Argus, mai 1924 (Anul 15, nr. 3307-3330)

1924-05-02 / nr. 3308

Noul preţ al gazului şi electricităţii Cu începere de la 1 Aprilie, pre­ţurile la ga­z şi electricitate sunt cele mai jos arătate: , LA GAZ: Pentru locuinţe, institutiuni pu­blice şi gaz industrial lei 7,25 m. c. ■­­ Pentru magazine, biurouri şi institutiuni comerciale lei 10 m. c. LA ELECTRICITATE: Pentru locuinţe, institutiuni pu­blice şi industriale K. W. O. lei 10. Pentru magazine, biurouri şi institutiuni comerciale lei 15 K. W. O. Deosebit se vor plăti taxele cu­venite Statului. Un spirit neprevenit va re­cunoaşte că o sărbătorire a zilei de întâi Mal — ziua prole­tariatului univ­­ersal şi a soli­­darităţei muncei de pe toat latitudinele, — nu intră în tradiţiunile cercurilor condu­cătoare din România. Foarte puţine guverne au putut să se desbrace de prejudecata fricei că o afirmare nestingherită a dreptului muncitorului de ori­ce categorie la o viaţă mai demnă şi a respectului datorit personalităţei sale, este sino­nimă cu o abdicare a puterei de Stat In faţa „batalioanelor roşii”. Această prejudecată, care, in concepţia unora din guver­nele noastre, lua proporţia unei Îngenuncheri a ideei au­torităţii, a determinat mai de mult chiar măsuri energice contra sărbătorii zilei de 1 Maii. Faptul că pentru prima oară un guvern renunţă la această tradiţie, recunoscând că săr­bătorirea muncei şi a manifes­­tării solidarităţii universale a proletariatului, nu poate în­semna nici o primejdie pentru aşezământul Statului sau, pen­tru principiile ce sunt la baza sa, nici o mişcare subsersivă şi materialistă a maselor mun­citoreşti, că, dimpotrivă, ziua de întâi. Mai este o afirmaţie umanitară în sensul cel mai înalt al cuvântului, — consti­­tue un progres de care se cu­vine să ne bucurăm pentru că înseamnă biruinţa unui ideal de desrobire şi de dreptate. Se perde ceva din vechea con­­cepţie a unui popor alcătuit din clase suprapuse şi triumfă ideia egalităţei şi a colaborării tuturor categoriilor sociale pentru izbânda comună. In acest sens, sărbătoarea oficială de întâi Mal este bine venită. Anul »Ho. .:-(86 PAGINI ABONAM­ENTE: IN TARA Un an 650 lei 6 luni 350 „ 3 luni 180 „ 2 lei In tară. 4 IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 . 3 luni 400 „ lei in străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANTEI Director: Grigore Gafencu ! Pu Iin g^HRSHI­ BIROURILE: B U C U R E Ş T I, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6­93 și 23­69 tineri 7 mai 1924 PU­BLICITAT­EA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berger Sr. lupin Catada (M Karagh­eorgh­evnei) S Telefon 1­­84 F~ In articolele noastre asupra situaţiunii financiare a căilor ferate pu­blicate până acum (Argus, No. 3.306 din Aprilie fi 3.307 din Mai 1924), am arătat nevoile refacerii şi completării reţelei noastre feroviare. * Acoperirea acestor nevoi se poate face cu mijloace financiare diferite: 1) Excedente budgetare; 2) Impozite extraordinare;­­ A. Impozitul pe capital; ) B. Impozitul pe îmbogăţiţii de războiu. ^ 3) împrumutul Intern, liber sau forţat. i) împrumutul extern legat, eventual, de punerea în valoare a bunu­rilor Statului. li Să cercetăm, pe rând, putinţa de înfăptuire a fiecăreia din aceste so­­luțiuni. " ..*r r " I. Excedentele bugetare Afectarea excedentelor bugetare la lucrări extraordinare este fără Îndoială un procedeu financiar foar­te lăudabil, când se poate întrebu­inţa, nu credem insă că poate fi o soluţiune in problema ce studiem. I "Am arătat in articolul nostru pre­cedent de ce veniturile­ buge­tare nu pot și nu trebue să acopere nici deficitul bugetului ordinar al căilor ferate; cu atât mai mult cuvânt ele nu vor fi în stare să alimenteze bugetul extraordinar al refacerei. Nu se poate vora de ex­cedente bugetare reale, decâtt atunci cAnd s’au satisfăcut, pe deplin, toate nevoile esenţiale ale serviciilor pu­blice.­­ Este inutil să insistăm asupra in­suficienţii bugetului actual în ceia ce priveşte creditele — personal şi material — acordate şcoalei, asis­tenţii, armatei, întreţinerei drumu­rilor, etc. etc. Nu ne îndoim de re­alizarea prevederilor bugetului 1924 Şi credem în posibilitatea sporirii meniturilor bugetare în viitor. Tot Bpbrul însă va trebui afectat nevoi­lor ordinara ale serviciilor publice­­şi numai după ce acestea vor fi pe deplin îndestulate se va putea cer­ceta existenţa şi întrebuinţarea e­­ventualelor excedente bugetare. Vor mai trece desigur câţiva ani mai înainte de a ajunge la această si­­­tuaţiune. I S’ar putea da, cum s’a fă­cut în anii din urmă, când şi când câteva sute de milioane de lei pen­tru nevoile extraordinare ale C. F. Cât de puţin Înseamnă acest ajutor ne arată faptul că pentru o singură linie, din cele ce trebue să lege ve­chiul Regat cu Transilvania, se cer aproape 2 miliarde de leu. . 2. Impozitele extraordi­nare * A. IMPOZITUL PE CAPITAL­­V Impozitul pe capital, ca mijloc de acoperire a nevoilor extraordinare ale căilor ferate, merită, desigur, o cercetare mai­ temeinică şi o con­damnare mai puţin categorică, decftt acela ce s’a dat proectului d-lui Ti­­tulescu. , I In vremea când se stampilau ru­blele şi coroanele, în vremea când băncile luau comision de păstrare pentru depozite, când cursul efecte­lor era în continuă urcare, când sub­scripţiile se făceau cu jandarmi la guichet-uri, un impozit pe capital ar fi putut fi realizat, fără prea mari dificultăţi şi ar fi adus o îndreptare simţitoare unora cel puţin din lip­surile de care suferim azi. Condiţiunile actuale sunt însă cu totul altele; de aceia nu ne vom o­­pri asupra acestei soluţiuni In situaţiunea noastră monetară de azi, realizarea unui asemenea im­pozit s’ar izbi, din lipsa de numerar şi capitaluri disponibile, de dificul­tăţi ce nu se pot tăgădui. Pe de altă parte nu trebuie uitat :­ problemele financiare sunt totdeo­dată probleme politice. Or, dată fi­ind repartiţiunea forţelor politice şi sociale de azi, nu credem că un im­pozit pe capital ar avea sorţi de izbândă. D. Titulescu, care a crezut sincer — şi îndreptăţit­ă în posibilitatea unui asemenea impozit, a fost un izolat in propriul său guvern, iar majoritatea pe care a grupat-o în ju­rul său in Parlament, nu a fost, în stare să impună ţării legea ce vo­tase. , J ! Cât priveşte guvernul actual con­cepţia lui este cunoscută prin declar­raţia făcută de d. Duca, în Parla­mentul averescan. D. Duca contesta nu principiul­­ impozitului pe capital ci oportunitatea lui." Argumentul­ de neoportunitate este o armă veche, iu arsenalul politic; adevărul e că II 1) Vezi Argus, No. 3306 din Aprilie fei No. SăQ7 din Mai 1924, v-v partidul liberal, care reprezintă for­ţe capitaliste mult mai mari ca cel averescan, nu se împacă, cum nu s’a împăcat nici acesta din urmă, cu un impozit pe capital, orcare ar fi întrebuințarea ce s’ar da produ­sului lui. Dacă la aceasta adăugăm faptul că nu avem un recensământ al a­­verilor contribuabililor şi că perso­nalul nostru fiscal insuficient şi,­in parte, nepregătit­­ face azi pen­tru prima oară aplicarea unui sis­tem modern de impozite pe venit, înţelegem cu uşurinţă de ce impo­zitul pe capital nu poate, În momen­tul de faţă, să acopere nevoile ex­traordinare ale căilor noastre ferate. B. IMPOZITUL PE IMBOGATITU 0­­0: DE RĂZBOI ÎBS#1'’''­'''“ 'I ’Acast impoz­it făcea şi el parte du legiuirea de la 1921 a d-lui Titu­­lescu. El nu a fost înlăturat categoric, ca impozitul pe capital şi se bucu­ră încă de oarecare atenţiune în opinia publică. Impozitul pe benefi­ciile de război nu pare că preocupă guvernul actual, iar din partidele de opoziţie, partidul ţărănist este singurul care se arată doritor de a-1 înfăptui. Ne temem insă că în ziua în care ar veni la putere, silit să ia in seamă, nu numai favoarea de care se bucură impozitul pe îmbo­găţiţii de război în nassele popula­re, dar mai ales condiţiunile lui de realizare, partidul ţărănist va tre­bui, şi el, să renunţe la intenţiunile sale de azi. Este desigur regretabil că nu s’a stabilit până acum an asemenea im­pozit, a cărui dreptate este vădită. Avem dreptul Insă să ne îndoim asupra putinţU Iul de inlftptnire azi, cftnd an trecut atâţia ani de la războia, tntr'o perioadă de deprecie­re monetară şi nestatornicie de pre­ţuri şi Intro ţară unde nu avem nici un fei de statistici asupra ave­­rel şl veniturilor contribuabililor. * * * In lipsă de excedente bugetare re­ale și în neputință de a recurge la un impozit extraordinar ne rămâne numai — in afară de valorificarea domeniului privat al statului asupra căruia vom reveni — Împrumutul, care se poate prezenta sub 2 forme: împrumutul Intern, împrumutul extern. 3. împrumutul Intern Se ştie că împrumutul intern poa­te fi forţat sau liber, împrumutul forţat. Putem da de la început la o par­te prima soluţiune. Realizarea unui împrumut forţat s’ar izbi de acele­aşi greutăţi economice şi financiare ca şi impozitul pe capital fără a mai vorbi de lipsurle ce are din punct de vedere social, împrumutul forţat nu poate deci rezolva proble­ma ce ne preocupă. Rămân­e numai împrumutul vo­luntar. Ce putem aştepta de la el­­? Desi­gur puţin lucra. Când piaţa sufere de o acută cri­ză financiară, când 20 — 25 % a devenit o dobândă curentă, când toate valorile mobiliare se negocia­­■*și Tirotari dei'i­ zoi­ if.' când cursul scrisurilor funciare și al efectelor publice e a,şa de jos, când oferta continuă a rentelor de expropriere apasă asupra acestor cursuri, când ordonanţe de plată neachitate imobi­lizează o parte din fondurile indus­triei şi ale băncilor, ce sorţi de iz­bândă poate avea un Împrumut in­tern de oarecare importanţă? Şi apoi, refacerea şi întregirea re­ţelei cer materiale diverse şi mate­rial rulant ce trebue aduse din a­­fară. Cumpărarea acestor materiale este foarte oneroasă, dacă se face cu lei pe cursul lor de azi. In aces­te condiţiuni un împrumut intern n’ar putea da decât sume relativ neînsemnate, menite să acopere, în parte, lucrări şi furnituri ce se fac în ţară: terasamente, clădiri, tra­verse, etc. Ajungem astfel la ultima soluţiu­­ne: ÎMPRUMUTUL EXTERN, care împreună cu punerea in valoare domeniului Statului va face obiec­tul articolelor noastre viitoare. Situatiunea financiară a căilor ferate” de Victor V. Rădulescu in­ Mijloacele financiare pentru afacerea şi completarea reţelei noastre ferate Capitalul englez şi industria forestieră polonă­­ ■—■? —­ Ziarul „Kurier Polski“ a­­nunţă că un sindicat englez a obţinut din partea guvernului polon concesiunea exploatărei pădurilor imense de la Bialo­­wice. Durata concesiunei e de 10 ani iar suprafaţa de exploa­tar­e­ de 300.000 hectare Societatea ce se va înfiinţa va tăia câte 720.000 metri cubi de lemne anual. In­­ schimb sindicatul englez se obligă să acorde guvernului polon o sumă de 3 milioane lire ster­line plătibilă în mai multe rate. Prima rată va fi plătită la 1 Decembri­e 1924. întregul personal al socie­­tăţei va fi polonez. încasările primăriei , luna Aprilie S-AU INCASAT 22.929.730 LEI Cele şease percepţii comunale, ale primăriei Capitalei, au înca­sat în cursul lunei Aprilie urmă­toarele sume: Percepţia l-a lei: 3.263.449. Percepţia 11-a lei: 5.218.217­ Percepţia a lll-a lei: 4­74. 086 Percepţia IV-a lei: 2.148.669 Percepţia a V-a lei: 2.322.500. Percepţia a Vl-a lei: 5-229-806­­Adică s’au încasat de casieria centrală prin percepţii 22.929.730 lei. .­­............———­— ■ — America şi chestia reparaţiiilor LONDRA, 30 (Rador). — Din New-York se anunţă că delegaţii din comitetele de experţi, d-loi Da­wes, Robinson şi Young au­ publi­cat, după întoarcerea lor, în Ame­rica, o declaraţie prin care expri­mă părerea lor că America trebue să ia parte la regularea chestiuinei reparaţiunilor şi să sprijine din im­prumut pentriu, Germania. Gen­e­ralul Daves a mai declarat Că respingerea planului experţilor, ar produce Un haos în lumea în­treagă. Omagiul matei române pentru Soldatul Necunoscut italian , r J. ■' •- - • •••■' s ROMA, 30. — Colonelul Skeletti, noul ataşat■ român, a depus pe mor­­mântul soldatului necunoscut o splendidă coroană de flori împodo­bită cu culorile naţionale române, ca semn de omagiu al armatei ro­mâne pentru, armata italiană. Du­pă aceasta, colonelul Skeletti a fost primit de generalul Diaz și alte autorități din ministerul de război.­­ . " N- ■­ întâi Mai Situaţia Politică ! Ziua de 1 Mai are anul acesta pe lângă semnificaţia ei obişnui­tă de sărbătoare a muncii şi o semnificaţie de ordin politic în legătură cu situaţiunea econo­mică a ţării■ Muncitorii constituiţi în orga­­nizaţiuni naţionale, au obţinut libertatea de a sărbătorii în lini­şte idealul lor de emancipare e­­conomică şi politică­ Dar ziua aceasta care simbo­lizează speranţa în viitor pentru cei ce nu au altă avere decât va­loarea muncii lor înseamnă anul acesta pentru toţi cei care au ceva mai mult decât braţele, şi pentru economia generală a ţă­rii, sfârşitul unei iluzii foarte scumpe-Sântem la întâi Mai, deci că­tre sfârşitul campaniei de ex­port de primăvară, şi­ cu toate acestea, urcarea importantă e valoră leului, care trebuia să a­ducă uşurarea cumplitei crize financiare prin care trece ţara, nu a venit. Nu vom intra aci în analiza cauzelor care au făcut ca leul no­stru să stea în jurul a 3 centime aur în loc să-şi împătrească sau să-şi înzăcească valoarea, aşa Conferinţa anglo-rusă şi-a acţio­nat şedinţele „sine die". Corespon­dentul lui „Le Temps" la Londra, care anunţă această ştire, preci­zează că şedinţele sunt suspendate până când subcomisiunea însărci­nată cu studierea tratatelor înche­iate între Anglia şi Rusia îşi va fi depus raportul; acest studiu ne­­lipsită însă ş­i puţin câteva luni. Ratificarea recunoaşterei „de jure" a federaţiei republicilor so­vietice, unul din primele acte să­vârşite de d. Macdonald pe tărâ­mul diplomatic, devine astăzi din ce în ce mai problematică. Gu­vernul englez recunoscuse Sovie­tele, sub rezerva reuşitei tratative­lor pentru numeroasele probleme în litigiu între ambele ţări. A­­ceste litigii, anunţate în primele şedinţe ale conferinţa, au stârnit o furtună de protestare în presa rusească şi declaraţia unui refuz categoric, din partea sindicatelor sovietice. Atitudinea Sovietelor şi contra-pretenţiile lor financiare au dovedit încă odată că orice troita- INTERNA cum se dădea ca sigur de către apărătorii sistemului de politică economică ce se aplică astăzi. Ne vom mulţumi numai şi constatăm că această quasi sta­bilizare a cursului leului în acea­stă perioadă de export intensiv, înseamnă că toate sperar­­de de însănătoşire a finanţelor­oastre prin reînvierea leului, prin poli­tica de revalorizare s’au dovedit deşarte la proba din primăvara g­estui an. Banca Naţională prin raportul ei către adunarea generală şi gu­tter­nul prin organul ministrului de industrie şi comerţ, au poto­lit alarma provocată de lipsa de numerar încă din toamna trecu­tă, afirmând că exportul de po­rumb va da­­ primăvară, sem­nalul reacţiun­i sănătoase provo­când urcarea ■euîui în proporţii care vor îndepărta ori­ce primej­die. Acum primejdia este mai mare decât ori­când şi viaţa ac­tivă a ţării nu mai are nici mă­car consolaţi­unea unei speranţe. Trebuesc luate măsuri de în­dreptare, bazate însă pe realităţi, nu­ pe iluzii. Altfel, nu vor mai înflori decât specula şi agitaţiile sociale- - ,js- - - '• EXTERNA­ tive sunt de prisos. Este proba­bil că însuşi premierul laburist, dacă ar fi putut bănui primirea re­zervată recunoaşterii Sovietelor, nu s’ar fi pripit să o proclame. Presa engleză aşteaptă acum cu răbdare sfârşitul tratativelor, al căror rezultat negativ apare ne­îndoios. H - ■* Speranţele puse în conferinţa dela Londra au fost înşelate. Ru­­sia înţelege să rămână mai de­parte izolată, în afară de legătu­rile internaţionale politice şi e­­conomice, departe de colaborarea necesară refacerii, cu o oră mai de­­vreme, a Europei. Pagubele a­­cestei atitudini, sunt deopotrivă­­de mari pentru ambele tabere. Pieţele Rusiei rămân închise, traficului economic normal, şi a­­ceastă consideraţie va prelungi criza şomajului din Apusul im­dustrial; creditele indispensabile Rusiei vor fi din nou refuzate, şi aceasta va împinge mai departe spre ruină economia sovietică. jf*& T­he ||( Criza în industria si comerţul basarabean O anchetă in lumea negustorească din Bălţi 23 lei, preţuri de Chestiunea crizei în industrie şi comerţ preocupând ziarul „Argus“ am stat de vorbă cu mai mulţi co­mercianţi şi industriaşi din locali­tate pe această temă, din declara­ţiile cărora situaţia de aci se pre­zintă astfel: * a**Antii­ industriei uleiu­rilor In ultimul timp regiunea de îtford a Basarabiei a devenit cen­tru important a industriei ulei­uri­­lor vegetale. Centrul principal al acestei industrii este oraşul Bălti, care numără­­peste 80 fabrici de ulei, iar judeţul Bălţi singur are 52 fabrici. Pe toată întinderea li­niei ferate Bălţi-Cernăuţi nu este nici o­ localitate care­ să nu posedă fabrică de Ulei, încât regiunea de nord a Basarabiei numără pes­te 150 fabrici de ulei şi Construcţii noui de fa­b­rici se întâlnesc foarte des. Continua creştere a numărului fabricelor de Ulei a lăsat pe pla­nul al doilea celelalte industrii. Sunt Cazu­ri când s‘au lichidat morile, fabrcile de spit etc., şi în lo­c­ul lor se înfiinţează fabrici de Ulei. Emulaţia ce s‘a născut prin­tre fabricanţi a făcut ca instala­­ţiuni noui de fabrici să iasă la iveală, iar fabricaţia uleiului să fie de cea mai bună calitate. Ule­iul de floarea soarelui din Bălţi în ce priveşte­­Calitatea, Curăţenia şi­­ cantitatea sa este în afară de orice concurenţă iar, turta de floa­rea soarelui este din cele mai su­perioare, ceia ce a avut Urmare a fi cea mai căutată pe pieţele stră-17 lei kgr. d­ 21 străinătate... Comerţul cu cereale In ce priveşte comerţul cu ce­reale, acesta stagnează aci din mai multe motive, dintre cari princi­se simte adânc la Bălţi,­având o gravă­­repercusiune asupra activi­­tăţei Comerciale. Situaţia economică a Basarabiei este în funcţie exclusiv de vinde­rea recoltelor. Dar se simte mult lipsa banilor pe piaţă şi ajutorul nU întotdeauna eficace al băncilor a făcut ca cerealiştii să­­ fie specu­laţi, plătind dobânzi uzuale de 2, 3 lei pe zi la mia de lei. Totuşi spre cinstea, lor, comerci­anţii fac mari sforţări, pentru re­gularea obligaţiunilor, neavând de înregistrat până în prezent nici din faliment. * * * Produsele agricole se desfac cu greutate din cauza lipsei de nume­rar care îngreuiază situaţia inter­mediarilor şi a celor­ cari fac legă­turi dintre Basarabia şi străină­tate. Comercianţii din străinătate nu vin direct să cumpere de­oare­ce dânşii pretind să li se dea în mână marfa Ca să plătească. Sis­temul avansărilor de altă dată a dispărut. Nevoia de depozite şi ma­gazii pentru cereale O necesitate economică a Com­er­ţului de cereale este aceea a CrC­­ărei de depozite şi magazii în prin­cipalele gări a amenajării p­ortu­­lui basarabean Reni şi a înzestră­rii acestui singur port mai impor­tant al Basarabiei, Cu’ magazii su­fici­ente şi silozuri. _ v' La necesităţile menţionate mai sus adăogăm insuficienţe relaţiu­­ftîlor Comerciale externe, chestiune foarte importantă având în vede­re că Basarabia posedă uri număr însemnat de produse Ce s'ar putea exporta dacă n'ar ex­ista lipsa de stabilitate şi Ordine în transdesţi-­Unile Comerciale, lipsa fixărei de Condiţiuni de desfacere şi predare a mărfurilor..­ine. Lipsa capitalului de rule­­ment Dar în ultimul timp această in­dustrie se desvoltă anormal, dato­rită Crizei de numerar, Boi­e a luat o formă foarte acută Fabricanţii de uleiuri, în vederea ameliorărei producţiei, im­obilizându-şi capita­lurile în maşini moderne, se văd astăzi lipsiţi de capitalul de rule­­ment. Camăta e îm­ floare. O Camă­tă ,de bună credinţă" se socoteşte în Basarabia 80 la sută pe m iar la ipoteca imobilelor, 48 la sută pe an. Roadele Unei asemenea stări de lucruri se arată: unul din marii fabricanţi de Idei din Bălţi, Care Mimai­teril trecut a depus ma mult de 1 f1 milion lei în Cumpă­rarea m­aşinelor moderne in lacul Celor, vechi, a încetat plăţile CU un pasiv de 5.353.000 lei. Chestia exportului uleiului . Fabricanţii de Uleiuri îşi puse­seră nădejdea în permisul de ex­port. S‘a întâmplat însă ca acesta să cauzi fi urcare mare a preţu­lui seminţelor de floarea sgaxelui dela 3,85 lei la 5,90 kgr. Iari încer­carea să se exporteze salteiul nos­tru n‘a­ avut succes din­ cauza ta­xei­­ exagerate. Cu toate măsurile luate fabricanţii n‘au reuşit să co­boare preţul seminţelor de floarea soarelui , vânzătorii mici au gân­du­t rezervele în timpul Urcării, cei mari se abţin de a vinde ştiind că fabricanţii nu au rezerve şi vor fi siliţi să accepte preţuri dictate. Urcarea preţului la uleiuri a a­­vut o tristă repercusiune asupra populaţiei. Aceasta ce plăteşte pen­tm jilei de floarea soatelui na 15­* * * Scumpirea zilnică a mărfurilor necesită un capital rulant din Ce în Ce mai mare, cu atât mai mult cu Cât cumpărăturile de mărfuri se fac aproape exclusiv. Mimai pe bani gata. Pe de altă parte scumpirea­­zil­nică a Chiriilor pentru prăvălii, procesele ce rezultă din­­nemulţu­mirea proprietarilor,­­noile impozi­te CU cotele dublate, triplate pen­tru comercianţi, faţă de Ceilalţi Ce­tăţeni,­­nu sunt de natură de a spri lot bum mers al Comerţului. Dacă se mai adaugă la aceste im­pozite comunale pentru Comer­cianţi. Cari sunt nevoiţi să plătea­scă to­ul mai scump decât restul Cetăţenilor, veţi avea Un tablou e­­difiant de starea prezentă şi de perspectivele Ce se deschid pentru viitor Comerţului. ________ c. V. a. Economie, statistică, judiciare, fi­nanţe, comerţ, industrie, agricultu­ră, petrol, legi şi regulamente azi în aplicare, toate le găsiţi în ALMANACHUL „ARGUS“ pe 1924, apărut zilele trecute. Cereţi fără întârziere exemplarul la orice librărie sau depozit de ziare din toată ţara. life din Capitală Pe Ziua de eri, în morile din Capitală erau următoarele de­pozite de făină şi grâu: Moara Halberstad 31 va­goane grâu, 118 vagoane făină de lux şi 33 vagoane făină neagră de pâine, 183 vagoane secară boabe şi 4 vagoane, făină de secară. Moara cerealiştilor 6­­va­goane făină de lux­ Moara Decebal 22 vagoane grâu,­­40 vagoane făină de lux 5 vagoane făină de a doua ca­litate și 2 vagoane făină nea­gră de pâine. Moara Herd­an 10 vagoane de grâu, 2 vagoane făină de lux, 28 vagoane făină de a doua calitate, 2 vagoane făină de pâine și 5 vagoane secară boabe. Moara Comercială 60 va­goane grâu, 240 vagoane făină de lux, 6 vagoane făină de a doua calitate și 28 vagoane făină neagră de pâine. Moara Steaua 14 vagoane grâu, 60 vagoane făină de lux, 3 vagoane făină de a doua ca­litate și 2 vagoane făină nea­gră de pâine. Moara Assan 92 vagoane grâu, 117 vagoane făină de lux, 9 vagoane făină de calitatea a doua, 8 vagoane făină neagră de pâine şi 3 vagoane secară boabe. Moara Olmazu 19 vagoane grâu, 150 vagoane făină­­de lux, 5 vagoane făină de calita­tea a doua, şi 4 vagoane făină neagră de pâine­ Adică, în morile din Capitală sunt depozitate 248 vagoane grâu, 833 vagoane făină de lux, 56 vagoane făină de a doua calitate, 50 vagoane făină nea­gră de pâine și 26­­vagoane ser cară boabe. " Profesorii și inginerii belgieni in Capitală .Vineri, 25 Aprilie seara după ex­cursia pe valea­ Prahovei inginerii belgieni, sub conducerea d-lui pro­fesor de geologie Fourmarier de la Universitatea din Liege şi a d-lui profesor de geografie fizică Mi­­chette au­ sosit în Capitală. Sâmbătă dimineaţa au vizitat muzeul de istorie naturală, apoi au­ trecut la Institutul Geologic. La orele 11.30 excursioniştii bel­gieni au fost primiţi de excelenţa sa ministrul Belgiei în localul le­­gaţiunei. LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT . După masă la orele 4 au depun o jerbă de flori cu panglica bel­giană la mormântul Soldatului Ni­cUnoscUt, cu Care ocazie d. inginer Legray a rostit o cuvântare în nu­mele excursioniştilor, invalizilor şi luptătorilor­ belgieni. Ați vizitat în urm­ă muzeul militar.­­ BANCHETUL DELA ASOCIA-’ TIA INGINERILOR A Urmat apoi jiun banchet dat de secţia Româna a Asociaţiei ingi­nerilor eşiţi­ din şcoala de la Liege (A. I. Lg.) în sala de marmoră a restaurantului Boulevard. Luni, 28 Aprilie au părăsit Ca­pitala d-nii Legray mergând la Belgrad. Ieri seară au plecat , prof. Michette și d-șoara asistentă Lefèvre spre Tracea, de unde cu vaporul vor merge la Sulina spre a vizita Delta. 0 telegramă de mulţumiri a generalului Florescu VARŞOVIA 30 (Rador). — Gene­ralul Florescu a­ trimis o telegra­mă ministrului de război, d. Sikor­­ski, mulţumindu-i pentru primirea călduroasă pre­ţ şi pentru deco­raţiile­­care i-au fost acordate. D general Florescu doreşte, în ace­iaşi telegramă, prosperitate Polo­niei și armatei sale.

Next