Argus, martie 1926 (Anul 17, nr. 3857-3882)
1926-03-01 / nr. 3857
Anul XVII No. 3857 6 PAGINI ABONAMENTE: 3 Iei in ţară. 6 lei în atriouitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Sâr In Un an 800 Iei 1 luni 450 H 3 luni 250 „ in SUiinStat« Un an 1800 Iei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 H ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu muu 1 marie 1826 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societ&tei Generale de Publicitate Directorii Carol Schuldard 1 S. Barger Uf. Mi Sinii Mi airapsiPjungiii 9) ftiaiai ii iii 19 TELEFON: 0/03 $1 23/00 Legea timbrului Lucrările pentru refacerea tarifului vamal continuă, cu multă febrilitate, la ministerul de finanțe. E probabil că înainte de retragerea actualului guvern, articolele cele mai importante de import vor fi taxate după noul tarif, pe baza unei legi, care îngadue ministerului de finanţe să modifice tariful prin decret regal. In orice caz, metalurgia şi textilele credem că vor primi noua nomenclatură şi noile taxe, sub actualul guvern, prin decret regal. Tendinţa noului tarif, e, vădit, protecţionistă. Bat fiind că trăim intr’o vreme când toate statele se înconjoară de tarife protectioniste, această politică introdusă la noi e logică si naturală. Stăvilirea importului e o necesitate, la noi, nu numai ca o măsură de protecţie a industrii nationale, care merită, desigur toată încurajarea publicului, dar si ca o măsură de siguranţă în grava problemă monetară. Scăderea leului din ultimul timp, e o indicaţie precisă a deficitului balanţei plăţilor noastre în străinătate, ceea ce constitue o obligaţie pentru guvernul nostru de a restrânge importul prin tarife vamale urcate. Paralel cu aceste pregătiri pentru reforma tarifului vamal, ministerul de finanțe, prepară proectul reformator al contabilitatei publice și proectul legei timbrului, pe care vrea să le treacă, prin parlament, probabil chiar în cursul acestei săptămâni. Primul proect acordă, printre altele, ministerului de finanțe un larg drept de control asupra gestiunei financiare a diferitelor departamente. Acest fapt nu e, desigur pe placul tuturor, dar poate că, în împrejurările de astăzi, principiul predomnirei ministerului de finanțe să fie un expedient folositor. In ceea ce priveste legea timbrului ea se pare că a ajuns, în comisia financiară a Camerei, la forma definitivă, care, totuși, nu satisface nici pe specialiști în materie financiară, nici pe cel interesat. Pentru timbrul fix, proectul e timid si nu merge până la limita depreciere leului. In schimb, pentru timbrul proportional, cotele au fost exagerat mărite, ceeace va împinge la fraudă si nu va da rezultate aşteptate. Pe deasupra, s’au introdus tot felul de taxe pe operaţiile bancare si financiare, prin imitaţia ţărilor cu o mare mişcare financiară şi s-au pus nişte cote prea ridicate pentru redusele noastre operaţii şi pentru enormele dobânzi ce se plătesc, la noi. Totuşi, ministrul de finanţe se simte obligat să treacă acest proect de lege, aşa cum a fost modificat de comisie, fiindcă pe el sunt bazate prevederile bugetare, la veniturile timbrului. Argumentul, în aparență, e puternic. Dar teamă ne este, ca exagerarea cotelor să nu aibă un efect contrariu celui aşteptat. Pe de o parte frauda, de pe altă parte abţinerea de la afacerile prea greu lovite prin noua lege, vor face ca prevederile bugetare, bazate pe noua lege a timbrului să fie considerabil reduse. Și nu mai socotim nici pierderile fiscului din reflexul suprataxarei asupra vieței economice. A. îmi ANUMITA CAPITALA Când ziarul, care reprezintă un istoric partid politic, a aruncat, pentru întâia oară, învinuirea că sunt in Bucureşti instituţii cosmopolite, mulţi, destul de creduli, iţi vor fi zis: - O fi! Când acelaş ziar a repetat învinuirea, aruncând'o unor adversari politici şi unor partide, cu precizarea că stau in legătură cu sovietele, de la care primesc instrucţiuni şi ordine, iarăşi, mulţi îşi vor fi zis: O fi! Au venit, insă, alegerile comunale cu rezultatele lor foarte neplăcute pentru guvern, chiar în linele oraşe, ca deopildă Craiova, Piteşti, Buzău, unde nu numai că nu sunt comunişti, dar nu se găseşte nici picior de socialist. Acelaşi ziar- fără să bage de seamă că işi mănâncă credinţa, ca ţiganul biserica, aruncă oraşelor învinuirea că sunt "eosmopolite" şi afirmă că opoziţia a reuşit cu ajutorul comuniştilor, pe cari nimeni nu ii ştia, până acum, atât de numeroşi, încât să fie dânşii factorul hotărâtor al alegerilor, nu mai toate oraşele noastre, mai mari ori mai mici. Ceea ce ar însemna că Bucureşti, Iaşi Craiova, Ploeşti, Piteşti, Buzău, Focşani, Galaţi, Brăila, Constanţa, Tecuci, Vaslui sunt oraşe, internaţionale, adică ,anumite oraşe“, după cum e o ,,anumită presă". Ceea ce ar însemna, că Bucureştiul, capitala regatului românesc e „cel mai anumit oraş al anumitelor oraşe", după cum unul din ziare e „cel mai anumit ziar al anumitei prese". De data asta socotim că nu s'a găsit nici un prost, care să zică: - O fi! In politică necazul, e, ca și în ori ce acţiune omenească, un foarte rău sfătuitor. _ T. P. nn~ I —ggjF—' «► •—Iiaeiuwiiwi'i'»1 Ştiri economice Belgia Italia KEW-YORK. — S’a lansat prima emisiune obligatorie a Institului italian de credit pentru întreprinderile publice, în sumă de 20 milioane dolari procurată de grupul băncilor americane, cu interese de 7 la sută, amortizabilă în 20 ani. Statele Unite NEW-YORK. După o statistică publicată de curând, in Statele Unite, sunt actualmente 16 trilioane 935.918 aparate telefonice, cu 863.160 mai mult decât în anul trecut, adică 14,7 telefoane pentru 100 de locuitori. In Suedia 6,9 pentru 100 de locuitori; ln Elveţia 4,8; în Germania 3,9; în Anglia 2,7; în Franţa 1,7; şi în Italia 0,4. C regia ATENA___Guvernul grec a hotărât adoptarea generală şi complectă a sistemului metric. Prin noul tarif vamal s’a fixat chilografiul ca măsură legală de greutate. Dar, în practică, ocaua de 1282 grame, continuă încă să fie utilizată, tot aşa ca şi p cui (64 cm) şi ocaua de capacitate (circa 1 litru şi 30). Cu începere de la 1 Martie 1926 metrul va fi singura, unitate autorizată în comerţ. Măsurile metrice de ««rotate şi capacitate vor fi obligatorii cu începere de la 1 Martie 1827, Grecia trebuind mai întâi să adereze la Convenţia internaţională, să-şi procure etaloanele necesare şi să creeze la Atena un biurou de control al greutăţilor şi măsurilor. sueda STOCKHOLM— Intre Suedia şi Turcia au început tratative pentru incheiarea unui acord comercial şi în această privinţă s-au schimbat câteva note între guvernele ambelor ţări. » STOCKHOLM. _ Tratatul de comerţ şi navigaţie între Suedia şi Cehoslovacia semnat la 18 Aprilie 1925, a fost ratificat de ambele părţi contractante la Stockholm în ziua de 24 Decembrie 1925 In urma unui schimb de note intre ministrul Suediei la Berin şi cel ş Greciei la Stockholm, acordul provizoriu referitor la relaţiunile comerciale şi maritime între Sueda şi Grecia a fost prelungit până la 31 Martie 1026 BRUXELLES. — Totalul biletelor de bancă în circulaţie la 18 Februarie s-a ridicat la 7363.707.150 franci faţă de 7.450.008.05 h, la 11 Februarie. • BRUXELLES. — Belgia , pe cale de a Încheia un nou acord cu Franţa. Prin acest acord se vor aduce oarecari modificări tratatului economic din Aprilie 1925 mai cu seamă în ceea ce priveşte armele şi comerţul de arme cari nu vor fi taxate decât cu un surplus de 20 la sută față, de tarifele din 1925. Argentína BUENOS-AYRES. — Din datele publicate de Ministerul Agricultur.î rezulta că în campania curentă s’au făcut următoarele semănături de cereale: Grâu 7.620.000 hectare. * In 2.311000 hectare. Ovăz 1.190.000 hectare. Orz 330.000 hectare. Secară şi mei 207.500. In total s’a semănat 333.000 de hectare mai mult ca în anul trecut. Germania BERLIN. — Asociaţiunea muncitorilor intelectuali, care numără reprezentanţi din toate profesiuniie, liberale, a organizat în sala de şedinţe a Reichstagului o mare manifestaţie în favoarea culturei germane. Preşedintele cartelului muncitorilor intelectuali, naţionalistul Otto Everting a declarat, în discursul de deschidere, că „tributul de războiu‘ pe care Reich-ul trebuie să-l plătească conform planului Dawes, nu are precedent in istorie şi că Reich-ul nu va putea să se achite de obligaţiunile impuse, fără a înăspri încă situaţia materială a clasei intelectuale germane. • FRANCFDET. — Prestaţiunile în natură pe care Germania le efectuează în contul reparatunilor datorite Franţei au crescut în mod simţitor în cursul lunii ianuarie. Intr’adevăr numărul contractelor încheiate s’a ridicat la 359, reprezentând o valoare de 24.900.000 mărci. De când s’a pus în aplicare planul experţilor, totalul comenzilor a atins 185.200.000 mărci. Prestaţunile în natură acordate Belgiei au crescut şi ele in cursul lunii ianuarie, numărul contractelor ridicându-se la 169 pentru o valoare totală de 6.700.000 mărci. Totalul comenzilor de la aplicarea planului experţilor s-a ridicat deci la 35.100.009 mărci. Balanţa comercială şi Balanţa plăţilor CONFERINŢA PLOI MIHAIL MANOILESCU LA INSTITUTUL ECONOMIC ROMANESC Distinsul nostru prieten şi colaborator, d. M. Manoilescu a ţinut cri o interesantă conferinţă la Institutul Economic Românesc. Conferenţiarul începe prin a arăta cât de mari sunt confuziile care se fac în definirea balanţei plăţilor şi cât de greşită este ideea de a se considera numai balanţa comercială, adică importul şi exportul de mărfuri ca indicaţie pentru cursul monedei naţionale. Alături de exportul şi importul de mărfuri trebuie socotit schimbul de servicii între ţară şi străinătate (transporturi etc.) precum şi importul şi exportul de capitaluri. Căutând o definiţie a balanţei plăţilor, care să corespundă cât mai bine raportului între balanţă şi valută, D. Manoilescu precizează că adevărata balanţă a plăţilor este aceea în care se socotesc toate operaţiile care dau naştere la o transformare imediat din lei în valută străină sau invers. Expunând cu cifre balanţa plăţilor României întocmită de d-sa în colaborare cu d. inginer Lotru, conferenţiarul arată că de la 1922 încoace balanţa comercială e activă. In acelaşi interval Insă plăţile câtre străinătate pentru datoriile Statului şi ale particularilor ar fi făcut ca balanţa plăţilor să fie passivă, ceea ce ar fi atras ca urmare o depreciere continuă a leului. Din fericire insă efectul datoriilor plătite în străinătate a fost compensat de către nouile credite şi noule investiţiunî industriale constituite de către capitalul străin, aşa că balanţa plăţilor în întregul ei a fost aproape în echilibru în anii 1922— 923 şi 1924, ceea ce a dus la stabilizarea relativă a leului. Mai departe, d. Manoilescu arată că România veche primea în fiecare an din străinătate, sub forma investiţiilor în industrii, a creditelor în bancă şi a împrumuturilor de statcapitaluri străine în sumă de 300 milioane lei aur sau peste 12 miliarde lei actuali. Dacă acest vechiul flux de capital şi credite s’ar restabili astăzi viaţa economică ar lua avântul dinainte de război şi stabilizarea leului ar fi cu totul asigurată. Conferenţiarul accentuează apoi importanţa mare pe care o are îmbunătăţirea balanţei plaţilor în cazul unei eventuale stabilizări oficiale a leului şi preconizează un complex de măsuri economice şi financiare menite să asigure în acest caz echilibrul balanţei. D. MANOILESCU termină preconizând nu numai noui metode de lucru, dar şi o nouă orientare în politică economică şi financiară Asupra acestei interesante conferinţe, vom reveni pe larg întrun număr viitor 1 Degrevarea exportului Ridicarea prohibiţionilor şi restricţunilor de export.— Reducerea taxelor vamale de export. — Noul regim vamal al produselor petrolifere, al lemnului, cărbunelui, vitelor şi cerealelor - Hoterârile delegaţiei economice a guvernului, luate în şedinţa de eli — Convocată de mai multe ori în cursul ultimelor două luni, spre a rezolvi o serie de chestiuni din cele mai importante pentru mersul vieţii economice a ţării, delegaţia economică a guvernului a izbutit abia ori d. a. să se întrunească la sediul ei special de la locuinţa d-lui ministru al agriculturii şi domeniilor. Chestiunile înscrise pe ordinea de şedinţă pot fi rezumate în două puncte chintesenţiale : 1) lărgirea regimului comercial de export—prin înlăturarea unora din ultimele vestigii ale perioadei de prohibiţiuni, restricţiuni şi contingentării şi 2) suprimarea sau, in cazul cel mai rău, degrevarea simţitoare a taxelor de export. DEGREVAREA EXPORTULUI PRODUSELOR PETROLIFERE ŞI INDUSTRIALE In interesul sporirii producţia, nei şi valorificării pe calea exportului a produselor indigene, cum şi pentru a determina din vreme impulsuri către deschideri şi cuceriri de debuşeuri pe pieţele externîn favoarea produselor româneşti, delegaţia economică a ţinut să-şi inaugureze şedinţa de ori cu principiul, că pe viitor, pentru toate produsele petrolifere şi industriale taxele de export în vigoare vor fi reduse cu valoarea actuală a suprataxelor de transport (de 50 la sută) aplicata de căile ferate tuturor produselor destinate exportului. Lucrând în cadrul acestui principiu emis, '■■■(($ ■* ul de finanţe împreună cu ministerul de industrie şi comerţ au rămas să facă pentru fiecare articol calculele necesare, pentru ca odată stabilite cu preciziune tarifele corespunzătoare să se procedeze imediat la punerea lor în aplicare. TAXELE APLICABILE PRODUSELOR PETROLIFERE Graţie acestui principiu de calcul, reducerile vor fi destul de simţitoare, înregistrând, de pildă: pentru benzină: 5.000 lei de vag.; pentru motorină: 500; pentru petrol lampant ;o păcură: 300; pentru uleiuri rafinate: 3.SCO; pentru uleiuri nerafinate: 300; pentru unsoare consistentă: 1.500 lei de la 7.50O lei de vag. cât e taxa de uz. Calculele pentru stabilirea taxelor definitive de export la produsele pe,tre libere şiindustriale vor fi încheiate chiar mâine. Luni, când vor începe şi formele legale .de ratificare şi intrare în vigoare E LIBER EXPORTUL CĂRBUNILOR ŞI PACUREI O altă importantă hotărâre luată in şedinţa de aseară a delegaţiei economice este admiterea exportului cărbunilor de lemn şi liberul export al cărbunilor de pământ (lignit, huilă etc.), suprimându se orice autorizaţie specială şi plătindu se numai o taxă statistică de 300 lei la vagon. Acelaş regim de libertate a fost acordat şi exportului de păcură, care pe viitor va fi sustras prohibiţiunei şi contingentării, spre a fi suspus la o simplă taxă’statistică. EXPORTUL LEMNULUI Delegaţiunea a discutat-o pol ches !"UCC' *r,*$dit.t* la principalele produse. S'a admis o importantă reducere pentru exportul produselor lemnoase — lemnul rotund şi ecarissat. Cifra exactă a noulor taxe va fi stabilită fără întârziere, în urma calculelor prealabile pe care le vor face de comun acord ministerele de finanţe şi cel al industriei. De scăderi mai simţitoare care ating peste 30 la sută din taxele actuale se va bucura în deosebir de vesteaua de brad şi înaintea acesteia vine lemnul de stejar, la care reducerea se urcă până la 40 la sută din taxele actuale. Pentru exportul mobilelor, taxele s-au redus dela 1000 la 2000 lei vag. EXPORTUL VITELOR Delegaţia a admis reduceri şi la taxele de export pentru vite, hotărând pentru vitele mari o scădere de 2000 lei din 8000 cât se aplică azi pe fiecare cap de vită mare. Taxele de export la porci se vor scădea cu vreo 400 lei de cap din taxa actuală de 1500. Se vor introduce scăderi şi la exportul vitelor mici. EXPORTUL CEREALELOR ŞI OLEAGINOASELOR Delegaţia economică a luat importante deciziuni şi pentru înlesnirea exportului de cereale şi seminţe oleaginoase, admiţând următoarele reduceri de taxe :.frâul ÎS.000 lei de la :’10.000 vag.; Fibmna albă 15.000 de la 25.000; Făina integrală 20.000' Secara 10.000 de la 20 Orzul 10.000 de la 12 mii; Pastele făinoase 10.000 fie la 15.000; Tărâțele 2.000 de la 4 mii; Rapița și muştarul 15 mii de la 30.000. "* Pentru punerea în aplicare a hotărârilor de mai sus se va încheia un jurnal ce va fi supus aprobării primului consiliu de miniştri ce se va ţine în cursul săptămânii viitoare. Marţi la orele 11 dim, membrii delegaţiei economice se vor întruni din nou, spre a rezolva şi restul chestiunilor rămase înscrise pe ordinea de şedinţă. mii. Campania de refacerea podurilor şi şoselelor din România * ----- im -» ^1 Lucrările cari se vor efectua in cursul anului 1926.Sumee alocate Ministerul lucrărilor publice a întocmit de curând planul de lucrări, în ceiace priveşte refacerea întregei reţele a şoselelor noastre, în cursul anului 1926. Campania de lucrări înglobează suma de 100 milioane lei, din care 100 milioane lei sunt destinaţi pentru complectarea şi prelungirea lucrărilor angajate la cele 12 şosele din Basarabia. RECONSTRUIREA PODURILOR O importanţă deosebită se va da reconstrucţiei podurilor, distruse in timpul războiului şi refăcute în condiţiuni cari, de multe ori, lăsau de dorit Actualmente avem în întreaga ţară circa 183 km. poduri de lemn, din cari neapărat trebuesc refăcuţi anual cel puţin 20 de kilometri. Direcţiunea generală a podurilor şi şoselelor este deosebit preocupată de problema înlocuirei actualelor poduri de lemn prin poduri de beton armat, raportul între podurile de lemn și cele de beton fiind șase. In afară de partea nepractică car o prezintă podurile de lemn fiiind expuse la incendii, distingeri de torentul apelor, etc., ele necesita din abundenţă materiale de construcţie şi întreţinere, cari se procură prin defrişarea podurilor. PENTRU DESPOTIHREA TURISMULUI In campania pentru refacerea şosea■clor se va continua cu aplicarea metodelor moderne, inaugurate deabia anul trecut în ţara noastră, anume se va aplica in continuare, sistemele de bituminare şi silicatare. Şoseaua Bucureşti-Braşov, singura din ţară care se prezintă în condiţiuni avantajoase de turism, va fi modernizată aplicăndu-i-sepavaje de granit şi bitum emulsionat la relee. Deasemeni vor fi refăcute radical podurile de peste Dâmboviţa, Prahova, Valea Ordinlar şi Valea Azugei. Odată toate aceste lucrări înfăptuite, şoseaua Bucureşti-Braşov va deveni un adevărat factor de desvoltare al activităţei automobilistice în Româna. Graţie cestui fapt vor profila să.ună seama şi localităţile de pe valea Prahovei, cari vor căpăta o nouă înflorire. Iaatte progresele realizate anul trecut pe uist tărâm, campania anului 1026 va nota începutul unei adevărate ere constructive. Planul armonic, întocmit de ministerul lucrărilor publice prevede reconstructa următoarelor şosele: Turda Abrud, în valoare de 5 milioane lei, Constanţa Xehirghiol Mangalia (prin sistemul de silicatare aplicat pe calcar) în valoare de 12 miloane lei, Mizil-Buzău, în valoare de 7 milioane lei, VasluiPungeşti- Blasca Dragomireşti Bacău, în valoare de 5 milioane lei, Cernăuţi-Siret- Vatea Bornei, cu silicat de sodiu în Suceava, în valoare de 2 milioane lei, Bistriţa Vatra Dornei, în valoare de 3 milioane lei, Siria-Păuliş, în valoare de 7 milioane lei, Haşfalău- Ghirteş în valoare de 1 milion lei (cu traversarea Odorheiului Mizil-Baba Ana-Boldeşti, în valoare de 1 milion 500 mii lei, ViforuluiScorojineni, în valoare de 400.000 lei, Tăuţii de Jos Nistru, în valoare de 500.000 lei, Bucureşti-Ploeşti, în valoare de lei 15 000.000, Ploeşti Câmpina, în valoare de 5 00. 000 lei, Câmpina-Braşov, în valoare de 5.000.000 lei, Busău-Braşov, în valoare de 3.500.000 lei,, G. Vodă Guzgin Silistra-Ostrov, în valoare de 1.000.000 lei, București Brăila, învaloare de 3 milioane lei, T.Măgurele-Islaz, cu accesoriile, în valoare de 1.000.000 lei, Bârlad- Murgeni-Fălciu Huşi, în valoare de 5.000.000 lei, Dorohoi Darabani Rădăuţi, în valoare de 2.000.000 lei, Dorohoi - Vorniceni-Borzeşi-Săveni Serzeniţa, în valoare de 2.000.000 lei Iaşi Bivolari, în valoare de 2 milioane lei, Răducăneni-Huşi, în valeaFondurile alocate in 1925. In acest scop, au fost de 400 milioane. Lucrările cari vor începe în primăvara ce se anunţa vor fi de 600 milioane. Diferenţa de sume alocate este elocventă pentru a întrezări realizările de ordin tehnic, ţinând, bineînţeles, seama de priceperea şi autoritatea conducătorilor direcţiunei generale de poduri şi şosele,re de 2 miloane lei, Haţeg Petroşani- Surduc, în valoare de 1 milion lei, Deva- Brad Oradia Mare, in valoar de 1.000 000 Iei, Valea lui Mhai Sighet, în valoare de 1.250.000 lei, Bucureşti -Buzău, în valoare de 3.000. 000 lei, şoselele din judeţul Bistriţa—Năsăud, în valoare de 1.000. 000 lei, Năsăud Cârlibaba, în valoare de 2.000.000 lei, Beclean- Muisei, în valoare de 3.000 000 lei, Bucureşti Ploeşti, partea veche, în valoare de 1.200.000 lei, Bucureşti Piteşti, în valoare de 800.000 lei, Bucureşti-T.Măgurele, în valoare de 700.000 lei, Bucureşti Giurgiu, în valoare de 1.800.000 Iei, Bucureşti Urziceni, în valoare de 2.000000 lei, Bucureşti-Târgovişte, în valoare de 2.500.000 lei, Babiţa-Bogdana, în valoare de 400.000 lei, Buzău Brăila, în valoare de 1.500 000 lei şi Turda Sibiu-Braşov, în valoare de 700.000 lei. Sumele reclamate pentru refacerea podurilor In privinţa podurilor, planul de lucru al anului 1926 prevede următoarele lucrări: Reconstrucţia podurilor metalice peste Ialomiţa şi Prahova, şos. naţională Bucureşti-Braşov, peste Teleajen, şos. Ploeşti-Buzău, peste Olt. Citiţi continuare din pag. 1ia. Ce şosele vor fi prefăcute. — Fondurile cerute „ISVESTIA“ INTERVINE La 3 Martie trebue să fie rerioită convenţia româno-polonă. Ea a fost încheiată acum cinci ani, de Take Ionescu şi Prinţul Sapieha. Moscova ameninţa pe atunci întregul front european, dintre Marea Baltică şi Marea Neagră. Printr-o minune de ultimă oră, Polonezii scăpară . Varşovia de cotropirea bolşevică, şi respinseră armatele sovietice îndărătul unui hotar, stabilit de pacea dela Riga. Românii luptau împotriva bolşevismului pe două fronturi, strivind la Budapesta, revoluţia maghiară, şi îngrădind pe Nistru, revoluţia rusească. O apropiere româno-polonă era firească. O alianţă era indispensabilă. Scopul apropierei, ţinta alianţei eră apărarea faţă de îndoitul pericol rusesc, social şi naţional. Situaţia orientului european pare azi mai liniştită. Hotarul basarabean nu a fost recunoscut de Rusia, dar se poate nădăjdui că Sovietele, care au nevoe de sprijinul marilor şniteri pentru refacerea uriaşei lor împărăţii, se vor feri de a apăra cu armele, nedreptele lor pretenţii. Orice război, provocat de Moscova, ar ridica împotriva ei, puterile adunate la Geneva. In ce priveşte vecinătatea polonorusă, ea s’a îmbunătăţit mult tn timpul din urmă. Ştim cum, în ajunul conferinţei dela Locarno, Cicerin a făcut o vizită prietenească la Varşovia.. Rusia se temea de „încercuirea“ britanică. Polonia se temea de renaşterea Germaniei^ şi de „izolare". Apropierea între cei doi vecini, punsă în evidenţă prin discursuri din cele mai cordiale, urmărea scopul de a apăra Rusia de o eventuală intensificare a încercuitei engleze, şi de a sprijini Polonia in cazul unei eventuale izolări de Europa occidentală. La Locarno, contete Skrzynski a insistat asupra importanţei acestei apropieri dintre Polonia şi Rusia, şi a declarat că un întreg program de colaborare ruso-vo!'"' a fostevitet In Va.Trs*.. via. Aceiaşi temă revine acunta, tn câteva ziare poloneze, care cer, în cazul când nu se va da Poloniei un loc în Consiliul Societăţei Naţiunilor, că legăturile ruso-polone să fie strânse şi consolidate. Iată împrejurările în care trebue să aibă loc reinoirea tratatului nostru de alianţă cu Polonia. Nimeni, până azi, nici la Bucureşti, nici la Varşovia, nu a pus în discuţie utilitatea acestui tratat. Cinci ani de colaborare şi de prietenie politică au strâns într’atăt legăturile intre ţările noastre, încât alianţa ne pare, chiar dacă nu ar exista un pericol iminent, un lucru firesc, menit să continue o politică comună de pace şi de siguranţă. Intervenţia violentă a „Isvestieiziarul oficios de la Moscova, doreşte să pue Polonia într'o dilemă. Ori cu Rusia, ori cu România. Alianţa cu România e îndreptată împotriva Rusiei, e deci incompatibilă cu o politică de apropiere polono-ruseascâ. E datoria României să lămurească situaţia, pentru cazul, puţin probabil, când avertismentul ,Juavestii" ar fi întovărăşit de un demers diplomatic. Lămuririle româneşti trebue să fie sincere. E indiscutabil că alianţa folano-română are in vedere vecinătatea cu Rusia. E însă o alianţă defensivă. O garantare paşnică a drepturilor reciproce. Şi nimic nu împiedică, pentru ca aceastăălianţă să capete caracterul pactelor de siguranţă, ca Rusia să se alăture de acest acord între vecini. In două rânduri guvernul român a propus Rusiei un pact de neagresiune, până când se va regula chestiunea Basarabiei. Această propunere, după cât ştim, este menţinută. E in putinţa Rusiei deci, de a se sluji de alianţa polono-română, ca da un instrument de pace in Orient, — ca de un mijloc de a se înţelege cu România, după ce s'a întruni Polonia. In ce priveşte Polonia, e cert că ea nu se va hotărî niciodată, să rămâe la discreţia exclusivă a politicei capricioase a Moscovei. Politica ei de echilibru şi de pace, are nevoe de sprijinul României, Căci ţările noastre sunt menite să rămâe unite, fie în defensivă armată pen acţiunea lor comună pentru pace. G. G. Dezacord In sânul guvernului britanic LONDRA 27 (Rador). — „Daily Grafica afirmă că membri guvernului sunt divizaţi asupra chestiunei lărgirei Consiliului Ligei Naţiunilor prin intrarea Polonei. Harul află că Chamberlain ar fi ameninţat chiar cu demisia. I