Argus, septembrie 1924 (Anul 15, nr. 3407-3432)

1924-09-01 / nr. 3407

Evenimentele din străinătate Votat Reichstagului BERLIN, 30. (Rador).'­­Reichstagul a votat legea căilor ferate. Legea a fost adoptată cu majoritatea de două treimi, întrucât a întrunit 314 voturi pen­tru și 127 contra. * * * BERLIN, 30. — (Rador). — Cu pri­lejul votării de către Reichstag a le­gilor privitoare la acordurile de la Londra, cancelarul in numele gu­vernului german publică o declara­ţie prin care mulţumeşte deputaţi­lor care au votat aceste legi şi a­­daugă că guvernul german nu poatte şi nu vrea să lase a trece momentul important de astăzi fără a proclama Încă odată nevinovăţia Germaniul in deslănţuirea războiului mondiaal. Guvernul german va adresa o no­tă guvernelor streine in chestiunea pro­vocării războiului. Semnarea definitivă a a­­cordului de la Londra LONDRA, 30. (Rador). — Semnarea protocolului cu privire­­ acordurile de la Londra a fost fixată pentru astăzi 30 August, la orele 12,30. Semnarea protocolului se va face la Foreygr tfice.-------------------------------------­ m LEAFIELD, 30. — Semnarea anexe­lor ale acordului din Londra, va avea loc l­a secretariatul afacerilor străine,­­Unde s’au ţinut şedinţele plenare ale conferinţei din Londra. Trebue amintit că acordurile încheiate la conferinţă, au luat forma unui protocol cu 4 anexe. Prima anexă consistă din învoiala făcută între comisia reparaţiunilor şi guvernul german, şi a fost deja sefti­­cată. Cea de a doua anexă cuprinde ver­setul comitetului transferturilor şi pre­cede livrările în natură şi sistemul ar­bitrajului, la caz de diferende. Această­­ anexă se va semna mâine, pentru Ma­­­­rea Britanie de către Sir Eyre Crowe,­­ permanent subsecretar de stat al afa­cerilor străine, de către reprezentanţii Indiei, Australiei, Canadei, Africei sud şi Nouei Zeelande, de­­către amba­sadorul francez, belgian, italian, japo­nez, portughez şi german şi de către miniştrii României, statului sârbo-cro­­pto-sloven şi Grecie. Cea de a treia anexă care va fi sem­nată ca şi cea de de sus, cuprinde în­voiala dintre guvernele aliate şi cel german cu privire la raportul celui de­­al doilea comitet al conferiţei care a păcătuit şi elaborat maşinăria pentru efectuarea evacuarei economice a Ruhr-ului. Anexa patru este un argument între guvernele aliate şi cuprinde măsurile în caz de neîndeplinire a obligaţiunilor d­­i­n partea Germaniei. Va fi semnat în­­numele tuturor statelor sus menţiona­te, cu excepţie, bineînţeles, a Grma- Otel. ! * Ştiri Economice BERLIN: Pentru prima oară de multe luni încoace balanţa comerţului german a redevenit activii. Cifrele de luna iulie arată o diferenţă în fa­voarea exportului Importul de mate­rii prime a scăzut de asemenea consi­derabil faţă de luna precedentă­— VEENA: Veniturile produse de fazele vamale şi monopolul tutunului igi cari garantează împrumutul So­­c­ietăţii Naţiunilor s’au ridicat în cur­­sul lunii iulie la 328 miliarde coroa­ne hârtiei faţă de 295 miliarde în ju­­nde. VIENA. — Tratativele pentru în­­cheerea unei convenţii comerciale în­tre Austria şi Iugoslavia • au început Delegaţiile îşi vor ţine şedinţele la­­Viena şi Semmering discutând în li­nii generale tratatul ce trebue înche­iat Discuţia se învârteşte mai mult • în jurul tarifului vamal între cele d dou­ă ţări. Dar atât Austria cât şi Iu­goslavia au hotărât modificarea tarife­lor actuale, astfel că abia pe la mi­jlocul lunei Septembrie se va putea încheia tratatul. — PRAGA: Ungaria a importat in Primul trimestru 1924, 49.000 vagoane de lemne din Slovacia. — PRAGA: Nu va fi mci o emisi­une publică pentru quarta-parte ce­hoslovacă din împrumutul ungar, to­talitatea fiind subscrisă ferm de Ban­ca de Credit Industrial şi Agricol­­ BUDAPESTA: Bilanţul Băncii Na­ţionale ungare arată că circulaţia fi­duciară s-a ridicat la 15 August la 197 miliarde coroane. VARŞOVIA: Principalele societăţi petrolifere au Încheiat un acord pro­vizoriu pentru unificarea preţurilor diveselor produse petrolifee- Conven­­ţiunea va deveni definitivă prin for­­marea unui căţei. — MOSCOVA: Rusia a cumpărat pe piaţa Londrei 50.000 tone zahăr. MOSCOVA: In cursul celui de al doilea trimestru din 1924 producţia mi­nereurilor de fer s’a ridicat la 250000 tone şi expediţiunile la 245.000 tone­ Comparativ cu acelaş trimestru în 1923, producţia a crescut cu 110 la sută in general, în Urall creşterea a fost de 195 la sută, şi de 187 la sută la Krivoi Rog. MOSCOVA. — Intr’o şedinţă ple­nară a comitetului central, comisarul Sovietelor pentru alimentarea pus­M­ el a declarat că Buda e pusă in imposibilitate de a exporta cereale. In anul acesta, deorece recolta nu e din cele mai bune. Producţia actuală abia va îndestula nevoile interne. — VARŞOVIA­ — Consiliul de mi­­niştri a deda prohibirea exportului de cereale. tt NEW-YOR­K. — In primul semes­tru al anului acesta fabrica de auto­mobile Ford a vindut un număr de pl.113­ 538 automobile şi autocamioane finţă de 971.300 maşini vlndute in 1923 L026978 au fost vândute în ţară iar M560 au fost exportate. ( PARIS. — Consiliul de miniștri (*, hotărât ca începând de la 8 Sep­tembrie să procedeze la comprima­­pa cheltnelilorr prevăzute în­ di­verse budgete urmâând să stabi­lească apoi tru echilibru strict al Jiggdgetstoi pe an­ul 921. 3 De la Comisia reparaţiilor PARIS, 30 (RADOR). — Comi­­siunea reparaţiilor s'a întrunit aseară şi a preparat un proect de organizare, în legătură cu aplica­rea planului Diawes. Comiisiunea va ţine mâine o şedinţă oficială, după care va publica n­umirea ar­gentului general al plăţilor şi a comisarilor prestaţiunilor şi ga­jurilor Promulgarea tratatului de la Lausanne PARIS, 30 (RADOR). — Legea pentru ratificarea tratatului de pace de la Lausanne a fost pro­mulgată astăzi împreună cu con­venţiile relative la protecţia mi­norităţilor din Grecia şi l­a statutul Traciei. Relaţiile Italo-iugoslave BELGRAD, 30­­RADOR. _ Ge­­neralul Bodrero, ministrul Italiei la Belgrad a fost primit ori şi re­­ţi­nut la dejun de ministrul de Externe, d. Marincovici. Cu acest prilej a avut loc o lungă întreve­dere, după terminarea căreia, mi­nistrul Italiei a declarat ziarişti­lor că dificultăţile ivite în cursul lucrăr­ilor de delimitare la fron­tiera italo-iugoslavă nu par a fi de natură să tulbure relaţiile din­tre cele două ţări. Generalul Bo­drero şi-a exprimat convingerea că chestiunea delimitării va fi re­zolvată în­ curând, în chipul cel mai satisfăcător. Chestiunile ră­mase în suspensie după acordul referitor la Fiume vor forma o­­biectul unor tratative speciale, car­e vor începe la 15 Septembrie. Un demers pe lângă gu­vernul Chinei LONDRA, 30 (RADOR). — Din Pecking se anunţă că reprezentan­ţii Franţei, Angliei, Americei, Ja­poniei au adresat o notă guvernu­lui Chinei, făcându-l responsabil pentru orice pagube provocate su­puşilor respectivi în cazul unei lu­pte între guvernatorii Chekiang și Kiangen. NAVLURI MARITIME BRAILA, 30 August S’a încheiat nava maritim de la Brăila—Anvers şi Rotterdam cu 0 shilingi pe Huitate. Chilia—Anvers cu 11 shilingi şi 6 benzi pe Huitate. Cavarna şi Balete la Anvers cu 12 shilingi şi 6 benzi pe Unitate In portul Brăila se află sub în­cărcare următoarele şlepuri : Şlepul D. D. F. G. No. 67.168 în­carcă 40 vagoane orz pentru Viena şi şlepul D. D. F. G. No. 67.100 în­carcă 40 vagoane orz tot pentru Viena. GALAŢI, 30 Argint La Galaţi şlepul D. D. F. G. No. 67.102 încarcă 35 vagoane ovăz pen­­tru­ Viena. RAVAGIILE FURTUNEI Astă noapte s’a deslănţuit asu­pra Brăilei o furtună puternică însoţită de ploaie. Numeroşi copaci au fost dobo­­râţi la pământ, deasemenea stâlpi telefonici şi telegrafici. Multe case au fost desvelite. Iar străzile în cu­rs de pavaj deplasate, astfel că lucrările vor trebui făcute din nori. Din această Cauză Unele case și în special cele în construcție menintă să se prăbușească. Pagubele sunt mari. Cum a fost timpul eri Sâmbătă 30 August 1924 Situaţi­unea atmosferică In Europa, orele 8 dimineaţa. — In cursul ulti­melor 24 ore presiunea atmosferică a descrescut în nord-vestul conti­nentului şi în regiunea Mării Negre, precum şi în estul Rusiei, în restul Europei fiind în creştere. O depre­siune ocupă nordul Angliei iar alta sud-estul Europei, pe când­ un ma­xim barometric se semnalează In centrul Rusiei Temperaturile au crescut în nor­dul Europei, Franţa, Italia şi Pe­ninsula Balcanică, descrescând în restul continentului şi sunt cuprin­se între 8 gr. In nordul Rusiei şi în Insula Van Mayen şi 25 gr. în Grecia-Precipitaţiuni au căzut în Europa Centrală, Rusia şi mari cantităţi în sudul României (50—70 mm). In România, 8 ore dimineaţa. Timpul se menţine ploios mai în în toată ţara, dar cu deosebire în sudul Moldovei şi în Muntenia unde s’au adunat între 50—77 mm. de apă în 24 ora Presiunea aerului a crescut puţîn variind între 757 mm. la Tecuci şi 762 mm. la Cernăuţi, în timp ce sub acţiunea vântului din­spre nord, temperatura a scăzut între 11 gr. la Cluj şi 15 gr. la Deva. In cursul zilei de eri temperatu­rile maxime au variat între 17 gr. (Bucureşti, Giurgiu, Brăila) şi 24 gr. (Roman), iar în timpul nopţei tem­peraturile minime au scăzut între 8 gr. (Cluj) şi 14 gr. (Iaşi). La Bucureşti—Filaret, orele 8 dimineaţa. Presiunea aerului 758 mm., temp. aerului 14 gr. Umiditatea 92 %. Cerul acoperit şi vântul suflă de la inv. cu 3 mps. In cursul ultimelor 24 ore, tempe­ratura maximă 17 gr., temp. minimă 12 gr. Ploaie 50 mm. Ultime in­formaţiuni , sărbătoare a urmei! Târgul de mostre din Cluj Sunt atâtea împrejurări cari ne desbină în grelele momente ac­tuale, atâtea animosităţi şi duşmă­nii ne despart tocmai atunci când izbânda ar fi condiţionată de o sforţare comună şi supremă, încât orice inimă românească trebue să salute cu o adâncă mulţumire su­fletească mare sărbătoare a mun­­cei ce începe azi, Duminică, la Cluj. Am semnalat cu un prilej ante­­rior însemnătatea Târgului de mostre organizat la Cluj, in cea mai mare parte de Industriaşi şi representanţi ai diverselor meserii din Ardeal Să facem o mărturisire: Noi ceştia din vechiul Regat, nu vroim să ne împodobim cu pene străine, nu împingem nemodestia până a pretinde că marea industrie de peste munţi, fruct al silinţelor de secole, este pur naţională şi În­temeiată de Români. Insă vom fi satisfăcuţi în râvna noastră de a întări, de a perfecţiona şi de a în­demna industria ardeleană spre ţinta românească, dacă vom con­­stata o fi, In ciuda piedicilor isvo­râte, unele de stângăcia oamenilor, altele, ineluctabile, urmări de ale războiului, ceeace cu arma In mână am dobândit, n’a deferit, dimpo­trivă e viu, sănătos şi aşteaptă nu­mai o impulsiune inteligentă şi o­­crotită spre a lua avântul. Războiul întregirea neamului a fă­cut din România o ţară industrială cu resurse puternice având princi­palele ei rădăcini în Ardeal. Nutrim convingerea că târgul din Cluj va dovedi tuturor, atât naţionalilor cât şi străinilor, că cultivând ceea ce există, suntem în stare să realizăm năzuinţele noastre şi să perfecţio­năm prin uneltele păcei ceea ce a devenit al nostru prin armele răz­boiului. Nădăjduim că târgul din Cluj va fi o şcoală unde Românii din toate colţurile ţărei vor învăţa să preţu­­iască marea varietate de produse ce ies din uzinele, fabricele şi ate­lierele ţărei lor, să admire multi­plele îndeletniciri ale lucrătorului român, harnic fie in mânuirea ma­­şinei, în adâncimile pământului ca minier sau la gura sondei. Dacă la comemorarea lui Avram Iancu nu se pot ocoli pisme şi uri politice, la sărbătoarea muncei din Cluj, asemenea otrăvi n’au ce căuta. Gândurile se vor uni într’un singur simţimânt de solidaritate şi emu­laţie. Ancheta dela Uzinele Hu­­nedioara Direcţiunea Uzinelor de fer dela Hunedoara ne înştiinţează prin ur­mătoarea sersoare, că o comisiune este însărcinată să controleze gesti­unea acestor usine. La notiţa apărută s­ub titlul ,,Fra­udele dela Uzinele Hunedioara“ în ziar»­ de sub conducerea d-stră No. 3403 din 27 August a. 23., a­rent onoare a vă ruga să binevoiţi a da publicităţii următoarele noastre lă­muriri: De fapt, pentru­ verificarea gesti­unii acestor uzine, funcţionează, actualmente o comisie, compusă dintr-un delegat al ministerului fi­nanţelor industriei şi comerţului. Această comisie a fost institută în urma repetatelor cereri şi inzisten­ţe ale subsemnatei direcţiuni, pen­tru a se clarifica, prin­trio comisi­une independentă şi imparţială chestia, dacă acusele aduse împo­triva unor funcţionari ai acestor uzine şi bănuelile plasate în diferi­te locuri, sunt juste sau nu. Ţinem să accentuăm însă de pe acum, că informaţiile ce le-aţi pri­­mit destră cu privire la fraude şi nereguli de zeci de milioane, sunt inexacte. Asupra rezultatului cercetărilor acestei comisiuni ne vom permite a reveni după terminarea lucrări­­lor. Primiți, etc., etc. Directorul Uzinelor și Metrelor ing. Nedescifrabil Şeful administrativ, G. Serafim In atelierele aerostaţiei, s-a terminat construcţia primu­lui balon captiv în ţară, sub conducerea maiorului Scarlat Rădulescu, ajutat de maestrul civil Iliescu, precum şi de per­sonalul civil şi militar. Inspectorul aeronautic es­te hotărât să sărbătorească prima ascensu­l­e a primului balon construit în ţară cu un ceremonial deosebit, acesta fiind primul pas din progra­mul A. S. R. Principelui Ca­rol, inspectorul aeronauticei, de­ a construi la noi cu perso­nal român, tot materialul ne­cesar aeronauticii ca avioane, baloane, etc. Se aduce la cunoştinţa generală că in laboratoriile farmaceutice au­torizate in mod special pentru func­ţionare se pot face fiole cu orice conţinut precum si comprimate sim­ple medicinale. Reduceri de C.F.A I. pen­tru vizitatorii târgului de mostre din Viena Direcţiunea generală a căilor fe­rate a acordat o reducere de 50 la sută şi numai la înapoere vizitato­rilor târgului de mostre din Viena care are loc între 7 şi 14 Septem­brie. Vizitatorii pentru a obţine redu­cerea pe căile noastre ferate vor trebui să se legitimeze cu formulare anume tipărite. In acest scop staţiunile din ţară vor vinde la înap­oere jumătăţi de bilete vizitatorilor legitimaţi cari se întorc de la târgul de mostre din Viena între 12 şi 17 Septembrie in­clusiv. Congresul Comorilor de Comori Ordinea de zi a congresului gene­ral al Camerilor de comerţ şi indus­trie, care va avea loc la Oradea- Mare in zilele de 8, 9, 10 Septembrie 1924, a fost fixată astei: 1. Situaţia creiată României prin noul Statut al Dunărei (rap. Galaţi). 2. Chestia transporturilor (răp. Constanţa). 3. Abrogarea legei speculei (rap. Craiova). 4. Impozitul pe lux şi cifra de afa­ceri (rap. Ploeşti). 5. Mărcile de fabrică (rap. Timi­şoara). 6. Bugetele Camerilor şi salariile funcţionarilor Camerilor de comerţ (rap. Oradea-Mare). 7. Legea incurajărei industriei (rap. Bacău). 8. Expoziţie de târg de mostre per­manent (rap. Bucureşti şi Oradea- Mare). 9. Desfiinţarea taxelor comunale Inclusiv barierele oraşelor (Craiova). 10. Centrala politica vamală şi ta­riful vamal (rap. Cluj şi Iaşi). Din partea direcţiunei presei ministerului de interne primim următoarele : Conform instrucţiunilor primite de la guvernul său, legaţiunea Sta­­telor-Unite ale Americei a adus la cunoştinţa ministerului Aface­rilor Străine, cu rugămintea de a informa autorităţile române com­petente, că, recent a introdus la circulaţie un nou bon de bancă, fals, de al tezaurului Statelor­ Uni­­te, imitând „Gold Certificatul“ de 50 dolari, seria 1913. Acest bon de bancă poartă semnăturile lui „Haston -b. Tehe Register of Te­­bee Tre­asurery“ şi a lui „John Burke, Treasurere of The, United States“, şi o reproducţiune a por­tretului fostului Prezident Grand. Numărul Plăcei, care e rău gra­vată, pare să fie ori 13 ori 4S. A­­cest bon fals este imprimat, în a­­parenţă, pe hârtie de a veritabile­lor bonuri de Tezaur, obţinută prin albirea bonurilor de o deno­minaţie inferioară. Placa este atâ­t de rău gravată şi falsul constituie o imitaţie atât de rea, încât nu merită o descriere mai amănun­ţită. D. Gaston Gérard­, primarul ora­­raşului Dijeff, bogăţiile artistice tembr­e, ia interesantă conferinţă publică, cui proecţiuni asupra o­­­i podgoriile provinciei Bourgogne. Conferinţa va avea loc la orele 7 seara sub preşedenția ministru­lui Franței. De la C. F. R. Congresul Camerilor de Comerţ REDUCERE DE 75 LA SUTĂ PE C. F. R. Direcţiunea generală c. f. r. a a­­cordat o reducere de 75 la sută pe căile ferate participanţilor la con­gresul Camerilor de comerţ din ţară, legitimaţi cu cărţi de identi­tate, eliberate de Camera de co­merţ din Oradea Mare. După cum se ştie acest congres va avea loc în zilele de 8, 9 şi 10 Septembrie în Oradia Mare. In con­secinţă staţiunile din ţară vor vinde congresiştilor participanţi la acest congres, cu începere de la 5 Septem­brie, jumătăţi de bilete de carton obişnuit care vor fi valabile şi la în­toarcere până la 12 Septembrie in­clusiv. Transportul animale­lor vii pe C.F.R. Direcţiunea generală zootehnică din ministerul de domenii a în­­cunoştiințat direcţiunea generala a căilor ferate că unele stafiuni nul se conformă dispozițiunilor re­feritoare la transporturile de ani­male vii, cu deosebire cele pentru export, şi că permit îmbarcarea lor fără vizita medicilor veterinari. Deasemeni s-a observat că staţiu­nile îmbarcă animalele vii în va­goane nerevizuite ce nu sunt bune pentru export. Din această cauză animalele sunt debarcate prin stafiuni intermedi­are înainte de sosirea la destina­ţie, contractând astfel maladii din localităţile contaminate, maladii cari sunt propagate mai departe. Direcţiunea generală c. f. r. prin­tr'o circulară adresată tuturor star­­iunilor le-a obligat să ia măsuri severe pentru înlăturarea acestor nereguli. t i Modificarea condițiu­­nilor de funcţionare a serviciului de camionaj C.F.R. Condiţiunile de funcţionare ale serviciilor de ca­mionaj c. f. r. au fost modificate prin­ decretul regal No. 2442 din 17 Iulie 1924. Aceste modificări sunt cuprinse în noul tarif de la 1 Aug. cor. Asupra noului mod cum vor funcționa serviciile de camionaj al căilor ferate, serviciul comer­cial din direcţia generală lucrează la o instrucţiune de camionaj care va fi tipărită în curând. ■anca Comercială Italiană şi Român Societate Anonimă Română. — Capital Social Lei 100.000.000 Sediu! Central: Bucureşti, Str. Burse! No. 2 SUCURSALE : Brăila, Str. Vapoarelor 17, Chişinău, Str. Alexandru cel Bun 4, Galaţi, Str. Colonel Boyle Adresa telegrafică : „R O M C O M I T“ Afîliaţiuni: Panca Agrară Timişana S. A., Timişoara, Arad, Casa de Economie Agrara S. A. Târgu Mureş, Banca şi Casa de Economie Fuzională S. A. Oradea-Mare Tot felul de operaţiuni de Bancă. — închiriază Casete­­Sates) Banca Commerciale Italiana Sediul Central: Milano, 78, Filiale în străinătate Constantinopole-Londra-New-York Banca Commerciale Italiana (France) Paris, Marsilia, Nisa, Metjtone Monaco, Beaulieu Monte Carlo Banca Francese e Italiana per l’America del Sud Paris—Argentina—Brasilia—Chili Societâ Italisna di Credito Commercials Milano—Triest—Viena Banca della Svizzera Italiana Lugano—Bellinzona—Chiasso—Locarno Mendrisio Banca Ungaro-Italiana Budapest—Milano Boehmische Union-Bank PRAGA Banca Commerciale Italiana e Bulgara Sofia-Varna Banca Italiano Lima, Arequina, Callao. Chinch a Alta, Molenclo Reprezintă : V CRONICĂ PETROLULUI PI Ai» Piaţa se menţine­ slabă atât la­ intern cât şi la export Deaseme­nea continuă nesiguranţa provo­cată de încercările „Distribuţiei“ de­ a fixa noui preţuri ne­fiind încă stabilit dacă ministerul le va aproba sau nu. Preţurile au fost: LA INTERN: Ţiţeiul îl găsim la 27600-27800 lei vagonul cel­era Buştenari şi Băicoi uşor. Benzina uşoară se cere la 9.30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 9.35 lei kgr. Transac­­ţiunile şovăesc din cauza nesigu­ranţei preţurilor „Distribuţiei”. Benzina grea se cere la 5.35 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 5.45 lei kgr. cu tendinţă fermă. Petrolul lampant se cere la 3.55 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 3.6­0 lei kgr. Motorina se cere la 2.95 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 3 lei kgr. Păcura se cere la 2.65 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferă la 2.70 lei kgr. LA EXPORT: Benzina uşoară se găseşte la 8.40 lei kgr. loco fabrică şi 10.10 lei kgr. fob. Constanta fără tran­şaţii. Benzina grea se oferă la 6 lei kgr. loco fabrică şi 7.80 lei kgr. fob. Constanta. Petrolul lampant îl avem la 3.50 lei kgr. loco fabrică şi 4.10 lei kgr. fob. cm­l?? Motorina o găsim la 3 lei kgr. loco fabrică și 4 lei kgr. fob. Con­stanța. Activitatea pe şantiere SOCIETATEA I. R. D. P. Societatea I. R. D. P. ne comunică situaţia sondelor pe ziua de 29 Au­gust. LA MORENI Sonda 4 are o producţie de 4 va­goane pe zi. Sonda 10 are o producţie de 12 va­goane pe zi. Sonda 12 are o producţie de 4 t1 va­goane pe zi. Sonda 14 are o producţie de 13 va­goane pe zi. Sonda 26 are o producţie de 22 vag. (erupţie intermitentă). Sonda 28 are o producţie de 23 vag. (erupţie intermitentă). Sonda 1 are o producţie de 8 va­­­goane pe zi. Sonda 9 are o producţie de 4 va­goane pe zi. Producţia din Moreni 90 'A vagoane. LA RUNCU Sonda 2 dă 1 vagon pe zi. LA OCHIURI Sonda No. 1 dă 3 vagoane pe zi. Sonda No. 2 răzbită în medie la 900 metri. SONDE IN LUCRU La Moreni: Sonda 2, oprită pro­vizoriu ; No. 6 în curăţire; No. 8 în sapă; No. 16, al 662 metri în sapă ; No. 18 la 368 metri, în sapă; No. 22 tubează; No. 3,la 669 metri, în sapă; No. 7, aşteaptă axa; No. 13, instru­mentată ; No. 15 pregătire pentru punere în producţie ; No. 23, la 275 metri, în sapă. * * * In ultimul moment ni se comu­nică că debitu al trei sonde urcân­­du-se, producţia totală I. R. D.P. pe ziua de 29 August a fost de 104 Jum. vagoane. Concesiuni petrolifere — Societăţii „Steaua Română” i s’au consolidat drepturile de conce­sionare asupra a 77 parcele de te­ren petrolifer situate în comună Răsvadu, judeţul Dâmboviţa. — D-lor Sima şi Vasile Georgescu li s'au consolidat drepturile de con­cesionare asu­pra a 18 parcele de teren petrolifer situate în comuna Glodeni, jud. Ddmboviţa. — D-lui Sia Sachiu i s’au conso­lidat drepturile de concesionare a­­supra a 11 parcele de teren pe­trolifer situate în comuna Glodeni, judeţul Ddmbovita. — D-lui Sima Sachiu i s’eră con­solidat drepturile de concesiune a­­supra a 12 parcele de terenuri pe­trolifere situate în comuna Glo­deni, jud. Dâmbovița. Groaznica moarte a doi aular francezi NISA. — Un hydroplan pornit de la centrul de aviaţie din St. Raphael du Var, a luat foc, din cauze necu­noscute, în timpul unui exerciţiu, şi împins de un vânt violent, s’a pră­buşit la pământ, unde flăcările au sfârşit prin a-l nimici. Pilotul şi observatorul cari se a­­flau în aparat și-au găsit o moarte oribilă în flăcări. Numeroase per­soane care alergară in ajutor, n’au putut scoate de sub sfărâmături de­cât două cadavre carbonizate^ _ A 21 CS­AJ A SE DECUPA. Proiectarea de instalap moderne de industrie Export de mașini pentru toate ramurile industriale^ Noutăți technice Prețuri fără concurentă Ingenieurbüro MAX v. KNOBLAUCH Ser ISn W. 30, Martin Lutherstr. 2 ' JA SE DECUPA : Aflăm că 11­1 Jacob Pres­ser, fost asociat al firmei „Jean Feder Soc, în nume co­lectiv" din Bucureşti în urma expirărei contractului de aso­­ciatiune, s’a retras dela numita firmă unde a colaborat în mort neîntrerupt timp de 16 ani și a fondat magazii total Multă inima n BBiiiimni r m ”­mtm PRESSER BUCUREŞTI Str. Colţei No.­­13, Et. I Intrarea prin Str. Blanari No 1 Magazinul care se va ocupa în mod special cu vânzarea en gros şi en detail de Pi­ane, Gramofoane şi Instru­mente Muzicale, se va des-­ chide către sfârşitul lunei Sep­tembrie, după reîntoarcerea din străinătate a d-lui Pres­ser, plecat în vederea aprovi­­zionărei magazinului său.­­ 2.1. doresc a plasa în participare la in­dustrie In Bucureşti. Rog numai cf­­erte serioase sub „G. 766“, Agen­ţia „,VERA“ Sărindar 6. Posesorul cecului No. 179829 de franci elveţieni 2000, emis la 8 Aprilie 1924 de că­tre Banica Marmoxosch, Blank & Co., din București, asupra Soci­été de Banqüe Suise (Schweizer’schei Bankverein) în Zurich plătibil Ia ordinul Neusiedler AktiefiffflseL schafr für Papierfabrication din Viena VI, Getreidemarkt 1, este in­­vitat de a prezenta acest cek­biu ter­­men de 3 luni de la prima publica­­tiane în Schweizerisches Han­ddls­­amtblatt, la grefa tribunaluliîi sub­scris. După expirarea acestui ter­men cecul se va declara anulat in mâna oricui s’ar, gasî. Zurich, 8 Iulie 1924. In numele Tribunalului Bezirksgericht Abteilung GrefierBl (ss) K. HUBER Tablouri-gictatii semnate de maeştri români cunoscuţi, vinde eft în FILIP, Calea Călăraşi 126, In fund pe stânga (Hala Traian). SE GAUTA ASOCIAT sau COMANDITAR afacere de mare rentabilitate. Informaţiuni la Societatea Generală de Pu­blicitate Karagheorghevici 9 sub „Asociat“ PRIMĂRIA COMUNEI URBEI FOCŞANI COMISIUNEA INTERIMARA PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că : IARMAROCUL ANUAL începe dela 6 Septembrie st. V., şi durează până la 15 Septembrie st. B. sau 19—28 Septembrie st. V. Pentru anul Curent comuna nu încasează nici o chirie pentru ln­curile ce se vor ocupa cu prăvăliile de mărfuri, fotografii şi distracţii populare. Iarmarocul va fi iluminat elec­tric de la Uzina comunei. Asemenea se dă curentul gratuit pentru iluminatul prăvăliilor. Iarmarocul se ţine pentru vân­­zăr de vite, cereale, cherestea, do­­gării, obiecte de industria casnică şi tot felul de mărfuri şi produse ale industriei şi­ solului. Cererile pentru­ locuri se vor a­­dresa la timp primăriei spre a se destina locurile de care au trebu­inţă. Preşedinte (ss) I. G. POENARU Secretar, (ss) I. Romanoiu No. 6721 August 5, 1924. -Zl-b_____ Almanach Argus . î ARGt S4Tin Dela 31 August la 14 Septembrie Comerţul de fier S. A., Satu- Mare, şi-a anunţat participarea la Târgul de Mostre din Cluj. Locul expoziţiei Curtea L­­—X-s Unio Fabrica de Şepci, Satu- Mar­e şi-a anunţat participarea la Târgul de Mostre din Cluj Locul expoziţiei etaj II. 14. Cluj, şi-a anunţat par­ticiparea la Târgu de Mostre din Cluj. Locul expoziţiei etaj II. 16 Industria Română de ţesături imprimate S. A., Mediaş şi-a anunţat participarea la Târgul de Mostre. Locul în care expune B. etaj I. 27. I—X—­Vitrometan Industrie de Sti­clărie S. A., Mediaş, expune fa­bricatele proprii la Târgu de Mostre din Cluj. Locul expoziţiei B. Etaj I. 28. f. ' «*-x—■ Prima Fabrică Română de Bastoane S. A. Beclean şi-a anunţat participarea la Târgul de Mostre din Cluj. Locul expo­ziţiei Etaj I 10. —x— Eduard Hermann şi Fiul Fa­brica de Măsuri, Timişoara şi-a anunţat participarea cu fabrica­tele sale la Târgul de Mostre din Cluj. Locul expoziţiei 3. —X-­ Prima Fabrică de Oglinzi in România au Zwoeifer şi-a a­­nunţat participarea la Târgul de Mostre din Cluj. Locul expoziţiei A. Etaj I. ll. Otto Gagel, Fabrica de Biscuiţi din Bucureşti participă la Târgul de Mostre, având pavilion special Locul expoziţiei: Curtea I. Ceramica de Lux Dac, Satmar participă la Târgul de Mostre cu fabricatele proprii. Locul expozi­ţiei : B. Parter 22. —x­. Gavrila Papp magazin de arti­cole de mode pentru domni şi a­­telier pentru confecţionarea de albituri, Cluj participă la Târgul de Mostre din Cluj. Li­ziţiei B. Etaj I. 25. Jocul expo­mare bilţ: DHtment industrial. Cluj, in- H vită onoratul public cumpă- M rător să viziteze expoziţia sa B expoziţia extraordinară de la Târgul de I Mostre din Cluj. Locul expo­­­­ziţiei: Etaj III16 Ludovic Dori blănar, Cluj. Invită Onoratul public să viziteze expoziţia sa de la­ Târgul de Mostre din Cluj. Lo­­r­cul expoziiei: Etaj II 17 I Lang Rosenthal şi Palm-­­ Kert mare depozit de sticlărie,­ Braşov, invita onor public să viziteze expozi ia sa dela | Târgul de Mostre din Cluj Locul expoziţiei fi. i taj: I 28 I Prima întreprindere YUn­­ V ampia,Ghir es-Aries.\rw\b onor public să viziteze expoziţia sa delaj Târgul de Mostre din Cluj Lo­cul expoziţiei: pav b­omb C 49 Biroul de propagandă al Târgului de Mostre Șef tectonic textil cehoslovac cu practică de fabrică cunoscând lim­ba română caută post serios la in- Sdlusiile din tară pretentuni mo­deste. Oferte Soc. Generală de Pu­blicitate Schulder & Berger, sub „Textile I. F“. 4

Next