Argus, august 1923 (Anul 14, nr. 3081-3107)

1923-08-01 / nr. 3081

t JURNALUL CONSILIULUI MINIŞ­TRILOR BELA 13 IUNIE Art. 1. — Se stabileşte în interesul hranei polulaţiunei şi al desvoltărei culturei grâului un preţ maximal de 45.600 lei pentru vagonul de grâu de 10.000 kgr, loco­moara sau gara cea mai apropiată de producător. A­­cest preţ se înţelege pentru grâul de 75 kgr. greutatea hectolitrică și 5 la sută cornuri străine. Art. 2.— Prima de 5000 lei la, va­gonul de grâu acordat producători­lor prin art 7 din Jurnalul Consi­liului de Miniștri No. 1826 din 8 Iu­lie 1922 se desființează pentru fie­care localitate pe­ data intrărei în vigoare a noului regim al grâului, secarei şi derivatelor, instituit pe baza prezentului Jurnal. Revendicarea suplelor datorite de stat pe baza acordărei primei de 5000 lei la vagonul de grâu măcinat şi pus în consumaţiune internă va putea face către Ministerul Industrie şi Comerţ cel mai târziu până la 15 August 1923, înaintându- se până la acea dată toate actele de constatare complecte, conform nor­melor stabilite. Orice cerere posterioară acestei date nu va fi luată în considera­­ţiune. Art. 3. — Grâul, secara şi deriva­tele lor afară de tărâţe rămân pro­hibite la export, Ministerul de In­dustrie şi Comerţ va declara însă libere la export aceste produse din recolta anului 1924, dacă suprafaţa de grâu şi secară însămânţată pen­tru acea recoltă va trece de 2 mili­oane ha. Art. 4. — Circulaţia grâului, se­­cărei şi derivatelor, afară de a făn­­­pei negre, este liberă în interiorul ţărei aceste produse puţin­du-se trans­porta fără nici o altă autorizaţie şi fără alte taxe către Comună sau Judeţ, in afară de cele stabilite prin legi speciale. - Art. 5. — Ministerul de Industrie şi Comerţ este autorizat ca să aducă la îndeplinire dispoziţiile de mai sus, relativ la comerţul de grâu, se fără şi derivate şi să reglementeze fabricaţiunea şi preţurile făinei şi a pâinei din grâu şi secară. Art. 6. — Abaterile dela dispozi­­ţiunile din prezentul Jurnal, precum şi dela cele ce se vor stabili de că­tre Ministerul de Industre şi Comerţ, autorizat la aceasta de Consiliul de Miniştri prin prezentul Jurnal, sunt posibile, conform al. ultim al art. 4 din legea pentru înfrânarea şi re­primarea speculei ilicite de sancţiu­nile prevăzute la art. 8 din această lege. Art 7. — Aplicarea noului regim al grâului, secarei şi derivatelor lor se va face de către Ministerul de Industrie şi Comerţ prin Oficiul de Control de pe lângă acel Minister, înfiinţat prin Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 2401 din 1922, Oficiu ce poate fi revizuit de ministerul de Industrie şi Comerţ. Art. 8. — Dispoziţiunile din pre­zentul Jurnal intră în vigoare pe ziua de 15 Iunie a. c. pentru oraşul Bucureşti şi cel mult până la 1 Au­gust 1923 pentru restul ţarei, con­form deciziune! Ministerului de In­dustrie şi Comerţ. JURNALUL CONSILIULUI DE MI­NIŞTRI DELA 19 IUNIE 1923 Art. 1. — Calificăm grâul, secara şi derivatele lor ca obiecte de strictă necesitate pentru hrana populaţiu­­nei. Art. 2. — Reglementăm desfacerea şi preţurile acestor produse astfel cum s-a stabilit de Domnul Ministru al Industriei şi Comerţului prin De­­cizia sa No. 25601 din 18 Iunie 1923, care face parte integrantă din pre­zentul Jurnal şi care se ratifică de noi. Art. 3. — Abaterile de la dispoziţi­ile cuprinse în acea Decizie, cad în prevederile legei pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite şi sunt pasibile de sancţiunile prevăzute la art. 7 din această lege. Art. 4. — Domnul Ministru al In­dustriei şi Comerţului, este însărci­nat cu aducerea la îndeplinire a prezentului Jurnal.­­Art. 1. — Se fixează în intere­sul hranei populaţiunei şi al in­­tensificărei culturei grâului, un preţ maximal de 45.000 lei vagu­iraul de 10.000 kgr. grâu loco ga­ra producător, sau moara cea­­mai apropiată.­­ Acest preţ se înţelege pentru grâul de 75 kgr. greutate hi. şi 5% corpuri străine. Secara până la 5%­ nu se socoteşte ca corp străin, plusul peste acest pro­cent se va socoti conform uzului g corpi secară drept 1 corp stră­in. Se va adăuga sau scădea câte 1% la preţul de bază de 45.000 lei­­vagonul, adicâ câte 450 lei la­­vagon pentru fiecare kgr, în plus sau în minus la greutate şi alta decât 75 kgr, precum şi pentru fiecare procent în corpuri străine care va fi în plus sau în minus « peste procentul de 5% admis ca bază. : 1 Art. 2. — Prima de 5000 lei la­­vagonul de grâu, acordată pro­­­ducătorilor prin art. 7 din jur­nalul consiliului de miniştri No. 1826 din 8 Iulie 1922, se desfiin­țează pentru fiecare localitate pe flata intrărei în vigoare a noului regim al grâului, secarei și deri­vatelor, instituit pe baza jurna­lului consiliului de miniştri No. 1224 din 13 iunie a. c. Revendicarea sumelor datorite­­de stat pe baza acordărei primei de 5000 lei la vagonul de grâu măcinat şi pus în consumaţiu­­nea internă, se va putea face că-­­tre ministerul industriei şi co­­merţului cel mai târziu până la d­ata de 15 August 1923, înain­tându-se până la acea dată toa­te actele de constatare complec­te, conform normelor stabilite. -­ Orice cerere posterioară ace­stei date nu va mai fi luată în­­consideraţiune.­­ Art. 3. — Grâul, secara şi de­rivatele lor, afară de tărâţe, ră­mân prohibite la export. Decla­răm însă libere la export aceste­­ produse din recolta anului 1924, flacă, suprafaţa de grâu şi secară însămânţată pentru acea recoltă ! Va trece de 2.000.000 ha­­. "Art. 4. — Circulaţia grâului şi secarei este liberă în interiorull ţărei, aceste produse putându-se transporta fără nici o autoriza­ţie şi fără alte taxe către comu­l­eiă sau judeţ, în afară de celei stabilite prin legi speciale. V "Art. 5. — Abaterile de la preţul I maximal fixat, atât din partea­ Vânzătorului cât şi din partea­ cumpărătorului, cum şi acapa-j rările şi refuzul de vânzare, sunt­­ pasibile de sancţiunile respec­tive, prevăzute în legea pentru înfrânarea şi reprimarea specu-| lei ilicite. REGIMUL FAUNEI Art. 6. — Se stabileşte dela data intrării în vigoare a prezen­tei deciziuni şi pentru întreaga ţară, un tip minimal de făină neagră, ce se va fixa de către ministerul de industrie şi co­merţ, Oficiul de control al grâu­lui, făinei şi pâinei, dintr-un grâu mijlociu din noua recoltă,­ însă măcinat fără­ corpuri stră­ine, bine curăţat şi care să re­prezinte un procent de extrac­ţiune de 40% din grâu. Până la noua recoltă, tipul minimal ră­mâne cel actual în vigoare pen-. £ fie control, tip care­ se găseşte la primăriile comunelor urbane. Art. 7. — Este oprită cu desă­vârşire fabricaţia şi punerea în vânzare a unei calităţi de făină inferioară calităţii făinei tip. Art. 8. — Morarii, făinarii, brutarii sau orice deţinător de grâu care macină la morile sis­tematice calificate astfel la Ofi­ciul de control al grâului, făinei şi pâînei, sunt obligaţi a pune în consumaţie o cantitate de făină neagră, superioară sau cel mult egală cu făina tip în proporţie cu cel puţin 40% din cantitatea de grâu măcinată. Restul făinei e liberă atât ca procent de extracţiune cât şi ca sorturi de făină.­­ Art. 9. — Se fixează pentru în­treaga ţară, ca preţ al făinei ne-­­gre stabilită prin art. 6 preţul de 5 lei kgr. loco moară. Consilile comunale sau comi­­siunile Interimare pot fixa în conformitate cu art. 2 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, preţuri maxi­male la una sau mai multe din restul calităţilor superioare de făină. Art. 10. — In comunele urbane cota de făină neagră de 40% din cantitatea grâului măcinat, se declară imobilizată în mâinile primăriei respective. Făina nea­gră se va distribui brutarilor cu bonuri eliberate de către primă­rie din carnete cu asus, bonuri din care un duplicat se va da brutarului și un imiplicat desti­natarului făinei cu act justifica­tiv pentru predarea cotei din făina neagră. Făina neagră nu este liberă la transport decât cu autorizarea primăriilor din comuna unde se găseşte moara sistematică. Ce­lelalte sorturi de făină sunt li­bere în circulaţia internă fără nici o autorizaţie specială. Art. 11. — In afară de regis­trele lor comerciale, morarii, f­ăî­­narii şi orice deţinători de grâu care macină la mori sistematice sunt obligaţi a ţine la zi: 1. Un borderou zilnic de intră­rile de grâu cu arătarea filelor şi posturilor din registrele co­merciale unde s’au trecut aceste cumpărături. 2.­­Un borderou zilnic de Vân­zările de făină neagră cu indica­ţia bonului sau a autorizaţiei de vânzare a primăriei urbane res­pective şi cu soldurile la zi din magazii. . Art. 12. — Morile sistematice care macină grâul altor deţină­tori, sunt obligate a ţine în a­­fară de registrele de mai sus care sunt obligatorii pentru par­tidele de grâu proprietatea lor şi un registru borderou zilnic de numele deţinătorilor de grâu care macină cu indicaţia filelor din registrele comerciale unde este trecut angajamentul de mă­­ciniş, precum şi a cantităţilor de grâu zilnic măcinate. Art. 13. — Fiecare morar, făî­­nar, brutar sau orice deţinător de grâu care macină la morile sistematice este obligat a avea I o mostră de făină neagră tip I certificată de primăria respec­­­­tivă. Art. 14. —» In comunele urba­­ne, morile sistematice sunt obli­­gate a anunţa încetarea funcţio I nării lor în scris, cu cinci zil« I înainte, primăriei respective a­ I ratând şi cauzele. I In caz de accidente neprevă I zute, se va anunţa imediat pri I măria respectivii care printr’gi organ technic va constata întru cât încetarea de funcţionare a morii a fost justificată, închein­­du-se un proces-verbal de con­statare. Proprietarii morilor din co­munele urbane cari au oprit funcţionarea morilor lor în chip nejustificat sau au refuzat măci­natul pe preţul fixat de ministe­rul de industrie ori nu au anun­ţat oprirea morei la timp potri­vit dispoziţiunilor de mai sus sunt pasibili de sancţiunile pre­văzute la art. 7 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea specu­lei ilicite. Art. 15. — Stocurile de făină de orice calitate mai mare de 30 vagoane şi cari se găsesc depo­zitate î­n afară de magaziile mo­rilor, trebuesc aduse la cunoştin­ţa ministerului de industrie şi comerţ (O. F. P.) de către pro­prietarii lor. Art. 16. — Orice abateri de la dispoziţiile de mai sus, sunt pa­sibile de sancţiunile art. 7 din legea pentru înfrânarea şi repri­marea speculei ilicite, potrivit al. ultim al art. 4 din această lege. REGIMUL PÂINEI dela pre­Art. 17. — Cu începere data intrării în vigoare a zentei deciziuni, este oprit în în­treaga ţară fabricarea şi pune­rea în vânzare a unei pâini de calitate inferioară celei fabri­cate din făină neagră tip. Fabricarea altor sorturi de pâine de calitate superioară este liberă. Art. 18. — Se fixează pentru întreaga ţară un preţ unitar de lei 5 kgr. pentru pâinea neagră fabricată din făina din cota de 40% extracţie stabilită la art. VI pentru oraşele unde sunt mor­ţi de 5,50 lei kgr. pentru oraşele unde nu sunt mori. Preţul celorlalte sorturi de pâine sunt libere în comerţul in­tern. Consiliile comunale sau co­misiile interimare pot fixa în conformitate cu art. 2 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, preţuri maxi­male la una sau la mai multe din restul calităţilor superioare de pâine. Art. 19. — Brutarii sunt datori a ţine la zi registrul de fabrica­ţie prevăzut la al. b) al art. 14 din decizia ministerială No 47.703 din 1932, cuprinzând data denumirea morei sau depozitul de unde a primit făina, numărul bonului primăriei comunei, cu care a primit făina neagră, can­titatea de făină neagră primită n­egr., cantitatea fabricată, can­­tatea rămasă în depozit, nu­mărul de pâini fabricate precum şi observaţiile şi viza de control agenţilor însărcinaţi cu acea­sta. 20.­­ Brutarii sunt obli­­gaţi a avea şi ţine în evidenţă o mostră de făină neagră şi o pâi­ne din această făină, ambele co­respunzătoare făinei tip şi certi­ficarea ca atare de organele în drept ale primăriei respective. Art. 21. — Brutari sunt obli­gaţi a transforma in pâine în­treaga făină neagră primită prin primăriile respective. Art. 22. — Brutarii sunt obli­gaţi a aduce la cunoştinţă pri­măriei respective orice încetare sau micşorare, a fabricaţiunei pâinei cu cel puţin trei zile îna­inte, arătându-se şi cauza. Art. 23. — Brutarii şi vânză­torii de pâine cari vor contra­veni dispoziţiunilor din prezen­ta deciziune, fie vânzând pâinea peste toleranţele de greutate ad­mise prin ordonanţele primării­lor respective, fie deţinând sau punând în fabricaţie făina nea­gră inferioară făinei tip, fie re­­vânzând făina neagră, fie înce­tând sau micşorând în mod ne­justificat fabricaţiunei pâine­, sunt pasibili de sancţiunile pre­văzute în art. 7 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea specu­lei ilicite. DISPOZIŢII GENERALE ŞI TRANZITORII Art. 24. — Este cu desăvârşire­­ oprită vânzarea şi întrebuinţa-­ rea grâului, fainei şi pâinei de orice fel pentru alimentare­a vitelor de muncă şi cailor. Art. 25. — Oficiul de control al grâului, făinei şi pâinei va fi I singurul organ însărcinat a da | toate directivele şi a lua toate măsurile necesare pentru ca dis­­poziţiunile cuprinse în prezenta | decizie să se aplice în mod e- ]­fectiv. Art. 26. — Prezenta deciziune] intră In vigoare în ziua de 19 Iunie a. c. pentru oraşul Bucu­reşti şi pentru restul ţării până după hotărârile oficiului de con-­ trol al grâului, făinei şi pâinei,­ însă cel mai târziu până la 1 August a. c. Dat în cabinetul nostru astăzi­­ 18 Iunie 1923. Decizia ministeriala asupra noului regim REGIMUL ORLULUI ........................­................­, int Regim al Grâului, Fiicei și Pâinii ST© «*-»-«& «ES* Textul jurnalelor consiliului de ministri prin cari se stabilește noul regim, care intra în vigoare pe ziua de 1 Aprilie 1923 Refomls agrare ie Europe centrală Toate statele Europei centrale au­­procedat la reforma agrară prin exproprieri mai mult sau mai puţin importante. Este de un mare interes de a se vedea cum au procedat dife­rite state la rezolvirea proble­mei agrare şi în ce mod s’au fă­cut exproprierile latifundiilor în profitul micilor fermieri, ţăra­nilor sau foştilor combatanţi din războiu. In privinţa aceasta se pot dis­tinge trei grupuri de ţâri: Primul grup cuprinde Germa­nia, Austria şi Ungaria­ Aceste trei ţări nu au avut în vedere un tip special de proprietate fonciată de expropriat. Ele cau­tă numai să favorizeze, pentru motive sociale, desvoltarea pro­prietăţii ţărăneşti. In al doilea grup de state pot intra Cehoslovacia, Polonia, Ro­mânia şi Lituania. Aceste state s’au pus, în cea ce priveşte ex­proprierea pe un punct de ve­dere absolut deosebit de cel care a călăuzit primul grup de state. Acest al doilea grup de state a respins din princiu idea marii proprietăţi fonciare. Reforma nouă agrară introdusă acolo tin­de să suprime cu desăvârşire a­­cest fel de proprietate. Statele baltice, Estonia şi Le­tonia se plasează pe un punct de vedere al celor două grupe de state precedente. Aci nu sunt terenurile care depăşesc o anu­mită limită prevăzută care sunt lovite de expropriere, ci propor­­­ţiile care aparţin la anumite ca­tegorii de proprietari. Este vor­ba de proprietăţile numite „no­biliare’ (Rittergüter). Nu numai aceste din urmă sunt supuse ex­propri«»ii totale. Această’ diferenţă de concep­­ţiune pentru măsurile de expro­priere luate în cele trei grupur de state se reflectează de ase­menea şi în sistemul de indem­nizare a proprietăţilor expro­priate. Germania, Austria, Ungaria care nu consideră exproprierea decât ca un mijloc extrem în ve­derea achiziţiunii de terenuri acceptă în general pentru fixa­rea Indemnizaţiilor principiile ordinare adoptate in cazurile de expropriere pentru cauza de u­tilitate publică. In al doilea grup de ţări, unde am văzut la o altă plasare Ceho­slovacia, Polonia, România şi Lituania nu este chestiune de despăgubire proporţională la va­loarea reală a pământului ex­propriat. Excepţia este făcută rea trebuie calculată după pre­­ul mediu care prevala înainte de război sau în cursul primilor doi ani ai războiului, fără ca să se ţină nici o socoteală de mic­şorarea de valoare a diferitelor unităţi monetare. Diferite redu­ceri sunt chiar prevăzute încă, în special în Cehoslovacia. Cât priveşte ultimul grup de state, în care sunt întrunite Es­tonia şi Letonia, nu s’au votat încă legile speciale după care să se fixeze metoda de despăgu­biri a pământurilor expropriate. Noi­i unităţi In calculării bumbacului La Washington a avut loc zi­ele trecute o conferinţă inter­naţională pentru stabilirea uni­tăţilor de măsură a bumbacuri­­lor. Conferinţa a adoptat în par­te propunerile prezentate de fa­bricanţii de bumbac din Liver­pool. Modificările vor fi promul­gate imediat și vor intra în vi­goare la 1 August 1924. Acordul privitor la anumite modificări în patru categorii și conservând denumirile america­ne a fost primit în unanimitate. Şcoala elevilor meseriaşi Examenul de admitere în şcoala ele­vilor meseriaşi are loc între 15—20 August 1923, iar actele arătate mai jos, să fie înaintate arsenalului de că­tre cei interesaţi, până la data de 15 August. Actul de naştere format conform le­gii prin care să se constate că are vâr­sa între 14 şi 17 ani. Un act al primăriei în care să se a­­rate că tatăl candidatului este român Actul de vaccin, certificat al autorităţilor cornu­­inde de bună conduită şî moralitate a­nat­a Hi ?­­a Părinţilor. Certificatul de absolvire a cursului primar. tvS angajam­ent egalizat ar candida-Consimtimântul legalizat al părinți­lor sau tutorelui legal. 1 PENTRU SEZONUL DE BAI „ARGUS“ LEI 50 LUNAR Magazinajul cerealelor în pari Se percep taxe prohibitive pentru înma­­gazinarea cerealelor în gări. Printre multiplele dificultăţi ca în­tâmpină de ani de zile comerţul si exportul nostru de cereale, a interve­nit in ultimul timp una nouă, menită a leza interesele generale şi a produ­ce o adâncă perturbare în mersul normal al tranzacţiunilor şi transpor­turilor de cereale. Iată, despre ce e vorba. După război, mare parte din ma­gaziile de cereale ale gărilor fiind distruse, o societate particulară, sub auspiciile Uniune! generale a sindi­catelor agricole s’a angajat­ să con­struiască in gări un număr de ma­gazii pentru intrepozitarea cereale­lor. Aceste magazii au fost construi­te cu condiţia, că jumătate din ca­pacitatea lor să fie diate In folosinţa C. F. R., iar cealaltă, jumătate, să poată fi exploatată în mod liber de către societate. S-a întâmplat însă, că în anii pre­cedenţi, recoltele noastre fiind slabe, iar C. F. R., percepând taxe de ma­­gazinaj accesibile (15 lei de vagon pe primele 10 zile) producătorii şi co­mercianţii de cereale, de­pozitau ce­realele lor numai în silozurile (ochiurile) ce aparţineau C. F. R., societatea ce avea în exploatare ju­­mătae din capacitatea magaziilor, rămânând cu partea ei neinchi­­riată. Din aceste motive societatea a in­tervenit pe lângă direcţia C. F. R., ca să stabilească atât pentru silozurile societăţii cât şi pentru magaziile C. F R., un tarif unic, pentru ca socie­tatea să-şi poată amortiza capitalul învestit in reconstrucţia magaziilor. Cererea a fost satisfăcută, dar de aşa natură cu nouile taxe de maga­zin ar constituie o piedică serioasă în facilitarea transacţiunilor şi tran­sporturilor noastre de cereale. Din tabloul alăturat se poate ve­dea în mod lămurit saltul extraor­dinar făcut dela 1 Mai 1923, în sta­bilirea taxelor de magazinaj. UN TABLOU EDIFICATOR Tariful I (până la 1 Mai 1923) Lei 15 pe vagon de decadă. Revenia pentru o magazie de 5 va­goane lunar lei 225. Revenia pentru o magazie de 10 vagoane lunar lei 450. Revenia pentru o magazie de 5 va­goane anual lei 2700. Revenia pentru o magazie de 10 vagoane anual lei 5400. Tariful II (dela 1 Mai 1923) Lei 15 de vagon pe zi Revenia pentru o măgărie­­de 5 va­goane lunar lei 2250; anual lei 27.600. Revenia pentru o magazie de 16 vagoane lunar lei 4500; anual lei 54.000. Tariful III (conform ordinului 31.227/8761/2751) (actual) tei 30 pe zi de vagon pentru pri­mele 10 zile, tei 20 pe zi de vagon pentru res­tul timpului. Revine pentru o magazie de 5 va­goane lunar lei 3.500. Revine pentru o magaze de 5 va­goane 2 luni lei 6500. Revine pentru o magaze de 5 va­goane 3 luni lei 9500. Revine pentru o magazie de 10 va­goane lunar lei 14.000; 2 luni lei 20.000; 3 luni lei 38.000; 8 luni lei 74.000; 12 luni lei 146.000. INTERVENŢIA ASOCIAŢIEI CERE­­ALIŞTILOR Pentru a arăta gravele consecinţe ce decurg din fixarea acestui tarif prohibitiv, Asociaţia generală a co­mercianţilor şi exportatorilor de cereale a adresat d-lui director ge­neral al C. F. R. o cerere, cu urmă­­­torul cuprins: „In susţinerea reclamaţiei ce v'am făcut cu privire la chiria magaziilor de cereale, avem onoare a vă alătura intr'un tablou cdteva calcule de ta­xele noui înfiinţate in comparaţie cu cele vechi din care veti vedea că că actualul tarif este absolvit prohibitiv ajunndndu-se la sume atdt de mai de plătit, in cdt încărcătorii vor fi nevoifi să renunţe la folosinţa maga­ziilor, cec­ace de sigur că nil este nfet In scopul nici In interesul C. FerdtCj In adevăr pentru un ochi de maga­zie In capacitae de 8 vag. magazina­­glul pentru prima lună ar fi de lei 3500 (1800 lei prima decadă și edte 1000 lei cele următoare) iar In lunile următoare câte 3000 lei Dacă se are în vedere că in timpul campaniei de toamnă cerealele depuse pentru în­cărcare așteaptă In medie 2—3 luni sosirea vagoanelor rezultă că cele pag. după ce că nu din vina incar­­cătorului au avut de suferit neaj junsurile unei întârzieri atât de mari, vor trebui să mai plătească pe deasupra cu titlul de magazinaj și o penalitate de 700, 1300 sau 1900 lei de vag, după cum au avut neșan­sa să atștepte una, două sau treî tol­ni rândul la încărcare, adică pena­litatea pentru încărcători este cu attt mai mare cu cât întârzierea C. F. este mai mare! Iar pentru magaziile de ’40 vag, capacitate, taxele de mai sus se du­blează, adică 1400, 2600 late 3800 lei de fiecare vagon. Față de vechiul tarif taxele actuale sunt de 14 ori mai mari la silozu­rile de 5 vag. și de 28 ori și cele de 10 vag. Nu vedem ce a putut justifica acest salt enorm de la primul tarif la celălalt. Se zice că particularii cari au con­cesionat C. F. construirea de magazii in gorj sunt acei cari au reclamat majorarea tarifului la acest nivel sub motiv că altfel nu ar putea la rân­dul lor obține suficientă rentabili­tate, pentru magaziile ce le rămân in exploatare. Or, și sub acest raport, taxele ac­tuale sunt excesive si nejustificate căci costul construirea unei magazii de 100 vag. capacitate fiind de ma­­­ximum 3—1OO.OOO lei, urmează să se încaseze din taxele de magazinaj in ■primul an (presupunând că ar sta închiriate numai 6 luni de zile), 740.000 lei adică de două ori capita­lul investit. De altfel credem domnule director, că deasupra intereselor particulare sunt interesele generale ale bunului mers al transporturilor cari reclamă in primul rând, să se înlesnească a­­ducerea cerealelor un gări din vreme și pe timp favorabil, pentru ca acolo să aştepte vagoanele pentru incălr­­care, iar până atunci să faciliteze a­­dăpostirea si conservarea acestei a­­vutii nationale in condiţiuni favo­rabile. In rezumat domnule director, ta­riful actual fiind impracticabil, mai de­vreme sau mai târziu, va fi ne­voie a se reveni asupra lui, reducân­­du-l considerabil. Este bine înțeles ca aceasta să se facă acum tri­aruitul campaniei de transport. O taxă unică și uniformă drept magazinaj pentru toate cerealele ce trec prin magaziile gărei, ar putea împăca toate interesele. A HS POPESCU & CRETI! Întreprinderi mecanice și electo­ice Depozit de froSoars de rauri, Efect: ere­cteste fieräai© ®Eecarice și tesfonice Birou 1 entral : Str. 8e­w®c§era3 — Str. Turnureîe 28.­­Toiele­i £7/64 Depozite proprii : A­OL Cea mai buna MASINA DE SCRIS DIN LUME — sz*s*tmSr~nfi. li Hppreientant­a genpr­.ro pentru Doman.a ALEXANDRU CANU cINGIHER N.PERUCI BUCURESTI Cale?aVictoriei UZ • Passaju! Rortiin76 Telefon 30/11 târgul de mostre din lipsei 26 August — 1 Septembrie 1923 Deutsch-Rumänische-Handels-Aktlengesellschaft' Şl „Warenmarkt Aktiengesellschaft Fuer Handel und Industrie“ din Berlin, înfiinţând pentru tot timpul târgului pentru vizitatorii români un birou special în Lipsea, aceştia sunt rugaţi a se adresa pentru orice informaţiuni şi cumpărări la Sediul central din Berlin W. 8 Jaegerstrasse 13, în clădirea Deutsch-Rumänische Bank, sau la Biroul din Lipsca, Königsplatz 1, un Textilhaus Steigerwald. Clienţilor li se vor mijloci financier­ şi li se vor face avantajii de plată. . ■ «- t JL . . BBA­STRA Prima Fabrică Română de Vagoane şi Motoare S. A. Uzinele * A. R . Direcţiunea Centrală: Bucureşti, Strada Lascăr Catargiu 11 Adresa telegrafică: Vagonastra. Telef. 45198 41176 Autocamioane, Autobuze, Motoare, Strunguri de precizie. Presa cu fricţiune, cu excentric, Po­­lisoare etc. Se gfisesc in Bucuresti de vAnzare la: Industria Motoarelor Jaques Paucker E Wolff 800. Leon Ida Sz Comp. Soc. „Noël“ Com. Anglo-AmericanA Cosmos Birou technic Creditul. Ind. Românești I. Haffner & H. Harth Ing. I. Friedman­­ I. Ehi­ucD Electro-Technica Forta Motrica Si la principalele firme din ARDSAL Arad, Temisoara, Lugos, Sibiu, Orade-Mara, Brasov. 3063 Str. Veneri „ Smârdan 21 „ Sf Dumitru 3 Cal. Victoriei 67 „ 117 Str. Carol 50 Paris 25 Ba. Carol 9 Str. Regală 16-18 Str. Pitar Moșu 21 Str. Smârdan 27 Cal. Călărași 63 *­ 6 Telf. 47 25 •i ii ii i, ii 1 17 14 37 33 27 22 40 24 59 63 70 90 44 36 41 40 40 72 56 6 68 s. I. A. Soc. Inginerilor Asociaţi S. A. Bucuresil, Str. Edgar Qulnet 4 Parcelari de terenuri-Lucrari Edilitare VÂNZĂRI de LOTURI pentru CASE Partul Regina Maria (si Eiefterie) pe B-dul Independenţei, Sf. Eiefterie şi Strada Carol Davila Loturi de la 550 până la 1200 lei de m. p. Parcul Principele Carol (Bordei) aproape de Parcurile Regele Ferdinand (Bona­parte), Filipescu și Mornand. Tramvaiul pe Soc. Ferestrău până in parc. Loturi dala 450—700 lei de m. p. Parcul Mântuleasa (Str. Mântuleasa) (fost Sanatoriul Sutzu) Loturi dela 2000 lei m­p. 01MAȘINI BB pentru Industria­ Cimentului şi anume pentru fabricarea de ţigle de ciment pentru acoperiş, pietre de beton, blocuri scobite, ciment-mozaic teragzo-granitoid şi plăci pentru trotuare pentru industria de mână şi forţă motrică. Forme pentru ţevi de beton, inele pentru Spărgătoare de pietre, lucrări de valţuri, maşini, pentru fabricarea de ardesie de ambest­­iment „Eternit“. MAŞINI de CONSTRUCŢIUNE yyV9­­W BKVK­A şi RADIATOARE S. A. BRAŞOV, Strada înfundată 12

Next