Argus, decembrie 1924 (Anul 15, nr. 3485-3507)
1924-12-01 / nr. 3485. szám
i aa^aswwTiarrnT!......... iini iim CRONICILE SAPTAMANEI Săptămâna financiară de Viator Budgetul şi cota leului.- Impozitul global.- Acţiuni falsii!cale«« Legiferarea impreviziune!.- Banca sfântului Duh.- Bursa Mare discuţie la turul budgetului In presă $ in unele cercuri parlamentare, in marele public ecoul bugetului, e mai puţin sonor, întrucât „omul din stradă“ în materie de cifre ştie numai că cele trebuincioase traiului se scumpesc din zi în zi iar fixpunerile d-lui ministru de finanţe p’au darul să oftenească cu un ban Inăcar bucata de pâine. Admiţând Insă că „omul din Stradă“ ar fi in stare să pătrundă Itaal adânc in tainele gospodăriei financiare a Statului, încă n’ar pricepe rostul încriminărilor formulate la adresa budgetului al patrulea prezentat de d. Vintiă Brătianu. Intr-adevăr, unii văd un mare rău In faptul că după prevederile vistiernicului veniturile vor întrece cu pud bine de trei miliarde cheltueli şideclară că contrbuabilul e stors intru că i se cere mai mult decât are nevoe statul. Alţii înşiră soco-a teii din care reese că prevederile budgetare sunt umflate peste măsură şi nu vor fi împlinite. Vom spune că, după părerea noastră, ambele imputări nu pot avea un substrat real şi că al patrulea budget al d-lui Vintilă Brătianu, conceput ia Cadrul convingeilor d-sale, este un îtot armonios ce poate fi susţinut cu argumente temeinice, întrucât şi cele trei budgete precedente ale manistrului actual de finanţe n’au dat greş, încasările fiind superioare prevederilor. Bineînţeles, formulând această părere lăsăm la o parte o mulţimede consideraţiuni care interesează de aproape pe contribuabil, însă asupra cărora expunerile d-lui ministru de finanţe sunt foarte discrete. De pildă ele nu amintesc scumpetea chinuitoare şi progresândă a vieţei, nu spun nimic despre leacul crizei de numerar care înspăimântă negofiul şi industria ţărei, nu fac o aluzie la repetatele întorsături ale şurupului fiscal prin scumpirea transporturilor, poştei şi produselor refolei, etc., într’un cuvânt nu se aude nimic mângâetor cu privire la ceea ce ne doare pe toţi. Dacă facem insă abstracţie de aceste dureri, atunci vom repeta că eL Vintilă Brătianu are dreptate, că budgetul id-sale al patrulea din serie, e sincer, că a făcut tot ce a putut pentru a dota mai bine armata, comunicaţiile, sănătatea publică, funcţionarii şi vom apăra din răsputeri îmotriva învinuirilor ce se aduc budgetului d-sale pe 1925, cum că prevederile ar fi prea umflate. IIVom apăra pe simplul motiv că nimeni nu poate spune azi în ce condiciuni se va executa budgetul pe 1925, căci aplicarea sa stă în funcţie de cota leului, Iar omul care ar putea proroci ce va fi leul la 31 Decembrie 1925, încă nu s’a născut. „ Prevederi budgetare se pot face cu temei când ai o monedă ce răspunde menirea sale de măsurătoarea tuturor bunurilor. Cu un metru,variabil nu încap profeţii. De stabilizare suntem încă departe. Lira sterling costa acum câteva săptămâni 814 lei, azi costă 920, o diferenţă de 11 la sută, destul să dea peste cap pe negustorul cel mai iscusit. Dar o diferenţă de 11 la sută de un budget de venituri de 31.750 milioane prevăzute pe 1925, reprezintă aproape 3 luni. miliarde, cu alte cuvinte, o fluctuaţie neplăcută a leului poate înghiţi tot excedentul budgetar. Că d. Vintilă Brătianu vrea tot binele, despre aceasta fiecare e convins, însă ceea ce vrea d-sa depinde de cursul leului sau mai clar, de încrederea străinătăţii în moneda tărei, In gestiunea el financiară, în liniştea şi turbisnicHe ce domină viaţa e! internă. i * * * !Astfel fiind, sub orice prismă s'ar examina bugetul, nu se poate face afirmaţia şi a p.ncedcărriof I despotul care ne stăpâneşte în toate privinţele,e cursul leului. Oficiosul guvernului, pare să fi uitat acest adevăr elementar, atunci când, ca o mare mulţumire sufletească , amintea că în bugetul din 1921 armata era prevăzută ca 925 milioane pe când pe 1925 ea primeşte 4324 milioane“. Iată puterea de muncă şi sacrificiile pe care România a ştiut să le facă, exclamă patetic Viitorul. Ne pare rău că suntem siliţi să turnăm puţină apă imentUsiasmul său. Că România a muncit, a produs, a făcut progrese de la 1921 până azi, e evident. Insă, în 1921 leul făcea în medie 10 centime pier şi azi face 2.65. Leii din 1921 sunt altfil ca cei de acum, sunt două mărimi diferite. Leu I din 1921 nu nimai că avea o valoare absuuă de t oi! mai mare ca cel de azi, dar puterea sa de cumpărare a întrecut proporţional pe Cea a leului de azi pentru că pe atunci indexul de scumpete era sub 20 pe când azi e peste 10. Evident Cifrele pot fi răsucite, ele nu protestează, însă dorinţa de a Vedea toate trandafirii nu trebuie împinsă prea departe. Căci ne înşelăm pe vroi tnşine cu dhirambe absolut Inoportune. Concluzie: Budgetul pe 1925, ca şi cete de trei precedente, nu va extirpa racilele vie- Sel faoastre monetare și economice, Vom Continua să ducem povastrietisksto, din toate acestea bugetul pe 1925 nU merită ! Imputările excesive ce i se adresea- ză, dacă îl considerăm exclusiv din punctul de Vedere al politicei financiare, oficiale. Este permis Un oarecare scepticism în privinţa implini- I rei prevederilor, — independent de I cursul leului — și anume: agrava- I rea crizei economice. Anul economic 1924, a fost mai slab ca Cel din 1923, și deoarece im- I pozitele Ce se vor percepe în 19251 I vor fi aşezate asupra veniturilor I din 1921, e de temut că unele goluri s-ar putea produce. Insă , CertitUI dine ’nU se poate exprima aici și pe asemenea temă nu în cap rechizito- I rii. Ca să nu ne depărtăm de bir. In primele 9 luni din anul 1923, fiscul a încasat pe seama Impozitului global suma de lei 175 milioane. Prevederile pe întregul an 1925 pentru global nu întrec 300 milioane, adică 1 la sută din budgetul total de 31.750 milioane. Oare nu se poate spune de acest bir că daraua face mai mult decât ocaua?* * * Urt fapt demn de relevat s’a petrecut zilele acestea la Viena. Cavalerii de industrie au depus la bănci acţiuni falsificate în gaj, au încasat avansul şi s-au făcut nevăzuţi. Când Banca a observat păcăleala, a fost prea târziu. Un caz identic a avut loc şi la Berlin şi cercurile bancare sunt preocupate de măsurile de precauţiune ce se impun pentru a evita I • fraude de asemenea natură. Falsi- ficarea acţiunilor e uşurată din pri- 1 cina emisiunilor enorme de pe tim- 1 pul inflaţiei — în proporţie acela? caz a fost şi la noi — şi de repe-j. zeala cu care a trebuit să fie tipă-1 rite sutele de mii şi milioane de acţiuni. Societăţile doritoare să facă o economie, nu s’aU mai preocupat dela partea artistică ce trebuie să intre I. în fabricaţia unei hârtii de valoare, nu de dragul artei, ci pentru ca ea să nu poată fi uşor imitată, au vrut eftin şi se dovedeşte azi că efteşugul excesiv prezintă inconve- niente serioase. In loc ca acţiunile să fie tipărite pe o hârtie aleasă, litografiată, a-i vândape, etc. sa recurs, la hârtia ordinară de tipar, furnitura s’a efectuat repede şi eftin. Acum se văd urmările. Societăţile noastre ar trebui să gândească la cele de mai sus şi să se îngrijească mai mult de înfăţişarea mai artistică a acţiunilor. * * * Câţiva confraţi din Capitală au relevat, aprobându-le, observaţiile noastre relative la proectuil de lege asupra Imprevisiunii, elaborat de d. Mârzescu, inlsă care n’a avut încă norocul de a fi înscris la ordinea I zilei în Cameră. Primim scrisori şi vizite de comercianţi, industriaşi, titulari de rente, cări se plâng de vitregia legilor în fiinţă, legi care cu oi indiferenţă feroce, consacrăm spolierele cele mai neomenoase, decurgând din Înţelegeri, aranjamente şi contracte încheiate înaintea războiului. Pe atunci se credea că condiţiincile normale vor reveni fără zăbavă. Azi nU mai crede nimeni că într’un viitor ce se poate întrevede, leul ar reveni la vechea sa paritate, astfel că executarea contracte-1 Lor încheiate pe atunci, însemnează o îmbogăţirea scandaloasă p. unora şi I ruinarea complectă a altora. O asemenea inichitate trebuie combătută. Guvernul, prin ministrul de justiţie a recunoscut că pentru a înlătura nedreptăţi monstruoase Imprevistiuea se impune; el are acum datoria să-şi respecte cuvântul, păşind dela promisiuni la fapte. « * * Una din instituţiunile financiare cele mai venerabile din lume „Banco di Santo Spttrilo“ din Roma, după o inacţiune prelungită, a reînceput să funcţioneze zilele acestea. Banca Sf. Duh fu creată în 1606 de papa Paul V. Contrar uzanţelor de azi, deponenţii de bani la acea bancă, nu numai că nu primeau vreo dobândă, ci dimpotrivă trebuiau să plătească ti taxă de păstrare al cărei produs era efectul lui Pio Istituto di Santa Spirito, cea mai mare instituţie de binefacere din Roma. Timp de două secole şi jumătate, Banca aceasta a desfăşurat activitatea ei. Faţă însă de uzanţele moderne a fost nevoită să înceteze. Acum s-a reconstituit ca Societatea pe acţiuni cu un capital de 15 milioane lire sub preşidenţia senatorului Baccelli. Bursei i-a fost aplicat săptămânal această regimul scoţian. O zi era susţinută, cererile se urmau, fermitate pe toată linia şi bineînţeles, credincioşii locului, în marea lor majoritate de Uln optimism indestructibil, erau convinşi că au câştigat partida: c’est arrive! A doua zi, schimbare de decor. Oamenii plictisiţi, posomorâţi, imprecaţii cni îti ContragUvernuli, care nU face împrumutul şi vrea morţiş numai acţiuni nominative. In ciuda acestei cluse alternativ se constată un oarecare progres în unele compartimente. Epoca hausselor ■vijelioase a trecut în schimb nU se mai înregistrează perderi mari subite. Pentru Societăţile petrolifere, săptămâna mare. Domnii de Adolo ar trebui să postească şi să se grijească pentru ca comisia distribuitoare a perimetrelor să fie inspirată de gânduri biune şi generoase. Absolut sigurii de izbândă sunt puţini, până şi conducătorul uneia din cele mai mari întreprinderi îmi exprima filele aceste îngrijorările sale... pe care le consideram neîntemeiate. Vom vedea până şi scurtă vreme în ce mod se va verifica sau infirma cuvântul: mulţi chemaţi, puţin aleşi. Din Statele Unite, ştirile continuă să fie favoribile. Se înregistrează şapte săptămâni consecutive cu o producţie mereu descrescândă a descins la 1.90.OOO barile pe zi. In Californnia tocmai terenurile din Los Angeles Cari au determinat superproducţia dau acum mai puţin. La noi în faţă, preţul ţiţeiului şi al derivatelor, mai ales benzina e în creştere simţitoare. Irt „Financial News“ Un cititor atrage atenţia asupra creşterei însemnate a fabricaţiei de produse rafinate de către Phoenix Oil. Producţia a crescutCU 4000 tonna într-o lună. „Aceasta dovedeşte scrie cititorul că rafinarea petrolului brut este o operaţie foarte profitabilă in România. Phoenix a prelucrat 50000 tone petrol brut peste producţia sa proprie. Cititorul Conchide ca acţionarii vor afla luveniri plăcute şi că activitatea societtăţei nu e stingherită de legea minelor. In Bursă au cotat: Steaua Română în progres, la 3400. Sonda 302 din Runieu, cu’ producţia iniţială de 10 vagoane pe oră, e înisipată şi se curăţă. Producţia totală a societăţii e die 117 vagoane pe zi. Astra Română s-a făcut la 6950. Producţia societăţii este de vr’o 130 vagoane pe zi. Credit. Minieropiatele s’au negociat la 1560 şi pâii la 840. Crediţii, Minier are o rendevenţă de 10 la suită asupra sondei 302 a Stelei Române la Buttoiu, de care vorbim mai sus; mai are redevenţe productive, în aceiaşi regiune la Orion şi la Renaşterea română. Producţia societăţii e de 76 vagoane pe zi. Sondele 2 şi 5 Runeti, fac emoţiuni, sonda 35 Moreni a ajuns la strat. I. R. D. P.: Transacţiuni activă înnoptate la 1105 şi în pui la 620. Debitul sondei 26 s-a ridicat la 21 vagoane pe zi. Sonda 22 dă 6 vagoane şi sonda 24, 8 până la 10 vagoane. Producţia totală e de 75 până la 10 vagoane pe zi. Trei sonde sunt în revizuire și vor reintra în producție până într’o săptămână. BANCA NAȚIONALA A BELGIEI (IN MII DE FRANCI) A3 Noembrie Activ Aur și argint în monede și lingouri. . 356678 Sconturi, avansuri, etc................ 0 , 1295114 Bilete în circulație. 7663195 Conturi curente . . 290415 ! BANCA FRANŢEI (IN MII DE FRANCI) 20 Noembrie * * # Romăia Petroliferă s‘a menţinut la 540. Petrol Block, cerută la 540, | Banca Minelor, în progres la 1440. Societatea are mari lucrări de foraje. Concordia s‘a urcat la 3950. Redevenţa se menţine la 700. Speranţa transacţiuni la 2850 şi apoi la incheere la 2750 iar puii s’au făcut la 2150. Belga-română, mai fermă la 870. Bancarele se menţin cu oarecare ! Urcări. Marmotesch Blank 865, Banca Românească 625, Banca de Credit 580 Banca Comercială Română 500 Banca de Comerţ Craiova 675, Scont 335, Agricola 220. Maritima Brăila preface acţiunile ei în nominative şi chiamă pe acţionari să-şi ştampileze titlurile.. . la Brăila. Ooare la Bucureşti nu s’ar putea? Nici o schimbare în Navigaţiîi şi Asigurările au cotat: Dacia 2600 , Generala 1500, Naţionala 750, Itrada 1850, Agricola 1150. Reşiţa mai slabă la 1180. 1 Mion în uww.ro pronunțată la 880 5541600 1864321 304262 7515405 22900000 Pasiv Bilete în circulţie . 40530277 BANCA DE STATRUSĂ (IN MII DE CERVONEŢI) Un cernoveţ=10 rubla aur 16 Noembrie Activ Aur In monede si bare..................... 13140 Argint in monede și bare..................... Platină in monede și 1293 Bancnote streine . . Idem electe .... 23382 Pasiv Bancnote.............. 57569 Balanța până la care pot fi emise încă bancnote.............. 378 BANCA ITALIE8 (IN MII DE LIRE) 10 Octombrie Activ CclSSdl ■ . • • « • • 1370617 Efecte interne . . . 3234406 Efecte străine . . . 15626 Avansuri tezauru .lui..................... . 5566863 Pasiv Bilete in circulație 13665441 Depozite și trate . . 1799427 BANCA ANGLIEI (IN LIRE STERLINE) 19 Noembrie Activ Bilete emise . . . . 146417940 Datoria guvernului . 11015000 Alte acoperiri . . . 873490 Aur (monede și bare) 136967940 BANCA NAȚIONALA A UNGARIEI (IN MII DE COROANE) 7 Noembrie, Activ Aur în monede și lingouri.................. 503373966 Trate și note. . . . 17664099,7 Argint In monede și lingouri.............. 1330097P Avansuri tezaurului 4975831354 Pasiv Capital în acțiuni (coroane aur 80.000.000 4321S8064 Biete in circulație . 443353.827 REICHSBANK (IN MĂRCI IMPERIALE) O marcă imperială ce un bilion mărci hârtie sau 0Rentenmark 7 Noembrie 240033 Rezerve în monede străine •••*•• 231429 55444 Pasiv Capital redus. . . . 9 000 Sporirea capitalului (Acțiuni neemise tocă).................. 21 0Oo Rezervă.................. 90o Bilete în circulație . 1721850 * * * * * * IvO.O 352 210000 684 .33 85 Activ Aur In monede și bare ..«.««■ Din care în străinatate ....... Argint în monede şi lingouri.............. Sconturi şi avansuri Avansuri Statului Trate în lire sterline (mai puţin de 10% scont) • m • • • • Activ Acţiuni încă neemise Aur şi lingouri. . . Din care In străinătate..................... Argint şi lingouri. . Bilete ale altor bănci germane .... * Săptămâna comerc de V. ff. Ioachim IN STRĂINĂTATE: Activitate mai vie în toate ramurile. Iamionet IN ŢARA: Tendinţa fermă în coloniale şi pielărie, stagnară în fierărie, lemne şi manufactură. Reprezentanţii comercianţilor în comisiunile de apel fiscale. IN STRĂINĂTATE In mai toate ramurile continuă să se desfăşoare o activitate mai pronunţată pe baze, cari par destul de solide. In metalurgie cereri importante pentru căi ferate, pentru construcţii de vapoare, etc., au făcut ca atât in America, cât şi în Anglia şi Franţa odată cu sporirea zilelor de lucru, cu punerea în funcţiune a multora din furnalele şi uzinele, cari încetaseră lucrul, să se ridice preţurile. Fonta s'a urcat cu 1—2 dolari iar produsele laminate şi tabla cu 2—3 dolari, — ceea ce permite acum Angliei să apară pe pieţele americane. In Belgia odată cu reînfiinţarea Sindicatului producătorilor de cărbuni s’a scumpit colisul cu 15 fr. la tonă, — încă un motiv ca şi costul produselor metalurgice să se ridice. Franţa primeşte comenzi importante din Germania livrabile înainte de 10 ianuarie, când se va aplica tariful protecţionist; multe uzine nu mai primesc comenzi decât pentru predare peste 2—3 luni. In textile asemenea cererile au sporit, — ceeace a determinat pe toanufacturiştii englezi să revină asupra reducerii lucrului; aceste cereri vor avea probabil o repercursiune asupra preţului bumbacului brut, care s’a menţinut până acum la 24—25 cenţi din cauza scăderii consumului de până acum. S’a vândut în Franţa americă 80 cm. de 16 kgr. 3, 25 franci; satin 1. fr. 4 satin 1,85 m. fr. 5 Fabricele de ciorapi din Chemnitz trecând la calcularea preţurilor în mărci aur l-au scumpit cu 5 la sută. Juta şi cânepa continuă să fie ferme. Preţul sacilor este în urcare din această cauză. In pielărie s’a produs cea mai importantă urcare atât in America cât şi in Europa, astfel la New- York varietatea de piei cari cotau 12 cenţi, acum cotează 17 cenţi, pe pieţele franceze şi belgiene urcările In ultimele săptămâni au atins 20 la sută. In Italia, din cauza prohibirii exportului de piei crude urcarea a fost mai puţin accentuată totuşi destul de mare ca un export de fabricare către ţările cu valută depreciată să mai fie posibil. Astfel s’au vândut: piei crude lire 7 pe kgr. (56 lei) viţei 10 lire, talpă de 10 kgr. lire it. 17-20 pe kgr. (135-160 lei), talpă 8/10 lire it. 16—18, talpă 6/8 lire 15—16 (lei 120—130) bon viţei 7—8,50 lire fusul, bon jumătate lire 5—6, chevreau lire 7,50 8,50 fusul. Boxurile în special culori, sunt mult cerute şi cum disponibilităţile sunt aproape neexistente, treime date comenzile m săptămâni înainte. In Coloniale, după urcările consecutive de până acum s’a produs o reacţiune la cafea, care scade atât în America dela 22 jum. cenţi pe livră la 21 cenţi, cât şi la Havre dela 500 fr. la 460 fr.. La zahăr, asemenea situaţia este mai mult spre scădere. Un articol, a cărui cerere nu urmează curentul general, este hârtie. Unele fabrici din Franţa au trebuit să reducă producţia, iar preţurile sunt orientate mai mult spre scădere, cotând: hârtia de ziare 150—160 fr.; de tipar 200 fr., pentru registre 480 fr.; aceiaşi situaţie în Suedia şi în Italia. In Italia preţurile sunt pentru ziare 175—195 Ure it, satinată 240 260 lire, de scris 280—275. Hateri comisiunile fiscale de apel întrucât pe când fiscul trimite în aceste comisiuni pe cei mai buni funcţionari, reprezentanţii comerţului şi industriei sunt uneori necuunoscuţi în cercurile comerciale şi industriale, pentru că unii nici nu au exercitat vreodată această profesie. Dar ceea ce este şi mai rău, aceştia cred că nu trebue să aibă niciodată o părere deosebită de a fiscului, pentru că se poate să nu mai iasă la sorţi în viitoarele comisiuni, căci printr'o coincidenţă curioasă aceiaşi membrii au ieşit la sorţi şi anul trecut şi anul acesta. De aceia, Uniunea Industriaşilor, a propus să se facă o comisiune specială de apel pentru industriaşi li care delegatul să fie recomandat de Uniune, iar pentru comercianţi va trebui asemenea să se separe procesele celorlalţi contribuabili de cele privind comerţul, pentru ca interesele comercianţilor să fie în-tr'adevăr reprezentate de un comerciant tras la sorţi dintre cei ce cunosc pe colegii săi, cunosc și legea și contabilitatea. --------------—«3' « ngm—----------- IN ŢARĂ Intrpelarea cu privire la hârtie a pus din nou in discuţie chestiunea etalonului-aur. In apărarea fabricilor de hârtie s’a adus ca argumentare că im trebue să se raporteze beneficiile in lei hârtie la capitalu! in lei aur ci să se transforma şi beneficiul în aurşi apoi să se facă calculul rentabilităţii. Cu alte cuvinte dela tribuna Parlamentului s’a recunoscut că toate bilanţurile făcute In epoca scăderii leului ne-au dat numai mirajul unor beneficii, cari erau departe de realitate, dar pe baza cărora s’au încasat tantieme, jetoane, etc. Este o primă recunoaştere a necesităţii revenirii la un etagon monetar fix, aşa după cum au făcut mai torte statele înconjurătoare. Situaţia pieţii a fost în general fermă în săptămâna aceasta din cauza urcărilor ce se anunţă din străinătate şi din cauza scăderii leului; cererile au fost mai numeroase şi probabil că se vor menţine. In Coloniale s’a ridicat puţin cafeaua, care atinge 100 Iei kgr. (Santos sup.) pentru a se apropia de paritatea mondială, asemenea orezri, care pe unele pieţe din Ardeal a ajuns la 21 lei kgr. (Rougom). O urcare simţitoare faţă de anul trecut se notează la prune uscate, cari s’au vândut cu 32—35 Iei kgr. în saci şi 40—45 Iei în lăzi. Ceaiurile asemenea sunt orientate spre urcare. In pielărie cererea continuă sâ fie mai bună. Se caută în special terstele, şi disponibilităţi fiind puţine se dau comenzi la preţuri bune pentru livrare ulterioară. Stocurile de talpă, cari au fost destul de mari, încep să se reducă; de aceea fabricele au reînceput să cumpere piei brute, mai des că deocamdată preţurile sunt staţionare la acestea; în schimb materiile tanante sunt ferme. In ferărie angrosiştii încep să-şi revizuiască stocurile şi să le complecteze, deoarece se speră că în primăvară va fi o campanie de lucru mai bună şi cum preţurile peste tot sunt in urcare, actualele preţuri nu se vor mai putea menţine. II. In lemne, cu toate cererile de export din cauza taxelor, exportatorii nu găsesc convenienţă, totuşi cum unii au stocuri importante la Galaţi sunt siliţi să vândă cu oarecare pierderi spre a nu fi nevoit să plătească taxe de magazinaj. * * * In repetate rânduri comercianţii şi industriaşii s-au plâns că interesele lor nu sunt îndeajuns reprezen * * * mam S Bummaamm Impozitele Horné au materie de de impozite să cităm ce zice comisiunea Camerei în raportul ei referitor la legea administrativă. Comisiunea aceasta a fost isbită de haosul ce domneşte azi în materie de impunere judeţene şi trolminale. Vom adăuga că „haos” nu spune destul, că e un abuz intolerabil ca unele comune să perceapă cui dela sine putere, biruri mai grele ca Statul. Nu e aici locul să tratăm mai pe larg chestia, taxelor comunale cari s’aui întins ca o buruiană și împotriva cărora trebuia cte mult luate măsuri rădicăne. Așa cum stau lucrurile azi mergem deadreptul la reînvierea accizelor sub o formă deghizată. Simbîectul e interesant și nu vom lipsi să-l tratăm la prima ocazie. , I—B " Trei valute la paritate Trei valute europene optează actualmente la paritate; acestea sunt: francul elveţian, fiorinul olandez şi marea germană. Francul elveţian cotase sub paritatea dolarului de la 1922; azi este pe deasupra 5.30 în loc de 5.25 şi se studiază acum în Elveţia chestia reluării plăţilor în aur. Banca Naţională sviteriană, înclină în acest sens. Şi în Olanda aceiaşi chestie este la ordinea zilei. In Germania marca nouă se menţine la paritatea dolarului. Cele trei valute de mai sus sunt singurele în Europa cari sunt cojitate egal cu aurul. Lira englezii este încă o 5 la sută sub paritate. Banca Angliei nmi are vreme până la sfârșitul anului 1925 să atingă paritatea, căci până la această dată, legea acordă biletelor ei cursul forțat. Modificarea stMior soc. Comunaliile locuinţe sftine Consiliul de miniştri a aprobat modificarea art. 1 2 3 9 11 14 15 17 19 24 25 27 28 29 31 32 38 39 50 54 57 60 71 78 din statutele societăţii comunale pentru construirea de locuinţe ieftine în Bucureşti, astfel cum s’a propus de adunarea generală extraordinară, a numitei societăți şi s’a votat de comisiunea interimară a oraşului Bucureşti. Săptămâna schimbului Este stabilizat leul? Scăderile din ultimul timp.Fluctuaţiile francului francez.— Francul elveţian şi florinul olandez peste paritatea aur.Perspectivele dinarului ____ de Probus Ministrul nostru de finanţe vorbeşte în Expunerea de motive asupra proiectului de budget pe 1925 de stabilizarea monedei naţionale. O prezintă Întâi ca fapt cert, din prima pagină a voluminosului document, afirmând că „oprirea emisiunii biletelor pentru nevoile Statului a stăvilit şi prăbuşirea monedei naţionale şi a contribuit la stabilizarea ei”. După declaraţia aceasta absolută, d. Vintilă Brătianu o atenuiază în pag. 15 a Expunerei de motive, unde vorbeşte de „stabilizarea relativă” a leului. Amendamentul acesta era cu atât mai necesar, cu cât valuta noastră a avut tocmai acum, in preajma desbaterilor parlamentare asupra viitorului budget, o tendinţă neîntrerupt slabă. La începutul lunei curente Noembrie, leul cota la Zurich decât 2,65, la Paris 9,50 şi New-York 0,57; azi când linia se sfârşeşte, moneda noastră nu mai cotează la Zurich decât 2,65, la Paris 9,50 şi la New-York 0,52, îşi dă seama toată lumea că deprecierea aceasta se datoreşte de astă dată imposibilităţii materiale de a se continua exportul din ţară pe acelaşi scară pe care fusese efectuată în 11 anile precedente, când leul a putut creşte în streinătate graţie cererilor mai mari din partea importatorilor de produse româneşti. Dar explicaţia aceasta veridică demonstrează că valuta noastră e departe de a fi stabilizată, ci continuă a suferi influenţa când a unuia, când a altuia din factorii cari determină cursul leului. Tot atât de cert este, în acelaşi timp că atâta vreme cât împrejurările sau o politică valutară greşită nu vor permite să devenim stăpâni pe toţi factorii în chestiune, nu se poate vorbi nici de stabilizarea relativă a monetei noastre, necum de una absolută. Chiar stabilizările absolute mai sunt supuse acum, din cauze financiare interne sau externe, unor fluctuaţiuni de curs, dar în proporţii bine înţeles reduse. Când insă o valută poate să cadă într’o singură lună de zile, cum a fost cazul leului în Noembrie, şi în mod persistent, în proporţii atât de mari, nu i se mai poate aplica nici termenul de stabilizare relativă. Francul francez a trecut şi săptămâna aceasta prin fluctuaţiuni neregulate, dar a sfârşit prin a deveni destul de ferm. La Zurich a debutat Luni cu 27,45 după cursul precedent de 27,47 juni. Marţi a scăzut la 27,42 jum.. Miercuri la 27,20. Joi insă a început îmbunătăţirea, cotănd 27,50 şi Vineri s’a urcat la 27,75. Subscrierea pentru împrumutul francez de 100 milioane dolari a fost deschisă la New-York la 24 Noembrie şi a fost închisă după trei sferturi de oră, căci se constatase in acest scurt interval de tiffip că înscrierile întrecuseră suma cerută. Mai târziu s-a stabilit că suma subscrisă fusese de 500 milioane dolari. Succesul acesta ar fi trebuit să provoace o imediată urcare a valutei franceze. Am văzut însă că a doua zi deviza Paris a scăzut şi a treia zi şi mai pronunţat. Din ce motiv? Se aflase în acelaş timp că guvernul din Washington ar fi cerut Franţei să înceapă negocieri pentru consolidarea datoriei publice din Statele Unite şi în lumea financiară Internaţională se credea că desfăşurarea acestei chestiuni ar putea crea dificultăţi guvernului francez. După aceia ministrul american Mellon a declarat că comisiunea de consolidare a datoriilor externe nici nu a discutat chestiunea datoriei franceze, aşa că finanţa străină s’a putut linişti. S’a aflat apoi şi părerea cercurilor bancare americane asupra rezultatului subscrierii la împrumutul francez de 100 milioane dolari, în sensul că succesul acesta e tot atât de mare ca și cel al împrumutului german pentru aplicarea planului Dawes, pe lângă că nu se făcuse pentru împrumutul francez atâta reclamă cât se desfășurase în birul împrumutului german. După toate acestea, francul francez a putut să se urce în ultimele zile ale săptămânii. Am vorbit în cronica noastră precedentă de ajungerea la paritatea aur a francului elveţian şi a florinului olandez. Intre timp francul elveţian, a întrecut această paritate, care e de 19,29 faţă de dolar, căci săptămâna aceasta deviza Zürich a atins la New- York şi cursul de 19,31, ceeace a făcut ca şî dolarul să scadă în Elveţia sub cursul de paritate aur de 5,18,26. Sunt aproape doi ani de când francul elveţian rru a mai atins paritatea aur. Ultimul curs paritar fusese înregistrat în America la 10 Mai 1922. După aceia deviza Zürich s-a urcat mereu, atingând chiar la un moment dat la New-York cursul de 5,80, ceea ce constituia un agio de 10 la sută. Din Martie a. c. încoace francul elveţian a reînceput să se îmbunătăţească, graţie faptului că de atunci până acum circulaţia biletelor emise de Banca Naţională a Elveţiei a scăzut de la 900 la 857 milioane francie, că o parte din împrumuturile externe ale Confederaţiei a fost consolidată şi că balanţa plăţilor Elveţiei sa îmbunătăţit mult de pe urma străinilor din ce în ce mai numeroşi cari vizitează această ţară. Florinul olandez a întrecut şi el săptămâna aceasta paritatea de 40,20 la New-York, căci au fost zile când a cotat şi 40,34. Valuta aceasta nu a mai avut paritate aur dîn Aprilie 1919. Acum a atins-o din nou graţie sforţărilor continue ale Băncii Neerlandeze, care a lucrat sistematic în direcţia stabilizării Circulare fiduciarii a putut fi micşorată de la 1.020 milioane florini olandezi în Martie a. c. la 956 milioane în Octombrie a. c. * Dinarul a evoluat săptămâna aceasta la Zürich între 7,50 (curs minimal) 51 7,571/8 (cursul cel mai ridicat). Ministrul de finanţe al Iugoslaviei vrea să stabilizeze moneda naţională, după cum a declarat de curând, dar până acum nu se constată nici un demers în direcţia aceasta. Nu lipsesc totuşi elementele care ar putea ajuta pe ministru în realizarea năzuinţii sale. In primul rând trebue citată creşterea persistentă şi destul de pronunţată a exportului din Jugoslavia, care a şî fost cauza că în ultima jumătăte de an dinarul s’a urcat la Zurich dela 6,50 la 7,50. Dacă nu a putut să se îmbunătăţească şi mai mult, cum ar fi fost firesc faţă de exportul crescând în Jugoslavia, motivul trebue căutat în slăbirea puterii de achiziţie a dinarului în interiorul ţării, căci mărfurile de prima necesitate se scumpesc, deşi în proporţie moderată, numai articolele importate din străinătate, cum sunt fierăria, mărfurile fabricate din bumbac etc., au scăzut întrucâtva. Străinătatea arată în acelaş timp o deosebită încredere industriei iugoslave. Câteva firme mari engleze şi belgiene au comunicat de curând Camerei de industrie din Belgrad ca sunt dispuse să vândă întreprinderilor industriale iugoslave maşini, instalaţiuni electrice, etc. pe credit pe doi ani contra unei dobânzi de 11—12 la sută pe an. Camera de industrie din Belgrad a răspuns însă, după ce a consultat pe membrii ei, că condiţiile de plată oferite de firmele belgiene şi engleze nu convin industriaşilor din Iugoslavia. *