Argus, august 1923 (Anul 14, nr. 3081-3107)
1923-08-01 / nr. 3081
t JURNALUL CONSILIULUI MINIŞTRILOR BELA 13 IUNIE Art. 1. — Se stabileşte în interesul hranei polulaţiunei şi al desvoltărei culturei grâului un preţ maximal de 45.600 lei pentru vagonul de grâu de 10.000 kgr, locomoara sau gara cea mai apropiată de producător. Acest preţ se înţelege pentru grâul de 75 kgr. greutatea hectolitrică și 5 la sută cornuri străine. Art. 2.— Prima de 5000 lei la, vagonul de grâu acordat producătorilor prin art 7 din Jurnalul Consiliului de Miniștri No. 1826 din 8 Iulie 1922 se desființează pentru fiecare localitate pe data intrărei în vigoare a noului regim al grâului, secarei şi derivatelor, instituit pe baza prezentului Jurnal. Revendicarea suplelor datorite de stat pe baza acordărei primei de 5000 lei la vagonul de grâu măcinat şi pus în consumaţiune internă va putea face către Ministerul Industrie şi Comerţ cel mai târziu până la 15 August 1923, înaintându- se până la acea dată toate actele de constatare complecte, conform normelor stabilite. Orice cerere posterioară acestei date nu va fi luată în consideraţiune. Art. 3. — Grâul, secara şi derivatele lor afară de tărâţe rămân prohibite la export, Ministerul de Industrie şi Comerţ va declara însă libere la export aceste produse din recolta anului 1924, dacă suprafaţa de grâu şi secară însămânţată pentru acea recoltă va trece de 2 milioane ha. Art. 4. — Circulaţia grâului, secărei şi derivatelor, afară de a fănpei negre, este liberă în interiorul ţărei aceste produse puţindu-se transporta fără nici o altă autorizaţie şi fără alte taxe către Comună sau Judeţ, in afară de cele stabilite prin legi speciale. - Art. 5. — Ministerul de Industrie şi Comerţ este autorizat ca să aducă la îndeplinire dispoziţiile de mai sus, relativ la comerţul de grâu, se fără şi derivate şi să reglementeze fabricaţiunea şi preţurile făinei şi a pâinei din grâu şi secară. Art. 6. — Abaterile dela dispoziţiunile din prezentul Jurnal, precum şi dela cele ce se vor stabili de către Ministerul de Industre şi Comerţ, autorizat la aceasta de Consiliul de Miniştri prin prezentul Jurnal, sunt posibile, conform al. ultim al art. 4 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite de sancţiunile prevăzute la art. 8 din această lege. Art 7. — Aplicarea noului regim al grâului, secarei şi derivatelor lor se va face de către Ministerul de Industrie şi Comerţ prin Oficiul de Control de pe lângă acel Minister, înfiinţat prin Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 2401 din 1922, Oficiu ce poate fi revizuit de ministerul de Industrie şi Comerţ. Art. 8. — Dispoziţiunile din prezentul Jurnal intră în vigoare pe ziua de 15 Iunie a. c. pentru oraşul Bucureşti şi cel mult până la 1 August 1923 pentru restul ţarei, conform deciziune! Ministerului de Industrie şi Comerţ. JURNALUL CONSILIULUI DE MINIŞTRI DELA 19 IUNIE 1923 Art. 1. — Calificăm grâul, secara şi derivatele lor ca obiecte de strictă necesitate pentru hrana populaţiunei. Art. 2. — Reglementăm desfacerea şi preţurile acestor produse astfel cum s-a stabilit de Domnul Ministru al Industriei şi Comerţului prin Decizia sa No. 25601 din 18 Iunie 1923, care face parte integrantă din prezentul Jurnal şi care se ratifică de noi. Art. 3. — Abaterile de la dispoziţiile cuprinse în acea Decizie, cad în prevederile legei pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite şi sunt pasibile de sancţiunile prevăzute la art. 7 din această lege. Art. 4. — Domnul Ministru al Industriei şi Comerţului, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului Jurnal.Art. 1. — Se fixează în interesul hranei populaţiunei şi al intensificărei culturei grâului, un preţ maximal de 45.000 lei vaguiraul de 10.000 kgr. grâu loco gara producător, sau moara ceamai apropiată. Acest preţ se înţelege pentru grâul de 75 kgr. greutate hi. şi 5% corpuri străine. Secara până la 5% nu se socoteşte ca corp străin, plusul peste acest procent se va socoti conform uzului g corpi secară drept 1 corp străin. Se va adăuga sau scădea câte 1% la preţul de bază de 45.000 leivagonul, adicâ câte 450 lei lavagon pentru fiecare kgr, în plus sau în minus la greutate şi alta decât 75 kgr, precum şi pentru fiecare procent în corpuri străine care va fi în plus sau în minus « peste procentul de 5% admis ca bază. : 1 Art. 2. — Prima de 5000 lei lavagonul de grâu, acordată producătorilor prin art. 7 din jurnalul consiliului de miniştri No. 1826 din 8 Iulie 1922, se desființează pentru fiecare localitate pe flata intrărei în vigoare a noului regim al grâului, secarei și derivatelor, instituit pe baza jurnalului consiliului de miniştri No. 1224 din 13 iunie a. c. Revendicarea sumelor datoritede stat pe baza acordărei primei de 5000 lei la vagonul de grâu măcinat şi pus în consumaţiunea internă, se va putea face că-tre ministerul industriei şi comerţului cel mai târziu până la data de 15 August 1923, înaintându-se până la acea dată toate actele de constatare complecte, conform normelor stabilite. - Orice cerere posterioară acestei date nu va mai fi luată înconsideraţiune. Art. 3. — Grâul, secara şi derivatele lor, afară de tărâţe, rămân prohibite la export. Declarăm însă libere la export aceste produse din recolta anului 1924, flacă, suprafaţa de grâu şi secară însămânţată pentru acea recoltă ! Va trece de 2.000.000 ha. "Art. 4. — Circulaţia grâului şi secarei este liberă în interiorull ţărei, aceste produse putându-se transporta fără nici o autorizaţie şi fără alte taxe către comuleiă sau judeţ, în afară de celei stabilite prin legi speciale. V "Art. 5. — Abaterile de la preţul I maximal fixat, atât din partea Vânzătorului cât şi din partea cumpărătorului, cum şi acapa-j rările şi refuzul de vânzare, sunt pasibile de sancţiunile respective, prevăzute în legea pentru înfrânarea şi reprimarea specu-| lei ilicite. REGIMUL FAUNEI Art. 6. — Se stabileşte dela data intrării în vigoare a prezentei deciziuni şi pentru întreaga ţară, un tip minimal de făină neagră, ce se va fixa de către ministerul de industrie şi comerţ, Oficiul de control al grâului, făinei şi pâinei, dintr-un grâu mijlociu din noua recoltă, însă măcinat fără corpuri străine, bine curăţat şi care să reprezinte un procent de extracţiune de 40% din grâu. Până la noua recoltă, tipul minimal rămâne cel actual în vigoare pen-. £ fie control, tip care se găseşte la primăriile comunelor urbane. Art. 7. — Este oprită cu desăvârşire fabricaţia şi punerea în vânzare a unei calităţi de făină inferioară calităţii făinei tip. Art. 8. — Morarii, făinarii, brutarii sau orice deţinător de grâu care macină la morile sistematice calificate astfel la Oficiul de control al grâului, făinei şi pâînei, sunt obligaţi a pune în consumaţie o cantitate de făină neagră, superioară sau cel mult egală cu făina tip în proporţie cu cel puţin 40% din cantitatea de grâu măcinată. Restul făinei e liberă atât ca procent de extracţiune cât şi ca sorturi de făină. Art. 9. — Se fixează pentru întreaga ţară, ca preţ al făinei ne-gre stabilită prin art. 6 preţul de 5 lei kgr. loco moară. Consilile comunale sau comisiunile Interimare pot fixa în conformitate cu art. 2 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, preţuri maximale la una sau mai multe din restul calităţilor superioare de făină. Art. 10. — In comunele urbane cota de făină neagră de 40% din cantitatea grâului măcinat, se declară imobilizată în mâinile primăriei respective. Făina neagră se va distribui brutarilor cu bonuri eliberate de către primărie din carnete cu asus, bonuri din care un duplicat se va da brutarului și un imiplicat destinatarului făinei cu act justificativ pentru predarea cotei din făina neagră. Făina neagră nu este liberă la transport decât cu autorizarea primăriilor din comuna unde se găseşte moara sistematică. Celelalte sorturi de făină sunt libere în circulaţia internă fără nici o autorizaţie specială. Art. 11. — In afară de registrele lor comerciale, morarii, făînarii şi orice deţinători de grâu care macină la mori sistematice sunt obligaţi a ţine la zi: 1. Un borderou zilnic de intrările de grâu cu arătarea filelor şi posturilor din registrele comerciale unde s’au trecut aceste cumpărături. 2.Un borderou zilnic de Vânzările de făină neagră cu indicaţia bonului sau a autorizaţiei de vânzare a primăriei urbane respective şi cu soldurile la zi din magazii. . Art. 12. — Morile sistematice care macină grâul altor deţinători, sunt obligate a ţine în afară de registrele de mai sus care sunt obligatorii pentru partidele de grâu proprietatea lor şi un registru borderou zilnic de numele deţinătorilor de grâu care macină cu indicaţia filelor din registrele comerciale unde este trecut angajamentul de măciniş, precum şi a cantităţilor de grâu zilnic măcinate. Art. 13. — Fiecare morar, făînar, brutar sau orice deţinător de grâu care macină la morile sistematice este obligat a avea I o mostră de făină neagră tip I certificată de primăria respectivă. Art. 14. —» In comunele urbane, morile sistematice sunt obligate a anunţa încetarea funcţio I nării lor în scris, cu cinci zil« I înainte, primăriei respective a I ratând şi cauzele. I In caz de accidente neprevă I zute, se va anunţa imediat pri I măria respectivii care printr’gi organ technic va constata întru cât încetarea de funcţionare a morii a fost justificată, încheindu-se un proces-verbal de constatare. Proprietarii morilor din comunele urbane cari au oprit funcţionarea morilor lor în chip nejustificat sau au refuzat măcinatul pe preţul fixat de ministerul de industrie ori nu au anunţat oprirea morei la timp potrivit dispoziţiunilor de mai sus sunt pasibili de sancţiunile prevăzute la art. 7 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite. Art. 15. — Stocurile de făină de orice calitate mai mare de 30 vagoane şi cari se găsesc depozitate în afară de magaziile morilor, trebuesc aduse la cunoştinţa ministerului de industrie şi comerţ (O. F. P.) de către proprietarii lor. Art. 16. — Orice abateri de la dispoziţiile de mai sus, sunt pasibile de sancţiunile art. 7 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, potrivit al. ultim al art. 4 din această lege. REGIMUL PÂINEI dela preArt. 17. — Cu începere data intrării în vigoare a zentei deciziuni, este oprit în întreaga ţară fabricarea şi punerea în vânzare a unei pâini de calitate inferioară celei fabricate din făină neagră tip. Fabricarea altor sorturi de pâine de calitate superioară este liberă. Art. 18. — Se fixează pentru întreaga ţară un preţ unitar de lei 5 kgr. pentru pâinea neagră fabricată din făina din cota de 40% extracţie stabilită la art. VI pentru oraşele unde sunt morţi de 5,50 lei kgr. pentru oraşele unde nu sunt mori. Preţul celorlalte sorturi de pâine sunt libere în comerţul intern. Consiliile comunale sau comisiile interimare pot fixa în conformitate cu art. 2 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite, preţuri maximale la una sau la mai multe din restul calităţilor superioare de pâine. Art. 19. — Brutarii sunt datori a ţine la zi registrul de fabricaţie prevăzut la al. b) al art. 14 din decizia ministerială No 47.703 din 1932, cuprinzând data denumirea morei sau depozitul de unde a primit făina, numărul bonului primăriei comunei, cu care a primit făina neagră, cantitatea de făină neagră primită negr., cantitatea fabricată, cantatea rămasă în depozit, numărul de pâini fabricate precum şi observaţiile şi viza de control agenţilor însărcinaţi cu aceasta. 20. Brutarii sunt obligaţi a avea şi ţine în evidenţă o mostră de făină neagră şi o pâine din această făină, ambele corespunzătoare făinei tip şi certificarea ca atare de organele în drept ale primăriei respective. Art. 21. — Brutari sunt obligaţi a transforma in pâine întreaga făină neagră primită prin primăriile respective. Art. 22. — Brutarii sunt obligaţi a aduce la cunoştinţă primăriei respective orice încetare sau micşorare, a fabricaţiunei pâinei cu cel puţin trei zile înainte, arătându-se şi cauza. Art. 23. — Brutarii şi vânzătorii de pâine cari vor contraveni dispoziţiunilor din prezenta deciziune, fie vânzând pâinea peste toleranţele de greutate admise prin ordonanţele primăriilor respective, fie deţinând sau punând în fabricaţie făina neagră inferioară făinei tip, fie revânzând făina neagră, fie încetând sau micşorând în mod nejustificat fabricaţiunei pâine, sunt pasibili de sancţiunile prevăzute în art. 7 din legea pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite. DISPOZIŢII GENERALE ŞI TRANZITORII Art. 24. — Este cu desăvârşire oprită vânzarea şi întrebuinţa- rea grâului, fainei şi pâinei de orice fel pentru alimentarea vitelor de muncă şi cailor. Art. 25. — Oficiul de control al grâului, făinei şi pâinei va fi I singurul organ însărcinat a da | toate directivele şi a lua toate măsurile necesare pentru ca dispoziţiunile cuprinse în prezenta | decizie să se aplice în mod e- ]fectiv. Art. 26. — Prezenta deciziune] intră In vigoare în ziua de 19 Iunie a. c. pentru oraşul Bucureşti şi pentru restul ţării până după hotărârile oficiului de con- trol al grâului, făinei şi pâinei, însă cel mai târziu până la 1 August a. c. Dat în cabinetul nostru astăzi 18 Iunie 1923. Decizia ministeriala asupra noului regim REGIMUL ORLULUI ........................................, int Regim al Grâului, Fiicei și Pâinii ST© «*-»-«& «ES* Textul jurnalelor consiliului de ministri prin cari se stabilește noul regim, care intra în vigoare pe ziua de 1 Aprilie 1923 Refomls agrare ie Europe centrală Toate statele Europei centrale auprocedat la reforma agrară prin exproprieri mai mult sau mai puţin importante. Este de un mare interes de a se vedea cum au procedat diferite state la rezolvirea problemei agrare şi în ce mod s’au făcut exproprierile latifundiilor în profitul micilor fermieri, ţăranilor sau foştilor combatanţi din războiu. In privinţa aceasta se pot distinge trei grupuri de ţâri: Primul grup cuprinde Germania, Austria şi Ungaria Aceste trei ţări nu au avut în vedere un tip special de proprietate fonciată de expropriat. Ele caută numai să favorizeze, pentru motive sociale, desvoltarea proprietăţii ţărăneşti. In al doilea grup de state pot intra Cehoslovacia, Polonia, România şi Lituania. Aceste state s’au pus, în cea ce priveşte exproprierea pe un punct de vedere absolut deosebit de cel care a călăuzit primul grup de state. Acest al doilea grup de state a respins din princiu idea marii proprietăţi fonciare. Reforma nouă agrară introdusă acolo tinde să suprime cu desăvârşire acest fel de proprietate. Statele baltice, Estonia şi Letonia se plasează pe un punct de vedere al celor două grupe de state precedente. Aci nu sunt terenurile care depăşesc o anumită limită prevăzută care sunt lovite de expropriere, ci proporţiile care aparţin la anumite categorii de proprietari. Este vorba de proprietăţile numite „nobiliare’ (Rittergüter). Nu numai aceste din urmă sunt supuse expropri«»ii totale. Această’ diferenţă de concepţiune pentru măsurile de expropriere luate în cele trei grupur de state se reflectează de asemenea şi în sistemul de indemnizare a proprietăţilor expropriate. Germania, Austria, Ungaria care nu consideră exproprierea decât ca un mijloc extrem în vederea achiziţiunii de terenuri acceptă în general pentru fixarea Indemnizaţiilor principiile ordinare adoptate in cazurile de expropriere pentru cauza de utilitate publică. In al doilea grup de ţări, unde am văzut la o altă plasare Cehoslovacia, Polonia, România şi Lituania nu este chestiune de despăgubire proporţională la valoarea reală a pământului expropriat. Excepţia este făcută rea trebuie calculată după preul mediu care prevala înainte de război sau în cursul primilor doi ani ai războiului, fără ca să se ţină nici o socoteală de micşorarea de valoare a diferitelor unităţi monetare. Diferite reduceri sunt chiar prevăzute încă, în special în Cehoslovacia. Cât priveşte ultimul grup de state, în care sunt întrunite Estonia şi Letonia, nu s’au votat încă legile speciale după care să se fixeze metoda de despăgubiri a pământurilor expropriate. Noii unităţi In calculării bumbacului La Washington a avut loc ziele trecute o conferinţă internaţională pentru stabilirea unităţilor de măsură a bumbacurilor. Conferinţa a adoptat în parte propunerile prezentate de fabricanţii de bumbac din Liverpool. Modificările vor fi promulgate imediat și vor intra în vigoare la 1 August 1924. Acordul privitor la anumite modificări în patru categorii și conservând denumirile americane a fost primit în unanimitate. Şcoala elevilor meseriaşi Examenul de admitere în şcoala elevilor meseriaşi are loc între 15—20 August 1923, iar actele arătate mai jos, să fie înaintate arsenalului de către cei interesaţi, până la data de 15 August. Actul de naştere format conform legii prin care să se constate că are vârsa între 14 şi 17 ani. Un act al primăriei în care să se arate că tatăl candidatului este român Actul de vaccin, certificat al autorităţilor cornuinde de bună conduită şî moralitate anata Hi ?a Părinţilor. Certificatul de absolvire a cursului primar. tvS angajament egalizat ar candida-Consimtimântul legalizat al părinților sau tutorelui legal. 1 PENTRU SEZONUL DE BAI „ARGUS“ LEI 50 LUNAR Magazinajul cerealelor în pari Se percep taxe prohibitive pentru înmagazinarea cerealelor în gări. Printre multiplele dificultăţi ca întâmpină de ani de zile comerţul si exportul nostru de cereale, a intervenit in ultimul timp una nouă, menită a leza interesele generale şi a produce o adâncă perturbare în mersul normal al tranzacţiunilor şi transporturilor de cereale. Iată, despre ce e vorba. După război, mare parte din magaziile de cereale ale gărilor fiind distruse, o societate particulară, sub auspiciile Uniune! generale a sindicatelor agricole s’a angajat să construiască in gări un număr de magazii pentru intrepozitarea cerealelor. Aceste magazii au fost construite cu condiţia, că jumătate din capacitatea lor să fie diate In folosinţa C. F. R., iar cealaltă, jumătate, să poată fi exploatată în mod liber de către societate. S-a întâmplat însă, că în anii precedenţi, recoltele noastre fiind slabe, iar C. F. R., percepând taxe de magazinaj accesibile (15 lei de vagon pe primele 10 zile) producătorii şi comercianţii de cereale, depozitau cerealele lor numai în silozurile (ochiurile) ce aparţineau C. F. R., societatea ce avea în exploatare jumătae din capacitatea magaziilor, rămânând cu partea ei neinchiriată. Din aceste motive societatea a intervenit pe lângă direcţia C. F. R., ca să stabilească atât pentru silozurile societăţii cât şi pentru magaziile C. F R., un tarif unic, pentru ca societatea să-şi poată amortiza capitalul învestit in reconstrucţia magaziilor. Cererea a fost satisfăcută, dar de aşa natură cu nouile taxe de magazin ar constituie o piedică serioasă în facilitarea transacţiunilor şi transporturilor noastre de cereale. Din tabloul alăturat se poate vedea în mod lămurit saltul extraordinar făcut dela 1 Mai 1923, în stabilirea taxelor de magazinaj. UN TABLOU EDIFICATOR Tariful I (până la 1 Mai 1923) Lei 15 pe vagon de decadă. Revenia pentru o magazie de 5 vagoane lunar lei 225. Revenia pentru o magazie de 10 vagoane lunar lei 450. Revenia pentru o magazie de 5 vagoane anual lei 2700. Revenia pentru o magazie de 10 vagoane anual lei 5400. Tariful II (dela 1 Mai 1923) Lei 15 de vagon pe zi Revenia pentru o măgăriede 5 vagoane lunar lei 2250; anual lei 27.600. Revenia pentru o magazie de 16 vagoane lunar lei 4500; anual lei 54.000. Tariful III (conform ordinului 31.227/8761/2751) (actual) tei 30 pe zi de vagon pentru primele 10 zile, tei 20 pe zi de vagon pentru restul timpului. Revine pentru o magazie de 5 vagoane lunar lei 3.500. Revine pentru o magaze de 5 vagoane 2 luni lei 6500. Revine pentru o magaze de 5 vagoane 3 luni lei 9500. Revine pentru o magazie de 10 vagoane lunar lei 14.000; 2 luni lei 20.000; 3 luni lei 38.000; 8 luni lei 74.000; 12 luni lei 146.000. INTERVENŢIA ASOCIAŢIEI CEREALIŞTILOR Pentru a arăta gravele consecinţe ce decurg din fixarea acestui tarif prohibitiv, Asociaţia generală a comercianţilor şi exportatorilor de cereale a adresat d-lui director general al C. F. R. o cerere, cu următorul cuprins: „In susţinerea reclamaţiei ce v'am făcut cu privire la chiria magaziilor de cereale, avem onoare a vă alătura intr'un tablou cdteva calcule de taxele noui înfiinţate in comparaţie cu cele vechi din care veti vedea că că actualul tarif este absolvit prohibitiv ajunndndu-se la sume atdt de mai de plătit, in cdt încărcătorii vor fi nevoifi să renunţe la folosinţa magaziilor, cecace de sigur că nil este nfet In scopul nici In interesul C. FerdtCj In adevăr pentru un ochi de magazie In capacitae de 8 vag. magazinaglul pentru prima lună ar fi de lei 3500 (1800 lei prima decadă și edte 1000 lei cele următoare) iar In lunile următoare câte 3000 lei Dacă se are în vedere că in timpul campaniei de toamnă cerealele depuse pentru încărcare așteaptă In medie 2—3 luni sosirea vagoanelor rezultă că cele pag. după ce că nu din vina incarcătorului au avut de suferit neaj junsurile unei întârzieri atât de mari, vor trebui să mai plătească pe deasupra cu titlul de magazinaj și o penalitate de 700, 1300 sau 1900 lei de vag, după cum au avut neșansa să atștepte una, două sau treî tolni rândul la încărcare, adică penalitatea pentru încărcători este cu attt mai mare cu cât întârzierea C. F. este mai mare! Iar pentru magaziile de ’40 vag, capacitate, taxele de mai sus se dublează, adică 1400, 2600 late 3800 lei de fiecare vagon. Față de vechiul tarif taxele actuale sunt de 14 ori mai mari la silozurile de 5 vag. și de 28 ori și cele de 10 vag. Nu vedem ce a putut justifica acest salt enorm de la primul tarif la celălalt. Se zice că particularii cari au concesionat C. F. construirea de magazii in gorj sunt acei cari au reclamat majorarea tarifului la acest nivel sub motiv că altfel nu ar putea la rândul lor obține suficientă rentabilitate, pentru magaziile ce le rămân in exploatare. Or, și sub acest raport, taxele actuale sunt excesive si nejustificate căci costul construirea unei magazii de 100 vag. capacitate fiind de maximum 3—1OO.OOO lei, urmează să se încaseze din taxele de magazinaj in ■primul an (presupunând că ar sta închiriate numai 6 luni de zile), 740.000 lei adică de două ori capitalul investit. De altfel credem domnule director, că deasupra intereselor particulare sunt interesele generale ale bunului mers al transporturilor cari reclamă in primul rând, să se înlesnească aducerea cerealelor un gări din vreme și pe timp favorabil, pentru ca acolo să aştepte vagoanele pentru incălrcare, iar până atunci să faciliteze adăpostirea si conservarea acestei avutii nationale in condiţiuni favorabile. In rezumat domnule director, tariful actual fiind impracticabil, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoie a se reveni asupra lui, reducându-l considerabil. Este bine înțeles ca aceasta să se facă acum triaruitul campaniei de transport. O taxă unică și uniformă drept magazinaj pentru toate cerealele ce trec prin magaziile gărei, ar putea împăca toate interesele. A HS POPESCU & CRETI! Întreprinderi mecanice și electoice Depozit de froSoars de rauri, Efect: erecteste fieräai© ®Eecarice și tesfonice Birou 1 entral : Str. 8ew®c§era3 — Str. Turnureîe 28.Toielei £7/64 Depozite proprii : AOL Cea mai buna MASINA DE SCRIS DIN LUME — sz*s*tmSr~nfi. li Hppreientanta genpr.ro pentru Doman.a ALEXANDRU CANU cINGIHER N.PERUCI BUCURESTI Cale?aVictoriei UZ • Passaju! Rortiin76 Telefon 30/11 târgul de mostre din lipsei 26 August — 1 Septembrie 1923 Deutsch-Rumänische-Handels-Aktlengesellschaft' Şl „Warenmarkt Aktiengesellschaft Fuer Handel und Industrie“ din Berlin, înfiinţând pentru tot timpul târgului pentru vizitatorii români un birou special în Lipsea, aceştia sunt rugaţi a se adresa pentru orice informaţiuni şi cumpărări la Sediul central din Berlin W. 8 Jaegerstrasse 13, în clădirea Deutsch-Rumänische Bank, sau la Biroul din Lipsca, Königsplatz 1, un Textilhaus Steigerwald. Clienţilor li se vor mijloci financier şi li se vor face avantajii de plată. . ■ «- t JL . . BBASTRA Prima Fabrică Română de Vagoane şi Motoare S. A. Uzinele * A. R . Direcţiunea Centrală: Bucureşti, Strada Lascăr Catargiu 11 Adresa telegrafică: Vagonastra. Telef. 45198 41176 Autocamioane, Autobuze, Motoare, Strunguri de precizie. Presa cu fricţiune, cu excentric, Polisoare etc. Se gfisesc in Bucuresti de vAnzare la: Industria Motoarelor Jaques Paucker E Wolff 800. Leon Ida Sz Comp. Soc. „Noël“ Com. Anglo-AmericanA Cosmos Birou technic Creditul. Ind. Românești I. Haffner & H. Harth Ing. I. Friedman I. EhiucD Electro-Technica Forta Motrica Si la principalele firme din ARDSAL Arad, Temisoara, Lugos, Sibiu, Orade-Mara, Brasov. 3063 Str. Veneri „ Smârdan 21 „ Sf Dumitru 3 Cal. Victoriei 67 „ 117 Str. Carol 50 Paris 25 Ba. Carol 9 Str. Regală 16-18 Str. Pitar Moșu 21 Str. Smârdan 27 Cal. Călărași 63 * 6 Telf. 47 25 •i ii ii i, ii 1 17 14 37 33 27 22 40 24 59 63 70 90 44 36 41 40 40 72 56 6 68 s. I. A. Soc. Inginerilor Asociaţi S. A. Bucuresil, Str. Edgar Qulnet 4 Parcelari de terenuri-Lucrari Edilitare VÂNZĂRI de LOTURI pentru CASE Partul Regina Maria (si Eiefterie) pe B-dul Independenţei, Sf. Eiefterie şi Strada Carol Davila Loturi de la 550 până la 1200 lei de m. p. Parcul Principele Carol (Bordei) aproape de Parcurile Regele Ferdinand (Bonaparte), Filipescu și Mornand. Tramvaiul pe Soc. Ferestrău până in parc. Loturi dala 450—700 lei de m. p. Parcul Mântuleasa (Str. Mântuleasa) (fost Sanatoriul Sutzu) Loturi dela 2000 lei mp. 01MAȘINI BB pentru Industria Cimentului şi anume pentru fabricarea de ţigle de ciment pentru acoperiş, pietre de beton, blocuri scobite, ciment-mozaic teragzo-granitoid şi plăci pentru trotuare pentru industria de mână şi forţă motrică. Forme pentru ţevi de beton, inele pentru Spărgătoare de pietre, lucrări de valţuri, maşini, pentru fabricarea de ardesie de ambestiment „Eternit“. MAŞINI de CONSTRUCŢIUNE yyV9W BKVKA şi RADIATOARE S. A. BRAŞOV, Strada înfundată 12