Apărarea Patriei, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 233-259)
1964-10-14 / nr. 244
— Pentru patria noastră, Republica Populara Romîna 1 %APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 244 (5637) Miercuri 14 octombrie 1964 4 PAGINI — 20 BANI TANCHIȘTI TOT MAI BINE PREGATIJI A luat sfîrșit convocarea la care au participat locțiitorii pentru tancuri ai comandanților și alți ofițeri tanchiști cu funcții de răspundere. In legătură cu scopul și rezultatele convocării, un redactor al ziarului nostru a avut o convorbire cu tovarășul general-locotenent STAN MARCU. Publicăm mai jos întrebările împreună cu răspunsurile primite. ÎNTREBARE : Ce considerente de ordin general se pot face în legătură cu convocarea . RĂSPUNS : Prima convocare de acest fel s-a desfășurat anul trecut. Rezultatele care i-au urmat, ca și dorința exprimată de cei convocați de a mai participa la astfel de convocări care să-i ajute în rezolvarea problemelor complexe pe care le ridică pregătirea tanchiștilor au determinat organizarea ei și în acest an. S-a avut în vedere posibilitatea realizării unui larg schimb de experiență între ofițerii convocați care se ocupă de instruirea subunităților și unităților de tancuri. Printre obiectivele urmărite de convocare s-a numărat însușirea modului de organizare și conducere a ședințelor de instrucția focului și conducerea tancurilor, prin aplicarea corectă, de către toți, a prevederilor cursurilor și a indicațiilor date în lucrările de metodică. In acest scop au fost prezentate cîteva ședințe și exerciții demonstrative. Tema lor a fost aleasă în raport de constatările făcute în cursul anului și au fost organizate ținîndu-se seama de posibilitățile reale existente în unități. La convocare, participanții au urmărit și executarea unei ședințe de tragere demonstrative : concentrarea focului companiei de tancuri la distanțe mai mari decît distanța loviturii directe. Bineînțeles că pe lângă cele planificate, în zilele convocării au fost lămurite numeroase alte probleme ale muncii din unități și subunități, s-au făcut propuneri și sau desprins concluzii prețioase privind munca de viitor. ÎNTREBARE : Care sunt concluziile desprinse privind instrucția focului cu armamentul de pe tanc. RĂSPUNS : Mai întîi de toate vreau să arăt că vin acest an comandanții de toate treptele, în marea lor majoritate s-au ocupat mai competent și mai îndeaproape de formarea unor buni trăgători. Acest lucru a asigurat obținerea unor rezultate superioare. Multe subunități de tancuri și chiar unități întregi au executat ședințele de tragere, atît cele individuale cit și tragerile de luptă, cu calificative bune și foarte bune. Batalionul comandat de maiorul Stan Macrea, care a cucerit în acest an și titlul de „Subunitate de frunte“, este unul din exemplele care pot fi date în această privință. Importante concluzii se desprind din felul cum s-a muncit pentru formarea unor buni ochitori, din rezultatele pe care le-au obținut aceștia în poligon. Așa după cum au arătat și unii participanți la convocare, printre care locotenentcolonelul I. Savin, selecționarea încărcăturilor în vederea formării lor ca ochitori, ca și activitățile desfășurate pe timpul convocării acestora constituie o etapă hotărîtoare, pot spune, pe drumul succeselor la trageri. In unitățile în care pentru convocarea ochitorilor au fost numiți cei mai buni ofițeri și s-au asigurat toate condițiile necesare unei temeinice pregătiri, acolo și rezultatele au fost bune. De aici nu trebuie înțeles că prin convocări se rezolvă problema instruirii ochitorilor. Dar ele pun bazele formării unor trăgători iscusiți a căror desăvîrșire trebuie urmărită și îndrumată tot timpul anului, la fiecare ședință de pregătire. In ceea ce privește creșterea ochitorilor și, alături de ei, a comandanților de tanc — elemente de bază în executarea unui foc precis și eficace — trebuie să subliniez o tendință. Unii comandanți, care privesc rezultatele tragerilor în ansamblu, pe subunitate, și nu pe categorii de trăgători, pot fi ușor derutați, îndemnați să creadă că au reușit să instruiască trăgători buni. Subunități din unitatea în care muncește ofițerul Ilie Ionescu au obținut la tragerile executate in cadrul inspecției calificativul general bine. Dacă analizăm ce categorii de trăgători au contribuit la obținerea acestui calificativ observăm că ponderea a revenit încărcătorilor, care au executat ședințe de tragere mai ușoare. Ochitorii și comandanții de tanc au obținut numai satisfăcător. Același lucru s-a constatat și la batalionul de tancuri comandat de maiorul Redea. Trebuie avut în vedere că, potrivit prevederilor Cursului de tragere, calificativul echipajului este calculat ținîndu-se seama de rezultatele obținute de ochitori și comandanții de tanc. Aceasta nu înseamnă că poate fi neglijată pregătirea încărcătorilor ca buni trăgători, știind că ei vor deveni ochitori Este îmbucurător faptul că în unități și subunități se acordă o atenție crescîndă antrenamentelor sistematice și minuțios organizate. Unii s-au convins de necesitatea lor pe baza propriilor învățăminte. Viața a infirmat eficiența încercărilor de a instrui pe tanchiști direct prin trageri, „la cald“ cum spun aceștia. Rezultatele la trageri sînt influențate în mod direct de măiestria metodică a ofițerilor și gradaților instructori și de antrenarea sistematică în vederea tragerii. Cei care nu și-au însușit temeinic cerințele cursului de tragere și indicațiile din manualele de metodica, aceia recurg la improvizații, admit ușurări, simplificări, iar instrucția focului o organizează și o conduc nu așa cum trebuie, ci cum li se pare lor că e bine. Experiența a subliniat necesitatea unei munci neîntrerupte îndreptate spre închegarea de luptă a echipajelor. Acest obiectiv trebuie urmărit nu numai prin ședințe speciale, ci în toate ocaziile posibile și îndeosebi pe timpul executării tragerilor cînd nu este admisă descompletarea echipajelor. Se impune, de asemenea, ca tanchiștii să fie deprinși cu observarea și determinarea precisă a distanțelor pină la obiectiv, introducerea rapidă a corecțiilor, precum și înlăturarea în timp scurt a incidentelor de tragere. In legătură cu pregătirea tancurilor pentru trageri — pregătire care influențează rezultatele — trebuie semnalată tendința greșită a unora de a specializa ofițeri care să execute operațiunile de aducere a armamentului la bătaia normală. Aceasta este o treabă pe care trebuie să o cunoască toți comandanții de tanc și de aceea trebuie să-i*ăsăm pe ei să o execute. ÎNTREBARE : Dar în legătură cu pregătirea mecanicilor conductori, ce probleme au rezultat RĂSPUNS : Și nivelul lor de pregătire se află în continuă creștere. (Continuare in pag. 7-a) ÎNTÎLNIRE CU COMANDANTUL TRAULERULUI „CONSTANȚA“1 Răspunzînd invitației făcute, tovarășul Nicolae Milu, comandantul motonavei trauler de pescuit oceanic „Constanța“, a fost timp de cîteva ore oaspetele cadrelor didactice și al elevilor din Școala militară superioară de marină. In timpul întîlnirii, comandantul navei a relatat pe larg celor prezenți calitățile tehnice ale celor două adevărate uzine plutitoare — navele trauler „Constanța“ și „Galați“ — care timp de cîteva luni de zile au navigat pe latitudini și longitudini necunoscute pină acum pentru navele de pescuit romînești. El a prezentat aparatajul de comandă ca : pilotul automat, aparatura radar și celelalte aparate și instrumente care realizează pe mări și oceane o navigație sigură în orice condiții atmosferice. Apoi, în fața hărții, tovarășul Milu a vorbit despre viitoarele călătorii și zone de pescuit ale celor două nave, despre perspectivele de viitor ale pescuitului oceanic romînesc. Intîlnirea a fost interesantă și plină de învățăminte. Elev caporal M. GRIGORESCU încheierea vizitei în Birmania a delegației guvernamentale a R. P. Romîne RANGOON — Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite Președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, vicepreședinte al Consiliului de Stat, care, însoțit de Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, deputat în Marea Adunare Națională, secretar al Comisiei de învățămînt și cultură a M.A.N., a făcut o vizită de prietenie în Birmania, la invitația Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane, a depus luni dimineața o coroană de flori la Mausoleul martirilor. Pe panglica tricoloră erau înscrise cuvintele : „Eroului național al Uniunii Birmane, generalul Aung San, din partea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, Ion Gheorghe Maurer“. După-amiază, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne a făcut o vizită președintelui adinterim al Consiliului revoluționar, Tinde. La întîlnire au participat Emil Bodnăraș, Paul Niculescu-Mizil, ambasadorul R.P. Romîne, Gheorghe Popescu, iar din partea birmană San Yu, ministru al finanțelor și al venitului național, secretar al partidului „Programul socialist birman“, generalul-amiral Thaung Kyi, care este și ministru al informațiilor și culturii, coloKARACI. 13. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: In drum spre patrie, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și prof. univ. Paul Niculescu-Mizil, deputat, secretar al Comisiei de cultură și învățămînt a Marii Adunări Naționale, a sosit marți după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspeții români au fost întîmpinați de Zulfigar Ali Bhutto, ministrul afacerilor externe, R. S. Chatari, șeful protocolului, și alte personalități pakistaneze. Erau prezenți, de asemenea, șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați în Pakistan și alți membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. Se intonează imnurile de stat ale R.P. Romîne și Pakistanului. După ce primește raportul comandantului gărzii, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne trece în revistă garda de onoare. Șefului guvernului român îi sînt nel Maung Shwe, ministrul industriei, colonel Hia Han, ministrul educației și sănătății, colonel Maung Swin, ministru ad-interim al afacerilor externe. Seara, Tin Pe a oferit un dineu la hotelul Inga Lake în cinstea oaspeților romîni. Marți dimineața, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, și celelalte persoane oficiale au plecat spre Karaci. La plecare, pe aeroportul din Rangoon au fost prezenți generalul de brigadă Tin Pe, președintele ad-interim al Consiliului Revoluționar și al Consiliului de Miniștri al Uniunii Birmane, ministru al aprovizionării, cooperației și dezvoltării comerțului, generalul de brigadă San Yu, ministru al finanțelor și al venitului național, secretar al Partidului „Programul socialist birman“, colonel Hla Han, ministrul educației și sănătății, general-amiral Thaung Kyi, ministru al informațiilor și culturii, colonel Than Sein, ministrul muncii, colonel Maung Lwin, ministru ad-interim al afacerilor externe. A fost prezent ambasadorul R.P. Romîne la Rangoon, Gheorghe Popescu, și membri ai ambasadei. Erau prezenți, de asemenea, șefi ai unor misiuni diplomatice acreditați în capitala Birmaniei, prezentate oficialitățile pakistaneze sosite în întîmpinare și membrii corpului diplomatic. Oaspeții romîni s-au îndreptat apoi spre reședința care le-a fost rezervată. In cursul serii, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeților un dineu la hotelul Intercontinental. Miercuri, oaspeții romîni pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîlnire cu președintele Pakistanului, Ayub Khan. Ziarele pakistaneze anunță pe prima pagină sosirea președintelui Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, însoțind știrea de fotografia tovarășului Ion Gheorghe Maurer. In drum spre Karaci, avionul special a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne și persoanele care îl însoțesc au fost salutați de R. N. Cass Gupta, ministrul pentru lucrările publice al statului Bengal, și S. N. Roy, secretar al cabinetului de miniștri al statului Bengal. TELEGRAME Președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special Consiliului Revoluționar și guvernului Uniunii Birmane următoarea telegramă „Părăsind teritoriul Uniunii Birmane, vă rugăm să primiți mulțumiri cordiale pentru primirea călduroasă ce ne-ați făcut-o, împreună cu sincerele noastre urări de fericire și prosperitate adresate poporului birman“. Trecind deasupra teritoriului indian, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, a adresat primului ministru al Republicii India, Lal Bahadur Shastri, următoarea telegramă : „Trecind deasupra teritoriului Indiei prietene adresei Excelenței Voastre și poporului indian un călduros salut și cele mai bune urări“. Delegația guvernamentală a R. P. Romîne a sosit în Pakistan Combinatul de industrializare a lemnului din orașul Gherla, regiunea Cluj Foto : AGERPRES Noile vagoane de clasa a doua introduse in fabricația de serie Aprecierile de care s-au bucurat noile vagoane de clasa a doua din partea călătorilor, în cele șapte luni, ci au circulat pe calea ferată în mod experimental, au determinat Uzina de vagoane din Arad să le introducă în fabricația de serie Realizat în construcție complet metalică, noul tip de vagon, deosebit de rezistent, poate circula cu o viteză pină la 160 km pe oră, datorită frînei automate cu dispozitiv de înlăturare a blocării roților și sistemului modern de suspensie (arcuri semieliptice și amortizoare hidraulice), repartizat (atît iar spațiul judicios în compartimente cit și pe culoar), suprafața mare a geamurilor, încălzirea și condiționarea aerului cu ajutorul unui termostat, ca și iluminatul fluorescent sau incandescent creează pasagerilor condiții din cele mai optime de călătorie, Agerpres] OCTOMBRIE ZIl MORTELO URMAÎI MI JtIFURLIE I HPBH IUUlI KDMINI. Figura tînărului tanchist îmi era cunoscută. 11 mai văzusem cîndva. Unde ? Cînd ? In clipele acelea ale aplicației îmi era greu să-mi răspund. Mă mulțumeam doar să-l privesc, să-i admir siguranța mișcărilor , înainte de „luptă“ își mai controla o dată tancul — cetate pe șenile. Părea nu numai un tanchist experimentat, ci și un mecanic de înaltă calificare. Nu, în ziua aceea nu izbutisem să-mi amintesc unde și cînd îl mai întîlnisem, deși întrebarea mă obseda. Abia după un timp, citind în „Scînteia“ o informație cu privire la realizarea unui nou tip de tractor romînesc, am exclamat : „La Brașov, la uzinele de tractoare, l-ai cunoscut !“ Mi-am amintit că în urmă cu doi sau trei ani, tov. Ilie Trandafirescu, Erou al Muncii Socialiste, însoțindu-mă prin atelierele uzinei, mi-a atras atenția: „Uite, să vezi pe tînarul acela de la montaj... are mîini de aur !" Tanchistul era unul și același cu tînărul de la montaj. Așadar, iată un tînăr pe care, în decursul peregrinărilor mele scriitoricești, îl întîlnisem în două ipostaze : mai întîi lingă un tractor, apoi lingă un tanc. Faptul în sine nu era lipsit de interes. M-am surprins atunci meditind la destinul acestui tînăr, la evoluția și trecerea sa în timp de la montarea unui tractor la conducerea unui tanc, in esență de la o viață civilă la una ostășească. Și destinul lui mi s-a părut complex, dar și firesc. Copil fiind, organizația de pionieri i-a trezit in suflet primele emoții, primele răspunderi — începuse să înțeleagă simbolul celor trei colțuri ale cravatei roșii. Apoi, adolescența l-a adus pe băncile unei școli profesionale, în rîndurile U.T.M.-ului. Astfel, educația sa profesională, politică, cetățenească se continua în timp prin formele proprii revoluției noastre socialiste. Ceva mai tîrziu, uzina l-a primit cu dragoste, ca pe un fiu al clasei muncitoare : meșteri iscusiți, comuniști cu experiență, i-au călăuzit pașii, l-au învățat să iubească munca, cuceririle revoluționare, patria, i-au sădit în suflet o încredere nemărginită în viață. Iar cînd a fost să bată ceasul cătăniei a avut bucuria să fie condus la oaste de bunii lui tovarăși de muncă și luptă. L-au condus tovarăși, iar la poarta unității l-au întîmpinat alți tovarăși. Și astfel, încă din anii copilăriei, existența a început să se identifice cu viața tumultuoasă a poporului din care se trage. Am văzut deunăzi la Muzeul Militar Central o fotografie. Data din 1946. M-am oprit și am privit-o cu luare aminte, înfățișa poarta unei cazărmi. Deasupra porții, mîini harnice înălțaseră o lozincă: „Tineri ai contingentului 1946 — Armata Democrată vă urează bun venit !“ Obiectivul aparatului a mai surprins în prim plan un grup de militari , ofițeri, subofițeri și soldați. Zîmbeau și se arătau gata să-și întîmpine pe „boboci". Chipurile lor erau ale unor militari căliți. Erau, fără îndoială, cei care cu arma în mînă au luptat pentru eliberarea pămîntului țării de sub jugul fascist. Mă aflam, nu de mult, printre marinarii Mării Negre. Navigam în larg laolaltă cu ei, iar în clipele de răgaz ne întilneam pe punte la o „vorbă marinărească". Ii ascultam entuziasmat. Mă entuziasmau personalitatea fiecărui ostaș, cultura de care dădeau dovadă, cutezanța visurilor lor. Înțelegeam cum nu se poate mai bine că viața ostășească le-a întărit personalitatea. Navigau, cum s-ar spune, cu toate prizele sus. La cîrma prezentului și viitorului lor se află Partidul. E o toamnă de aur. Culegem cu bucurie rodul muncii socialiste. E o toamnă de aur ! Intr-o zi de octombrie, acum douăzeci de ani, a căzut eroic, la porțile Beiușului, maiorul Cristescu. E o toamnă de aur ! Intr-o zi de octombrie, acum douăzeci de ani, a căzut la Careii Mari, pe ultima brazdă a țării, locotenentul Neghină.. E o toamnă de aur ! Culegînd cu bucurie rodul muncii socialiste, ne amintim cu emoție de cei care au căzut în luptă pentru eliberarea patriei. Scriitori despre ostași SECVENȚE HARALAMB ZINCĂ TELEGRAMA Primului secretar al C.C. al P.C.U.S. Președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S Tovarășului N. S. HRUȘCIOV Președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarășului A. S. MIKOIAN . Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit în țara noastră, ca și în întreaga lume, cu adine interes și admirație. Excepționala realizare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecționat, și a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă și strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de știința și tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului și pe primii cosmonauți, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauți, crearea posibilității ca oamenii de știință să studieze nemijlocit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spațiului cosmic. Succesele uimitoare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să pășească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilități se deschid cînd geniul uman și minunatele mijloace tehnico-științifice ale vremurilor noastre sînt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. și prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. și întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauți Komarov, Egorov și Feoktistov, pe oamenii de știință și constructorii care au creat și echipat nava „Voshod“, pe toți cei care și-au adus contribuția la această remarcabilă realizare ! GH. GHEORGHIU-DEJ CENTENARUL UNIVERSITĂȚI BUCUREȘTENE Pe drumul ascensiunii culturii romînești Prof. univ. ION IONAȘCU Acum o sută de ani, domnitorul Alex. Ioan Cuza decreta înființarea Universității din București, întrunind într-o instituție unică facultățile de drept, de filozofie și litere și de științe, existente de mai înainte. Prin această lăudabilă inițiativă, Cuza ridica pe o treaptă mai înaltă învățămîntul superior ale cărui începuturi , fuseseră, rînduite la Sf. Sava de Const.Brîncoveanu încă din anul 1694. In 1864, la apariția decretului domnesc, învățămîntul superior din București avea o îndelungată și luminoasă tradiție de cultură, manifestată pînă la 1818 prin activitatea de peste un veac a Academiei de la Sf. Sava, continuată apoi de Academia concepută și organizată de strălucitul dascăl transilvănean Gheorghe Lazăr. După întemeierea Universității bucureștene, domnitorul Cuza a numit la 5 octombrie 1864 pe cel dinții rector al ei în persoana profesorului G. Costaforu, pe A. Laurian ca decan la filozofie și litere și pe Al. Orăscu la facultatea de științe. In noiembrie-decembrie, corpul profesoral a fost completat cu G. Danielopolu și G. Cantilli la drept, Ulyse de Marsillac, V.A. Urechia, Ep. Francuci — la litere, C. Esarcu, Alexe Marin, Gr. Ștefănescu — la științe. Unele din aceste cadre la care s-au adăugat treptat altele noi, pe măsură ce s-au creat catedre, secții și facultăți noi (medicina umană în 1869, medicina veterinară în 1921 și farmacia în 1923), au adus valoroase contribuții la dezvoltarea patrimoniului științei naționale și mondiale, punînd bazele unor reputate școli de cercetare in variate domenii ale științei. Universitatea bucureșteană s-a dezvoltat potrivit cu prevederile „Legii asupra instrucțiunii“, promulgată la 25 noiembrie 18ß4, a cărei redactare a aparținut mai ales profesorului V. Boerescu, devotat aderent și sprijinitor al politicii promovate de Alex. I. Cuza. După 34 de ani de aplicare, legea din 1864 depășită în multe din prevederile ei va fi înlocuită în martie 1898 prin „legea asupra învățămîntului secundar și superior“, întocmită de Spiru Haret cu colaborarea lui C. Dimitrescu-Iași, raportorul ei, amîndoi bărbați cu vederi progresiste, distinși profesori ai universității noastre. Legea din 1898 constituie un mare pas înainte pe calea dezvoltării învățămîntului superior din Romînia. Ea creează premizele îmbinării învățămîntului teoretic cu cel practic chiar la facultățile de caracter umanistic și lărgește activitatea învățămîntului practic din facultățile de științe și medicină, mărind numărul laboratoarelor, clinicilor etc. Legea din 1898 a fost îmbunătățită prin aceea din aprilie 1912, care s-a alcătuit pe baza principiilor elaborate de o comisie compusă din cadre didactice de mare prestigiu ca dr. V. Babeș, D.N. Voinov, Er. Pangrati, I. Bogdan ș.a. Aceasta a formulat mai deslușit atribuțiile conducerii universității, structura facultăților, recrutarea profesorilor, organizarea vieții studențești etc. După realizarea unității naționale depline, în urma primului război mondial, s-a pus problema reorganizării sistemului de învățămînt. S-a ajuns, după ani de discuții și elaborări de proiecte,la „legea Iorga“ din 1932. La această lege, în perioada întunecată a fascizării țării, au fost introduse modificări de caracter reacționar. Prin legile dictaturii legionaro-antonesciene din anii 1940 și 1942, care au supus universitatea unei politici represive, au fost eliminate cadre de recunoscută valoare didactică și științifică. Teroarea fascistă n-a ezitat să asasineze pe profesorul Nicolae Iorga, savant istoric de reputație mondială. Cu toată silnicia acestor vremuri grele, elementele progresiste din universitatea noastră, sub influența ideilor înaintate ale partidului comunist, au reușit să desfășoare activitatea de pregătire și educare a tinerei generații în spirit democratic, ducînd concomitent și o activitate științifică remarcabilă, cu rezultate apreciate elogios în țară și în străinătate. Universitatea din București ocupă astăzi un loc important pe planul învățămîntului național și mondial, datorită pe de o parte faptului că Înființarea ei acum, o sută de ani reprezenta doar ridicarea pe o treaptă mai înaltă a unui învățămînt superior bucureștean apărut încă în sec. XVII, iar, pe de altă parte ca urmare a unei bogate activități de creație științifică a profesorilor ei, care constituie o remarcabilă contribuție la dezvoltarea patrimoniului științei și culturii mondiale. După 23 August 1944, instaurarea puterii populare, transformările structurale produse în baza economică și în cultura țării, nevoile sporite de cadre cu calificare superioară , au determinat trecerea învățămîntului nostru într-o nouă fază de dezvoltare. Prin grija partidului, învățămîntul,de toate gradele a fost reorganizat potrivit cu cerințele progresului multilateral al țării, i se imprimă o orientare realist-științifică, fiind bazat pe principiile materialismului dialectic și istoric. învățămîntul superior cunoaște în anii noștri o dezvoltare cu drept cuvînt impresionantă, cuprinzînd în prezent peste 120 000 de studenți. Universitatea din București numără astăzi 12 facultăți (matematică-mecanică, fizică, chimie, biologie, geologie-geografie, filozofie, istorie, limba și literatura română, științe juridice, limbi și literaturi romanice și clasice, limbi și literaturi germanice, limbi slave, aceste trei din urmă grupate în institutul de limbi și literaturi străine), cu 56 de secții (Continuare în vag. 3-a. La facultatea de chimie din București Sares AGERPRES