Argus, mai 1924 (Anul 15, nr. 3307-3330)
1924-05-02 / nr. 3308
Noul preţ al gazului şi electricităţii Cu începere de la 1 Aprilie, preţurile la gaz şi electricitate sunt cele mai jos arătate: , LA GAZ: Pentru locuinţe, institutiuni publice şi gaz industrial lei 7,25 m. c. ■ Pentru magazine, biurouri şi institutiuni comerciale lei 10 m. c. LA ELECTRICITATE: Pentru locuinţe, institutiuni publice şi industriale K. W. O. lei 10. Pentru magazine, biurouri şi institutiuni comerciale lei 15 K. W. O. Deosebit se vor plăti taxele cuvenite Statului. Un spirit neprevenit va recunoaşte că o sărbătorire a zilei de întâi Mal — ziua proletariatului universal şi a solidarităţei muncei de pe toat latitudinele, — nu intră în tradiţiunile cercurilor conducătoare din România. Foarte puţine guverne au putut să se desbrace de prejudecata fricei că o afirmare nestingherită a dreptului muncitorului de orice categorie la o viaţă mai demnă şi a respectului datorit personalităţei sale, este sinonimă cu o abdicare a puterei de Stat In faţa „batalioanelor roşii”. Această prejudecată, care, in concepţia unora din guvernele noastre, lua proporţia unei Îngenuncheri a ideei autorităţii, a determinat mai de mult chiar măsuri energice contra sărbătorii zilei de 1 Maii. Faptul că pentru prima oară un guvern renunţă la această tradiţie, recunoscând că sărbătorirea muncei şi a manifestării solidarităţii universale a proletariatului, nu poate însemna nici o primejdie pentru aşezământul Statului sau, pentru principiile ce sunt la baza sa, nici o mişcare subsersivă şi materialistă a maselor muncitoreşti, că, dimpotrivă, ziua de întâi. Mai este o afirmaţie umanitară în sensul cel mai înalt al cuvântului, — constitue un progres de care se cuvine să ne bucurăm pentru că înseamnă biruinţa unui ideal de desrobire şi de dreptate. Se perde ceva din vechea concepţie a unui popor alcătuit din clase suprapuse şi triumfă ideia egalităţei şi a colaborării tuturor categoriilor sociale pentru izbânda comună. In acest sens, sărbătoarea oficială de întâi Mal este bine venită. Anul »Ho. .:-(86 PAGINI ABONAMENTE: IN TARA Un an 650 lei 6 luni 350 „ 3 luni 180 „ 2 lei In tară. 4 IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 . 3 luni 400 „ lei in străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANTEI Director: Grigore Gafencu ! Pu Iin g^HRSHI BIROURILE: B U C U R E Ş T I, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 și 2369 tineri 7 mai 1924 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berger Sr. lupin Catada (M Karagheorghevnei) S Telefon 184 F~ In articolele noastre asupra situaţiunii financiare a căilor ferate publicate până acum (Argus, No. 3.306 din Aprilie fi 3.307 din Mai 1924), am arătat nevoile refacerii şi completării reţelei noastre feroviare. * Acoperirea acestor nevoi se poate face cu mijloace financiare diferite: 1) Excedente budgetare; 2) Impozite extraordinare; A. Impozitul pe capital; ) B. Impozitul pe îmbogăţiţii de războiu. ^ 3) împrumutul Intern, liber sau forţat. i) împrumutul extern legat, eventual, de punerea în valoare a bunurilor Statului. li Să cercetăm, pe rând, putinţa de înfăptuire a fiecăreia din aceste soluțiuni. " ..*r r " I. Excedentele bugetare Afectarea excedentelor bugetare la lucrări extraordinare este fără Îndoială un procedeu financiar foarte lăudabil, când se poate întrebuinţa, nu credem insă că poate fi o soluţiune in problema ce studiem. I "Am arătat in articolul nostru precedent de ce veniturile bugetare nu pot și nu trebue să acopere nici deficitul bugetului ordinar al căilor ferate; cu atât mai mult cuvânt ele nu vor fi în stare să alimenteze bugetul extraordinar al refacerei. Nu se poate vora de excedente bugetare reale, decâtt atunci cAnd s’au satisfăcut, pe deplin, toate nevoile esenţiale ale serviciilor publice. Este inutil să insistăm asupra insuficienţii bugetului actual în ceia ce priveşte creditele — personal şi material — acordate şcoalei, asistenţii, armatei, întreţinerei drumurilor, etc. etc. Nu ne îndoim de realizarea prevederilor bugetului 1924 Şi credem în posibilitatea sporirii meniturilor bugetare în viitor. Tot Bpbrul însă va trebui afectat nevoilor ordinara ale serviciilor publiceşi numai după ce acestea vor fi pe deplin îndestulate se va putea cerceta existenţa şi întrebuinţarea eventualelor excedente bugetare. Vor mai trece desigur câţiva ani mai înainte de a ajunge la această situaţiune. I S’ar putea da, cum s’a făcut în anii din urmă, când şi când câteva sute de milioane de lei pentru nevoile extraordinare ale C. F. Cât de puţin Înseamnă acest ajutor ne arată faptul că pentru o singură linie, din cele ce trebue să lege vechiul Regat cu Transilvania, se cer aproape 2 miliarde de leu. . 2. Impozitele extraordinare * A. IMPOZITUL PE CAPITALV Impozitul pe capital, ca mijloc de acoperire a nevoilor extraordinare ale căilor ferate, merită, desigur, o cercetare mai temeinică şi o condamnare mai puţin categorică, decftt acela ce s’a dat proectului d-lui Titulescu. , I In vremea când se stampilau rublele şi coroanele, în vremea când băncile luau comision de păstrare pentru depozite, când cursul efectelor era în continuă urcare, când subscripţiile se făceau cu jandarmi la guichet-uri, un impozit pe capital ar fi putut fi realizat, fără prea mari dificultăţi şi ar fi adus o îndreptare simţitoare unora cel puţin din lipsurile de care suferim azi. Condiţiunile actuale sunt însă cu totul altele; de aceia nu ne vom opri asupra acestei soluţiuni In situaţiunea noastră monetară de azi, realizarea unui asemenea impozit s’ar izbi, din lipsa de numerar şi capitaluri disponibile, de dificultăţi ce nu se pot tăgădui. Pe de altă parte nu trebuie uitat : problemele financiare sunt totdeodată probleme politice. Or, dată fiind repartiţiunea forţelor politice şi sociale de azi, nu credem că un impozit pe capital ar avea sorţi de izbândă. D. Titulescu, care a crezut sincer — şi îndreptăţită în posibilitatea unui asemenea impozit, a fost un izolat in propriul său guvern, iar majoritatea pe care a grupat-o în jurul său in Parlament, nu a fost, în stare să impună ţării legea ce votase. , J ! Cât priveşte guvernul actual concepţia lui este cunoscută prin declarraţia făcută de d. Duca, în Parlamentul averescan. D. Duca contesta nu principiul impozitului pe capital ci oportunitatea lui." Argumentul de neoportunitate este o armă veche, iu arsenalul politic; adevărul e că II 1) Vezi Argus, No. 3306 din Aprilie fei No. SăQ7 din Mai 1924, v-v partidul liberal, care reprezintă forţe capitaliste mult mai mari ca cel averescan, nu se împacă, cum nu s’a împăcat nici acesta din urmă, cu un impozit pe capital, orcare ar fi întrebuințarea ce s’ar da produsului lui. Dacă la aceasta adăugăm faptul că nu avem un recensământ al averilor contribuabililor şi că personalul nostru fiscal insuficient şi,in parte, nepregătit face azi pentru prima oară aplicarea unui sistem modern de impozite pe venit, înţelegem cu uşurinţă de ce impozitul pe capital nu poate, În momentul de faţă, să acopere nevoile extraordinare ale căilor noastre ferate. B. IMPOZITUL PE IMBOGATITU 00: DE RĂZBOI ÎBS#1'’'''''“ 'I ’Acast impozit făcea şi el parte du legiuirea de la 1921 a d-lui Titulescu. El nu a fost înlăturat categoric, ca impozitul pe capital şi se bucură încă de oarecare atenţiune în opinia publică. Impozitul pe beneficiile de război nu pare că preocupă guvernul actual, iar din partidele de opoziţie, partidul ţărănist este singurul care se arată doritor de a-1 înfăptui. Ne temem insă că în ziua în care ar veni la putere, silit să ia in seamă, nu numai favoarea de care se bucură impozitul pe îmbogăţiţii de război în nassele populare, dar mai ales condiţiunile lui de realizare, partidul ţărănist va trebui, şi el, să renunţe la intenţiunile sale de azi. Este desigur regretabil că nu s’a stabilit până acum an asemenea impozit, a cărui dreptate este vădită. Avem dreptul Insă să ne îndoim asupra putinţU Iul de inlftptnire azi, cftnd an trecut atâţia ani de la războia, tntr'o perioadă de depreciere monetară şi nestatornicie de preţuri şi Intro ţară unde nu avem nici un fei de statistici asupra averel şl veniturilor contribuabililor. * * * In lipsă de excedente bugetare reale și în neputință de a recurge la un impozit extraordinar ne rămâne numai — in afară de valorificarea domeniului privat al statului asupra căruia vom reveni — Împrumutul, care se poate prezenta sub 2 forme: împrumutul Intern, împrumutul extern. 3. împrumutul Intern Se ştie că împrumutul intern poate fi forţat sau liber, împrumutul forţat. Putem da de la început la o parte prima soluţiune. Realizarea unui împrumut forţat s’ar izbi de aceleaşi greutăţi economice şi financiare ca şi impozitul pe capital fără a mai vorbi de lipsurle ce are din punct de vedere social, împrumutul forţat nu poate deci rezolva problema ce ne preocupă. Rămâne numai împrumutul voluntar. Ce putem aştepta de la el? Desigur puţin lucra. Când piaţa sufere de o acută criză financiară, când 20 — 25 % a devenit o dobândă curentă, când toate valorile mobiliare se negocia■*și Tirotari dei'i zoi if.' când cursul scrisurilor funciare și al efectelor publice e a,şa de jos, când oferta continuă a rentelor de expropriere apasă asupra acestor cursuri, când ordonanţe de plată neachitate imobilizează o parte din fondurile industriei şi ale băncilor, ce sorţi de izbândă poate avea un Împrumut intern de oarecare importanţă? Şi apoi, refacerea şi întregirea reţelei cer materiale diverse şi material rulant ce trebue aduse din afară. Cumpărarea acestor materiale este foarte oneroasă, dacă se face cu lei pe cursul lor de azi. In aceste condiţiuni un împrumut intern n’ar putea da decât sume relativ neînsemnate, menite să acopere, în parte, lucrări şi furnituri ce se fac în ţară: terasamente, clădiri, traverse, etc. Ajungem astfel la ultima soluţiune: ÎMPRUMUTUL EXTERN, care împreună cu punerea in valoare domeniului Statului va face obiectul articolelor noastre viitoare. Situatiunea financiară a căilor ferate” de Victor V. Rădulescu in Mijloacele financiare pentru afacerea şi completarea reţelei noastre ferate Capitalul englez şi industria forestieră polonă ■—■? — Ziarul „Kurier Polski“ anunţă că un sindicat englez a obţinut din partea guvernului polon concesiunea exploatărei pădurilor imense de la Bialowice. Durata concesiunei e de 10 ani iar suprafaţa de exploatare de 300.000 hectare Societatea ce se va înfiinţa va tăia câte 720.000 metri cubi de lemne anual. In schimb sindicatul englez se obligă să acorde guvernului polon o sumă de 3 milioane lire sterline plătibilă în mai multe rate. Prima rată va fi plătită la 1 Decembrie 1924. întregul personal al societăţei va fi polonez. încasările primăriei , luna Aprilie S-AU INCASAT 22.929.730 LEI Cele şease percepţii comunale, ale primăriei Capitalei, au încasat în cursul lunei Aprilie următoarele sume: Percepţia l-a lei: 3.263.449. Percepţia 11-a lei: 5.218.217 Percepţia a lll-a lei: 474. 086 Percepţia IV-a lei: 2.148.669 Percepţia a V-a lei: 2.322.500. Percepţia a Vl-a lei: 5-229-806Adică s’au încasat de casieria centrală prin percepţii 22.929.730 lei. .............———— ■ — America şi chestia reparaţiiilor LONDRA, 30 (Rador). — Din New-York se anunţă că delegaţii din comitetele de experţi, d-loi Dawes, Robinson şi Young au publicat, după întoarcerea lor, în America, o declaraţie prin care exprimă părerea lor că America trebue să ia parte la regularea chestiuinei reparaţiunilor şi să sprijine din imprumut pentriu, Germania. Generalul Daves a mai declarat Că respingerea planului experţilor, ar produce Un haos în lumea întreagă. Omagiul matei române pentru Soldatul Necunoscut italian , r J. ■' •- - • •••■' s ROMA, 30. — Colonelul Skeletti, noul ataşat■ român, a depus pe mormântul soldatului necunoscut o splendidă coroană de flori împodobită cu culorile naţionale române, ca semn de omagiu al armatei române pentru, armata italiană. După aceasta, colonelul Skeletti a fost primit de generalul Diaz și alte autorități din ministerul de război. . " N- ■ întâi Mai Situaţia Politică ! Ziua de 1 Mai are anul acesta pe lângă semnificaţia ei obişnuită de sărbătoare a muncii şi o semnificaţie de ordin politic în legătură cu situaţiunea economică a ţării■ Muncitorii constituiţi în organizaţiuni naţionale, au obţinut libertatea de a sărbătorii în linişte idealul lor de emancipare economică şi politică Dar ziua aceasta care simbolizează speranţa în viitor pentru cei ce nu au altă avere decât valoarea muncii lor înseamnă anul acesta pentru toţi cei care au ceva mai mult decât braţele, şi pentru economia generală a ţării, sfârşitul unei iluzii foarte scumpe-Sântem la întâi Mai, deci către sfârşitul campaniei de export de primăvară, şi cu toate acestea, urcarea importantă e valoră leului, care trebuia să aducă uşurarea cumplitei crize financiare prin care trece ţara, nu a venit. Nu vom intra aci în analiza cauzelor care au făcut ca leul nostru să stea în jurul a 3 centime aur în loc să-şi împătrească sau să-şi înzăcească valoarea, aşa Conferinţa anglo-rusă şi-a acţionat şedinţele „sine die". Corespondentul lui „Le Temps" la Londra, care anunţă această ştire, precizează că şedinţele sunt suspendate până când subcomisiunea însărcinată cu studierea tratatelor încheiate între Anglia şi Rusia îşi va fi depus raportul; acest studiu nelipsită însă şi puţin câteva luni. Ratificarea recunoaşterei „de jure" a federaţiei republicilor sovietice, unul din primele acte săvârşite de d. Macdonald pe tărâmul diplomatic, devine astăzi din ce în ce mai problematică. Guvernul englez recunoscuse Sovietele, sub rezerva reuşitei tratativelor pentru numeroasele probleme în litigiu între ambele ţări. Aceste litigii, anunţate în primele şedinţe ale conferinţa, au stârnit o furtună de protestare în presa rusească şi declaraţia unui refuz categoric, din partea sindicatelor sovietice. Atitudinea Sovietelor şi contra-pretenţiile lor financiare au dovedit încă odată că orice troita- INTERNA cum se dădea ca sigur de către apărătorii sistemului de politică economică ce se aplică astăzi. Ne vom mulţumi numai şi constatăm că această quasi stabilizare a cursului leului în această perioadă de export intensiv, înseamnă că toate sperarde de însănătoşire a finanţeloroastre prin reînvierea leului, prin politica de revalorizare s’au dovedit deşarte la proba din primăvara gestui an. Banca Naţională prin raportul ei către adunarea generală şi gutternul prin organul ministrului de industrie şi comerţ, au potolit alarma provocată de lipsa de numerar încă din toamna trecută, afirmând că exportul de porumb va da primăvară, semnalul reacţiuni sănătoase provocând urcarea ■euîui în proporţii care vor îndepărta orice primejdie. Acum primejdia este mai mare decât oricând şi viaţa activă a ţării nu mai are nici măcar consolaţiunea unei speranţe. Trebuesc luate măsuri de îndreptare, bazate însă pe realităţi, nu pe iluzii. Altfel, nu vor mai înflori decât specula şi agitaţiile sociale- - ,js- - - '• EXTERNA tive sunt de prisos. Este probabil că însuşi premierul laburist, dacă ar fi putut bănui primirea rezervată recunoaşterii Sovietelor, nu s’ar fi pripit să o proclame. Presa engleză aşteaptă acum cu răbdare sfârşitul tratativelor, al căror rezultat negativ apare neîndoios. H - ■* Speranţele puse în conferinţa dela Londra au fost înşelate. Rusia înţelege să rămână mai departe izolată, în afară de legăturile internaţionale politice şi economice, departe de colaborarea necesară refacerii, cu o oră mai devreme, a Europei. Pagubele acestei atitudini, sunt deopotrivăde mari pentru ambele tabere. Pieţele Rusiei rămân închise, traficului economic normal, şi această consideraţie va prelungi criza şomajului din Apusul imdustrial; creditele indispensabile Rusiei vor fi din nou refuzate, şi aceasta va împinge mai departe spre ruină economia sovietică. jf*& The ||( Criza în industria si comerţul basarabean O anchetă in lumea negustorească din Bălţi 23 lei, preţuri de Chestiunea crizei în industrie şi comerţ preocupând ziarul „Argus“ am stat de vorbă cu mai mulţi comercianţi şi industriaşi din localitate pe această temă, din declaraţiile cărora situaţia de aci se prezintă astfel: * a**Antii industriei uleiurilor In ultimul timp regiunea de îtford a Basarabiei a devenit centru important a industriei uleiurilor vegetale. Centrul principal al acestei industrii este oraşul Bălti, care numărăpeste 80 fabrici de ulei, iar judeţul Bălţi singur are 52 fabrici. Pe toată întinderea liniei ferate Bălţi-Cernăuţi nu este nici o localitate care să nu posedă fabrică de Ulei, încât regiunea de nord a Basarabiei numără peste 150 fabrici de ulei şi Construcţii noui de fabrici se întâlnesc foarte des. Continua creştere a numărului fabricelor de Ulei a lăsat pe planul al doilea celelalte industrii. Sunt Cazuri când s‘au lichidat morile, fabrcile de spit etc., şi în locul lor se înfiinţează fabrici de Ulei. Emulaţia ce s‘a născut printre fabricanţi a făcut ca instalaţiuni noui de fabrici să iasă la iveală, iar fabricaţia uleiului să fie de cea mai bună calitate. Uleiul de floarea soarelui din Bălţi în ce priveşteCalitatea, Curăţenia şi cantitatea sa este în afară de orice concurenţă iar, turta de floarea soarelui este din cele mai superioare, ceia ce a avut Urmare a fi cea mai căutată pe pieţele stră-17 lei kgr. d 21 străinătate... Comerţul cu cereale In ce priveşte comerţul cu cereale, acesta stagnează aci din mai multe motive, dintre cari princise simte adânc la Bălţi,având o gravărepercusiune asupra activităţei Comerciale. Situaţia economică a Basarabiei este în funcţie exclusiv de vinderea recoltelor. Dar se simte mult lipsa banilor pe piaţă şi ajutorul nU întotdeauna eficace al băncilor a făcut ca cerealiştii să fie speculaţi, plătind dobânzi uzuale de 2, 3 lei pe zi la mia de lei. Totuşi spre cinstea, lor, comercianţii fac mari sforţări, pentru regularea obligaţiunilor, neavând de înregistrat până în prezent nici din faliment. * * * Produsele agricole se desfac cu greutate din cauza lipsei de numerar care îngreuiază situaţia intermediarilor şi a celor cari fac legături dintre Basarabia şi străinătate. Comercianţii din străinătate nu vin direct să cumpere deoarece dânşii pretind să li se dea în mână marfa Ca să plătească. Sistemul avansărilor de altă dată a dispărut. Nevoia de depozite şi magazii pentru cereale O necesitate economică a Comerţului de cereale este aceea a CrCărei de depozite şi magazii în principalele gări a amenajării portului basarabean Reni şi a înzestrării acestui singur port mai important al Basarabiei, Cu’ magazii suficiente şi silozuri. _ v' La necesităţile menţionate mai sus adăogăm insuficienţe relaţiuftîlor Comerciale externe, chestiune foarte importantă având în vedere că Basarabia posedă uri număr însemnat de produse Ce s'ar putea exporta dacă n'ar exista lipsa de stabilitate şi Ordine în transdesţi-Unile Comerciale, lipsa fixărei de Condiţiuni de desfacere şi predare a mărfurilor..ine. Lipsa capitalului de rulement Dar în ultimul timp această industrie se desvoltă anormal, datorită Crizei de numerar, Boie a luat o formă foarte acută Fabricanţii de uleiuri, în vederea ameliorărei producţiei, imobilizându-şi capitalurile în maşini moderne, se văd astăzi lipsiţi de capitalul de rulement. Camăta e îm floare. O Camătă ,de bună credinţă" se socoteşte în Basarabia 80 la sută pe m iar la ipoteca imobilelor, 48 la sută pe an. Roadele Unei asemenea stări de lucruri se arată: unul din marii fabricanţi de Idei din Bălţi, Care Mimaiteril trecut a depus ma mult de 1 f1 milion lei în Cumpărarea maşinelor moderne in lacul Celor, vechi, a încetat plăţile CU un pasiv de 5.353.000 lei. Chestia exportului uleiului . Fabricanţii de Uleiuri îşi puseseră nădejdea în permisul de export. S‘a întâmplat însă ca acesta să cauzi fi urcare mare a preţului seminţelor de floarea sgaxelui dela 3,85 lei la 5,90 kgr. Iari încercarea să se exporteze salteiul nostru n‘a avut succes din cauza taxei exagerate. Cu toate măsurile luate fabricanţii n‘au reuşit să coboare preţul seminţelor de floarea soarelui , vânzătorii mici au gândut rezervele în timpul Urcării, cei mari se abţin de a vinde ştiind că fabricanţii nu au rezerve şi vor fi siliţi să accepte preţuri dictate. Urcarea preţului la uleiuri a avut o tristă repercusiune asupra populaţiei. Aceasta ce plăteşte pentm jilei de floarea soatelui na 15* * * Scumpirea zilnică a mărfurilor necesită un capital rulant din Ce în Ce mai mare, cu atât mai mult cu Cât cumpărăturile de mărfuri se fac aproape exclusiv. Mimai pe bani gata. Pe de altă parte scumpireazilnică a Chiriilor pentru prăvălii, procesele ce rezultă dinnemulţumirea proprietarilor,noile impozite CU cotele dublate, triplate pentru comercianţi, faţă de Ceilalţi Cetăţeni,nu sunt de natură de a spri lot bum mers al Comerţului. Dacă se mai adaugă la aceste impozite comunale pentru Comercianţi. Cari sunt nevoiţi să plătească toul mai scump decât restul Cetăţenilor, veţi avea Un tablou edifiant de starea prezentă şi de perspectivele Ce se deschid pentru viitor Comerţului. ________ c. V. a. Economie, statistică, judiciare, finanţe, comerţ, industrie, agricultură, petrol, legi şi regulamente azi în aplicare, toate le găsiţi în ALMANACHUL „ARGUS“ pe 1924, apărut zilele trecute. Cereţi fără întârziere exemplarul la orice librărie sau depozit de ziare din toată ţara. life din Capitală Pe Ziua de eri, în morile din Capitală erau următoarele depozite de făină şi grâu: Moara Halberstad 31 vagoane grâu, 118 vagoane făină de lux şi 33 vagoane făină neagră de pâine, 183 vagoane secară boabe şi 4 vagoane, făină de secară. Moara cerealiştilor 6vagoane făină de lux Moara Decebal 22 vagoane grâu,40 vagoane făină de lux 5 vagoane făină de a doua calitate și 2 vagoane făină neagră de pâine. Moara Herdan 10 vagoane de grâu, 2 vagoane făină de lux, 28 vagoane făină de a doua calitate, 2 vagoane făină de pâine și 5 vagoane secară boabe. Moara Comercială 60 vagoane grâu, 240 vagoane făină de lux, 6 vagoane făină de a doua calitate și 28 vagoane făină neagră de pâine. Moara Steaua 14 vagoane grâu, 60 vagoane făină de lux, 3 vagoane făină de a doua calitate și 2 vagoane făină neagră de pâine. Moara Assan 92 vagoane grâu, 117 vagoane făină de lux, 9 vagoane făină de calitatea a doua, 8 vagoane făină neagră de pâine şi 3 vagoane secară boabe. Moara Olmazu 19 vagoane grâu, 150 vagoane făinăde lux, 5 vagoane făină de calitatea a doua, şi 4 vagoane făină neagră de pâine Adică, în morile din Capitală sunt depozitate 248 vagoane grâu, 833 vagoane făină de lux, 56 vagoane făină de a doua calitate, 50 vagoane făină neagră de pâine și 26vagoane ser cară boabe. " Profesorii și inginerii belgieni in Capitală .Vineri, 25 Aprilie seara după excursia pe valea Prahovei inginerii belgieni, sub conducerea d-lui profesor de geologie Fourmarier de la Universitatea din Liege şi a d-lui profesor de geografie fizică Michette au sosit în Capitală. Sâmbătă dimineaţa au vizitat muzeul de istorie naturală, apoi au trecut la Institutul Geologic. La orele 11.30 excursioniştii belgieni au fost primiţi de excelenţa sa ministrul Belgiei în localul legaţiunei. LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT . După masă la orele 4 au depun o jerbă de flori cu panglica belgiană la mormântul Soldatului NicUnoscUt, cu Care ocazie d. inginer Legray a rostit o cuvântare în numele excursioniştilor, invalizilor şi luptătorilor belgieni. Ați vizitat în urmă muzeul militar. BANCHETUL DELA ASOCIA-’ TIA INGINERILOR A Urmat apoi jiun banchet dat de secţia Româna a Asociaţiei inginerilor eşiţi din şcoala de la Liege (A. I. Lg.) în sala de marmoră a restaurantului Boulevard. Luni, 28 Aprilie au părăsit Capitala d-nii Legray mergând la Belgrad. Ieri seară au plecat , prof. Michette și d-șoara asistentă Lefèvre spre Tracea, de unde cu vaporul vor merge la Sulina spre a vizita Delta. 0 telegramă de mulţumiri a generalului Florescu VARŞOVIA 30 (Rador). — Generalul Florescu a trimis o telegramă ministrului de război, d. Sikorski, mulţumindu-i pentru primirea călduroasă preţ şi pentru decoraţiilecare i-au fost acordate. D general Florescu doreşte, în aceiaşi telegramă, prosperitate Poloniei și armatei sale.