Argus, octombrie 1925 (Anul 16, nr. 3733-3759)
1925-10-14 / nr. 3745
taul XVI No. 3740 ABONAMENTE: IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 „ 3 lei In țară. 6 lei în străinătate IN TARA In an 800 lei 6 luni 450 „ 3 luni 250 ,, 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar 14 — TELEFON: 6/93 si 23/69 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore GafencucMiercuri 14 Octombrie 1025 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Sociatăţeî Generale de Publicitate Priscterii Carol Schulder şi S. Barger si o.ificiul diesus (fosta KingiiiifgMg) iniiin m „Argus" la Locarno Convenţiile orientale rămân Nodul Gordian al Conferimei LOCARNO, 8 Octombrie. — Un, membru distins al delegaţiei germane a binevoit să-mi facă următoarele declaraţiuni: — Nimic mai fals decât puterm răspândită în cercurile aliate că Germani şovăeşte intre Occident şi Orient, între Eurpa şi Asia, intre Marea Britanie şi imperiul sovietic. Nu vrem să facem nici politica unora, nici politica celorlalţi. Dorim să urmărim, în fine după şeapte ani de umilinţă şi de tiranie, o politică germană independentă. O asemenea popăca nu poate fi, mai ales in împrejurările de faţă, decât cu desăvârşire paşnică. Suntem o putere centrală, — puterea centrală prin excelenţă. Formăm în mod firesc trăsătura de unire între două lumi deosebite, împărtăşim civilizaţia occidentală. Cunoaştem mai bine ca oricine mentalitatea orientală.. Finanţele noastre au nevoe de credit anglo-saxon, industria noastră are nevoe de comenzi ruseşti. Dorinţa noastră, aşi zice, chiar, misiunea noastră, este să lucrăm cu unii şi cu alţii. Trebue să potolim antagonismul, care ne desparte de vecinii noştri apuseni. Trebue să ne menţinem legăturile fireşti cu Rusia. De aci, pacea noastră logică şi perfect unitară , în ajun de a negocia aci, la Locarno, un tratat politic cu Anglia şi Franţa, am încheiat, la Berlin, un, tratat comercial cu Rusia. Nu ne vom gândi niciodată să părăsim Orientul. Dealminteri Românii ştiu, mai bine ca oricine, activitatea economică, atât de rodnică pe care am desfăşurat-o, pe vremuri in Orient, şi pe care trebue s-o reluăm. Credem că se exagerează mult importanţa conflictului anglo-rus. Epoca noastră de sărăcie nu este prielnică conflictelor sângeroase. Există cel mult o teamă reciprocă anglorusă. D. Cherin a arătat, cu insistentă, la Berlin, mai Întâi, inainte de plecarea noastră la Locarno, apoi, cu o lipsă de tact regretabilă, după plecarea noastră, In ce constă pericolul Încercuirii britanice. D. Chamberlain, la rândul său, se teme de propaganda rusească. Supărarea de ambele părţi este destul de gravă. Conflictul, Insă, nu va izbucni. Lipsesc banii. Trăim cu totii in mizerie, — şi mizeria, mai mult decât Geneva, asigură pacea. Privit ce ne-a adunat aci, ce ne sileşte să stăm de vorbă, să ne apropiem sufleteşte, să ne înţelegem. Franţa n‘are bani. Anglia n'are lucru suficient pentru muncitorii săi. La noi creditele sunt sleite. Din lipsă de numerar trusturile industriale se prăbuşesc. Vrem să muncim şi n’avem cu ce. Nu mai vorbesc de Rusia. Acolo totul e distrus, şi o singură recoltă bună nu poate umplea golurile unui tezaur, prădat până la ultima rublă. Europa, — occident, centru şi Orient — are nevoe de bani. Nu-i poate căpăta decât daca inspiră încredere, dacă întăreşte pacea, dacă munceşte vârtos, de toace popoare© sale laolaltă. Atunci, probabil, America se va îndura. Până atunci, însă, să dispară rivalităţile, certurile şi conflictele. Trebue să punem Europa şi civilizaţia ei în „siguranţă economică“. Apoi vom putea respira, şi vai îi ne vom putea certa din nou. Acum, popoarele sărace, ca şi oamenii săraci dealtminteri, nu pot avea decât un singur ideal: fericirea prin p pace. Din aceste lămuriri se poate vedea că politica d-lui Stresemann a reluat vechile axiome ale fostului şi răposatul său adversar d. Rathenau: „Germania trebue să asigure pacea politică şi refacerea economică a hunei, legând prin mijlocirea ei puterile apusene cu Rusia“. Se poate, de asemenea, vedea că în discuţiile diplomatice din Pretoria de la Locarno, principiul: „nici cu unii, nici cu alţii“ sau mai exact: „şi cu unii şi cu alţii*, slujeşte de instrument de presiune sau de argument de târguiala, şi, în această privinţă, tactica germană este admirabil ajutată de emisarii Moscovei care roiesc în jurul lacului Maggiore, şi apar prin împrejurimi, când la Lugano, când la Stresa, când mai departe la Meran, pentru a întreţine în sufletul d-lui Chamberlain, teama pericolului bolşevic. # Paralel cu politica germană, — deşi nu în nnelegre cu ea, se desfăşoară politica delegaţiunei italiene. D. Scialoja nu are un rol activ la Locarno. El observă şi consimte. In schimb, politica de legătură între Orient şi Occident, şi grija de a nu supăra pe Ruşi. Italienii şi-o rezerva pentru dânşii, carie cei dintâi au încheiat tratate cu Moscova. Se zvoneşte, pe aci, că d. Scialoja a avut o întâlnire la Stresa cu Kerjenzof, ambasadorul bolşevist la Roma, şi că acesta din urmă se va întâlni la Meran, cu Cicerin, pe care grija boalei sale de stomac, l-a adus, acum, în localităţile pline de soare ale Italiei Zvonuri neconfirmate până acum. D. Briand se sileşte să fie conciliant faţă de germani şi intransigent in obligaţiile sale fată de poloni. Situaţia e delicată. Pactul cel nou trebue să reînoiască, fără să schimbe, stipulațiile tratatului de la Versailles. D. Briand vrea să ne convingă — îmi spunea un ziarist polonez nemulțumit — că „plus ca change, plus c'est la même chose". El se, proptește pe vechile tratate cum se proptea Guisot pe principiile sale : „il faut bien s’appuyer sur Ies principes pour les faire flechir“. Ziaristul polon exagerează. Grija de căpetenie a delegaţiei franceze pare a fi respectul ce-l datoreşte Franja cuvântului dat, şi vechilor ei obtigai. E mai mult decât sigur că dacă Germană vor încerca să forţeze nota, şi să nu ţie seama de angajamentele Franţei faţă de aliaţii săi orientali, conferinţa se va rupe. Germanii îşi dau seama de aceasta. Unii ziarişti au anunţat chiar ziarelor lor, că d. Briand a făcut concesii însemnate pe Rin, a promis evacuarea Coloniei şi schimbarea regimului în regiunea Saar, dacă Germania acceptă garanţia Franţei în convenţiile de arbitraj oriental. Nu e probabil ca d. Briand să fi mers atât de departe, căci cancelarul Luther s’a întors cam plouat dintr'o escursie la Ascona, pe care, prin mijlocirea lui Vandervelde a făcut-o cu şeful delegaţiei franceze. Briand a propus, în cursul plimbării, diferite soluţii de conciliere. Luther a rămas gânditor. Seara, un expert german, d. Schubert a făcut contra propuneri d-lui Vandervelde, şi situaţia, pare-se, s-a îmbunătăţit. Convenţiile de arbitraj orientale rămân nodul gordian al conferinței. D. Beneş a sosit tocmai la timp ca să încerce desnodarea lor. GRIGORE GAFENCU 41 De te si-a amina! iep Mi pen in LONDRA, 12. (Rador).— Corespondentul lui „Times“ la Washington telegrafiază că nesiguranţa în care s’au sfârşit negocierile franceze pentru datoriile către America a determinat probabil delegaţia română să-şi amâne plecarea- Nu ar fi întru nimic surprinzător dacă se va afla că delegația italiană va proceda la fel. a Ungaria ideii le Ide BUDAPESTA. — Morile ungureşti au vândut pentru prima oară, după mai mulţi ani făină în Anglia. % Săptămâna fierealelor Situația politica de S. A. FOCSANEANU Repercusiunile noullor taxe vamale asupra exportului de cereale.- Nu avem stocuri disponibile.- Dotările cerealelor— Semănaturile de toamna sunt satisfăcătoare— Inactivitatea din porturi.- Naviurile sunt Inactive Situaţia pleţelor noastre s’a mai clariicat prin stabilirea noului regim de export. Certitudinea că grâul nostru va rămâne în ţară pentru consumul intern nu mai poate fi pusă la îndoială. In scurtul timp de şease săptămâni cât putem conta până la închiderea navigaţiei fluviale, se va vedea peposibilitatea de export a celorlalte cereale. Disponibilităţile de orz, fasole şi porumburi indigene în porturile noastre sunt neînsemnate in acest sezon spre fericirea comerţului care altfel ar fi suportat pagube incalculabile. Prin reducerea taxelor aceste pierderi au fost relativ micşorate. La vânzările constrânse însă deţinătorii acestor cereale foarte costisitoare, trebuie să fie seamă de parităţile mondiale pentru a găsi plasament în străinătate, unde ofertele presante întrec mereu cererile. EXPORTUL ORZULUI Aşa de pildă, orzurile furagere de kgr. 59—60 cu 3 la sută, se oferă din Rusia şi America cu 145—148 shilling pe 1000 kgr. cif, ceea ce la taxele reduse de astăzi, revine la 50 mii lei vagonul tuturor de Brăila, inclusiv impozitul de 2 la sută şi 1 la mie, care probabil se va percepe şi de acuma încolo peste taxele in valută forte. Dacă mai calculăm că orzurile noastre de rând conţin peste 6 la sută corpuri străine, bonificaţia de 3 la sută pentru aceste impurităţi va reduce cu atâta la sută preţul. Vânzările din ultimele zile de orz se apropie de paritatea din afară şi, sunt consecinţa unor constrângeri din partea institutelor de credit. Dacă preţurile din străinătate nu ne vor veni în ajutor, după insuficienţa noului regim de export, negreşit că lichidările forţate vor face în cele din urmă victime, marjele calculate neputănd acoperi diferenţele de preţuri. Ieşind prea puţin orz din ţară, grosul disponibil pentru export este încă in mâinile producătorilor, cari cunoscând de acum taxele şi impunerile, vor avea a se decide, dacă cedează sau nu până la paritatea mondială, in linia de concurenţă cu alte provenienţe. Altfel comerţul nostru de export rămâne inactiv. SOSIRILE RESTRÂNSE IN OBOARE Pentru moment, din cauza culesului de porumb, sosirile în oboruri, gări şi porturi, au încetat aproape cu totul. Cu cât aceste transporturi întârziază cu atât mai mult ne apropiem de sezonul ploios, care va face drumurile şi şoselele impracticabile şi ne va fi greu să complectăm intrepozitele din staţiuni şi schelele dunărene, menite a alimenta exportul. EXPORTUL PORUMBULUI In afară de orz, mai rămân porumburile noi, amestecate ca vechi, cari ar putea provoca o activare a exportului până la închiderea navigaţiei. Cu toate că Serbia continuă de a oferi din recolta veche şi porumb uscat artificial din recolta nouă, de la 15 Noembrie, din cauza risicului de îngheţ pe Dunăre, transporturile pe apă încetează, astfel că această concurenţă dispare pentru porumburile noastre până la primăvară, când vom întâmpina o concurenţă înverşunată din partea provenienţelor Americei de Nord şi de Sud. Deocamdată se mai găseşte la Brăila o flotă de şlepuri cu porumburi iugoslave , din care o mare parte rămase în suferinţă, prin discalificarea unor firme de exportoferite cu 135 rob 67.500 lei vagonul, la care preţ s’a vândut şi porumb românesc disponibil Brăila. Acest articol a ajuns în străinătate la nivelul jos al orzului de tragiu adică la 148 shilling pentru Octombrie-Noembrie şi Noembrie-Decembrie, şi se oferă în cantităţi mari de pretutindeni, fără a provoca mare interes. In luna iunie porumbul era căutat la 2%, adică cu 60 shillings sau 30 mii lei la vagon mai scump. Scăderea preţului acestui product a fost provocată de ofertele joase ale orzuha rusesc, deoarece în ţările crescătoare de vite şi porci furagiile sunt deopotrivă căutate ca aliment cu precădere pentru cel mai ieften. Importatorii din străinătate de teamă şi in aşteptarea de noai scăderi nu se aprovizionează cu porumburi decât in cantităţi foarte restrânse. Ar fi de dorit ca producătorii noştri să nu piardă la acest product oportunitatea de vânzare aşa cum au păţit-o cu grâul şi orzurile din recolta in curs. SCĂDERILE LA FASOLE Fasola de rând au ajuns la 53.000 lei vagonul în Ialomiţa şi Dobrogea dunăreană de la peste 100 mii lei cât valora în primăvară, şi ţăranii preferă să se desfacă mai curând de acest produs al lor de cât de celelalte cu cari întârziază a veni in oboare. In străinătate fasolele dunărerene 6 la sută cotează de abia 180 dela 2,SO cât se plăteau în August, COTA GRÂULUI Grâul iugoslav aflător în Brăila, in urma insolvenței unei sigure firme, s’a vândut intre 190—207, predat ex. şlepuri. Aceste operaţiuni sunt datorite unor acoperiri pentru vânzări în orient şi Italia unde au obţinut 220—230 cf. Valoarea unui grâu sănătos de 77—78 kgr. ca 3 la sută nu este decât de 220, cal. străinătate 198 rob Brăila sau lei 100 mii din care scăzând taxele de export rămân mai puţin decât 70 mii lei bordo. De reținut că e vorba de un grâu de calitate deosebită şi din care avem foarte puţin în ţară. # Meiul şi ovăzul sunt articole deocamdată moarte pentru export. NAVLURILE SUNT NEGLIJATE Navlurile foarte neglijate din cauza neactivitatii La Brăila stau vapoarele de o lună necomplectate cu toate sacrificiile de navlu. SEMĂNĂTURILE DE TOAMNA Semănăturile de toamnă se fac în condiţii atmosferice din cele mai bune. Din relaţiunile pe care le primim din interiorul tarei, în toate ţinuturile afară de Basarabia şi Moldova întinderile semănăturilor cu grâu vor întrece cele din anii precedenţi. Dacă timpul va urma favorabil şi deci seminţele de grâu vor fi suficiente peste tot locul, atunci vom putea spera că un caz de recoltă bună, ţara să-şi recapete rangul de altă dată pentru exportul de grâu. SITUAŢIA LA BRAILA Brăila continuă a fi încă sub impresiunea insolvenţelor constatate şi a nesiguranţei zilnice asupra evenimentelor cari ar mai putea surveni. Chiar firmele cele mai solide întâmpină dificultăţi în transacţiile lor atât în ţară cât şi în străinătate, unde reputaţia exportului nostru pierde zilnic teren, după ce şi prin schimbări şi nestabilitate de regim a pierdut din importanţa sa dinainte de război. Ar fi de dorit ca comerţul de export să fie pus sub scutul unui mare institut de credit, la fel cum a fost constituit pentru industria naţională, dându-i-se şi o legislaţie vamală protecţionistă şi avantagii pe C. F. R..- Desideratele expuse de Camera Agricolă din Galaţi ar trebui să fie expresiunea sentimentelor tuturor breslelor agricole şi comerciale din ţară, care numai de pe urma unei producţiuni bogate agricole prin export, ar putea progresa, contribuind la normalizarea vieţii noastre economice. ŞTIRI ECONOMICE Germania Rusia BERLIN. — Indicele comerțului de en gros întocmite de „Berliner Tageblatt" pe săptămâna de la 9-16 Septembrie pentru 109 articole sau mărfuri diferite (produse alimentare, materii prime, metale, îngrășăminte, materiale, articole industriale fabricate, etc. etc.) a trecut de la 144.1 la 144.9, numărul 100 reprezentând media preţurilor pentru aceleaşi articole şi pentru aceleaşi mărfuri in 1913-1914. De la o săptămână la alta, sporul a fost de 0,6 la sută; din 109 mărfuri avute în vedere, 17 s’au scumpit, 21 s’au ieftenit iar preţul celorlalte a rămas staţionar.■* BERLIN. — Bilanţul societăţii Friedrich Krupp din Essen încheiat la 36 Septembrie n’a dat nici un beneficiu. Cehoslovacia PRAGA. — Din situaţia săptămânală publicată, în ziua de 30 Septembrie de oficiul bancar al ministerului de finanţe rezultă că circulaţia fiduciară a ţării la acea dată era de 7.187 milioane, mai mică cu 543 milioane faţă de săptămâna precedentă. Disponibilităţile în streinătate erau de 697 milioane, incasso-ul metalic de 1.030 milioane şi totalul vărsămintelor din impozitul pe venituri de 4.860 milioane . Ungaria BUDAPESTA. — Industriile de zahăr, spirt şi morărit din Ungaria au primit în ultimul timp, din străinătate, credite în sumă de circa 50 milioane coroane aur. Aşa se explică că în acest an, cu ocazia finanţării recoltei, lipsa de bani e relativ mică, MOSCOVA. — D. Rakowski a sosit la Moscova venind din Londra. El a declarat reprezentantului agenției Tass, că a venit pentru a informa guvernul sovietic. După d. Rakowski o destindere complectă caracterizează actualmente relațiile angro-sovietice. Succesul proiectelor de comandă sovietice în Anglia, pentru echiparea industriei în Uniunea Sovietică va depinde de atitudinea băncilor şi a cercurilor engleze. In caz de nereuşită în Anglia, Uniunea Sovietică îşi va plasa comenzile în alte ţări. Statele Unite NEW-YORK. — „American Petroleum Institut“ semnalează că rafinăriile de petrol nu lucrează decât cu 65 la sută din capacitatea lor. In August anul acesta stocurile de esenţă au scăzut cu 11.886.000 galioane. Stocurile de esenţă la finele lunii Iulie erau de 1.000.610.000 galioane. • New-York.—Raportul pe Septul lui ,,Federal Reserve Board“ semnalează că producţia principalelor produse industriale şi materii necesare industriei a scăzut cu 4 la sută faţă de luna precedentă, dar a sporit cu 15 la sută faţă de August 1924. Producţia oţelului şi a cărbunilor a sporit iar industria lânei a fost mai activă. Consumaţia bumbacului a fost mai puţin importantă, uzinele au angajat mai mulţi lucrători şi au sporit lefurile. Comerţul de en gros a sporit cu 5 la sută şi preţurile au fost puţin mai urcate. Ce se petrece în Grecia? Nimic, sau mai bine zis nimic nou. Intâmplările de azi sunt la fel cu cele de ieri, cu cele de acum o sută de ani, la fel cu cele de acum două mii cinci sute de ani, e în continuare războiul peloponesiac.Sa cunoaşte cauza acestui război. Va ajunge Atena o mare republică, având întâietatea asupra celorlalte state şi stătuleţe ori Peloponesul va teroriza mai departe cetăţile greceşti? Nici pacea lui Nicias, nici ruina Atenei, nici leacurile scurse de atunci, nau pus capăt acestui război care as fi uită un alt Thucydide pentru a-l povesti. Aspiriul regionalist, isvorul tuturor slăşierilor din Grecia antică, pricina tulburărilor, dela dobândirea independenţei sale şi până în zilele noastre. E pretenţia neînfrântă a moraiţilor, adică a bărbaţilor originari din Peloponez sau Morca, de a corviui statul grecesc. in folosul lor şi ai :iefi',e et Ier, Moral. IU au curmat via ia corfotului Capuintria, marele şi cel dintâi organizaltir al Greciei reînviate. Ei au „Dreptate, bună administraţie şi cultură, acestea sunt cerinţele poporului*, a spus Regele la laşi, linei mulţimi de ascultători printre cari se găseau toti mitropoliţii şi episcopii noştri, întreg guvernul şi desigur, tot ce are mai de frunte aceasta a doua capitală a ţării. E un întreg program de guvernare, în aceste înţelepte cuvinte şi cât am vrea ca ele să fie sămânţa bună căzută in uriaşul parter de fracuri, odăjdii, robe şi uniforme, pe care o oferea sala de festivităţi a monumentalului Palat Administrativ, Regele, care e poate şi cel mai de seamă orator festiv al nostru,, nu pierde, astfel nici un prilej, ca să amintească celor cari guvernează, de toată imensa răspundere pe care şi-o asumă. La Bucureşti, la Cluj, la Timişoara, Suveranul ţine astfel să fluture deasupra frământărilor politice lozinca unui ideal de cârmuire — aşa cum se cuvine să aibă o domnie, care a început prin întregirea cea mai largă cu putinţă a hotarelor. EXTERNA împiedecat să guverneze pe acrmianul Tricupis, cel mai de seamă bărbat de stat al Greciei, dela sfârşitul veacului trecut. Ei s’au răzvrătit împotriva cretanului Venizelos. Principiile şi credinţele nu atârnă în cumpăna lor. Moraiţii sunt regarişti, dacă au de luptat contra unui republican. Sunt republicani, dacă adversarul lor e regalist. Cei cari fac mai multă gălăgie, acum, şi cer să guverneze sunt mârâiţii. Papanastasiu e morait. Mihaelacopulos e tot morait. Calandaris la fel. Toţi trei fac front unic in contra guvernului Pangalos. Alăturea de ei, ori în urma lor, merg şi regaliştii, mai mult cei din Peloponez. Se va obiecta că şi Pangalos e morait. Aşa e. Dar nu trebuie să uităm că, Pangalos e din Megara. Şi pe megarieni îi găsim luptând, cu îndârjire, în primele rânduri, contra findurirei şi dominării Peloponezului , chiar dela începutul războiu I lui peloponesiac, dela 100 ani mnaîn.le de CristosT. P. INTERNA In mod firesc fraza de mai sust se întregeşte, insă, cu îndemnul pe care îl face, in cuvântarea ţinută la Sinod, în aceeaşi zi de a păstra a tot ce avem mai bun din moşiistămoşi pentru întărirea familiei, a şcoalei şi a bisericei Căci, o bună cultură, o reală, cultură, cere neapărat o continuitate cu trecutul. Regele de altfel este el însuşi unul dintre cei mai buni cunoscători ai acestui trecut românesc , şi apare această dragoste nu numai din farmecul de cronica veche şi înţeleaptă pe care îl au în genere cuvântările sale, ci din atâtea şi atâtea gesturi, dintre care nu cel mai puţin caracteristice ,fără , îndoială, acela al unui atât de puternic monarh, care institue un premiu pentru studiul vieţei revoluţionarului Tudor Vladimirescu, mai anul trecut. Căci regele tine nu numai cuvântări frumoase, ci le traduce in faptă. Si această deprindere a căutat, bănuim, s’o insufle şi celor cari îl ascultau respectuos Duminică la laşi. C. P. (Citiţi continuarea în pag. 11a) Korin Ifflert A M Măsuri de luat pentru reanimarea ei In coloanele ziarului „Argus“ m’am ocupat în numeroase rânduri de desorientarea ce există în bursa de valori, făcând propuneri şi arătând calea de urmat pentru a da o nouă îndrumare operaţiunilor de bursă. Nici unul din factorii vizaţi deşi au roluri importante în luarea măsurilor ce se impun, nu s’au sinchisit de valorile româneşti. Nu trebuie să uităm că bursa este un element important. Ea este regulatorul vieţei economice într’un stat. De ce oare la noi nimeni nu se ocupă de ea. Sau este deajuns a se creia societăţi anonime, a se plasa în consiliile de administraţie anumite persoane, a se emite acţiuni, cari după ce s’au vândut cu prime fantastice, să fie lăsate în mâinile acţionarilor încrezători în reclama fondatorilor, fără de putinţă de valorificare? REVIZUIREA CODULUI DE COMERŢ Chestiunea nu e atât de simplă. Defecţiunea Codului nostru de Comerţ, a făcut ca la anumite societăţi , interesele funcţionarilor să nu fie bine apărate, fără ca aceştia să poată face vreun demers. Se impune clar revizuirea codului de comerţ, în sensul de a se da dreptul fiecărui acţionar să ceară spcottulă de administraţia societăţei. CREAREA DE NOUI BURSE Mala de datoria guvernului să dea viaţa Bursei , prin imediata deschidere a burselor din Cluj, Timişoara, Chişinău şi Cernăuţi. Populaţiunea din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, are educaţia operaţiunilor de bursă. Astăzi, însemnate capitaluri pleacă din ţară pentru a fi plasate la bursele din Viena şi Budapesta — şi aceasta din motivul că acţiunile româneşti nu le sunt cunoscute. Infiinţându-se burse în centrele mai sus numite, acţiunile româneşti vor fi cunoscute acolo şi achizitorii se vor înmulţi ,dând astfel viaţă ei bursei din Bucureşti. PROPAGANDA SOCIETĂŢILOR ANONIME Societăţile anonime cari au acţiuni cotate la bursă, au dat osta imediată , ca prin broşuri şi prin presă să facă cunoscut in toate straturile sociale, instalaţiunile, producţiunea şi tot ce vor crede util ,pentru ca valoarea acţiunilor să fie cunoscută de marele public. Este întrnadevăr inexplicabilă scăderea continuă a acţiunilor, când valoarea lor este atât de mare. Aceasta nu se poate explica decât prin nepăsarea unora din conducătorii societăţilor, cari neglijează interesele acţionarilor. Marea noastră bogăţie naţională este „Petrolul“. In afară de 2—3 acţiuni ,cari sunt cotate la marile burse din Occident, şi cari se menţin la cursuri — dacă nu la cele ce ar merita — la cursuri mulţumitoare, celelalte sunt complect date uitărei şi cursurile lor scad fără de nici un motiv. LEGEA BURSELOR Se mai impune imediat reformezrea legei burselor — în sensul ca administraţia bursei să se facă de o Cameră sindicală a agenţilor de schimb, ceea ce n’ar fi o inovaţie, ci doar o copiere a administrărei burselor din Occident. Astăzi, Bursa noastră se administrează de un comitet compus din elemente de valoare, dar persoane foarte ocupate, iar adunările acestui comitet care din nefericire se convoacă foarte rar, nu fac întotdeauna posibilă o măsură urgentă şi utilă pentru îndeplinirea operaţiuunilor de bursă şi pentru punerea lor pe o cale de continuă îndreptare. Dacă bursa ar fi condusă ca în Franţa, de Agenţii de Schimb şi sindicul lor, de factorii cari în adevăr au contactul zilnic cu acţionarii şi cari ascultă zilnic doleanţele lor, desigur că măsurile de îndreptare ar veni treptat şi ele s’ar face cu complecta cunoaştere a technicei.