Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)
1950-06-11 / nr. 235
in iunie 1 'j5u. ARDEALUL NOU VIATA DE PARTID Conferinţa propagandiştilor cercurilor de politică curentă din judeţul Mureş in ziua de 4 iunie propagandiştii cercurilor de politicăcurenta, responsabilii de propaganda şi agitaţie a sectoarelor şi ai plăşilor industriale şi din uzinele mai importante şi unii participanţi ai cercurilor de politică curentă, au participat la prima conferinţă a cercurilor de politică curentă. Cercurile de politică curentă constitue veriga de jos a învăţământului de partid, forma cea mai potrivită pentru ridicarea nivelului politic al acelor membrii de partid şi oameni ai muncii, care încă nu au urmat şcoală de partid, chiar şi ziarele citindu-le în mod neregulat. Cercurile de politică curentă, sunt forma de învăţământ de cea mai largă răspândire şi cu cel mai mare efect, pentru activizarea elementelor simple. Prin ele viaţa de partid, ritmul şi participarea la întrecerile socialiste, activitatea politică a uzinelor, întreprinderilor şi instituţiilor s-a îmbunătăţit în mod considerabil. Conferinţa a fost deschisă de tovarăşul Cozma Ioan secretarul Comitetului Judeţean de Partid Mureş. Şedinţa a fost condusă de responsabilul secţiei de propagandă şi agitaţie tovarăşul Szövérffy Zoltán. Conferinţa a început cu rapoartele uzinelor şi instituţiilor, fabrica de mobile „Simo Géza“, întreprinderile de Construcţie 24, fabrica de zahăr, IPEIL-Reghin, Cooperativa de încălţăminte ,Unitatea, PIT, şi Institutul Medico-Farmaceutic. După rapoarte au urmat discuţii. La discuţii au luat parte mulţi tovarăşi. Rapoartele şi discuţiile au fost vii şi au contribuit mult la un adevărat schimb de experienţă. Au luat cuvântul propagandiştii, activiştii de partid, responsabilii de propaganda şi participanţii cari toţi prin prizma activităţii lor au desbătut problemele. La fabrica ,,Simo Géza“, arată tov. Mátyás, sunt 9 cercuri de politică curentă. La aceste cercuri participă mulţi din acei muncitori cari au venit de curând de la sate şi din mica industrie, şi nu sunt obişnuiţi cu viaţa muncitorilor din fabrică. Aceşti tovarăşi care la început nici ziarele nu le citeau azi iau parte la discuţii şi arată un interes crescând faţă de problemele uzinei. Slăbiciunea cercurilor de la fabrica „Simo Geza“ este că organizaţia de Partid nu se interesează, de activitatea cercurilor. Astfel atunci când ar trebui să aibă loc şedinţele cercurilor se organizează diferite alte şedinţe, fapt care a provocat amânarea multor şedinţe ale cercurilor. La „Construcţia 24“, arată tov. Şincai Mircea, sunt în total numai 2 cercuri şi acestea se ţin în mod greşit nu la şantiere sau la locul de muncă, ci în localul şi Biroul Construcţiei. Tovarăşii cari au luat cuvântul au arătat, din experienţa lor, cât de mare ar fi putut fi contribuţia cercurilor la munca şantierelor, dacă cercurile ar fi fost organizate chiar la locul de muncă. Tovarăşul Letai din uzina IPEIL-Reghin vorbeşte despre cele 11 cercuri. Arată că la cercuri participă mulţi muncitori cari locuesc la sate. Aceştia au dovedit un interes deosebit. Ei ţin în fiecare săptămână şedinţe cu cercurile. Ei au prelucrat şi alte materiale faţă de care muncitorii arată interes, ca de exemplu: Statutul Model al Gospodăriilor Colective şi contractele colective. Organizaţia de partid se interesează de mersul cercurilor, însă până azi niciodată nu a fost analizată în mod temeinic la şedinţa organizaţiei de bază activitatea cercurilor, de unde a urmat lipsa de îndrumare şi ajutorul concret al organizaţiei de bază, propagandiştii fiind puşi în situaţia ca ei singuri să facă mobilizarea, difuzarea materialului de citit, etc. La PTT, raportează tovarăşul Tamás, se dă mare importanţă faptului că participanţii, în mare parte femei să cunoască la timp materialul. In acest scop este folosită gazeta de perete, diferitele şedinţe şi convorbirile individuale. Din discuţii a reeşit că în unele cercuri, ca la Textila Mureş, materialul în loc ca să fie predat pe scurt, în 10—15 minute, s-a întâmplat să fie citit. Tov. Radu Tiberiu, activist voluntar al sectorului „Simo Géza“, a arătat cum a organizat controlul cercurilor. Acele cercuri cu care biroul organizaţiei de bază se ocupă, desfăşoară o activitate regulată şi rodnică, ţinând şedinţele regulat, la mobilizarea şi pregătirea participanţilor iau parte mai mulţi membrii de partid, problemele discutate sunt legate de problemele din uzine. La acele organizaţii de baza care nu se interesează şi lasă toată munca în grija sectorului şi a propagandistului, cercurile merg slab. După discuţii a urmat o şedinţă model a unui cerc de politică curentă. Şedinţa model a arătat cum trebuie atraşi toţi participanţii în discuţie, cum poate fi viu exemplificat ajutorul dat de Uniunea Sovietică şi cum a fost făcut posibil Planul de Stat din ţara noastră lucru ce a fost exemplificat în mod viu de un muncitor de la fabrica de mobile „Simo Géza“, care a povestit istoricul acestei fabrici. Concluziile au fost date de către tov. Zoltán Szövérfi, iar instructajul de către tov. Fuchs Simion. Ei au accentuat asupra importanţei cercurilor de politică curentă, arătând că bunul mers al acestor cercuri depinde de felul cum organizaţiile de bază înţeleg să se ocupe nemijlocit de ele. Primele avansuri la Gospodăria Colectivă din Acăţari Zilele acestea membrii gospodăriei agricole colective „Gheorghe Dózsa“ din Acăţari-Mureş, au adunat lucerna (lan) cositul unlâiu, prima recoltă din anul a. iria. După ce s-a asigurat hrana vilelor din gospodărie, consiliul de conducere al gospodăriei, a procedat la împărţirea restului de trei vagoane fân avans la toţi membrii gospodăriei, în raport cu zilele de muncă prestate de fiecare. Fiecare membru al gospodăriei a primit câte 5 kgr. fân pentru o zi muncă. Astfel, Szatmári Ladislau, care lucrează împreună cu băiatul lui la îngrijirea vitelor, au avut 296 zile muncă prestate în gospodărie. Ei au primit 1.480 kg. lucerna (fân), aproape 4 care de fân. Máthé Ludovic deasemenea lucrează în brigadă cu tatăl său. Ei au avut 140 zile de muncă. Pentru 140 zile de muncă au primit 700 kilograme. Kiss Dominic a avut numai 62 zile muncă, după care a primit 310 kilograme fân. In felul acesta s-a făcut repartizarea avansului din recolta de fân pentru toţi membrii gospodăriei. Care au avut mai multe zile muncă, adică au muncit mai mult şi mai bine au primit mai mult, iar care au avut mai puţine, au primit mai puţin .La fel se face şi împărţirea recoltei de grâu, porumb, ovăz după zilele de muncă prestate de fiecare. Corespondent: ORBÁN ORBAN „Prîmesc salaoriu ca şi un toa&rfoat** Tovarăşe redactor! Sunt un cumplit muncii din 1921. In fabricii de mobile ,,Székely şi Réti“ am început să lucrez prin 1930. E greu de povestit soarta tristă a muncitorilor în această fabrică. Cu pumnii strânşi, cu inima plină de ură îmi aduc aminte cum tremuram zi de zi, că acum, acum vom fi aruncaţi pe drumuri. Era pe atunci moda lu „Székely şi Réti“ că atunci când se apropia vremea concediilor de vară, muncitorii erau concediaţi pe rând. Amar concediu, fără nici un mijloc de trai, foame şi mizerie pentru noi şi copiii noştri. In vremea aceasta „domnul“ Réti se lăfăia la băi, cheltuind in lux şi desfrâu rodul muncii noastre. Ce să mai vorbim de securitatea muncii, ce să mai vorbim de salariul femeilor şi tinerilor. Toată lumea ştie, ce nedreptăţi strigătoare se petreceau in fiecare zi, sub ochii autorităţilor şi sub scutul legilor. Cum am putea compara, chiar şi numai o clipă, codul muncii, creaţie a Partidului nostru, cu acele legi mincinoase care aduceau folos numai bandiţilor de capitalişti? Lucrez la secţia „lustruit“ şi salariul îmi umblă ca şi unui bărbat. Concediul de odihnă e respectat. O mulţime de tovarăşi au plecat şi de la noi la băi, la munte, la mare, acolo unde altădată putea să ajungă numai „domnul“ Réti, lipitoarea muncii noastre. Dar grija pentru muncitor, pentru ucenic, pentru pregătirea noastră profesională, pentru ridicarea nivelului nostru politic, concediile de naştere. Fiecare articol, fiecare literă a acestei legi minunate constitue o biruinţă a luptei noastre, a păcii. Copiii noştri vor găsi toate acestea fireşti, ca aerul şi ca apa. Şi numai din cărţi vor şti cât sânge a curs şi câtă suferinţă, până când s'a ajuns aici. Trăiască scumpul nostru Partid, care ne-a condus atunci când am luptat prin greve împotriva patronilor, care ne conduce acum când construim socialismull GALL ANDRASNE Inovaţii la Apeil Topliţa şi Gălăuţaş Tov. Pozsonyi Francisc de la atelierul CFI al uzinei forestiere din Topliţa, a izbutit să construiască un dispozitiv pentru strungirea cilindrilor de la locomotive, fără ca să-i mai demonteze cum se făcea până acum. Prin aceasta inovaţie strungirea se efectuează într’o singură zi, de numai trei persoane, pe câtă vreme înainte, pentru aceeaş operaţiune era necesară munca a cinci persoane în cinci zile. La IPEIL, Gălfiuţaş strungarul Varo Rainhard a construit un nou tip de filieră mecanică pentru tăiatul ghioiiturilor la șuruburile de 5/16. Cu această filieră, se taie filetul la 3 șuruburi pe minut în vreme ce cu vechile filiere tăiatul filetului la un singur șurub cerea 5 minute. O metodă greşită de a răspândi cartea E cu totul nejust felul în care s-au difuzat şi se difuzează cărţile, la secţia de librărie a cooperativei din comuna Filea. Vânzătorul acestei cooperative, Băndilă Ioan lui Gheorghe (104), mărturiseşte, că a vândut toate broşurile şi cărţile pe care le-a avut — i-au mai rămas foarte puţine — cu sila. Adică, nu a eliberat marfa, până când târâşul muncitor respectiv nu a cumpărat şi cartea. Această metodă de a răspândi cartea printre ţărani e nesănătoasă şi trebuie luate măsuri imediate ca să nu se mai repete astfel de greşeli. E de datoria organizaţiei de bază ca prin membri săi să ducă muncă de agitaţie pentru popularizarea cărţilor sosite la cooperativă. (I. L). 3 CODUL MUUCII Codul muncii votat de Marea Adunare Naţională reprezintă un document de o însemnătate deosebită pentru oamenii muncii din ţara noastră. El este rezultatul firesc al luptelor clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare sub conducerea şi îndrumarea Partidului. Cât sânge a trebuit să se verse, ce lupte pline de sacrificiu a trebuit să ducă muncitorimea din ţara noastră, pentru a smulge puterea politică şi economică din mâinile burgheziei şi moşierimii, făcând astfel posibile succesele măreţe pe care le consfinţeşte astăzi Codul Muncii. Zeci şi zeci de ani clasele exploatatoare au căutat să ascundă într-un păinjeniş de legi relaţiile de cruntă exploatare, poziţia de sclavi a muncitorului în faţa capitalistului lacom. De la vestitul cod civil din 1864 şi până la bestialele legi discriminatorii şi antimuncitoreşti ale legionarilor şi ale lui Antonescu, un cortegiu întreg de legi scelerate au fost date de către parlamentele burgheze cu scopul de a legaliza exploatarea masselor muncitoare. încă dela primele începuturi ale organizării ei, clasa muncitoare s-a ridicat împotriva dreptului „natural“ al patronilor de a jefui în mod nelimitat munca lucrătorilor, împotriva legilor tipice capitaliste care obligau pe copiii între 12 şi 14 ani să lucreze în condiţii grele câte 14—16 ore pe zi, care supunea unei duble exploatări munca femeilor, care lipsea pe muncitori de cele mai elementare drepturi ca dreptul la concediul de odihnă, concediu de boală, ajutor de boală şi de accident, etc. Pe acei muncitori care îşi cereau drepturile, îi aruncau încarcări. Faţă de aceasta Codul Muncii, rezultatul luptei oamenilor sub conducerea Partidului nostru, asigură și sprijină integral drepturile oamenilor muncii. Codul Muncii asigură dreptul de a fi încadrat în regimul asigurărilor sociale de a fi retribuit după calitatea și cantitatea muncii depuse, asigură concediu de odihnă, etc. In Codul Muncii se pune un accent deosebit în grija faţă de tineret. De pildă tinerii sub 18 ani au dreptul la un concediu de 13 zile. Minorii nu vor putea fi plasaţi să presteze muncă grea. Minorii sub 14 ani nu vor fi angajaţi în lucru. Durata timpului de lucru a minorului între 14—18 ani se stabileşte 6 ore de lucru pe zi. Femeile gravide, cele care alăptează sau cele suferinde precum şi minori nu vor putea fi repartizaţi la munci dăunătoare sănătăţii. Femeile gravide au drept la un concediu la 35 zile înainte de naştere şi 45 zile după naştere, care se va putea prelungi la 55 de zile. Femeile gravide nu vor putea fi plasate în munci de noapte. In trecut muncitorii nu aveau nici un interes pentru mărirea producţiei, orice spor de producţie mărea câştigul nemuncit al exploatatorului. Azi însă, când clasa muncitoare munceşte pentru ea însăşi, ea este direct interesată şi luptă conştient pentru mărirea producţiei, pentru ridicarea productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, luptând astfel pentru, ridicarea nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc din ţara noastră. Codul Muncii alcătuit după exemplul celei mai înaintate legislaţii din lume, legislaţia sovietică oglindeşte tocmai acest interes al masselor muncitoare faţă de toate problemele producţiei şi a organizării muncii. De aceea în Codul Muncii sunt cuprinse o serie de măsuri menite a întări tot mai mult disciplina în muncă. E de datoria fiecărui muncitor de a veghea la aplicarea întocmai a Codului Muncii. Fiecare muncitor are datoria de a îndeplini obligațiunile luate în baza contractului colectiv de a respecta regulamentul de ordine interioara a întreprinserle unde lucrează, de a avea grija de 'unelte şi maşini, de materia primă şi de produse ca de ochii din cap, pentru că sunt un bun al poporului. Codul muncii prevede că muncitorii care produc rebuturi din vina lor, nu vor fi retribuiţi pentru munca depusă. E de datoria fiecărui muncitor de a veghea la aplicarea întocmai a Codului muncii. Să facem din Codul Muncii o armă puternică în lupta pentru crearea unei vieţi îmbelşugate celor ce muncesc, în lupta pentru întărirea lagărului păcii. ŞTEFAN SZIA Preşedinte al Consiliului Sindical Judeţean Mureş