. Lucrăto­rii politici și organizațiile de partid au datoria să ajute pe atemiști să cunoască temeinic politica economică a partidu­lui, precum și politica externă a parti­dului și a guvernului nostru. In perioa­da actuală, studierea și popularizarea în rîndurile maselor de militari a hotă­rîrilor istorice ale Conferinței de la Var­șovia constituie pentru fiecare utemist o sarcină de o deosebită importanță. Educația­­ comunistă trebuie să se facă în primul rînd prin muncă, în procesul de instruire și educare a militarilor. Ia­tă de ce sarcina principală care se pune în fața organizațiilor U.T.M. este spriji­nirea comandanților în instruirea și e­­ducarea temeinică a militarilor, în lupta pentru formarea de cit mai multe sub­unități fruntașe. Organizațiile U.T.M. tre­buie să desfășoare activități care să asi­gure ridicarea rolului de frunte al ate­­miștilor în pregătirea de luptă și politi­că. Preschimbarea documentelor de mem­bru al U.T.M. trebuie să ducă în același timp la dezvoltarea și întărirea în rîn­durile utemiștilor a spiritului de disci­plină și vigilență, la ridicarea combati­vității. Utemiștii au datoria să lupte cu hotărîre, pentru a ajuta pe comandanți să statornicească în subunități o disciplină fermă. Și, în această direcție, cea mai pre­țioasă contribuție o pot aduce utemiștii. In primul rînd, prin exemplul lor perso­nal In educația comunistă a utemiștilor, un rol deosebit de important îl au însușirea și aplicarea glorioasei experiențe a comso­­moliștilor din Armata Sovietică, cunoaș­terea și continuarea glorioaselor tradiții de luptă ale­ U.T.C.-ului. Studiind și cu­­noscînd minunatele pilde de eroism de care au dat dovadă comsomoliștii și ute­­ciștii, străduindu-se să le urmeze exem­plul, utemiștii vor reuși să-și desăvîr­­șească înaltele calități morale și de luptă ale militarului de tip nou, vor reuși să devină apărători dîrzi, curajoși, devotați poporului și scumpei noastre patrii. Una din laturile educației comuniste a tineretului o formează dezvoltarea cul­turii fizice și a sportului. Organizațiile u­­temiste sînt chemate să mobilizeze pe toți utemiștii, întreaga masă a militarilor, la o activitate sportivă intensă, la cuceri­rea de către fiecare militar a insignei G.M.A. gradul I și 11. Organizațiile u­­temiste sînt datoare să sprijine pe co­mandanții de subunități în buna desfă­șurare a orelor de pregătire fizică, să propună acestora și să contribuie efectiv la organizarea diferitelor competiții spor­tive de atletism, meciuri de fotbal, vo­lei, baschet, handbal etc. Începerea acțiunii de preschimbare a carnetelor de membru U.T. M. a dus la însuflețirea în muncă a masei utemiști­­lor. Intr-o corespondență trimisă la re­dacția ziarului nostru, ofițerul Vătășca­­nu N. descrie entuziasmul cu care ute­miștii din subunități întâmpină acest im­portant eveniment din viața lor. In subunitatea din care face parte ser­gentul Sîrbu Constantin, utemiștii au amenajat un frumos teren sportiv, iar în jurul clădirilor au sădit pomi. De ase­menea, în această organizație, zilele tre­cute au fost primiți în rîndurile utemiș­­tilor doi militari fruntași în pregătirea de luptă și politică. Sergentul Ștefan Bordea și caporalul Buniță Petru s-au angajat ca în subuni­tățile din care fac parte să mobilizeze pe toți atemiștii pentru a îmbunătăți simțitor munca de instruire, pentru a ob­ține noi și noi succese în pregătirea de luptă și politică. Desfășurind acțiunea de preschimbare a carnetelor U.T.­M.',' organizațiile și toți utemiștii au datoria să strîngă și mai mult legăturile cu masele de militari, să ajute pe fiecare militar să se ridice în rîndurile fruntașilor în pregătirea de luptă și politică, să atragă pe cei mai buni în rîndurile organizației. Sprijinirea concretă a comandanților în sporirea numărului fruntașilor este cel mai de preț dar pe care utemiștii îl pot aduce în cin­stea acestui important eveniment. Preschimbarea carnetelor de membru U.T.M. trebuie să ducă la întărirea orga­nizațiilor utemiste. E necesar să se pună accentul pe atragerea mai activă a utemiștilor în munca pentru îndeplini­rea hotărîrilor luate în adunările pentru dări de seamă și alegeri, a hotărîrilor luate în conferințele U.T.M. pe M. U., la dezvoltarea spiritului critic și auto­critic, la întărirea muncii colective, la lichidarea birocratismului și a atitudi­nei de nepăsare față de nevoile tinere­tului. Organizațiile utemiste, sub conduce­rea locțiitorilor politici, a organizațiilor de partid, sînt chemate să dezvolte în rîndurile utemiștilor dorința de a se ridi­ca neîncetat din punct de vedere mili­tar, politic și cultural, pentru a putea deveni demni de marea cinste de a intra în rîndurile candidaților de partid. Rea­lizarea acestui țel să fie ce­a mai fierbin­te năzuință a fiecărui utemist. Sarcini deosebit de importante revin în această perioadă și organelor poli­tice și organizațiilor de partid. Ele sînt datoare să ajute intens, să conducă con­cret organizațiile utemiste, pentru a duce la bun sfîrșit sarcinile care le stau în față. Organelor politice, organizațiilor de partid, li se cer să strîngă legăturile cu utemiștii, să le împărtășească din ex­periența lor, să le acorde tot ajutorul. Tovarăși utemiști ! Faceți din pre­schimbarea carnetelor de membru U.T.M. o adevărată acțiune politică, un prilej de îmbunătățire simțitoare a muncii or­ganizațiilor utemiste din Forțele noastre Armate ! Luptați ca fiecare utemist să fie un fruntaș în pregătirea de luptă și politică, exemplu de disciplină și vigi­lentă ! Pregătiri pentru Festivalul de la Varșovia La Varșovia, în zilele Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, vor răsuna cîntece și vor putea fi admi­rate dansurile popoarelor de pe toate me­ridianele globului. Pentru spectacolele și concursurile ar­tistice ale Festivalului se pregătesc și ti­nerii din țara noastră, f­ormațiile artisti­ce ale tineretului din Republica Populară Romînă vor cuprinde peste 300 de per­soane și vor grupa un cor mixt alcătuit din 90 de coriști, o formație de 80 de dansatori, o orchestră semisimfonică de acompaniament, o orchestră populară și de teatru de păpuși. La concursurile ar­tistice ,vor participa de asemenea nume­roși­ tineri soliști, vocali, instrumentiști și de balet. Ei vor fi aleși dintre cîștigătorii concursului național al tinerilor soliști care reunește în prezent într-o mare în­trecere artistică sute de tineri din întrea­ga țară Formațiile de cor, de dansuri și or­chestrele sînt în prezent în ultima perioa­da de pregătire. Repertoriul corului este foarte variat. Cu acompaniamentul or­chestrei semisimfonice sînt pregătite cîn­tece ale tineretului romîn și ale tineretului din alte țări. Pe scenele Festivalului vor fi prezen­tate de asemenea frumoasele dansuri ro­­mânești executate în pitorești costume naționale. Pentru Festival, cei 60 de dan­satori au inclus în repertoriul lor, alături de dansuri cunoscute ca „Dansul călușa­rilor", „Brîul" și altele, noi piese de dansuri populare culese special pentru Festival din diferite regiuni ale țării. (Agerpres) Muncă rodnică pe ogoare ARAD, 9 (Agerpres).­­ Anul acesta. In gospodăriile agricole de stat din re­giunea Arad se execută prășitul mecanic pe mai bine de 80 la sută din suprafețele însămînțate cu diferite culturi prășitoare. In acest scop au fost reparate și puse în stare de funcționare toate cultivatoare­le existente, precum și cele 65 de trac­toare, necesare executării,­prășitului me­canic. Folosind în întregime capacitatea ma­șinilor, muncitorii gospodăriei agricole de stat din Grabanț au executat praștia­­ la porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui și cartofi pe o suprafață de 1.792 ha., iar prașila a II-a pe o supra­față de peste 440 ha. De asemenea, ei au privit păioasele de pe 2.642 ha. Muncitorii gospodăriilor agricole de Stat din Semlac și Variaș au executat prașila I pe 1.100 ha. și au privit păioa­sele pe o suprafață de 1.133 ha. Odată cu plivitul și prășitul culturilor, la gos­podăriile agricole de stat din Sînnicolaul Mare, Teremia Mare, Tomnatic, Șiria și Zăbrani s-a acordat o atenție deosebită executării lucrărilor în vii. Pînă acum s-au terminat sapa mare și stropitul vi­ței de vie, s-a început cea de a doua pra­­șilă, precum și stropitul pentru a doua oară. Pînă zilele trecute, gospodăriile agri­cole de stat din întreaga regiune au exe­cutat prașila I pe 4.884 ha., iar prașila a II-a pe o suprafață de 969 ha. Din aceste suprafețe, 1.850 ha. au fost pră­șite mecanic. Gospodăriile agricole de stat din re­giune au terminat și plivitul păioase­­lor, R­T R­T CENTRAL/ EM In numărul de azi: Maior I. Stănculeasa — Asigu­rarea politică a unei aplicații tacti­ce (pag. 2-a) Căpitan Petre Rădulescu — Să ridicăm pregătirea de luptă a ofițe­rilor de artilerie antiaeriană (pag. 2-a) In luptă pentru subunități frun­tașe — Stimularea însușirii instruc­ției de specialitate (pag. 2-a) Concursuri bine organizate în ca­drul Spartachiadei militare de va­ră (pag. 2-a) M. Cîrloanță : Tribuna agitatoru­lui — O discuție pe teme interna­ționale (pag. 3-a) A. Dobre : Filmul „Neamul tur­­binilor“ — Povestea unei familii sovietice (pag. 3-a) A. Vasilescu : Note internaționa­le . După alegerile pentru aduna­rea regională a Siciliei (pag. 3-a) Ședința C.C. al Partidului celor ce muncesc din Ungaria (pag. 4-a) Vizita premierului Indiei, Nehru, la Moscova (pag. 4-a) Ecoul internațional al Notei gu­vernului sovietic adresată guvernu­lui Republicii Federale Germane (pag. 4-a) Delegația U.R.S.S. la sesiunea ju­biliară O.N.U Pregătiri în vederea conferinței miniștrilor afacerilor externe ai S.U.A., Marii Britanii și Franței (pag. 4-a) DIN VIAȚA UNITĂȚILOR Vești din școlile militare . Ședință de instrucție î • genistică Elevii de sub comanda plutonierului Rusu Constantin au executat o ședință de instrucție genistică. In vederea acestei ședințe, elevii s-au pregătit temeinic , au audiat lecții la clasă, au citit din regula­ment capitolele care se referă la modul de executare a lucrărilor genistice într-o anumită situație de luptă. In ajunul zilei în care urma ca subunitatea să iasă la cîmp, utemiștii Stănescu Ion și Dinu Du­mitru au pregătit­ materialele necesare, ceea ce a făcut ca elevii să aibă la înde­­mînă tot ce le trebuia pentru lucru. A doua zi, la cîmp, majoritatea elevi­lor au muncit cu rîvnă, executînd la timp și în bune condiții toate lucrările genis­tice. S-au remarcat lucrările executate de elevii Gheorghe Niță, Balasache George și alții. Elev ION BONCEA Se apropie examenele In școala mimară medie „Ștefan cel Mare“ ,vor începe în curînd examenele. In pregătirea elevilor pentru examen, un însemnat rol l-au avut profesorii. Ast­fel, tovarășii Giurea Dumitru, Mancu Ștefian, Rus Petrică și alții s-au ocupat cu mult interes de modul în care elevii s-au pregătit în vederea examenului. A­­cești profesori au pus accentul pe îndru­marea și ajutorarea elevilor la studiul in­dividual. Pentru lămurirea și înțelegerea profundă a cunoștințelor, ei au folosit să­lile de documentare și consultațiile indi­viduale sau colective. In munca lor, profesorii au primit un sprijin prețios din partea organizațiilor utemiste, care au rezisat din vreme lipsurile în ceea ce privește orga­nizarea și desfășurarea studiului indivi­dual. Examenul este așteptat cu încredere atît de elevi, cit și de profesori și educa­tori. Locotenent major I. BRAȘOVEANU Pregătiri intense pe nava noastră școală Pa nava școală „Mircea", pregătirile în vederea perioadei de practică a elevi­lor au luat sfîrșit odată cu învărgarea ve­lelor Paralel cu pregătirea navei au avut loc o serie de alte acțiuni. Astfel, s-a organizat pregătirea nave a ofițerilor profesori, a comandan­ta­ților de subunități de elevi și a locțiito­rilor lor politici, pregătiri care constau în studierea regulamentelor, a serviciu­lui la bord, precum și în exerciții de con­ducere a programului zilnic la bord, de organizare a serviciului de carte de lăsare a bărcii la apă și în exerciții pen­tru uniformizarea conducerii unei am­barcațiuni cu rame. In această perioadă, munca politică a sprijinit activ bunul mers al pregătirilor pentru practica de vară. In organizațiile U.T.M. s-au ținut a­­dunări unde s-au discutat sarcinile ce revin utemiștilor în perioada ambarcă­­rii elevilor pentru practică, iar în organi­zația de partid s-a ținut o adunare cu ordi­nea de zi : „Sarcinile comuniștilor în această perioadă“. (De la un corespondent voluntar). Radiotelegraf­iștii la lucru Radiotelegrafiștii au început lucrul la stație, hotăriți ca la sfîrșitul programu­lui de instrucție să facă bilanțul unei munci rodnice, își vor îmbogăți deprin­derile lucrului la stație și vor obține noi succese in lupta cu haremurile. Iată-i. Stația de radio a interceptat un corespondent. „Cumpăna“ a răspuns, în­cepe emisia și recepția radiogramelor. Plutonierul Pirvulescu Nicolae contro­lează lucrul la stație al radiotelegrafis­tului soldat fruntaș I­ancea Alexandru Activitatea unui cabinet militar Cabinetul militar al Casei Ofițerilor din garnizoana „N“ a organizat recent o ședință model de curățire și întreținere a armamentului de infanterie. La această ședință au fost invitați toți micii coman­danți din garnizoană. Prin grija ofițeru­lui Bărbulescu, cei prezenți au putut să asiste la o oră instructivă din care au tras o serie întreagă de învățăminte. Pe lângă materialele necesare pentru cură­țit, au fost prezentate în fața micilor co­mandanți și o serie de piese deteriorate. Printre altele, li s-a arătat zeci de ba­ionetă, ciocănite, arme inelate, țevi de tun explodate la gură și alte materiale. După ce li s-a vorbit despre cauzele care duc la deteriorarea armamentului, micii coman­danți au învățat o serie de lucruri noi în legătură cu prevenirea deteriorărilor. După expunere, participanții au fost puși să remedieze anumite deficiențe constatate la unele piese, cu scopul de a-i obișnui să întrețină cit mai bine tehnica din dotare. Maior A. BACIU * Aleea fruntașilor Din inițiativa organizației de partid, în unitatea din care face parte ofițerul Teodorescu, aleii principale i s-a dat nu­mele de aleea fruntașilor în pregătirea de luptă și politică. De o parte și de alta a aleii se găsesc panouri cu fotografii și scurte caracterizări asupra fruntașilor. La loc de frunte, un panou mai mare vorbește despre cei mai buni militari ai unității, distinși în pregătirea militară, în întreținerea și mînuirea tehnicii din dotare. Elev I. BRADET Datorită perseverenței Intr-una din zile, o mașină din cadrul atelierului mobil de reparat armament n-a mai putut fi pornită. Fără să mai stea pe gînduri, conductorul auto a demon­tat motorul și a descoperit că se rupsese pi­n­onul de distribuție. Faptul că această piesă era turnată și nu se găsea nici în depozite, a pus pe gînduri pe cei din atelier. Mașina era în misiune și ca atare trebuia reparată cu orice preț. După multă chibzuință, plutonierul Fo­­dor Ștefan a găsit soluția. Dintr-o bucată de bronz, el a tăiat un sector dințat pe care l-a introdus în coroana pinionului degradat fixîndu-l în formă de pană și asigurîndu-l printr-un disc. Muncind de zor ore în șir Împreună cu atemistul Bercea Ion, plutonierul Fodor a reușit să pună mașina în stare de func­ționare, dînd astfel posibilitate atelie­rului să-și îndeplinească sarcinile în bu­ne condiții.. Locotenent major P­ JITARU Au obținut calificativul „foarte bine“ încă de la începutul perioadei de in­strucție, comandantul subunității, ofițerul Nicolae R., a dat o deosebită atenție pre­gătirii temeinice a comandanților de pie­se. Aceștia au fost antrenați în darea co­menzilor și corectarea tragerilor, precum­ și în întreținerea materialului de artile­rie. O atenție deosebită a acordat acest co­mandant instruirii ochitorilor în prinde­rea și urmărirea țintei. De asemenea, înainte de trageri s-au prelucrat cu ser­vanții incidentele de tragere anterioare și modul de remediere a lor. In ziua tragerilor, în momentul deschi­derii focului, totul era pus la punct. In poligon, din prima lovitură, tunul co­mandat de sergentul Blidaru­ Dumitru a distrus ținta. Condiția de tragere a fost îndeplinită cu calificativul „foarte bine“ și, în plus, s-au economisit și citeva proiectile. Iată rezultatul unei munci sîrguincioase și în­sufleți­e. (De la un corespondent voluntar). Rezultate diferite Recent, in unitatea noastră, subunită­țile comandate de ofițerii Spoiuc Mihai și Dorgoșan Romulus au executat o șe­dință de tragere de luptă. La această ședință de tragere, subuni­tatea comandată de ofițerul Spoiuc Mi­hai a obținut calificativul „bine“ și aceas­ta datorită preocupării comandantului de subunitate față de pregătirea sergenți­lor, comandanți de grupe. Pentru a an­trena pe sergenți în conducerea cu pri­cepere a locului grupelor, ofițerul Spolec a executat cu aceștia exerciții practice în teren. Buna pregătire a co­mandanților de grupe s-a reflectat în re­zultatele obținute la această tragere de către militarii subunității, care au reu­șit să lovească toate țintele. Subunitatea comandată de ofițerul Dorgoșan Romulus nu a obținut însă ace­leași rezultate. Ofițerul Dorgoșan nu a acordat importanța cuvenită pregătirii sergenților în conducerea practică a fo­cului grupelor. Subunitatea a reușit să lovească 84 la sută din ținte, însă a avut multe lipsuri de ordin tactic în executa­rea acestei ședințe. Este necesar ca pe viitor ofițerul Dor­goșan Romulus să acorde mai multă gri­jă pregătirii sergenților, deoarece rezul­tatele pe care le obține subunitatea se datoresc în mare parte felului în care aceștia știu să-și comande grupele. Locotenent V. GAVRILÄ LA ORA DE INFORMAȚII POLITICE Frumoasă este viața în tabără. Acolo, în mijlocul naturii, aproape de pădurile înfrunzite, de șoșoticul izvoa­relor cu apa rece ca gheața, ți-i mai mare dragul să te instruiești. Să alergi cu repeziciune în cadrul unei aplicații tactice, să răzbești peste toate obstacolele întîlnite în cale, să lupți cu greutățile și să le învingi. Acolo, în condiții apropiate de realitatea cîmpului de luptă, militarii învață să folosească cu iscusință tehnica de luptă, fac sport, își oțelesc trupurile, își formează calitățile morale necesare luptătorului. In tabără, militarii se instruiesc, dar în același timp își luminează și mintea. Comandanții și locțiitorii lor politici le vorbesc despre patria noastră dragă, răspîndesc în mijlocul lor cuvîntul partidului, îi țin la curent cu evenimentele cele mai importante. Cu mult interes au studiat militarii documentele Conferinței de la Varșovia, au luat cunoștință de eforturile pe care Uniunea Sovietică și țările de democrație populară le fac în scopul slăbirii încordării internaționale, pentru întărirea păcii și securității în Europa. La lecțiile și informațiile politice, la ora culturală de masă, militarii citesc și aprofun­dează istoricele documente. In clișeu . In cadrul orei de Informații politice, ofițerul Teodor Ba­nc, lucrător politic, citește și explică militarilor conținutul documentelor Conferinței de la Varșovia. Foto: St. IONESCU Prin orașele și satele patriei Cu cincinalul îndeplinit Ca urmare a avîntului în muncă, 13 unități mari reparatoare de ma­terial rulant, printre care se numără Atelierele principale C.F.R. „Constan­tin David’’ și „Grivița Roșie” din Bucu­rești. Atelierele principale C. F. R. din Cluj, Iași, Arad. Atelierele de auto­motoare și cele de locomotive și vagoane din Orașul Stalin și din alte orașe, și-au îndeplinit sarcinile planu­lui cincinal. De la 1 ianuarie 1951 și pînă la 31 decembrie 1954, aceste unități au redus timpul de imobilizare în re­parații al locomotivelor cu 51 la sută, al vagoanelor de călători cu 30 la sută, iar al celor de marfă cu 14 la sută. Prin folosirea cu pricepere a ma­terialelor, de la începutul cincinalului și pînă la 31 decembrie, în cele 13 unități, muncitorii au realizat econo­mii în valoare de aproape 80.000.000 lei. * La numărul sectoarelor industriale care au raportat pînă acum îndeplini­rea sarcinilor ce le reveneau din pri­mul nostru plan cincinal se adaugă acum și sectorul produselor finite din lemn. In anii cincinalului, producția glo­bală de produse finite din lemn crescut cu 137 la sută față de anu­­l 1950, productivitatea muncii cu 60 la sută, iar prețul de cost al produselor a fost redus cu 11,38 la sută. Față de anul premergător cincinalului, pro­ducția de mobilă a crescut cu 140 la sută, de placaj cu 1­17,2 la sută și cea de panel cu 178,4 la sută. Dezvoltarea tehnică a acestui sec­tor, cît și ridicarea calificării munci­torilor, inginerilor și tehnicienilor, au permis ca întreprinderile să producă astăzi 5 tipuri de dormitoare, față de 2 tipuri cît se producea în anul 1950, 4 tipuri de camere studio, 2 tipuri de dulapuri de haine, fotolii­ pat, fo­tolii curbate și tapisate, scaune curba­te tapisate și cu împletituri de tres­tie, rigle de calcul și de reducție, pre­cum și diverse articole sportive și di­dactice. Capacitatea de producție a secto­rului a fost lărgită prin­ intrarea în funcțiune, în ultimii 4 ani, a fabricii de mobilă „Libertatea“ din Cluj, a fa­bricii de placaje și panele „A 5-a ani­versare a R.P.R.“ din Rîmnicu Vîlcea. îndeplinirea cu 7 luni înainte de termen a planului cincinal, în secto­rul produse finite din lemn, se dato­­rește în primul rînd realizărilor ob­ținute de întreprinderile „Simo­neza“ din Tg. Mureș, „Măgura Codlei“ din regiunea Stalin și „Placajul“ din Bucu­rești. (Agerpres) Urmează pilda Eroului Muncii Socialiste Vasile Voichița „Pentru efectuarea unui volum cît mai mare și complex de lucrări, pentru cel puțin 1000 hanuri anual pe fiecare trac­tor KD-35 !“ Acesta e obiectivul acțiu­nii inițiate de brigada de tractoare con­dusă de Eroul Muncii Socialiste Vasile Voichiță, de la S.M.T. Sînnicolaul Mare, regiunea Arad. In numeroase stațiuni de mașini și tractoare și gospodării agricole de stat, mecanizatorii au discutat în consfătuiri de producție posibilitățile aplicării aces­tei prețioase inițiative. Pînă acum, la propunerea Comitetului Central al Sindi­catului muncitorilor agricoli și a Minis­terului Agriculturii și Silviculturii, 50 de brigăzi de tractoare din diferite S.M.T.-uri și alte 50 brigăzi din dife­rite gospodării agricole de stat au hotă­­rit să aplice metodele de muncă ale membrilor brigăzii fruntașe de la S.M.T. Sînnicolaul Mare pentru a realiza un vo­lum de lucrări de cel puțin 1000 hanuri anual pe fiecare tractor KD-35. In stațiunile de mașini și tractoare și gospodăriile agricole de stat au fost tri­miși numeroși specialiști și activiști ai C.C. al sindicatelor muncitorilor agricoli care să ajute la organizarea muncii, să îndrume pe mecanizatori pentru a asi­gura condițiile necesare aplicării acestei prețioase inițiative chiar din perioada lucrărilor de vară­ (Agerpres) Prin inovații­­ la sporirea producției (Corespondență din Pitești).­­ La fa­brica de tananți „Argeșul", ridicată în anii puterii populare, producția de ta­nanți a sporit considerabil prin intrarea în funcțiune a tuturor liniilor de pro­ducție ale fabricii. Un rol deosebit în spo­rirea producției l-a avut mecanizarea pro­cesului de producție, care a atins 90 la sută. Printr-o folosire rațională a instalații­lor și prin calificarea continuă a munci­torilor, în acest an capacitatea de pro­ducție a utilajului a sporit cu 35 la sută față de anul 1954. O contribuție de sea­mă la obținerea acestui succes au adus-o și cele 45 de inovații propuse și apli­cate în cursul acestui an. Numai prin mo­dificarea procesului tehnologic, care con­stă în înlăturarea sulfitului și bisulfitului de sodiu la materiale auxiliare, se ob­ține o economie anuală de peste 1.600.000 lei. De asemenea, prin inovația propusă de un colectiv în frunte cu tehnicianul Constantin Bejan, care constă în amena­jarea unei instalații semi-industriale pro­ducătoare de gudroane diferite și acid a­­cetic, se obțin economii însemnate. In atenția imediată a colectivului de conducere al fabricii de tananți „Arge­șul“ este realizarea în cel mai scurt timp a unei fabrici pentru producerea de plăci fibroase din deșeuri de lemn, precum și mecanizarea întregului proces tehnologic în producția tananților.

Next