Argus, mai 1924 (Anul 15, nr. 3307-3330)
1924-05-01 / nr. 3307
JL ABONAMENTE: IN TARA Un an 650 lei 6 luni 350 H 3 luni 1300 IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 „ 3 luni 400 2 lei în tară. 4 lei în străinătate BIROURILE: BucurESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 si 2369 ORGAN ZILNIC al COMERTULUI * * * :■ Fondatori: S. Pauker și H. R Valentin Director: Grigore Gafencu PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directori Carol Schulder și S. Berger Str. Motola m MngM4 9 Telen UM Situaţiunea financiară a căilor ferate" ni | • . V .C.;- ) MMMMMMNWMB ] de Victor V. Rădulescu * Nevoile refacerii şi întregirii reţelei noastre ferate Ne trebue un program ' Am examinat in articolul nostru precedent (Argus de Paşti, No. 3606 toni) situaţiunea actuală a căilor ferate şi am arătat că o gospodărie mai bună, urcarea tarifelor şi suprimarea gratuităţilor sunt necesare pentru acoperirea nevoilor curente şi permanente ale exploatării, adică pentru echilibrarea efectivă a bugetului ordinar.Ne rămâne "de cercetat cea de a doua lăture a problene financiare: bugetul extraordinar al refacerii şi completării reţelei noastre feroviare. Care e situaţiunea de azi ? Avem buget extraordinar? ? Când vorbim de buget extraordinar ni s’ar putea obiecta, la prima şedere, cât ne ocupăm de un lucru care nu există, întru cât dela 1922 încoace in documentele noastre oficiale nu mai evorbă de buget extraordinar. ■. 11. t Aşa este In ce priveşte Statul. Nevoi extraordinare sunt, fireşte , plata despăgubirilior de războiu, lichidarea datoriilor flotante pe piaţa internă, refacerea şoselelor, amenajarea porturilor şi atâtea altele — dar in lipsa unor venituri extraordinare, şi în aşteptarea lor, s’a renunţat, pentru moment numai nădăjduim, la satisfacerea acelor nevoi şi într’adevăr nu avem un buget extraordinar. Cu totul altfel stau lucrurile la Căile Ferate. Acestea au făcut şi fac cheltueli extraordinare. Bugetul extraordinar al O. P. există deci, in caia ce priveşte cheltuelile, deşi documentele oficiale nu fac menţiune de aceasta. Şi nici nu putea fi altfel când ne gândim că normalizarea liniilor în Basarabia, repararea şi completarea materialului rulant — locomotive în deosebi — refacerea podurilor erau nevoi imediate nu puteau să aştepte... vremuri mai bune! Şi dacă aşa stau lucrurile este regretabil că nu s'a întocmit un asemenea buget extraordinar, chiar dacă pagina veniturilor trebuia să rămână albă sau să se mulţumească cu sumele neînsemnata ce s’au dat refacerii din veniturile, şi ele at&t de reduse, ale bugetului ordinar. Aceasta ar fi permis ţarii şi Parlamentului să vadă mai limpede situaţia şi ar fi inlăturat, fu parte cel puţin, confuziunea cedomneşte oic in aşezarea financiară a Căilor Ferate. Am arătat mai sus că creditele extraordinare deschise pe seama căilor ferate de la 1920 la 1 Martie 1924 se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. Din această sumă 2,1 miliarde "au fost afectate cheltuelilor ordinare (afectare sigură) restul de aproximativ 3 miliarde revin cheltuelilor extraordinare, nu pe deaîntregul dar în cea mai mare parte, probabil 2 miliarde. Mai sunt apoi cheltueli făcute fără credite, care aparţin bugetului extraordinar, în măsura în care au servit la cheltueli ordinare. Nu cunoaștem cifra lor exactă, suntem însă probabil sub adevăr, evaluând-o la 1 miliard. In afară de aceasta sunt comenzile de material rulant făcute la Ringhofer, Skoda, Baldwin, etc., pentru care au intervenit aranjamente speciale și plata în bonuri de tezaur convertite azi în cea mai mare parte în renta de consolidare 4% 1922. Valoarea lor în lei nu se poate preciza căci depinde de cursul lirei sterline sau a altor monede străine în momentul rambursării sau a scadenței fixate pentru aranjamentele speciale. Toate sumele de mai sus ar trebui să figureze în bugetul de cheltueli extraordinare al căilor ferate. CUM AU FOST ACOPERITE ACESTE CHELTUELI? Cu împrumuturi interne şi la Bănca Naţională — până în 1922 — cu împrumuturi externe —• consolidarea bonurilor de tezaur Ringhofer Baldwin, Skoda, etc. — cu venituri ordinare ale bugetului — plusuri de încasări — cu vărsăminte făcute de săteni împroprietăriţi, In fine cu.... ordonanţe neplătite către furnizorii căilor ferate. S’au făcut fără îndoială sforţări mari pentru refacerea şi completarea căilor noastre ferate rezultatele lor par totuşi modeste când ne gândim la întinderea programului ce am schiţat la începutul studiului de faţă (Argus, No. 3306/924) şi a cărui înfăptuire cere mijloace financiare considerabile. Nu ne preocupă atât trecutul care s’ar putea lichida relativ uşor; o operaţiune de circa 10-15 milioane de dolari ar stinge datoria flotantă a căilor ferate pe piaţa internă şi ar acoperi cheltuelile făcute fără credite. Ne preocupă cu deosebire viitorul: Înfăptuirea cât mai grabnică a refacerii reţelei noastre ferate, adaptarea ei la nevoile mărite ale traficului de azi. Aceasta este problema a cărei soluţiune întreaga opinie publică o aşteaptă cu înfrigurare. In conferinţa, ţinută deunăzi, la Institutul social, dl Vintilă Brătianu, însufleţit de încrederea sa sinceră şi nestrămutată în ursita ţării noastre, ne-a arătat rolul covârşitor ce România va trebui să împlinească la gurile Dunării. Schiţând programul desvoltării de mâine d-sa a insitat asupra nevoii completării şi înzestrării desăvârşite a reţelei noastre furate. Un asemenea program, de care e legată toată propăşirea noastră de mâine, cere mijloace financiare pe cari nu le avem .Cum ne vom procura aceste mijloace, iată întrebarea la care nici ministrul de finanţe, nici guvernul nu ne-au răspuns până acum, fost pricinuită, în parte, şi din lipsa, acelei acoperiri. ►] Numai în parte, fireşte, căci asemenea lucrări cer timp şi nu se pot executa decât în câţiva ani. Este totuşi o lipsă de grabă, ca să nu zicem mai mult, în faptul că nu s’au terminat încă studiile pentru lucrările în curs şi că abia acum se publică licitaţii pentru porţiuni de lucrări. Nevoia racordurilor proectate se cunoaşte de cinci ani, s’ar fi putut deci întocmi din vreme, cu toată liniştea dorită, proectele şi devizele necesare. Ne trebue un program Tocmai aci apare necesitatea imediată a unui program, care să îmbrăţişeze toate nevoile căilor noastre ferate. Fiindcă se cer anide zile pentru a pregăti proecte şi a întocmi devize, luni de zile pentru licitaţii, ani de zile încă pentru a înfăptui lucrările noui de care avem nevoe, trebue să începem de îndată, pretutindeni unde nevoia a mai mare. Şi nevoia de azi întrece desigur — şi cu mult — cele cinici racorduri proectate. Numai astfel putem ajunge, în zece ani de pildă, să înfăptuim îmbunătăţirile esenţiale cerute de nevoile noastre de azi şi nu va fi desigur prea curând, dacă ne gândim la tot ce e de făcut şi la nevoile noui pe care propăşirea vieţii noastre economice leva mai scoate la iveală. S’au făcut desigur sforţări serioase în ultimii ani pentru îndreptarea transporturilor țării; nu avem însă până acum o politică definită pentru rezolvarea întreagă a problemei transporturilor noastre ferate — trebue să o spunem căci acesta e adevărul — și nici un program de lucru precis și complet pe o perioadă dată, cu mijloace financiare sigure, importante și imediate. Ne place să credem că guvernul actual nu va întârzia să și spună cuvântul, în această chestiune. Ce lucrări noui se fac azi ? " Prin legea promulgată) luNo. 3174 din 1923, Corpurile legiuitoare au hotărât construirea următoarelor patru, linii: Braşov-Nehoiaşi, Bumbeşti-Livezeni, Ilva Mică-Vatra Dornei şi Hamangiu-Tulcea. Printr’un decret regal ulterior No. 4515, şi în urma intervenţiei Marelui Stat Major al Armatei s’a adăugat, pe lângă cele patru linii mai sus citate, şi linia cu caracter strategic Chişinău-Zloţi din Basarabia. Total mi se pare neîndoios că cifra nevoilor reale se va arăta mult superioară celor 4.000.000.000, prevederile oficiale de azi. Aceasta se întâmplă cu toate devizele ce se stabilesc azi, şi judecând după experienţa din trecut, se va produce în deosebi cu devizele întocmite de C. F. R. Nu ne temem de exagerare socotind la 5 miliarde costul lucrărilor proectate. (1) Vezi Argus, No. 3606 din 27 Afrrilie 1924. 1 CÂT VOR COSTA NOUILE LINII? Costul total de construcţie al fiecărei din aceste cinci linii a fost apreciat de Direcţiunea generală de construcţii de căi ferate, din Ministerul Comunicaţiilor, după preţurile actuale ale pieţii, la următoarele valori aproximative, cunoscând că pe linia Braşov-Nehoiaşi toate lucrările de artă şi tunelele se vor executa pentru cale '■dublă, celelalte patru linii rămânând a fi construite cale simplă, cu Pentru această sumă s’au deschis până acum două credite,, unul de 200 milioane în toamna 1923, un altul de 300 milioane luna aceasta. Din creditul de 200 milioane au rămas neutilizate aproximativ 55 milioane, fapt care dovedeşte că problema refacerei şi completării reţelei nu e numai o problemă financiară. Nu ştim din ce fonduri s-au acoperit, sau urmează să se acopere, creditele deschise — de 200 şi 300 milioane — s’ar putea întâmpla însă ca neangajarea de lucrări să fi Linia Braşov-Nehoiaşi . „ Bumbeşt-Livizeni „ Iva-Mica-Vatra Dornei „ Hamagia-Tulcea „Chişinău-Zloţi Refacerea liniei Buzău-Nehoiaşi care nu corespunde nevoilor de azi Km. Milioane de lei 93.— 1.530.— 32.5 750.— 66.— 580.— 22.340.— 45.-490.— 64.5 310.— 323.— 4.000.— Situaţia Politică INTERNA Vacanţa parlamentară şi sărbătorile au suspendat activitatea politică. Liniştea aceasta forţată, va înceta însă în curând, şi atunci se va putea vedea la ce se reduce toate svonurile de fuziune şi colaborare între grupările de opoziţie. Problema succesiunei la guvern, nu este desigur o problemă de mare actualitate, dar nu este mai puţin adevărat că fărâmiţarea de astăzi a opoziţiei nu dă nici o indicaţiune asupra viitorului guvern, şi dacă un guvern de succesiune a liberalilor va trebui să iasă linit o concentrare de partide şi de capacităţi, nu e de loc prea devreme, ca această concentrare să înceapă de pe acum. Prea multe grupări rivale şi prea multe ambiţiuni personale. Contopirea partidului d-lui Iorga cu gruparea d-lui Argetoianu pare a fi un fapt îndeplinit Fără a anticipă asupra importanţei rolului noului partid în viitor, menționăm această simplificare a vieții politice prin concentrarea a două partide, ca un fapt foarte îmbucurător. Este în orice caz un început bun, care va putea fi complectat fie prin alăturarea și a altor grupări de noul partid, Iorga Argetoianu, fie prin imitarea lui. Ţara trebue guvernată, şi trebue guvernată bine. Un singur partid de guvernământ, nu poate îndeplini amândouă aceste nevoi. Trebuesc cel puțin două partide mari şi puternice pentru a asigura continuitatea și armonia în conducerea ţării.De acea credem căsuntem ’pe calea dreaptă atunci când afirmăm că succesiunea liberalilor, o va lua formaţiunea cea mai puternică, compusă din cât mai multe din grupările opoziţioniste '.de astăzi. '■ »■' 'rfS&SSt- 'A. C. EXTERNA Mijloacele de acoperire a bugetului extraordinar In aşteptarea programului de care e nevoe pentru completarea reţelei noastre feroviare şi a materialului necesar, să încercăm a vedea care ar fi mijloacele financiare cu care s’ar putea face faţă nevoilor extraordinare, ce vor izvorî din executarea acestui program. Sunt, în principiu cel puţin, mai multe soluţiuni posibile: 1. Excedente bugetare; 2. Impozitul pe capital; 3 Impozitul pe Îmbogăţiţii de război; 4. împrumutul Intern, liber sau forţat; 5. împrumutul extern şi valorificarea domeniului Statului. Vom examina aceste soluţiuni în câteva articole viitoare. Rapoartele experţilor1, vnovate sa rezolve, dupăcinci mii de studium dezastros pentru economia Europei, problema reparaţiilor, cm adusui moment de satisfacţie generală, şi toate lagărele interesate. Franţa a fost mulţumită fiindcă experţii au demonstrat "că Germania poate plăti. Germania, fiindcă experţii au stabilit necesitatea restaurării economice şi fiscale a ReiChUMi, America firtâ că gloria rezolvării problemei revenea unui expert american, generalul Dawes. Dar, acest Unamii horiseUs a fost de sdiftă durată ţi, pare-se, înşelător. Dela teorie, la practică, mai rămâne de străbătut 8 Cale lungă şi bogată in obstacole de tot felul. Primele dintre acestea s'au si ivit. Comisiunea reparaţiilor, trimiţând propunerile experţilor, guvernelorinteresate, nu primit răspunsul acestora. Guvernul englez şi Cel italian treceptă în totul proet al experţilor, fără modificări şi cu aplicarea imediată, D. Poincaré, în răspunsul său se arată însă mai puţini grăbit şi mai mult îngrijorat. Propunerile experţilor sunt, În general, acceptabile: realizarea lor, trebue însă subordonată atituăriei Germaniei. Restaurarea economică a Reichului, înseamnă abandonarea garanţiilor din Ruhr. Ori, guvernul francez în acord cU guvernul belgian, înţelege să păstreze faţă de debitorul răuvoitor, care s'a dovedit a fi Germania, toate garanţiile actuale.’Acestea ar putea fi schimbate cu alte garanţii, mai generale şi mai eficace, numai după "de Germania va fi dat probe de bună credinţă începând executarea planurilor. Situaţia, se înţelege, nu este dintre cele mai "clare, atitudinea Franţei, lesne de înţeles şi de justificat, va aduce oarecare întârziere în deslegarea problemei. Există totuşi un fapt care îndreptăţeşte speranţele intri Un swedes fined ed rapoartelor experţilor. Statele Unite prin preşedintele Coolidge, au declarat "că acceptă în totul planul generalului Dawes, de recomandat grabnica lui realizare. Finanţa americană promite să dolar bareze la refacierea EUropeî, sub a-ceastă UUICă condiţie. Este prea necesar, acest sprijin, tuturor startelor europene, pentru da sănu fie primită ,condiţia sîib darie se oferă, şi la fcare aU şi aderat ’'Anglia şi Italia. Uşoare concesiuni reciproce de formă, fără a altera fondul planului experţilor, vor aduce soluţia problemei, după care de abia se va putea vorbi de pacificarea Europeî, -f. ' A. H. Inaugurarea nouii bănci de emisiune din Porenia VARŞOVIA 29. — Eri a avut loc inaugurarea solemnă a Băncei Poloneze. Preşedintele consiliului d-l Grabski a luat cuvântul declarând că noua valută poloneză se sprijină pe o bază materială solidă. Guvernul şi poporul polonez vor căuta să menţină stabilitatea acestei valute. 54 vorbit apoi preşedintele băncei d-l Karpinski şi directorul Mieczknoski. Bancnotele emise de noua bancă au valoarea unui franc. Cursurile de la bursă au început să fie notate de cri în noua valută poloneză. Greva dela tipografiile •lin Budapesta BUDAPESTA' ’29 (Rador). Greva tipografilor continuă. Până acuma au apărut numai ziarele democratice şi socialiste. Deoarece greva a luat un caracter terorist şi lupta muncitorilor a depăşit lupta obişnuită pentru ridicarea de salarii, iar muncitorii au imprimat publicaţii cu caracter de instigaţie, guvernul a hotărât să interzică apariţia tuturor publicaţiilor. Va apare un singur ziar dimineaţa şi seara". Suspendarea pescuitului Cu începere de mâine 1 Mai, vănarea peştelui va fi prohibită până la 1 Iunie. In această epocă, se va vâna totuşi, peştele de pradă, ştinca, somnul mare, calcanul,anisetra şi morunul. I Expoziţia imperiului britanic O şcoală iară precedent—Béla umilit sal african la mimurile civilizaţiei moderne.--Lato economici a expoziţiei în ziua de 23 Aprilie, regele George a deschis cu deosebită solemnitate, expoziţia imperiului, britanic, în parcul Wembley, 16 mii oameni au lucrat pe întrecute până în ultimul moment, pentru ca gigantica întreprindere să fie gata la timp. Expoziţia încearcă să înfăţişeze în limitele parcului Wembley, întreg imperiul britanic cu popoarele care-l locuesc, cu istoria, civilizaţia şi caracteristicile fiecăruia. Anglia este reprezentată prin trei mari palate: al industriei, al inginerilor şi stadionul. Primul arată minunile technicei, maşinile uriaşe, uzinele complicate, maşinării de vapoare, minunatele invenţii industriale, aparate mai mici ca dimensiune, instrumentele care au ajutat şi determinat succesele industriei. In scurt, un tablou istoric şi general al industrii engleze, de la primele începuturi până astăzi. Stadionul este destinat producţiilor artistice şi sportive, având locuri pentru 125.000 spectatori. Un lac artificial imens, desparte celelalte continente. Australia, Melanezia, Africa de Sud, dominion după dominion, colonie după colonie, sunt înfăţişate în mic. Iată India, cu minunile dela Agra şi Delhi, iată minaretele melanezilor, iată pagodile, iată Egiptul. Fiecare popor, fiecare ţară se arată aşa cum este, cu munca sa, cu spiritul său, cu caraceristicele sale. Totul pe cât se poate, în stilul propriu. Nu lipseşte nici satul primitiv din centrul Africii. Pentru a da viaţă acestor colonii, au fost importate populaţiile băştinaşe şi fiecare a venit cu produsele lor, animalele, plantele şi fructele lor. * * * Planul acestei expoziţii datează din anul 1913. Războiul a amânat realizarea lui. Lucrările au început deabia in primăvara anului 1922. Ideea este clară: expoziţia urmăreşte să facă o propagandă uriaşă pentru imperiul britanic. Imperiul se bazează numai pe încrederea ce o inspiră, pe folosoare ce reprezintă această organizaţie politică. Nici unul din dominionurile britanice nu sunt legate prin constrângere, nici chiar India, căci, ce înseamnă de fapt cei câţiva soldaţi din garnizoanele locale, faţă de satele de milioane de locuitori? Cu atât mai mult, acei cari cred in imperiu, au căutat să-şi demonstreze şi lor şi altora, măreţia comună şi foloasele mutuale. In acelaş timp, expoziţia aceasta însemnează o şcoală fără pereche. Vizitatorul atent va putea vedea şi înţelege atâtea din plimbarea prin parcul Wembley, câte n’ar fi putut învăţa într’o viaţă întreagă de studii, călătorind prin nenumărate ţări. ~*" ... * * * " Şi o a treia consideraţie, care nu este cea mai puţin importantă: expoziţia este un mijloc de speculaţie al industriei engleze un mijloc de reclamă de primul rang. Industriaşii au suportat aproape in întregime cheltuelile acestei expoziţii, care a costat cu proximativ 10 milioane lire sterline. Ei speră însă că acest efort va fi răsplătit cu vârf şi îndesat, căci uriaşa expoziţie aşteaptă cel puţin 25 milioane vizitatori şi dintre aceştia vor fi destui aceia cam impresionaţi de lucrările expuse, şi folosind prilejul că se găsesc în Anglia, vor face comenzi importante industriei. v^u>. — Hg. r-A — ■ - — ■ —■ Mni rinn „National Galery” din Londra va celebra în cursul acestei luni o suta de ani de existenţă. Intr’adevăr în Aprilie 1824 a fost fondat acest mriseu, care după cum afirma Ruskin, deşi cel mai tânăr ca vârstă, este fără îndoială cea mai importantă din marele colecţiuni de pictură. E de remarcat că „Nationel Galery” spre deosebire de celelalte colecţiuni de pe continent, nu e de origină regală; ea e datorită iniţiativei particulare şi s’a desvoltat aproape independent de coroană, graţie donaţiunilor particulare şi graţie achiziţiunilor făcute de Stat. Embrionul acestui celebru museu englez, fost colecţiunea Angerstein compusă din 38 de tablouri cumpărate printr’un credit de 60.000 lira st., la 2 Aprilie 1824, de camera comunelor. Astăzi „National Galery” numără 1250 de pânze celebre. Clasicul palat din Trafalgar Square, construit de architectulWilkins este împărţit în 29 de săli, în care tablourile sunt aranjate după şcoli, păstrând cât mai mult ordinea chronologică. Monument prodigios, închinat gloriei picturii din toate epocile, palatul din Trafalgar Square este templul splendorii, un templu unde lumea vine să se înfrățească, unde corul geniilor de pretudindeni proclamă splendoarea nepieritoare a frumosului dincolo de timpuri. - —...... —-------------------------------------1—1 Inaugurarea bâlciului industriilor britanice LEAFILD, 29. — Bâlciul industriior britanice Care deobicei se ţinea îrn Irina Februarie a fost deschis anul acesta orierfieWhite City Londra. Sunt 700 de expozanţi de mărfuri manufacturate. Expoziţia prezintă mai multă atracţie pentru .cumpărători decât pentrfr public în genere. Printre cei dintâi vizitatori am fost experti comerciali din toate părţile lumii, mai cin seamă dini Scandinavia, America şi Egipt. Bâlciul va sta deschis până la 9 Mai, ^ .-------- mm ■' Budgetul englez , A LEAFILD, 29. — Azi dimineaţă Consiliul de Miniiştri, a examinat pentru. Ultima dată pagmnful bUdgetului prezintat de ministrul de finanţe. Dpă amiază budgetul va fi supus Camerei CămUelor, Şease parlamentarii dintre ăcei Carii vor lua parte la desbaterea budgetului subt foşti miniştrii de finanţe. .. In ini li [onsliopl si len Aniversarea proclamării republicei turceşti-Ziarele turceşti şi vizita Il-lui Brătianu. - Constantinopol e....curat CONSTANTINOPOL, bordul vaporului „Principesa Maria“ Vătrimit inevitabila, scrisoare, aducătoare de impresiuni personatrle şi indispensabile pentru... mine. Fireşte, totuş că nu mă voi apuca să vă descriu, faimoasa intrare în Bosfor, pe care atâtea o cunoaşteţi, de care mai ales atâtea aţi druzit şi care, de la tata Baedecker hicoace, e greu să mai poată fi ’Caracteriza,păi de cât prin, ah! Ce frumos e!■vai e sublim! e o adevărată minune! , şi aşa mai departe pe gama mirărei, uimirei, uluirei. Voi însemna însă , în primul rând că serviciul nostru maritim e miraculos organizat. Gând despre un vapor ţi se spune că nu dansează şi el totuşi te face să-ţi aminteşti de odiosul mal de mer, socoţi fireşte că acei carieni suferit au exagerat. Dar, ’Când despre an vapor, ţi se spune Că are Cel mai mare tangaj, că are ceea ce marinarii numesc r pules şi Că mai bine să te duCi CU batea de cât CU el şi Când tot'Uşi pleci şi vaporul nU numai Că Uit dansează, iuil tătignează, Ci dimpotrivă... te enervează aproape CU perfecta'e stabilitate, atunci fără îndoială ai voe să vorbeşti de miraculos. Notez, un astfel de vas: Principesa Maria și pe comandantul lui Maximilian Hrubes. Cine vrea să călătorească birne spre Constantinopol, să călătorească pe vaponul mai sus numit. Iar dacă va avea norocul Ca pe vas să fie şi inspectorul George Florescu, atunci întradevăr ia văzut Dumnezeu. Azi e aniversarea proclamărei republicei turceşti. Din depărtare, £âad îmiatfcu sere Basf®^ zfeip, marile bastimente și yapgafe gapiosi pavoazate. In vârful tuturora indiferent de naţiunea căreia aparţini, îiiuură fanionul turcesc, cîmpul roş luminat de croasantul auriu. Este un semn al nouei autorităţi pe care Turcia şi-a recâştigat-o prin ţările Europei. Şi fireşte toată lumea pronunţă cu o nuanţă de admiraţie numele lui Kemal Paşa, marele gâzi. Dar dincolo de pitorescul Bosforului, de măreţia naturei şi-a celor ce-a făcut omul în preajma ei. Ceea Ce te face să siici imediat Turcia, este... turcismul formalităţilor de debarcare. S’a mai scris în ziarele noastre despre mizeriile pe cari le încearcă pasagerii români cari trebuie să debarce la Constantinopol. Dar urt lucru absolut inexplicabil e următorul: pentru a pleca îrn Turcia, plăteşti la Bucureşti o viză corisrilului turcesc. Când ajungi la Constantinnopol şi vrei să debarci, ţi se mai percepe una. De ce? Nu ma putut lămuri nimeni. * # * V’am telegrafiat din largul mărei încă de Marti — că premierul nostru şi-a contramandat excursia îrn Turcia. Motivul care se da i iftaispftzitia, draei Brătianu.: Se maî adaogă birne înţeles că sunt şi alte motive, de ordia politio. Până azi însă, presa trifbauri ştia de contramandare. Şi iată cum e anunţată îrn ziarele turceşti sosirea d-lui I. I. C. Brătianu la Constantiniopol. Reproduc textual: ,Mâine soseşte îr localitate veitând pe paeqwebotul împăratul Traian, C. Brătianu primul ministru al României. D-sa vine însoţit de ConstanUnescU, ministru de interne (!?) AntonescU, Ministru de justiţie (Uf?) N. T. şi câteva notabilităţi politice..! Urmează screle amănunte asupra programului vizitei. Dacă presa turcească e atâtde prost informată asupra compoziţiei guvernului românesc, vina e fără îndoială a ei. Dar mă întreb dacă n’avem şi noi o oarecare vină? Măcar în momentul în care şeful guvernului trebuia să viziteze Constantinopolul, un oficiu de propagandă românesc putea da câteva lămuriri elementare asupra celui care vine şi a persoanelor care-l însoţesc. Aceasta pentru ca Românii din Constantinopol să nu rişte să afle peste noapte că guvernul dela Bucureşti s’a remaniat cu d..... AntonescU la justiţie. * * * Constantifippolul cuirat, filmat ca în palma. Nu fiindcă... suflă vântul dinspre mare şi ridică praful, dar fiindcă autoritata comunală, ai curăţat Constantinopolul. E fantastic, dar e adevărat. Toată lumea se miră, dar recunoaşte că aşa e. Şi ecurat nu, numai îm Per», dar şi în Stambul, îrn Stambulul Hinturior întunecimilor, al tuturor mizeriilor... patria gunoiului. D. dv. Costineseri ar folosi neîndoios mult, dac’ai solicita confratelui său de la Coristantinopol lămuriri asupra mijloacelor prin care a ajuns la acest miraculos rezultat. Seara Coristarntinopoliul e luminat feeric. Fiindcă e sărbătoare naţională şi mai ales pentru că... ara lumină electrică. Şi noi avem, dar ori se preavede. Constantinopolul n’avea acum zece ani. Dar azi când o are, se vede. Şi Bosforul o reflectează de zeci de mii deori. Sărbătoarea naţională nici însemnează însă magazine închise, fabrici în inactivitate. Mişcarea comercială e extrem' 'de activă. Dar despre asta într’un foileton viitor. Na scăpaţi aşa de Uşor db mip.e, V 1 ~ 4M horia