Argus, decembrie 1924 (Anul 15, nr. 3485-3507)

1924-12-01 / nr. 3485. szám

i aa^aswwTiarrnT!......... iini iim CRONICILE SAPTAMANEI Săptămâna financiară de Viator Budgetul şi cota leului.- Impozitul global.- Acţiuni falsii!­cale«« Legiferarea imp­re­viziune!.- Banca sfântului Duh.- Bursa Mare discuţie la turul budgetului In presă $­ in unele cercuri parla­mentare, in marele public ecoul bu­getului, e mai puţin sonor, întrucât „omul din stradă“ în materie de ci­fre ştie numai că cele trebuincioase traiului se scumpesc din zi în zi iar fixpunerile d-lui ministru de finanţe p’au darul să oftenească cu un ban Inăcar bucata de pâine. Admiţând Insă că „omul din Stradă“ ar fi in stare să pătrundă Itaal adânc in tainele gospodăriei fi­nanciare a Statului, încă n’ar pri­cepe rost­ul încriminărilor formulate la adresa budgetului al patrulea pre­zentat de d. Vintiă Brătianu. In­tr-adevăr, unii văd un mare rău In faptul că după prevederile vistier­nicului veniturile vor întrece cu pud bine de trei miliarde cheltueli şi­­declară că contrbuabil­ul e stors intru că i se cere mai mult decât are nevoe statul. Alţii înşiră soco-a teii din care reese că prevederile budgetare sunt umflate peste mă­sură şi nu vor fi împlinite. Vom spune că, după părerea noastră, am­bele imputări nu pot avea un sub­strat real şi că al patrulea budget al d-lui Vintilă Brătianu, conceput ia Cadrul con­vingeilor d-sale, este un îtot armonios ce poate fi susţinut cu argumente temeinice, întrucât şi cele trei budgete precedente ale ma­­nistrului actual de finanţe n’au dat greş, încasările fiind superioare prevederilor. Bine­înţeles, formulând această părere lăsăm la o parte o mulţime­­de consideraţiuni care interesează de aproape pe contribuabil, însă a­­supra cărora expunerile d-lui minis­tru de finanţe sunt foarte discrete. De pildă ele nu amintesc scumpetea chinuitoare şi progresândă a vieţei, nu spun nimic despre leacul crizei de numerar care înspăimântă nego­­fiul şi industria ţărei, nu fac o alu­zie la r­epetatele întorsături ale şu­­rupului fiscal prin scumpirea trans­porturilor, poştei şi produselor re­­folei, etc., într’un cuvânt nu se aude nimic mângâetor cu privire la ceea ce ne doare pe toţi. Dacă facem insă abstracţie de aceste dureri, a­­tunci vom repeta că eL Vintilă Bră­­tianu are dreptate, că budgetul id-sale al patrulea din serie, e sin­cer, că a făcut tot ce a putut pen­tru a dota mai bine armata, comu­nicaţiile, sănătatea publică, funcţio­narii şi­­ vom apăra din răsputeri îm­otriva învinuirilor ce se aduc budgetului d-sale pe 1925, cum că prevederile ar fi prea umflate. II­­Vom apăra pe simplul motiv că ni­meni nu poate spune azi în ce con­­diciuni se va executa budgetul pe 1­925, căci aplicarea sa stă în func­ţie de cota leului, Iar omul care ar putea proroci ce va fi leul la 31 De­cembrie 1925, încă nu s’a născut. „ Prevederi budgetare se pot face cu temei când ai o monedă ce răs­punde menirea sale de măsurătoare­­a tuturor bunurilor. Cu un metru­­,­­variabil nu încap profeţii. De stabi­lizare suntem încă departe. Lira sterling costa acum câteva săptă­mâni 814 lei, azi costă 920, o dife­renţă de 11 la sută, destul să dea peste cap pe negustorul cel mai is­cusit. Dar o diferenţă de 11 la sută de un budget de venituri de 31.750 milioane prevăzute pe 1925, repre­zintă aproape 3 luni. miliarde, cu­­ alte cuvinte, o fluctuaţie neplăcută a leului poate înghiţi tot excedentul budgetar. Că d. Vintilă Brătianu vrea tot binele, despre aceasta fie­care e convins, însă ceea ce vrea d-sa depinde de cursul leului sau mai clar, de încrederea străinătăţii în moneda tărei, In gestiunea el fi­nanciară, în liniştea şi turbisnicHe ce domină viaţa e! internă. i * * * !­­Astfel fiind, sub orice prismă s'ar examina bugetul, nu­ se poate face afirmaţia şi a p.nc­edcărriof I despotul care ne stăpâneşte în toa­te privinţele,­e cursul leului. Oficio­sul guvernului, pare să fi uitat a­­cest adevăr elementar, atunci când,­ ca o mare mulţumire sufletească , amintea că în bugetul din 1921 ar­mata era prevăzută ca 925 milioa­ne pe când pe 1925 ea primeşte 4324 milioane“. Iată puterea de muncă şi sacrificiile pe care România a ştiut să le facă, exclamă patetic Viito­rul. Ne pare rău că suntem siliţi să turnăm puţină apă im­­entUsiasmul său. Că România a muncit, a pro­dus, a făcut progrese de la 1921 pâ­nă azi, e evident. Insă, în 1921 leul făcea în medie 10 centime pier şi azi face 2.65. Leii din 1921 sunt altfil ca cei de acum, sunt două mărimi diferite. Leu I din 1921 nu nimai că avea o valoare ab­suu­ă de t oi! mai mare ca cel de azi, dar puterea sa de cumpărare a întrecut propor­ţional pe Cea a leului de azi pentru că pe atunci indexul de scumpete era su­b 20 pe când azi e peste 10. Evident Cifrele pot fi răsucite, ele nu protestează, însă dorinţa de a Vedea toate trandafirii nu trebuie împinsă prea departe. Căci ne înşe­lăm pe vroi tnşi­ne cu dh­irambe absolut Inoportune. Concluzie: Bud­getul pe 1925, ca şi cete de trei pre­cedente, nu va extirpa racilele vie- Sel faoastre monetare și economice, Vom Continua să ducem pova­­strietisksto, din toate­­ acestea bugetul pe 1925 nU merită ! Imputările excesive ce i se adresea-­ ză, dacă îl considerăm exclusiv din punctul de Vedere al politicei finan­ciare, oficiale. Este permis Un oare­care scepticism în privinţa implini- I rei prevederilor, — independent de I cursul leului — și anume: agrava- I rea crizei economice. Anul economic 1924, a fost mai­ slab ca Cel din 1923, și de­oarece im- I pozitele Ce se vor percepe în 19251 I vor fi aşezate asupra veniturilor I din 1921, e de temut că unele goluri s-ar putea produce. Insă , CertitU­­I dine ’nU se poate exprima aici și pe asemenea temă nu în cap rechizito- I rii. Ca să nu ne depărtăm de bir. In primele 9 luni din anul 1923, fiscul a încasat pe seama Impozitului glo­bal suma de lei 175 milioane. Pre­vederile pe întregul an 1925 pen­tru global nu întrec 300 milioane, adică 1 la sută din budgetul total de 31.750 milioane. Oare nu se poate spune de acest bir că daraua face mai mult decât ocaua?* * * Urt fapt demn de relevat s’a pe­trecut zilele acestea­ la Viena. Ca­valerii de industrie au depus la bănci acţiuni falsificate în gaj, au încasat avansul şi s-au făcut nevă­zuţi. Când Banca a observat păcă­leala, a fost prea târziu. Un caz identic a avut loc şi la Berlin şi cercurile bancare sunt preocupate de măsurile de precau­ţiune ce se impun pentru a evita I • fraude de asemenea natură. Falsi-­­ ficarea acţiunilor e uşurată din pri- 1 cina emisiunilor enorme de pe tim- 1 pul inflaţiei — în proporţie acela? caz a fost şi la noi — şi de repe-j. zeala cu care a trebuit să fie tipă-1 rite sutele de­ mii şi milioane de ac­­­ţiuni. Societăţile doritoare să facă o economie, nu­ s’aU mai preocupat dela partea artistică ce trebuie să intre I. în fabricaţia unei hârtii de valoa­re, nu de dragul artei, ci pentru ca ea să nu poată fi uşor imitată, au­­ vrut eftin şi se dovedeşte azi că efteşugul excesiv prezintă inconve-­ niente serioase. In loc ca acţiunile să fie tipărite­­ pe o hârtie aleasă, litografiată, a-i vând­­ape, etc. sa recurs, la hârtia ordinară de tipar, furnitura s’a e­­­fectuat repede şi eftin. Acum se văd urmările. Societăţile noastre ar trebui să gândească la cele de mai sus şi să se îngrijească mai mult de înfă­ţişarea mai artistică a acţiunilor. * * * Câţiva confraţi din Capitală au relevat, aprobându-le, observaţiile noastre relative la pr­oectuil de lege asupra Imprevisiunii, elaborat de d. Mârzescu, inlsă care n’a avut în­că norocul de a fi înscris la ordinea I zil­ei în Cameră. Primim scrisori şi­­ vizite de comercianţi, industriaşi,­­ titulari de rente, cări se plâng de vitregia legilor în fiinţă, legi care cu oi indiferenţă feroce, consacră­m spolierele cele mai neomenoase, de­curgând­ din Înţelegeri, aranja­mente şi contracte încheiate înain­tea războiului. Pe atunci se credea că condiţii­­ncile normale vor reveni fără ză­bavă. Azi nU mai crede nimeni că într’un viitor ce se poate întrevede, leul ar reveni la vechea sa parita­te, astfel că executarea contracte-1 Lor încheiate pe atunci, însemnează o îmbogăţirea scandaloasă p. unora şi I ruinarea complectă a altora. O asemenea inichitate trebuie combătută. Guvernul, prin mini­strul de justiţie a recunoscut că pentru a înlătura nedreptăţi mon­struoase Imprev­istiuea se impune; el are acum datoria să-şi respecte cuvântul, păşind dela promisiuni la fapte. « * * Una din instituţiunile financiare cele mai venerabile din lume „Ban­co di Santo Spttrilo“ din Roma, du­pă o­ inacţiune prelungită, a reîn­ceput să funcţioneze zilele acestea. Banca Sf. Duh fu creată în 1606 de papa Paul V. Contrar uzanţelor de azi, deponenţii de bani la acea ban­că, nu numai că nu primeau vre­o dobândă, ci dimpotrivă trebuiau să plătească ti taxă de păstrare al că­rei produs era efectul lui Pio Isti­­tuto di Santa Spirito, cea mai ma­re instituţie de binefacere din Ro­ma. Timp de două secole şi jumă­tate, Banca aceasta a desfăşurat activitatea ei. Faţă însă de uzan­ţele moderne a fo­st nevoită să în­ceteze. Acum s-a reconstituit ca So­cietatea pe acţiuni cu un capital de 15 milioane lire sub preşidenţia se­natorului Baccelli. Bursei i-a fost aplicat săptămâna­l această regimul scoţian. O zi era susţinută, cererile se urmau, fer­­­mitate pe toată linia şi bineînţeles, credincioşii locului, în marea lor majoritate de Uln optimism indes­tructibil, erau convinşi că au­ câş­tigat partida: c’est arrive! A doua­­ zi, schimbare de decor. Oameni­i plictisiţi, posomorâţi, imprecaţii cni îti ContragUvernuli, care nU face împrumutul şi vrea morţiş numai acţiuni nominative. In ciuda aces­tei cluse alternativ se constată un oarecare progres în unele compar­timente. Epoca hausselor ■vijelioase a trecut în schimb nU se mai înre­gistrează perderi mari subite. Pentru Societăţile petrolifere,­­ săptămâna mare. Domnii de Adolo ar trebui să postească şi să se gri­­jească pentru ca comisia distribui­toare a perimetrelor să fie inspira­tă de gânduri biune şi generoase. Absolut sigurii de izbândă sunt pu­ţini, până şi conducătorul uneia din­ cele mai mari întreprinderi îmi exprima filele aceste îngrijorările sale... pe care le consideram neînte­meiate. Vom vedea până şi scurtă vreme în ce mod se va verifica sau infirma cuvântul: mulţi chemaţi, puţin aleşi. Din Statele­ Unite, ştirile conti­nuă să fie favoribile. Se înregis­trează şapte săptămâni consecutive cu­ o producţie mereu descrescândă a descins la 1.90.OOO barile pe zi. In Californnia tocmai terenurile din Los Angeles Cari au­ determinat superproducţia dau acum mai pu­ţin. La noi în faţă, preţul ţiţeiului şi al derivatelor, mai ales benzina e în creştere simţitoare. Irt „Financial News“ Un cititor atrage atenţia asupra creşterei în­semnate a fabricaţiei de produ­se rafinate de către Phoenix Oil. Pro­ducţia a crescut­­CU 4000 tonna în­­tr-o lună. „Aceasta dovedeşte scrie cititorul că rafinarea petrolului brut este o operaţie foarte profita­bilă in România. Phoenix a prelu­crat 50000 tone petrol brut peste producţia sa proprie. Cititorul Con­chide ca acţionarii vor afla luveniri plăcute şi că activitatea societtăţei nu­ e stingherită de legea minelor. In Bursă au cotat: Steaua Română în­ progres, la 3400. Sonda 302 din Runieu, cu’ pro­ducţia iniţială de 10 vagoane pe oră, e înisipată şi se curăţă. Pro­ducţia totală a societăţii e die 117 vagoane pe zi. Astra Română s-a făcut la 6950. Producţia societăţii este de vr’o 130 vagoane pe zi. Credit. Minier­­opiatele s’au ne­gociat la 1560 şi pâii la 840. Cr­ediţii­, Minier are o rendevenţă de 10 la sui­tă asupra sondei 302 a Stelei Ro­mâne la Buttoiu, de care vorbim mai sus; mai are redevenţe produc­tive, în aceiaşi regiune la Orion şi la Renaşterea română. Produc­ţia societăţii e de 76 vagoane pe zi. Sondele 2 şi 5 Runeti, fac emo­­ţiuni, sonda 35 Moreni a ajuns la strat. I. R. D. P.: Trans­acţiuni activă înn­optate la 1105 şi în pui­ la 620. Debitul sondei 26 s-a ridicat la 21 vagoane pe zi. Sonda 22 dă 6 va­goane şi sonda 24, 8 până la 10 va­goane. Producţia totală e de 75 pâ­nă la 10 vagoane pe zi. Trei sonde sunt în revizuire și vor reintra în producție până într’o săptămână. BANCA NAȚIONALA A BELGIEI (IN MII DE FRANCI) A3 Noembrie Activ Aur și argint în mo­nede și lingouri. . 356678 Sconturi, avansuri, etc................ 0 , 1295114 Bilete în circulație. 7663195 Conturi curente . . 290415 ! BANCA FRANŢEI (IN MII DE FRANCI) 20 Noembrie * * # Romăia Petroliferă s‘a menţinut la 540. Petrol Block, cerută la 540, | Banca Minelor, în progres la 1440. Societatea are mari lucrări de foraje. Concordia s‘a urcat la 3950. Redevenţa se menţine la 700. Speranţa transacţiuni la 2850 şi apoi la incheere la 2750 iar puii s’au făcut la 2150. Belga-română, mai fermă la 870.­­ Bancarele se menţin cu oarecare ! Urcări. Marmotesch Blank 865, Banca Ro­mânească 625, Banca de Credit 580 Banca Comercială Română 500 Ban­ca de Comerţ Craiova 675, Scont 335, Agricola 220. Maritima Brăila preface acţiunile ei în nominative şi chiamă pe ac­ţionari să-şi ştampileze titlurile.. . la Brăila. Ooare la Bucureşti nu s’ar putea? Nici o schimbare în Navigaţiîi şi Asigurările au cotat: Dacia 2600 , Generala 1500, Naţionala 750, Itra­da 1850, Agricola 1150. Reşiţa mai slabă la 1180. 1 Mion în u­ww.ro pronunțată la 880 5541600 1864321 304262 7515405 22900000 Pasiv Bilete în circu­lţie . 40530277 BANCA DE STATRUSĂ (IN MII DE CERVONEŢI) Un cernoveţ=10 rubla aur 16 Noembrie Activ Aur In monede si bare..................... 13140 Argint in monede și bare..................... Platină in monede și 1293 Bancnote streine . . Idem electe .... 23382 Pasiv Bancnote.............. 57569 Balanța până la care pot fi emise încă bancnote.............. 378 BANCA ITALIE8 (IN MII DE LIRE) 10 Octombrie Activ CclSSdl ■ . • • « • • 1370617 Efecte interne . . . 3234406 Efecte străine . . . 15626 Avansuri tezauru­ .­lui..................... . 5566863 Pasiv Bilete in circulație 13665441 Depozite și trate . . 1799427 BANCA ANGLIEI (IN LIRE STERLINE) 19 Noembrie Activ Bilete emise . . . . 146417940 Datoria guvernului . 11015000 Alte acoperiri . . . 873490 Aur (monede și bare) 136967940 BANCA NAȚIONALA A UNGARIEI (IN MII DE COROANE) 7 Noembrie, Activ Aur în monede și lin­gouri.................. 503373966 Trate și note. . . . 17664099,7 Argint In monede și lingouri.............. 1330097P Avansuri tezaurului 4975831354 Pasiv Capital în acțiuni (co­roane aur 80.000.000 4321S8064 Biete in circulație . 443353.827 REICHSBANK (IN MĂRCI IMPERIALE) O marcă imperială ce un bilion mărci hârtie sau 0Rentenmark 7 Noembrie 240033 Rezerve în monede străine •••*•• 231429 55444 Pasiv Capital redus. . . . 9 000 Sporirea capitalului (Acțiuni neemise tocă).................. 21 0Oo Rezervă.................. 90o Bilete în circulație . 1721850 * * * * * * IvO.O 352 210000 684 .33 85 Activ Aur In monede și bare ..«.««■ Din care în străina­­tate ....... Argint în monede şi lingouri.............. Sconturi şi avansuri Avansuri Statului Trate în lire sterline (mai puţin de 10% scont) • m • • • • Activ Acţiuni încă neemise Aur şi lingouri. . . Din care In străină­tate..................... Argint şi lingouri. . Bilete ale altor bănci germane .... * Săptămâna comerc de V. ff. Ioachim IN STRĂINĂTATE: Activitate mai vie în toate ramurile.­ Ia­mion­et IN ŢARA: Tendinţa fermă în coloniale şi pielărie, stag­nară în fierărie, lemne şi manufactură.­ Reprezentanţii comercianţilor în comisiunile de apel fiscale. IN STRĂINĂTATE In mai toate ramurile continuă­ să se desfăşoare o activitate mai pronunţată pe baze, cari par des­tul de solide. In metalurgie cereri importante pentru căi ferate, pentru construc­ţii de vapoare, etc., au făcut ca atât in America, cât şi în Anglia şi Franţa odată cu sporirea zile­lor de lucru, cu punerea în func­ţiune a multora din furnalele şi uzinele, cari încetaseră lucrul, să se ridice preţurile. Fonta s'a urcat cu 1—2 dolari iar produsele lami­nate şi tabla cu 2—3 dolari, — ce­­ea ce permite acum Angliei să a­­pară pe pieţele americane. In Belgia odată cu reînfiinţarea Sindicatului producătorilor de căr­buni s’a scumpit colisul cu 15 fr. la tonă, — încă un motiv ca şi costul produselor metalurgice să se ridice. Franţa primeşte comenzi impor­tante din Germania livrabile înain­te de 10 ianuarie, când se va aplica tariful protecţionist; multe uzine nu mai primesc comenzi decât pentru predare peste 2—3 luni. In textile asemenea cererile au sporit, — ceeace a determinat pe toanufacturiştii englezi să revină asupra reducerii lucrului; aceste ce­reri vor avea probabil o repercur­­siune asupra preţului bumbacului brut, care s’a menţinut până acum la 24—25 cenţi din cauza scăderii consumului de până acum. S’a vândut în Franţa americă 80 cm. de 16 kgr. 3, 25 franci; satin 1. fr. 4 satin 1,85 m. fr. 5 Fabricele de ciorapi din Chem­nitz trecând la calcularea preţuri­lor în mărci aur l-au scumpit cu 5 la sută. Juta şi cânepa continuă să fie ferme. Preţul sacilor este în ur­care din această cauză. In pielărie s’a produs cea mai importantă urcare atât in America cât şi in Europa, astfel la New- York varietatea de piei cari cotau 12 cenţi, acum cotează 17 cenţi, pe pieţele franceze şi belgiene ur­cările In ultimele săptămâni au atins 20 la sută. In Italia, din cauza prohibirii exportului de piei crude urcarea a fost mai puţin accentuată totuşi destul de mare ca un ex­port de fabricare către ţările cu valută depreciată să mai fie po­sibil. Astfel s’au vândut: piei crude li­re 7 pe kgr. (56 lei) viţei 10 lire, talpă de 10 kgr. lire it. 17-20 pe kgr. (135-160 lei), talpă 8/10 lire it. 16—18, talpă 6/8 lire 15—16 (lei 120—130) bon viţei 7—8,50 lire fusul, bon jumătate lire 5—6, chevreau lire 7,50 8,50 fusul. Boxurile în special culori, sunt mult cerute şi cum disponibilită­ţile sunt aproape neexistente, tre­ime date comenzile m săptămâni înainte. In Coloniale, după urcările con­secutive de până acum s’a produs o reacţiune la cafea, care scade atât în America dela 22 jum. cenţi pe livră la 21 cenţi, cât şi la Havre dela 500 fr. la 460 fr.. La zahăr, asemenea situaţia este mai mult spre scădere. Un articol,­ a cărui cerere nu urmează curentul general, este hârtie. Unele fabrici din Franţa au trebuit să reducă producţia, iar preţurile sunt orientate mai mult spre scădere, cotând: hârtia de ziare 150—160 fr.; de tipar 200 fr., pentru registre 480 fr.; aceiaşi situaţie în Suedia şi în Italia. In Italia preţurile sunt pentru zia­re 175—195 Ure it, satinată 240 260 lire, de scris 280—275. Hate­­ri comisiunile fiscale de apel întrucât pe când fiscul trimite în aceste comisiuni pe cei mai buni funcţionari, reprezentanţii comerţu­lui şi industriei sunt uneori necuu­­noscuţi în cercurile comerciale şi industriale, pentru că unii nici nu au­ exercitat vreodat­ă această profe­sie. Dar ceea ce este şi mai rău, aceş­tia cred că nu trebue să aibă nici­odată o părere deosebită de a fis­cului, pentru că se poate să nu mai iasă la sorţi în viitoarele comisiuni, căci printr'o coincidenţă curioasă aceiaşi membrii au ieşit la sorţi şi anul trecut şi anul acesta. De aceia, Uniunea Industriaşilor, a propus să se facă o comisiune spe­cială de apel pentru industriaşi li care delegatul să fie recomandat de Uniune, iar pentru comercianţi va trebui asemenea să se separe procesele celorlalţi contribuabili de cele privind comerţul, pentru ca in­teresele comercianţilor să fie în-­­tr'adevăr reprezentate de un co­merciant tras la sorţi dintre cei ce cunosc pe colegii săi, cunosc și le­­gea și contabilitatea. --------------—«3' « ngm—-----------­ IN ŢARĂ Intrpelarea cu privire la hârtie a pus din nou in discuţie ches­tiunea etalonului-aur. In apărarea fabricilor de hârtie s’a adus ca ar­gumentare că im trebue să se ra­porteze beneficiile in lei hârtie la capitalu! in lei aur ci să se trans­forma şi beneficiul în aur­­şi apoi să se facă calculul rentabilităţii. Cu alte cuvinte dela tribuna Par­lamentului s’a recunoscut că toate bilanţurile făcute In epoca scăderii leului ne-au dat numai mirajul unor beneficii, cari erau departe de rea­litate, dar pe baza cărora s’au încasat tantieme, jetoane, etc. Este o primă recunoaştere a necesităţii revenirii la un etagon monetar fix, aşa după cum au făcut mai torte statele înconjurătoare. Situaţia pieţii a fost în general fermă în săptămâna aceasta din cauza urcărilor ce se anunţă din străinătate şi din cauza scăderii leului; cererile au fost mai nume­roase şi probabil că se vor men­ţine. In Coloniale s’a ridicat puţin ca­feaua, care atinge 100 Iei kgr. (Santos sup.) pentru a se apropia de paritatea mondială, asemenea orezri, care pe unele pieţe din Ardeal a ajuns la 21 lei kgr. (Rougom). O urcare simţitoare faţă de a­­nul trecut se notează la prune uscate, cari s’au vândut cu 32—35 Iei kgr. în saci şi 40—45 Iei în lăzi. Ceaiurile asemenea sunt orien­tate spre urcare. In pielărie cererea continuă sâ fie mai bună. Se caută în special terstele, şi disponibilităţi fiind puţine se dau comenzi la preţuri bune pentru livrare ulterioară. Stocurile de talpă, cari au fost destul de mari, încep să se reducă; de aceea fabricele au reînceput să cumpere piei brute, mai des că deocamdată preţurile sunt staţio­nare la acestea; în schimb mate­riile tanante sunt ferme. In ferărie angrosiştii încep să-şi revizuiască stocurile şi să le com­­plecteze, deoarece se speră că în primăvară va fi o campanie de lu­cru mai bună şi cum preţurile peste tot sunt in urcare, actualele preţuri nu se vor mai putea men­ţine.­­ II.­ In lemne, cu toate cererile de export din cauza taxelor, expor­tatorii nu găsesc convenienţă, to­tuşi cum unii au stocuri importante la Galaţi sunt siliţi să vândă cu oarecare pierderi spre a nu fi ne­voit să plătească taxe de magazi­­naj. * * * In­ repetate rânduri comercianţii şi industriaşii s-au plâns că intere­sele lor nu­ sunt îndeajuns reprezen * * * mam S Bummaamm Impozitele Horné au m­aterie de d­e impozite să ci­tăm ce zice comisiunea Camerei în raportul ei referitor la legea admi­nistrativă. Comisiunea aceasta a fost isbită de haosul ce domneşte azi în materie d­e impunere judeţe­ne şi trolminale. Vom­ adăuga că „haos” nu­ spune destul, că e un abuz intolerabil ca unele comune să perceapă cui dela sine putere, biruri mai grele ca Statul. Nu e aici locul să tratăm mai pe larg chestia, taxelor comunale cari s’aui întins ca o buruiană și împotriva cărora trebuia cte mult luate măsuri rădi­căn­e. Așa cum stau lucrurile azi mergem deadreptul la reînvierea accizelor sub o formă deghizată. Sim­bîectul e interes­ant și nu vom lipsi să-l tratăm la prima ocazie. , I—B " Trei valute la paritate Trei valute europene­ optează ac­­tualmente la paritate; acestea sunt: francul elveţian, fio­rinul olandez şi marea germană. Francul elveţian­ cotase sub pari­tatea dolarului de la 1922; azi este pe deasupra 5.30 în loc de 5.25 şi se studiază acum în Elveţia chestia reluării plăţilor în­ aur. Banca Na­ţională sviteriană, înclină în acest sens. Şi în Olanda aceiaşi chestie este la ordinea zilei. In Germania marca nouă se menţine la paritatea dolarului. Cele trei valute de mai sus sunt singurele în­ Europa cari sunt coji­tate egal cu­ aurul. Lira englezii este în­că o 5 la sută sub paritate. Banca Angliei nmi are vreme până la sfârșitul anului 1925 să atingă paritatea, căci până la această da­tă, legea acordă biletelor ei cursul forțat. Modificarea stMior soc. Co­munali­ile locuinţe sftine Consiliul de miniştri a aprobat modificarea art. 1 2 3 9 11 14 15 17 19 24 25 27 28 29 31 32 38 39 50 54 57 60 71 78 din statutele so­cietăţii comunale pentru construirea de locuinţe ieftine în Bucureşti, ast­fel cum s’a propus de adunarea ge­nerală extraordinară, a numitei so­cietăți şi s’a votat de comisiunea interimară a oraşului Bucureşti. Săptămâna schimbului Este stabilizat leul?­­ Scăderile din ultimul timp.­­Fluctuaţiile francului francez.— Francul elveţian şi florinul olandez peste paritatea aur.­­Perspectivele dinarului ____ de Probus M­inistrul nostru de finanţe vorbeşte în Expunerea de motive asupra proiec­tului de budget pe 1925 de stabili­zarea monedei naţionale. O prezintă Întâi ca fapt cert, din prima pagină a voluminosului document, afirmând că „oprirea emisiunii biletelor pentru ne­voile Statului a stăvilit şi prăbuşirea monedei naţionale şi a contribuit la stabilizarea ei”. După declaraţia a­­ceasta absolută, d. Vintilă Brătianu o atenuiază în pag. 15­ a Expunerei de motive, unde vorbeşte de „stabilizarea relativă” a leului. Amendamentul acesta era cu atât mai necesar, cu cât valuta noastră a avut tocmai acum, in preajma desbaterilor parlamentare asupra viitorului budget, o tendinţă neîntrerupt slabă. La înce­putul lunei curente Noembrie, leul cota la Zurich decât 2,65, la Paris 9,50 şi New-York 0,57; azi când linia se sfâr­şeşte, moneda noastră nu mai cotează la Zurich decât 2,65, la Paris 9,50 şi la New-York 0,52, îşi dă seama toată lumea că depre­cierea aceasta se datoreşte de astă dată imposibilităţii materiale de a se con­tinua exportul din ţară pe acelaşi scară pe care fusese efectuată în 11 a­nile precedente, când leul a putut creş­te în streinătate graţie cererilor mai mari din partea importatorilor de pro­duse româneşti. Dar explicaţia aceasta veridică demonstrează că valuta noas­tră e departe de a fi stabilizată, ci continuă a suferi influenţa când a unu­ia, când a altuia din factorii cari de­termină cursul leului. Tot atât de cert este, în acelaşi timp că atâta vreme cât împrejurările sau o politică valu­tară greşită nu vor permite să devenim stăpâni pe toţi factorii în chestiune, nu se poate vorbi nici de stabilizarea relativă a monetei noastre, necum de una absolută. Chiar stabilizările absolute mai sunt supuse acum, din cauze financiare in­terne sau externe, unor fluctuaţiuni de curs, dar în proporţii bine înţeles reduse. Când insă o valută poate să cadă într’o singură lună de zile, cum a fost cazul leului în Noembrie, şi în mod persistent, în proporţii atât de mari, nu i­ se mai poate aplica nici termenul de stabilizare relativă.­­ Francul francez a trecut şi săptă­mâna aceasta prin fluctuaţiuni nere­gulate, dar a sfârşit prin a deveni destul­ de ferm. La Zurich a debutat Luni cu 27,45 după cursul precedent de 27,47 juni. Marţi a scăzut la 27,42 jum.. Mier­curi la 27,20. Joi insă a început îmbu­nătăţirea, cotănd 27,50 şi Vineri s’a urcat la 27,75. Subscrierea pentru împrumutul fran­cez de 100 milioane dolari a fost des­chisă la New-York la 24 Noembrie şi a fost închisă după trei sferturi de oră, căci se constatase in acest scurt interval de tiffip că înscrierile întrecu­seră suma cerută. Mai târziu s-a sta­bilit că suma subscrisă fusese de 500 milioane dolari. Succesul acesta ar fi trebuit să provoace o imediată urcare a valutei franceze. Am văzut însă că a doua zi deviza Paris a scăzut şi a treia zi şi mai pronunţat. Din ce mo­tiv? Se aflase în acelaş timp că gu­vernul din Washington ar fi cerut Fran­ţei să înceapă negocieri pentru conso­lidarea datoriei publice din Statele­ Unite şi în lumea financiară Internaţio­nală se credea că desfăşurarea aces­tei chestiuni ar putea crea dificultăţi guvernului francez. După aceia ministrul american Mel­lon a declarat că comisiunea de con­solidare a datoriilor externe nici nu a discutat chestiunea datoriei franceze, aşa că finan­ţa străină s’a putut li­nişti. S’a aflat apoi şi părerea cercurilor bancare americane asupra rezultatului subscrierii la împrumutul francez de 100 milioane dolari, în sensul că suc­cesul acesta e tot atât de mare ca și cel al împrumutului german pentru a­­plicarea planului Dawes, pe lângă că nu se făcuse pentru împrumutul francez atâta reclamă cât se desfășurase în bi­rul împrumutului german. După toate acestea, francul francez a putut să se urce în ultimele zile ale săptămânii. Am vorbit în cronica noastră prece­dentă de ajungerea la paritatea aur a francului elveţian şi a florinului o­­landez. Intre timp francul elveţian, a întrecut această paritate, care e de 19,29 faţă de dolar, căci săptămâna a­­ceasta deviza Zürich a atins la New- York şi cursul de 19,31, ceeace a făcut ca şî dolarul să scadă în Elveţia sub cursul de paritate aur de 5,18,26. Sunt aproape doi ani de când fran­cul elveţian rru a mai atins paritatea aur. Ultimul curs paritar fusese înre­gistrat în America la 10 Mai 1922. După aceia deviza Zürich s-a urcat me­reu, atingând chiar la un moment dat la New-York cursul de 5,80, ceea ce constituia un agio de 10 la sută. Din Martie a. c. încoace francul elveţian a reînceput să se îmbunătăţească, gra­ţie faptului că de atunci până acum circulaţia biletelor emise de Banca Na­ţională a Elveţiei a scăzut de la 900 la 857 milioane francie, că o parte din împrumuturile externe ale Confedera­ţiei a fost consolidată şi că balanţa plăţilor Elveţiei sa îmbunătăţit mult de pe urma străinilor din ce în ce mai numeroşi cari vizitează această ţară. Florinul olandez a întrecut şi el săp­tămâna aceasta paritatea de 40,20 la New-York, căci au fost zile când a cotat şi 40,34. Valuta aceasta nu a mai avut pari­tate aur dîn Aprilie 1919. Acum a a­­tins-o din nou graţie sforţărilor conti­nue ale Băncii Neerlandeze, care a lucrat sistematic în direcţia stabilizării Circulare fiduciarii a­ putut fi micşo­rată de la 1.020 milioane florini olan­dezi în Martie a. c. la 956 milioane în Octombrie a. c. * Dinarul a evoluat săptămâna aceasta la Zürich între 7,50 (curs minimal) 51 7,571/8 (cursul cel mai ridicat). M­inistrul de finanţe al Iugoslaviei vrea să stabilizeze moneda naţională, după cum a declarat de curând, dar până acum nu se constată nici un de­mers în direcţia aceasta. Nu lipsesc totuşi elementele care ar putea ajuta pe ministru în realizarea năzuinţii sale. In primul rând trebue citată creşte­rea persistentă şi destul de pronunţată a exportului din Jugoslavia, care a şî fost cauza că în ultima jumătăte de an dinarul s’a urcat la Zurich dela 6,50 la 7,50. Dacă nu a putut să se îmbu­nătăţească şi mai mult, cum ar fi fost firesc faţă de exportul crescând în Ju­goslavia, motivul trebue căutat în slă­birea puterii de achiziţie a dinarului în interiorul ţării, căci mărfurile de prima necesitate se scumpesc, deşi în proporţie moderată, numai articolele importate din străinătate, cum sunt fierăria, mărfurile fabricate din bum­bac etc., au scăzut întrucâtva. Străinătatea arată în acelaş timp o deosebită încredere industriei iu­­goslave. Câteva firme mari engleze şi belgiene au comunicat de curând Camerei de industrie din Belgrad ca sunt dispuse să vândă întreprinderilor industriale iugoslave maşini, instala­­ţiuni electrice, etc. pe credit pe doi ani contra unei dobânzi de 11—12 la sută pe an. Camera de industrie din Belgrad a răspuns însă, după ce a con­sultat pe membrii ei, că condiţiile de plată oferite de firmele belgiene şi engleze nu convin industriaşilor din Iugoslavia. *

Next