Apărarea Patriei, iulie 1962 (Anul 18, nr. 155-180)

1962-07-22 / nr. 173

Pentru patria noastra, Republica Populara Romîna f­AMRAREA STRIEI ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 173 (4946) Duminică 22 iulie 1962 4 PAGINI — 20 BANI W ralfttfÄttl OÄ* 0 CEHII 1 LUPTEI PE UE, cunoașterea mai multor specialități Cunoașterea mai multor specia­lități de­­ către marinarii­ ambarcați este o cerință impusă de condițiile ducerii luptei pe mare. Pe timpul aplicațiilor, al misiunilor de dra­gaj, în timpul tragerilor de arti­lerie, ca și în lupta pentru menți­nerea vitalității navei, militarii marinari din unități și posturi de luptă diferite acționează în comun. Și nu puține sînt cazurile cînd servanții de la același post de luptă sau de la posturi de luptă vecine trebuie să se înlocuiască reciproc sau să acționeze cu per­sonal redus în scopul îndeplinirii misiunii. Tocmai de aceea, în cadrul în­trecerii socialiste, cunoașterea ce­lei de-a doua sau a treia specia­lități a devenit unul dintre obiec­tivele principale. In fruntea ac­țiunii pentru însușirea mai multor specialități se află comuniștii. Mo­bilizați de organizațiile de partid, urmînd exemplul piluuitor al mem­brilor de partid, numărul militari­lor care cunosc două sau trei spe­cialități este în continuă creștere. Pe una din nave, în comparti­mentul mașini alternative, își fa­ce serviciul caporalul Iancu Bogoi, comunist ; el se remarcă prin modul exemplar în care deserveș­te mașinile, prin ordinea desăvîr­­șită pe care o menține la pos­tul său de luptă și in special prin cunoștințele sale în specia­litatea de bază ca mașinist. Pe același caporal Bogoi îl în­­tîlnești uneori pe navă îndepli­nind și funcția de specialist chi­mist sau îmbrăcat în costum ușor de scafandru, lucrînd la interr­siune Acestea sînt alte două spe­cialități pe care comunistul Bo­goi le stăpînește tot la perfecție. Și tot pe caporalul Bogoi îl în­tâlnești adesea în timpul marșu­rilor executînd cu competență cartul la căldări. Se poate spune că specialitatea de căldărist îi place și o cunoaște la fel de bine ca și pe cea de mașinist. Capo­ralul Bogoi cunoaște așadar pa­tru specialități, poate deci acțio­na, la nevoie, în patru funcții diferite. Dar numai despre caporalul Bogos se poate vorbi astfel ? Nu. Caporalul Mihai Strîmbeanu, membru de partid, cunoaște trei specialități, una mai pretențioasă ca alta, dar la fel de frumoase. El este girobusolist și la nevoie motorist și electrician. Caporalul Sava Horia, alt co­munist de pe navă, cunoaște specialitatea de căldărist, precum și pe cele de mașinist și specia­list chimist. Exemplul lor, al comuniștilor de pe navă, este urmat de un număr din ce în ce mai mare de militari. Se pune o întrebare firească : cum au reușit acești marinari să-și însușească mai multe spe­cialități ? " Răspunsul cere să a­­mintim, deopotrivă, de pricepe­rea cu care s-au instruit coman­danții și șefii, ca și de voința, de dîrzenia și perseverența ostașilor în cauză," de ajutorul tovărășesc inițiat de organizația de partid Interesul depus de marinari la orele de specialitate, atenția dată de ei la antrenamente, grija ma­nifestată pentru lămurirea fiecă­rui amănunt, la care se adaugă lucrul conștiincios la aparatura din înzestrare, au consolidat treptat, treptat, cunoștințele și deprinderile lor, devenind cunos­cători ai mai multor speciali­tăți. Muncind cu dragoste, sub în­drumarea comandanților, înde­­plinindu-și angajamentele luate în întrecerea socialistă, marinarii a­­mintiți reușesc să-și facă datoria militară așa cum s­-au legat prin jurămînt. Rozeta girobusolei se rotește ușor în jurul capului compus ridicat. Nava execută evoluțiile ordonate, lăsînd în urmă un siaj drept ce se pierde în depărtări. Siajul este cartea de vizită a ti­monierului. După fiecare d­ublu sau milă parcursă, el vorbește despre pregătirea timonierilor și practica pariului la timonă. Și iată că, tocmai acum, în larg, pe timp de noapte, -i-?-­-»1«* - -s= soldatul­ fruntaș pj? ■Gheorghe Vasi­­ghiori"*7­­lescu, de specia­­litate mitralior. Și caporalul Ti­­­­beriu Stănescu, semnalizator, își dau adevăratul examen la prac­tica timomeriei, a doua lor spe­cialitate ! In timpul celor două zile și două nopți de marș, un cart la timonă, au­ fost întîlniți, pe rînd, cînd soldatul­ fruntaș cînd caporalul Stănescu, Vasilescu. Ei au menținut cu precizie nava în for­mație și pe drumul ordonat. Un examen serios au trecut și caporalii Constantin Darie și Va­­sile Tică. De­și a depins în acea noapte, în bună măsură, reușita unor trageri executate contra ve­detelor. Comandanții tunurilor pupa și prova nu erau îngrijorați de lipsa ochitorilor titulari. Ei știau că pe navă fiecare militar și-a însușit temeinic a doua spe­cialitate. Și caporalul Darie, dra­gor de nădejde pe navă, ca și ca­poralul Tică, magazioner,­­și-au îndeplinit cu cinste misiunea care le-a revenit. Comanda pentru des­chiderea focului i-a găsit la tu­nuri pe deplin pregătiți. Acestea sînt doar cîteva fapte. Ele vorbesc despre patriotismul marinarilor noștri, despre con­știinciozitatea cu­ care se pregă­tesc. Ele vorbesc totodată despre coeziunea echipajelor, despre ca­pacitatea întrajutorării la nevoie în luptă, între militari, posturi și unități de luptă care, în situații reale,­au un însemnat rol în obți­nerea succesului Căpitan-locotenent ANDREI POI »«» Și-au ridicat calificarea de clasă Zilele trecute, meca­nicii conductori de cla­sa a IlI-a din unitatea noastră s-au prezentat în fața comisiei de e­­xamin­are pentru a-și ridica calificarea. Atît la examenul teoretic cit și la proba prac­tică ’— conducerea în tancodrom­­— s-au e­­vidențiat în mod deo­sebit caporalii Pompe, Stoica, Nicolae San­­ciuc, Ioan Andreica Florea Dumitrescu și alții. Ei au obținut nu­mai rezultate foarte bune, iar în tancodrom au dovedit o adevărată măiestrie în trecerea peste obstacole — pun­tea cu cale, escarpa și contraescarpa. Ca ur­mare a pregătirii de care au dat dovadă, ei au dobîndit insigna și brevetul de mecanic conductor clasa a II-a. Căpitan XR. LUCACIT Datorită muncii entuziaste, a mentului continuu, răspunderii cu ca­re-și îndeplinesc îndatoririle ostășești, aproape toți subordonații caporalului Vasile Gheorghiu sînt militari de frunte. In continuare, toți se pregătesc să-și ridice pe o treaptă mai inaltă cali­ficarea. In clișeu : Caporalul V. Gheorghiu împreună cu soldatul­ fruntaș Leonte Nicolae, acționînd cu pricepere pe timpul unui exercițiu, tactic de specialitate. (Foto : Al. Mihai) Viitori gradați, temeinic pregătiți Cu prilejul unei inspecții eșalonului superior, viitorii gr­­a­dați din subunitatea școală al cărei șef este maiorul D. Tisoaică și-au dovedit, temeinica pregătire militară și politică. Aceasta ilus­trează perseverența și­ răspunderea , cu care ei, își însușesc, cele predate de comandanți spre a deveni gradați de nădejde,­­ aju­toare prețioase ale ofițerilor în instruirea,și­-educarea­ tinerilor veniți să-și satisfacă stagiul militar." " „ S-au evidențiat în mod deosebit, prin modul cum și-au con­dus grupele, sergenții E. Ionescu iși , D.­­ Airinei,­ precu­m și­­ soldații fruntași S. Dîrtu si V. Rădulescui * ... .. , I ; V .­­ Căpitan I. -ALBERT Cîștigătorii decadei (Prin telefon).­­ Antrenați în întrecerea socialistă, militarii con­structori de drumuri și poduri din subunitatea unde muncește loco­­tenentul major Mihai Cîmpeanu depun mult interes în îndeplinirea planului de producție. Astfel, cu prilejul bilanțului­ celei de a doua decade a lunii, au­­ fost scoase în evidență, rezultatele bune obținute în executarea lucrărilor de specia­­­litate de către grupele, comandate de caporalii Gh. Bădinaș și E. Be­­nedic Tot cu acest prilej, comandantul subunității a declarat pentru a 3-a oară " cîștigătoare a­­ decadei grupa comandată de sergentul Mihai Constantin, care a obținut o de­pășire a sarcinilor de pian cu peste 30 la sută Căpitan ȘT BAȘTA Cursuri de pregătire a viitorilor studenți DEVA, 21 (Coresp. Agerpres).­­ La Institutul de mine din Pe­­troșeni s-au deschis zilele acestea cursurile de pregătire a viitorilor studenți, care se vor prezenta la examenul de admitere in institut. De asemenea, în sediul întreprin­derii de construcții siderurgice Hunedoara se țin de 4 ori pe săp­tămână, începînd din luna apri­lie, cursuri de pregătire a ce­lor aproape 60 de constructori absolvenți ai școlilor medii, care urmează să se prezinte la con­cursul de admitere în î­nvățămin­­tul superior. Peste 1.000 de tineri, din orașele și satele regiunii Hunedoara ur­mează cursuri­­ de­ pregătire în vederea admiterii în învățământul superior. Cei mai mulți dintre ei se pregătesc să devină ingineri mineri, siderurgiști, să studieze agronomia sau medicina veteri­nară fon­a­ jor Sergentul-ma Constantin Dan comandă o subunitate de cercetare. Prin rezultatele dobîn­­dite, ea se situează printre cele mai bune subunități din unitate. Re­cent, a obținut titlul de „Subuni­tate de frunte“. Iată-l, în clișeu, pe sergentul-ma­­jor Dan la un e­­xercițiu tactic. El dă misiunea la doi din subordo­nații săi (Foto : șt. Ionescu fora) »*»««»«»«94»«» Un nou produs pentru combaterea măsurei ia sitîn Agricultura noastră folosește, începînd din acest an, un nou produs pentru combaterea măsurei la grîu — granodinul. Realizat de Combinatul chimic Borzești, noul produs a fost experimentat cu rezultate bune de către insti­tutele de specialitate în tratarea griului de sămință contra măsu­rei, dovedind o eficacitate sporită față de produsele similare folosite pînă acum (Agerpres) Cei mai buni, pe primul loc De la concursul de trageri cu armamentul de infanterie pe marea unitate Timp de trei zile și două nopți, cei mai buni militari la instrucția focului din marea unitate „N“ și-au disputat cu dîrzenie și în­suflețire întîietatea în cadrul concursului de trageri cu arma­mentul de infanterie. De la primele probe, marea ma­joritate a concurenților au dove­dit că sînt bine pregătiți. De pil­dă, la unele probe, mulți dintre ei au avut același număr de ținte lovite, ceea ce a făcut ca, pentru clasificarea lor, să se aibă în ve­dere nu numai rezultatul, ci și secundele și numărul de cartușe consumate. Cei mai bine pregătiți s-au prezentat militarii din­ lotul „Jiul“, care au și ocupat primul loc. La fel de bine s-au compor­tat și militarii din lotul „Oltul“. Deosebit de pasionantă a fost proba „Duelul de foc“. Așteptată cu nerăbdare de participanți,­­ lupta a început între loturile „Dîmbovița“, „Jiul“ și „Argeșul“. Aceste loturi au trebuit să se­ în­­tîlnească de cîte două ori pe cîmpul de duel, întrucît rezulta­tele de la prima întîlnire erau egale. Pînă la urmă a cîștigat lo­tul „Dîmbovița“. In bilanțul ținut la închiderea concursului- au fost premiați cei mai buni, cîștigătorii probelor respective. Printre aceștia, amin­tim pe : locotenenții-majori I. Giurcă, M. Carpi, I. Stoian, D. Fetrescu, soldații V. Carp, Șt. Vermaier, I. Blaga și alții. ajaior AL. POPESCU Maior V. MOISES­CE Prin orașele și satele patriei 58 de sonde forate peste plan Anul acesta, petroliștii din sec­torul­ de foraj au forat peste pre­vederile planului 58 de sonde. Obținerea acestui succes de seamă se datorește dezvoltării în­trecerii socialiste pentru forarea rapidă și economică a sondelor­­ și extinderii în toate regiunile pe­troliere ale țării a forajului cu turbina. Aproximativ jumătate din volumul total de foraj a fost efectuat în acest an cu ajutorul turbinei. Aplicarea acestei me­tode înaintate de lucru a permis sondorilor să depășească simțitor viteza de lucru planificată și să reducă în acest fel durata de să­pare a unei sonde (Agerpres) La uzinele „Timpuri Noi“ din Capitală, anul acesta au fost in­stalate o serie de noi mașini. un clișeu . Noua mașină de frezat, la care lucrează comu­nistul Ciupă Tănase (Foto­­ Agerpres) APROAPE de OAMENI — Tovarășe maior, am venit la dum­neavoastră cu rugămintea să-mi dați o mină de ajutor. E timpul să trecem și noi la executarea unor lucrări mai grele. Cu meseriașii pe care-i avem se pot face lucruri mari, însă... — Dar ce s-a întîmplat, tovarășe că­pitan ? — Am studiat posibilitățile atelierului nostru. Pe oameni îi cunosc bine. Con­vingerea mea este că autocamionul A. 6577 poate fi reparat aici în unitate, la atelierul nostru. Mă lovesc insă de îm­potrivirea șefului de atelier și a ofițeru­lui cu dotarea. Amîndoi l-au luat­ pe „nu“ in brațe. ..Să nu ne legăm la cap dacă nu ne doare“, zic ei. Eu unul însă nu voi fi niciodată de acord cu o aseme­nea părere. Această discuție a avut loc, cu cîteva săptămâni in urmă, între căpitanul Ni­colae Constantin, ajutor pentru exploa­tarea auto, și maiorul Gheorghe Gabor, locțiitor politic al comandantului uni­tății. Cînd l-a văzut pe ofițer cu altă hotărîre își susține părerea, pe locțiitorul politic îl cuprinse un sentiment de bu­curie. Ci­ se maturizase căpitanul Con­stantin de cînd a fost primit în rîndu­­rile candidaților de partid ! Avea în față un om în a cărui activitate se manifestau tot mai puternic trăsăturile de caracter ale comunistului : pasiune și dîrzenie în muncă, neimpăcarea cu rutina, îndrăz­neală în rezolvarea unor probleme pe care alții le consideră dificile. încă de la primele cuvinte ale căpitanului Con­stantin, locțiitorul politic și-a dat seama de valoarea acestei inițiative. Tendința oamenilor de a merge înainte, de a nu se mulțumi cu ce au realizat, merita spri­jin. Așa se face că preocupările căpi­tanului Nicolae Constantin, ale comu­niștilor și utemiștilor din atelier au de­venit preocupările lui, ale lucrătorului politic. In aceeași zi, a mers la comandantul unității și împreună s-au sfătuit cum să-l ajute pe căpitanul Constantin să-și pună planul în aplicare. A simțit nevoia să stea de vorbă cu oamenii, cu comuniștii și atemiștii, că doar ei, cu îndemânarea și priceperea lor, aveau să JeêhkûU pună în aplicare această idee. A discu­tat cu ei despre măsurile ce trebuiau luate încă înainte de începerea lucrării. Lucrătorul politic a știut să stimuleze voința oamenilor, sa-i însuflețească. Acesta era ajutorul cel mai bun pe care îl putea acorda căpitanului Constantin. De atunci, maiorul Gabor a început să-și facă mai des drum pe la atelier. Discuta cu ostașii, se interesa cum merge lucrul Intr-o zi, căpitanul Constantin l-a căutat din nou. — Aveți iarăși vreun necaz pe la a­­telier ?, l-a întrebat locțiitorul politic de cum l-a văzut. — Nu. Necazurile au rămas de dome­niul trecutului. Știți, am terminat de re­parat­­ mașina cu pricina, și vă invităm la atelier să o vedeți. Că doar ne-ați sprijinit să facem un lucru bun. Meseriașii se întrecuseră pe ei înșiși. Mai siguri pe ei, parcă mai încrezători în cunoștințele lor profesionale, fiecare povestea bucuros cîte ceva despre auto­camionul care, vopsit proaspăt, aștepta să fie predat subunității. De la atelier, maiorul Gabor s-a dus direct la comandantul unității. „Oamenii noștri au prins aripi. Lucrarea asta i-a convins că pot face mai mult decît pînă acum“ Făcînd această apreciere, locțiitorul politic mai avea în vedere ceva. Unul dintre ostași, un meseriaș destoinic, ii raportase : "„Avem la atelierul marii DESPRE ACTIVITATE­A LUCRĂTORULUI POLITIC unități mașina A. 4749. Stă acolo de mai multe luni, iar în unitate se simte nevoie ei. Noi ne-am convins acum că putem face reparații și mai grele, așa că v-am ruga să interveniți la marea­ unitate să ne dea mașina înapoi. O vom repara aici“. Oamenii vin la locțiitorul politic nu numai cu probleme de serviciu, ci și cu unele chestiuni personale. Deși­­ are multe sarcini de îndeplinit, el își face întotdeauna timp, îi ascultă cu răbdare pe oameni, îi ajută și în rezolvarea a­­cestor cerințe care sînt destul de diferite. Unul are o problemă în familie, altul so­licită să se intervină la organele locale ale puterii de stat pentru a i se rezolva o anumită chestiune. Este unul, frămîntat de faptul că au trecut două-trei săptă­mâni de cînd n-a primit scrisoare de la soție, tot lui îi cere un sfat, o părere. Oamenii vin la locțiitorul politic cu su­fletul deschis. Și ei găsesc — așa cum și așteaptă înțelegere, sprijin tovărășesc în rezolva­rea acestor probleme. Soldatul Gheorghe Lucan, caporalul Ludovic Juratoni, ser­gentul­­ Dumitru Patachi ar putea spune multe despre grija cu adevărat părin­tească cu care i-a ajutat, în momente dificile, lucrătorul politic. El face acest lucru călăuzit de principiul că : „omului căruia îi ceri mult trebuie să-i și dai mult. Și în primul rînd să-i dai­ satis­facția morală că este stimat și ajutat atunci cînd are nevoie“. O asemenea a­­titudine se străduiește maiorul Gabor s-o cultive cit mai profund­­ și în conștiința comandanților de subunități. Intr-un­a din zile, la locțiitorul politic veni un ostaș, solicitîndu­-i o învoire pentru cîteva ore — Tovarășe maior, am niște rude aici în garnizoană. Aș vrea, dacă se poate să merg duminică să le fac o vizită — Comandantului de pluton i-ați ra­portat ? ii întrebă maiorul Gabor. — Nu. Nu i-am raportat. Am venit Îs dumneavoastră, fiindcă știu că la apa­ratul politic putem veni cu orice pro­blemă — Aceasta e adevărat — îi răspunse locțiitorul politic — dar o învoire de cîteva ore v-o poate acorda în primul rînd comandantul dumneavoastră. Mer­geți și raportați-i. Dacă e mulțumit de modul cum vă achitați de sarcini, vă va da și învoirea solicitată. Cazul în sine, mai ales că nu era sin­gurul, l-a făcut pe locțiitorul politic să Căpitan GH SUHARU (Continuare in pag. 2-a. Au terminat treieratul grîului CONSTANȚA, 21 (Agerpres). Mecanizatorii și­ colectiviștii din regiunea Dobrogea au­­ terminat simbătă treieratul griului. Strînge­­rea recoltei, acestei culturi de pe mai mult de­ 250.000 ha într-un timp mai scurt decît in anul trecut este urmarea unei mai bune orga­nizări a muncii și îndrumării per­manente a unităților agricole de către consiliile agricole din regiu­ne, a sporirii parcului de mașini, precum și folosirii mai raționale a capacității de lucru a acestora. TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JÓZEF CYRANKIEWICZ, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne și întregul popor romîn vă transmit dv. și prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut și cele mai cordiale felicitări cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone. Participind din toată inima la această sărbătoare, poporul romîn își exprimă bucuria sa pentru victoriile obținute de harni­cul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă și creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Rom­înă și Republica Populară Polonă s-au statornicit și se dezvoltă neîntrerupt relații de prietenie trai­nică și­­ de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două tari, la întărirea unității la­gărului țărilor socialiste. Exprimând năzuințele de pace ale popoarelor romîn și polonez, țările noastre împreună cu Uniunea Sovietică și celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală și totală, pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistență pașnică și vic­toria cauzei socialismului și păcii în lume. Vă urăm, dragi tovarăși, da și întregului popor polonez, noi și mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflo­rirea continuă a Poloniei socialiste prietene. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, . Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Romîne

Next