Argus, aprilie 1924 (Anul 15, nr. 3284-3306)
1924-04-02 / nr. 3284. szám
4 p Anul XV No. 32846 PAGINI ABONAMENTE: In TARA Un an 650 lei 6 luni 850 , I luni 180 . IN STRE1NÄTATB Un an 1200 lei 6 lnnl 700 „ 3 hint «00 2 lei In țară. 4 lei în străinătate BIROURILE: BUCURESTI, Str. Sărindar 14 T E L EFON! ORGAN ZILNIC al COMERTULUI A Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin I INDUSTRIO si FIN ANTEI Director: Grigore Gafencu Miercuri 2 Aprilie 1924 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivi a Societă(ei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder și S. Berger Sir. Bojenio Canda dot» brageorcertob 9. TeMoa fl/84 vs&r —rytaaaaBi 23169 Criza economică ex»Am protestat cu energie împotriva ultimelor excese ale mişcării studenţeşti. Suntem fericiţi că Întreaga presă — oficioasă, de opoziţie şi independentă — a luat aceiaşi atitudine hotărâtă. In zilele acestea când ţara luptă pentru a-şi întregi puterile şi a-şi întări hotarul de pe Nistru, orice mişcare anarhică trebue oprită şi înfierată. Nu e dinjuins însă să îngrădim răul cu sfaturi bune şi cordoane da jandarmi. Răul trebue stârpit din rădăcini. Pentru aceasta se cuvine să ne ■ferim deziluzii deşerte. In ciuda unui optimism înşelător ce se sprijină pe statistici şi pe declaraţii, ţara noastră se abate, de la război încoace în trio cumplită orisă economică. Viaţa devine de fie pe zi, mai grea, şi rând pe rând, toate clasele sociale, cad victimă împrejurărilor feroce ale vremii de azi. Dacă ne silim, fără patimă şi fără părtinire, să pătrundem canfcete ascunse ale tulburărilor noastre sociale, — mişcarea studenţilor, mişcarea funcţionarilor, aşa zisul «fascism» — ne dăm seama că printre răzvrătiţii vieţii noastre publice se află nenumăraţi oameni cumsecade, pe care o situaţie economică disperată îi împinge spre manifestări zgomotoase,studenţii noştri, doritori de a urma cursurile Universităţii, trebue să-şi cucerească prin jertfe neînchipuite pâinea lor de toate zilele. Funcţionarii nu pot trăi cu lefurile lor de mizerie şi magistraţii sunt împinşi spre corupţie Militarii suferă de aceleaşi neajunsuri; cei răi îşi dau seama de lipsurile lor personale şi se despăgubesc exploatând averea Statului, cei buni îşi dau seama de lipsurile armatei şi se revoltă. Toţi — aproape oţi, — sunt nemulţumiţi. Cei mai mulţi conspiră. Jalnicele efecte ale crizei economice se întind mai departe, atingând rând pe rând proprietarii, comercianţii şi industriaşii. Dar uriaşa problemă nu poate fi dezlegată cu bâta în mână. Dacă dorim să găsim o poartă de scăpare pentru viaţa noastră de stat, atât de greu ameninţată, trebuie înainte de toate să ţinem în frâu suferinţele şi revoltele sociale. Numai în linişte şi reculeg respectând aşezămintele şi ţarei, vom putea îndrepta de cari suferim. Sărăcia voastră periculoasă nu este de natură organică: schimbarea politicei economice, desvoltarea solidarităţii cetăţeneşti, trezirea energiilor creatoare şi mai ales reorganizarea puterilor de producţie şi intensificarea muncii ne-ar putea salvă înt’un timp relativ scurt. Sbuciumările imbecile ne sunt însă fatale. Să privim deci lucrurile aşa cun sunt. Criza care clocoteşte în adâncimi caută anumite derivative pentru a izbucni. Mişcarea studenţească e un astfel de derivativ. Suferinţele neînfrânate ale oamenilor de treabă exaltă entuziasmele copiilor şi înarmează braţul nebunilor. Datoria noastră este însă să readucem necontenit toate minţile spre problema centrală: criza economică în care ne abatem, şi în faţa căreia toţi răzvrătiţii, studenţi, funcţionari, magistraţi şi militarii simt nevoiţi ca să se oprească pentru a cugeta. GRIGORE GAFENCU Situaţia poliţiei -pro- INTERNA "întrunirea publică, ţinută de partidul naţional în sala Dacia, constitie, desigur, un eveniment politic, atât prin numărul mare cl cetăţenilor participanţi, cât şi prin declaraţiile, osebit de importante, ale tocătorilor, între cari, acele ale d-lui Adiu Maniu, se cuvine maides a fi relevate. Şeful partidului naţional vrea statornicirea justiţiei sociale prin întronarea legalităţei în viaţa noastră de stat. El crede că partidul tău «e cel mai puternic din opoziţie», — dovadă ultimele alegeri parţiale, — dar, primeşte, totuşi, cu sinceritate ţi voe bună apelul la tinire, făcut de d. larga, la care apel va da, cât de curând, răspunsul şi nu ne-am bucura, din inimă, dacă d. lorga l-ar primi cu înţelegerea cu Care am primit ţi noi cuvântul d-sale». Că partidul naţional ieste cd mai puternic din opoziţie, se poate. Că a avut frumoase succese electorale, aceasta este evident. Dar atăta nil ajunge. Ca să cârmuiască cu folos o ţară, — Cî noi asta dorim partidului naţional — un partid politic nu trebue să fie numai *cel mai puternic din opoziţie, ci puternic, fără altă comparaţie şi fără alt calificativ. Şi Un partid este puternic prin strălucirea ţi autoritatea statului tău major, prin solida lui organizare, prin metodele ţi principiile lui conducătoare, prin prestigiul său asupra maselor,cari trebue să vadă în el, ca nestrămutată convingere, pe reprezentantul intereselor şi aspiraţiilor lor. Popularitatea trecătoare şi adesea înşelătoare este pentru adevăratul bărbat de stat un admirabil instrument, dar nu, niciodată în scop. Partidul care va fi chemat să guverneze mâine România, fie că va fi cel naţional, ori unul nou plămădit în înţelegere Ctt d. Iorga, va trebui să îndeplinească aceste condiţii dacă năzueşte la o rodnică cârmuire pentru ţară. T. P. Heire Mu (index noien) ile mm iraiorii -- Indexul ziarului „Argus“ pe luna Martie 1924 - Parlamentul francez a votat zilele acestea o lege în care s o zice: «Oricine lucrând Individual satt in coaliţie, va fi exercitat astpra târgidui o acţiune tn scopul de a-fi procura fin câştig ce n'ar, fetida din focul firesc al Cererei ţi al ofertei; acei cari direct tail prin persoane interpuse, vor, fi operat satt incercat să opereze, menţinut sad încercat să menţină, Wearea sau scăderea artificială a preţului alimentelor, mărfurilor satt a efectelor publice ţi particulare, vor fi pedepsiţi cu închisoare de nottă liuni până la doi ani şi CU 0 amendă de tOOO până la 100.000 franci. Se va putea pronunţa ţi interdicţie impotriva vinovaţilor pe timp de doi până a cinci ani». Iată, precum se vede, o agravare a legei asupra speculei ilicite. Intrio epocă când variaţiunile schimbului prezintă un fundament atât de fragil pentru tranzacţiunile între diferitele ţări, severitatea legiuitorului francez faţă de comerciantul care importă mărfuri din străinătate şi e expus să piardă la dânsa 50 la sută din pricina variaţiunilor valutare ce se ivesc în câteva zile, va părea excesivă. Chiar şi presa franceză a fost de această părere. Insă cu totul altfel se prezintă excesele speculei asupra produselor indigene, în prima linie asupra alimentelor ce sunt la ordinea zilei paste tot locul și au luat la noi, în România, un aspect cu totul respingător. De ce a’a urcat de pildă carnea de vacă la 86 lei Kilogramul în loc de 26 și 28 cât costa acum o lună? S’a rărit oare stoicul nostru de vie? N'am văzut vreo autoritate să intervină împotriva scumpirei unui aliment popular care tinde să devină accesibil numai claselor avute. La zarzavat situaţia e încă mai ciudată. O iarbă simplă, păpădia populară, a ajuns 40 lei kilogramul — vânzarea cu grămada s’a desfiinţat — şi pentru lintea de calitatea cea mai proastă şi microcospică ce există, se cere 50 lei kilogramul. Pretenţiile vânzătorilor devin din zi în zi mai neruşinate şi lăcomia lor nu mai cunoaşte vreun frâu. Suntem acum pe cale să întrecem la numeroase articole paritatea mondială. Dolarul la 190 lei, însemnează o depreciere a leului de 88 ori, şi indexul nostru pe Martie 1924, înregistrează o scumpire de 87.73. Paralelismul este perfect în aşa fel că un nou spor eventual al indexului, leul rămânând pe loc, ne-ar deschide perspectiva unei exploataţiuni atât de feroce a consumului încât ne-ar apropia de tulburări sociale. Mălaiul la 10 lei, laptele intre 10 şi 12 lei, scumperea în ultimele săptămâni a apucat-o pe căi anormale şi îngrijitoare pentru pacea internă. Ce face autoritatea! Tabloul de mai jos oglindeşte în mod insuficient scumpirea intervenită în cursul lunei Martie. Am adoptat de pildă pentru carne preţul fie 80 lei kilogramul, calitatea cea mai proastă, mai mult oase decât carnea şi pe care muncitorul n’o consumă ci numai săracii ruşinoşi. Comprimând deci preţurile în ultima lor expresie şi adoptând ca criteriu calităţile cele mai ordinare, pe toată linia, indexul pe Martie arată o scumpire de numai 2 la sută faţă de nivelul din Februarie. Vorba este că valul de scumpete continuă şi nu se poate întrevede încă o oprire. S’a scumpit din alimente fasolea şi peştele, urcara de preţ la stambă şi la pahare. Iată tabloul: Indexul arată: La alimente o scumpirede 85.60 ori ca în August 1916. La îmbrăcăminte o scumpire de 44.42 ori ca în August 1916; şi la Diverse scumpire de 81.7 ori ca în August 1916. Iar media generală de scumpere pentru toate mărfurile este de 37.73 ori faţă de August 1916. Indexul în streinătate In Anglia Preţ de bază, 100 în Iulie 1914 Decembrie 1922 166 Iunie 1923 167 Decembrie 1928 Ianuare 1924 Februarie 1924 Tendinţa spre urcare este pronunţatâ. Franţa Preţ de bază: 100 în iulie 1914. De câtva timp, serviciul oficial de statistică a indexului în Franţa e în constantă întârziere. Ultimele indicaţiuni găsite în «Temps» sunt incomplecte. Ne spune că sporul la preţurile en gros au fost: 255 la sută în Decembrie 1922 852 la sută în Noembrie 1928 868 la sută în Decembrie 1928 405 la sută în Ianuarie 1924 iar pentru preţurile en detail, indicele pe Decembrie 1923 a fost 468 şi indicele pe Ianuarie 505. Ceha-Slovacia Preţ de bază: 100 în Iulie 1014 ALIMENTE Decembrie 1928 928 Ianuarie 1924 984 ÎMBRĂCĂMINTE Decembrie 1928 995 Ianuare 1924 1040 Germania In miliarde ori preţul dn 1914 în mărei Transformate în aur, preţurile sunt in mijlociu cu 50 la sută mai urcate ca cele antebelice. Viator ele Viator 178 181 182 Noembrie 1928 1650 Ianuarie 1924 1484 Februarie 1924 1446 Ultimele evenimente readuc la ordinea zilei situaţia din peninsula balcanică. Prea multe patimi clocotesc în acest cazan, din care, nu odată, au izbucnit războaie sângeroase. Europa nu poate uita că ultima conflagraţie mondială a pornit de la Serajevo. Intre Iugoslavia si Bulgaria, tensiunea continuă, fără de destindere. Afirmaţiile platonice de realitate, nu reuşesc să convingă Belgradul, după cum nici răzleţele arestări operate de guvernul Tzancoff, n’au izbutit să înlăture primejdia comitagiilor. Teodor Alexanndroff, şeful acestora, stăpâneşte, neapărat adevărate corpuri de armată neregulată — oare cu ce fonduri organizate şi întreţinute? — ale căror bivuacuri se înşiră de-a lungul frontierei iugoslave, aşteptând doar momentul oportun al invaziei. Primejdia aceasta, semnalată din vreme de guvernul jigoslav, se menţine şi se apropie de desnndamânt. Este deci legitimă alarma conducătorilor de la Belgrad, şi este satisfăcătoare ştirea încheerii unui acord militar între Iugoslavia si Grecia, pentru o acţiune comună, EXTERNA in cazul atacurilor Comitagiilor. Acest acord, încheiat la Deskab, fixează o colaborare strânsă şi continuă între statele-majoare ale ţărilor contractante, în scopul întăririi frontierelor dinspre Bulgaria şi precizează atribuţiile fiecăruia în cazul une agresiuni bulgare. Acordul este binevenit şi va contribui poate, să facă să avorteze proectele nechibzuite ale irdentiștilor mecedoneni, care socotesc că, Bulgaria n'a suferit îndeajuns de pe urma politicei lor. A. H. XXTXICVeniturile primăriei ÎNCASATE IN CURSUL LUNEI MARTIE In cursul lanei Martie, percepţiile comunale din Capitală au realzat următoarele venituri: Percepţia I-a: lei 2.510.277. Percepţia II-a: lei 2.489.369. Percepţia III-a: lei 2.872.545. Percepţia IV-a: lei 1.888.924. Percepţia Va: lei 1.841.593. Percepţia Vla: lei 5.379.356. Adică un total de 16.982.067 lei. Cifre relative ÎMBRĂCĂMINTE DIVERSE 100I 1649, 2466 3705| 3703 3773 Media generali a tuturor mărfurilor— — — tooyeru génér. de toutes les marchand) — 1 1 1 I 1 100 1280 1950 2450, 2460, 2460 100 1500 2000 2500 2500, 3000 1 | 1 100 1200 2500 2500, 2500 2500 1 i lOOi 600, 1540 2750, 2750, 2700 1 | % I 1 100 I810i 2500 875018750] 8750 loo 320] 1400 3200 3400, 3600 100, 930, 930 4250' 4250, 4250 ^ 1 1 1 I 100 500] 700 loo’ 11065 1111 100 460 730 935 1000 1000 100 1^70«2400 3800 3800 3800 "TOO1012 1665 3223 325 1 \ * —Consfătuirea de la asociaţia petroliştilor Eri după amiază a avut lac 5 la sediul boc. «Distribuţia» o consfătuire a petroliştilor, prezidată de către d. ing. A. Osiceame, preşedintele asociaţiei petroliştilor şi director general al soc. «Steauta Română. Amânarea discuţiei legei , minelor întrucât legea minelor va fi depusă în Parlament abia la toamnă, petroliştii au hotărât să amâne discuţia anteproiectului legei minelor, urmâmd ca in acest timp fiecare din el nio examineze în mod amănunţit şi să vie eu propuneri bine definite la articolele ce urmează a fi modificate. Păcură pentru instituţiile ministerului de război S’a comunicat petroliştilor că în urma propunerii ministerului de industriei şi comerţ va apare zilele acestea în jurnal al Consiliului de miniştri, care va obliga societăţile petrolifere Bă predeatin ar instituiţiilor ministerului de, răsboitt 250 vagoane păcură pe preţul comprimat de 15.000 lei vagonul. S’a hotărî! să se înainteze ministerului de industrie şi comerţ un memoriu prin care să se protesteze contra a- cestui sistem de a obliga pe petrolişti să predea păcura pe preţ comprimat la mici instituţii, contrar prevederilor jotfrnalului Consiliu-131 de miniştri fi nffitdl regim al petrolului. Exportul benzinei grele Petreilşti au fost apoi puşi In curent că în urma Intervenţiei asociaţiei lor, ministerul de Industrie şi comerţ a admis să se exporteze 75 la sută din stocurile existente de benzină grea, cu obligaţia Insă din partea petroliştilor că vor satisface nevoile consumului Intern cu acest produs. Petroliştii au semnat o declaraţie în acest sens, propunând In acelaş timp ca exportul benzinei grele să fie făcut numai din distilaţia proprie a fabricei în benzina grea dată în consumul Intern să fe denaturată, spre a se evita frauda. Acest regim al benzinei grele este solubil numai pe luna Aprilie a. c. Distribuţia păsurei şi benzinei grele pe luna Aprilie Petroliştii a aprobat apoi tablourile de distribuţie a păcurii pentru Instituţiile statului, precum şi a benzinei grele pe luna Aprilie, tablourie urmează a fi înaintate în cursul zilei de azi ministerului de Industrie şi comerţ şi direcţiunei generale C. F. R. Doleanţele petroliştilor către căile ferate O altă comunicare făcută petroliştilor a fost aceia cu privire la demersurile asociaţiilor, pe lângă direcţia generală C. F. R. referitoare la următoarele chestiuni: Să se achite suma de 193 milioane lei de această instituţie datoreşte industriei de petrol din ţară din anul 1916 şi până la sfârşitul anului trecut. Dacă această achitare nu se poate face imediat să se dea cel puţin o Confirmare prin care se recunoaşte suma d® mai sus. Să se intervie pe lângă regionalele de cale ferată pentru ca acestea să achite ord mai târziu în 60 de zile costul diferitelor produse petrolifere pe le iau dela diferite societăţi. S’a atras atenţia direcţiei generale C. F. R. că până acum n’au fost ordonanţate facturile de păcură predată în luna ianuarie a. c. ceea ce este în contradicţie cu prevederile contractului încheiat între petrolişti şi calea ferată. D. Pretorian, director general C. F. R. a promis că va lua măsuri pentru satisfacerea doleanţelor petroliştilor. M. B. oxo-— Conferinţa de la Viena Declaraţia delegaţiunii sovietice Krestinskoi, şeful delegaţiei sovietice la conferinţa din Viena, a făcut în şedinţa de Sâmbătă o lungă declaraţie, in care reeditează cunoscutele argumente bolşevice, în chestia Basarabiei. Sunt contestate prin această declaraţie toate drepturile noastre, istorice, etnografice şi politice. Rusia refuză să recunoască unirea Basarabiei, declară nulă convenţia interbată de la Paris, din 28 Noembrie 1920, şi cere un nou plebiscit. ----------0X0--------- Concesionarea afişajului Capitalei S’A OBŢINUT 1.209.006 LEI Eri dimineaţă, la primăria Capitalei, sub preşedinţia d-lui _Nicu Alexandrescu, s’a ţinut licitaţie publică, pentru darea în concesie a afişajului Capitalei. In urma licitaţiei ţinute, concesia afişajului a fost adjudecată în mod provizoriu dlui Moisescu, pe prețul de 1.200.000 lei. Despăgubirea sinistraţilor din Japonia In legătură cu despăgubirile celor sinistraţi de către cutremurele din Japonia, societăţile de asigurare s-au declarat gata să plătească 10 la sută din suma asigurată. Pentru a veni în ajutorul micilor societăţi, guvernul le va împrumuta 80 milioane yeni cu 4 la sută pe termen de 50 de ani pentru a le da posibilitatea să plătească şi ele aceeași cotă. Noul regim al pâinei Intrarea noului regim în vigoare.Extracţia făinei. Primăria nu scumpeşte pâinea -oxo- Conform jurnalului consiliului de miniştri, noul regim al pâinei urmează să fie pus în aplicare, cu începere de azi 1 Aprilie. EXTRACŢIA FAINEI De la această dată, morarii au dreptul de liberă extracţie pentru făina albă, şi obligaţia să facă pentru pâinea neagră, o extracţie de minimum 22 la sută. Cu privire la preţ, jurnalul consiliului de miniştri prevede ca făina de pâine neagră să se vândă cu 5 lei în localităţile unde simt mort, şi cu 5,50 lei kgr. în localităţile unde nu sunt mori. Cu privire la făina albă, jurnalul consiliului de miniştri, nu dă nici o lămurire, şi lasă să se înţeleagă că ar fi la preţ liber. PREMARIA NU SCUMPEŞTE PAIEA D. dr. Costinescu, primarul Capitalei, pe care l-am rugat să ne dea lămuriri cu privire la modul mim va aplica noul regim al pâinei, ne-a spus următoarele: — Eu ca primar nu pot îngădui scumpirea pâinei. Deşi cunosc cuprinsul jurnalului consiliului de miniştri, nu-l pot aplica, până nu voiu avea o lămurire a ministerului de industrie şi comerţ. Cât priveşte pâinea neagră, preţul va fi de 5 lei, iar în ce priveşte pâinea albă, preţul va fi în proporţie cu preţul fainei albe. Pentru lămurirea publicului, voi da o ordonanţă, şi aceasta numai după ce voiu lua contact cu morarii şi brutarii. Până la dare® ordonanţei pâinea nu se va scumpi, şi se va vinde în preţurile de azi, adică pâinea neagră cu 5 lei, iar pâinea albă (jhn DEPOZITUL DE FAINA In morile din Capitală, erau cri următoarele cantităţi de grâu şi făine: Grâu 236 vagoane. Făină albă 908 vagoane. Făină de pâine 125 vagoane. Secară boabe o jumătate de vagon. Făină de secară 42 vagoane. R. C. D. blaeu 8 tei, pâinea kilogram, fiind de in Hoxonalaiul ospatului comunal UN COMUNICAT AL PRIMA ISIÉI In legătură cu știrea că în actuala campanie de lucrări, se vor începe lucrările de construcție ale palatului comunal, primăria Capitalei a dat ori următorul: COMUNICAT Unele ziare au anunțat că actuala comisiune interimară va înncepe construcţia palatului municipal pentru care ar avea întocmite şi planurile respective. Primăria ne comunică că planurile viitorului palat municipal corespunzătoare nevoilor actuale ale Capitalei nu sunt încă întocmite şi că nici nu întrezăreşte o posibilitate apropiată de construcție. La momentul oportun, Primăria va chema la concurs pe toţi arhitecţii români de seamă pentru întocmirea planurilor. -oxo-