Argus, mai 1926 (Anul 17, nr. 3906-3929)

1926-05-01 / nr. 3906

Citiți : Almanachul si* De vânzare la toate UUbrariile și chioşcuri — Un­­volum dre 370 pagini Lei IOO €€1 926 SCHIMBUL IN LUNA APRILIE 1926 PROBLEMA VALUTARA Cam putem­ obţine o ameliorare a ral­atei noastre Una din cele mai grele chestiu­ni, pe care ni le-a hărăzit perioada post-belică, este desigur problema monetară. Este, însă, curios că ori­cât i se resimte efectele, cei mai mulţi le suportă cu o resemnare stoică, se înclină în faţa lor ca înaintea unor fenomene naturale. Sunt foarte puţini acei ce simt ne­voia de a reacţiona, de a-i studia cauzele şi a-i căuta remediile. De abia la ultima scădere s-a produs o oarecare nelinişte. Iată de ce ni se pare util de a insista puţin asupra efectelor pro­duse de nestabilitatea monedei şi de a arăta imensul rău pe care această lipsă de stabilitate o pro­duce economiei naţionale. O politică financiară,­i bine intenţionată la început, dar con­damnabilă pentru persistenţa ei, chiar după ce toată lumea, inclu­siv aceea ce o lansase, *s’a convins că e falsă, — decretase că readuce­rea leului la valoarea dinainte de războiu, este ţinta ce trebue ur­mărită, ce trebue şi poate fi rea­lizată. Lucrul acesta a fost repe­tat de atâtea ori, a fost susţinut cu atâta căldură de către unii din acei, în sarcina cărora cădea în­drumarea economiei acestei ţări, că a sfârşit prin a fi crezut. Mai mult, o întreagă legislaţiune a pornit deja această premiză gre­şită, deşi ea a fost combătută de atâţia financiari cu reputaţie şi experienţă. In cele din urmă ideea revalo­­rizărei a trebuit să fie părăsită şi cei ce o preconizau, s’au mulţu­mit să ne vorbească numai de sta­bilizarea leului. Insă nici stabilizarea n’a putut fi obţinută. Leul bolnav a igno­rat toate măsurile menite să-l în­tremeze şi fluctuaţiunile ce au urmat sunt prea cunoscute pen­tru a fi nevoie de a stărui asupra lor. Deprecieri de câte 20 la sută, la intervale de câte trei luni, de­monstrează cu prisosinţă inefica­citatea însănătoşirei monetei pe calea încercată. Am văzut înalţi demnitari afir­mând sub semnătură, că stabili­tatea este de acum realizată, că în anul trecut nu au mai suferit pa­gube valutare, decât acei ce cu voinţă au făcut speculaţiuni. Greşită concepţie! A cumpăra marfă pe credit de SO 4 luni, este o speculaţiune. A vinde marfa în aceleaşi condiţiuni, însemnează a face speculă? Dar cine nu ştie, că comerţul nu poate trăi fără cre­dit, că vânzarea şi cumpărarea, pe termene atât de scurte, e forma cea mai blajină a credi­tului co­mercial? . Ce înseamnă însă, în împreju­rările de astăzi, un credit pe 4 lu­ni? înseamnă că un franc elveţian luat pe c­redit la o epocă când ai primit pe dânsul lei 38, să-l plăte­şti trei luni în urmă cu 45 lei, sau după alte trei luni cu 51 lei, în­seamnă, că în locul unui mic be­neficiu legitim şi indispensabil pentru acoperirea cheltuelilor ge­nerale, impozitelor, etc., etc, să realizezi o pagubă însemnată. Şi mai înseamnă pentru străi­nătate imposibilitatea de a acor­da credite comerţului românesc, credite fără de cari nici o ţară şi nici o întreprindere, nu pot trăi, căci creditorul străin trebue, faţă de o asemenea stare de lucrun, să îşi spună, că oricât de bine inten­ţionat ar fi debitorul său, el se poate găsi într’un moment dat în situaţiunea de a nu putea suporta această diferenţă a schimbului şi deci a nu-i putea plăti. Mai defavorabil este jocul a­­cesta pentru întreaga populaţiune a ţarei. Intr’adevăr este o observa­ţie repetată şi verificată în toate ţările, în cari moneta a fost în scă­dere, ca în asemenea vremuri spi­ritul de economie dispare, drago­stea de muncă scade, iar dorul de risipă şi de trai uşuratec creşte. Dacă acesta e tabloul real al situaţiunei, cam­ sunt mijloacele, pentru a îmbunătăţi lucrurile? O recentă consultare a oameni­lor competenţi de către d. preşe­dinte al Camerei de comerţ din Bucureşti, a rămas fără rezultat, sau cel puţin fără un rezultat a­­preciabil. Problema ar părea deci insolubilă. Şi totuşi ea poate fi re­zolvită. Pen­tru aceasta e nevoie ca îna­inte de toate să se recunoască, că soluţionarea ei se impune şi că nici un sacrificiu în acest scop nu e prea mare. Politica de struţ, a­­ceea de a afirma, că nu avem ne­voie de împrumut, când toată lu­mea ştie cât de urgentă nevoie e de el, trebue abandonată. Stabili­tatea monetară nu o putem obţine decât printr-un mare împrumut extern, care oricât ne-ar costa, ar reveni economiei generale a ţa­rei, mai eftin decât dacă, în lip­sa lui, vom aluneca mai departe pe panta pe care ne aflăm. Insă împrumutul nu este singura mă­sură ce se impune. Alături , și con­comitent cu el, trebuesc luate și executate o serie întreagă de mă­suri. Opera de reclădire fiind în interesul tuturor, trebue înfăptui­tă prin munca conştientă, produc­tivă şi stăruitoare, prin eforturile comune ale întregei populaţiuni a ţarei. , Trebue să încurajăm intrarea în ţară a capitalului străin, nu nu­mai abolind toate restricţiunile ce i-au fost puse în cale, nu nu­mai scutindu-l de impuneri mai grele decât capitalul indigen, ci prin acordarea lui unui tratamem cât mai favorabil. Trebue să dăm capit­alului străin toate garanţiile necesare unei liberaţi nestânje­nite investi­ţi­uni. Trebue să desfiinţăma titlurile no­minative stimulând astfel intere­sul străinilor pentru acţiunile noa­stre. Trebue să desfiinţăm titlurile nu­pe toate căile, intensificând expor­tul prin toate mijloacele. Aseme­nea Italiei, trebue să înfiinţăm batalioanele necesare pentru con­ducerea unei bătălii a grâului, ca­re rămâne prima avuţie a ţarei noastre. In clipa, în care stabilizarea în­cepe a-și produce efectele, trebue să se procedeze la scăderea suc­cesivă și în măsură posibilă a im­pozitelor directe. Spiritul de economie al publicu­lui trebue stimulat cu toată ener­gia. Reducerea taxelor pe succe­siuni trebue în acest scop realiza­tă cu aceeaşi hotărâre cu care s’a făcut şi în Italia. « Numai prin construirea unui program economic pe bazele indi­cate d© noi, credem că se va putea aduce o ameliorare a monetei noa­stre. ADOLF GOLDSTEIN Membru Consilier al Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti GENEVA (Rador). — Consiliul de administraţie al Biroului In­ternaţional al Muncii, sub preşe­dinţia delegatului guvernului fran­cez, d-L Arthur Fontaine, a ţinut a 31-a sesiune de la 21 la 24 A­­prilie, la noul palat al B. I. M. care va fi inaugurat la 6 luni© în cursul conferinţelor internaţio­nale ale Muncii. Pentru întâia oară şedinţele Con­siliului au fost publice. • La ordinea de zi a acestei se­siuni se află în primul rând bud­getului biroului p® anul 1927. In urma intrărei Germaniei în Liga Naţiunilor veniturile Biroului vor fi ridicate cu circa 300.000 de franci pe an. Până acum Germa­nia plătea o sumă anuală de 270 mii franci, dar din momentul in­tră­rii sale în Ligă, contribuţia pentru Biroul Internaţional aî Muncii va fi de 600.000 de franci. Drept compensaţie, Germania ce­re sporirea numărului funcţiona­rilor germani, în Biroul Interna­ţional aî Muncii, ei în­ acest scop ministerul Muncii german a şi es­pediat încă înainte de întrunirea Consiliului ,doi directori ministe­riali la Genova, care au­­discutat cu Birtul această chestiune. * Afară de chestiunile budgetare Consiliul de Administraţie a avut să se ocupe de pregătirea celor două Conferinţe din 1926 şi a con­ferinţei din 1927, precum şi de ra­portul directorului Albert Tho­mas asupra activităţei Biroului în acest an. Acest raport e con­sacrat în cea mai mare parte Con­ferinţei din Londra asupra apli­­carei acordului de la Washington, cu privire la ziua de opt ore, care a întrunit dela 15 până la 19 Mar­tie pe miniştrii muncii din Fran­ţa, Marea Britanie, Germania, I­­talia şi Belgia. El conţine textul acordului de la Londra. D-l Tho­mas constată că interpretarea ce s’a dat la conferinţa din Londra acordului din Washington, co­respunde în general concepţiunea B. I. M., relevă însă că interpre­tarea prin care Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Bel­gia s’au înţeles asupra aplicării acordului din Washington nu lea­gă pe celelalte state. B. I. M. este însă convins că celelalte state nu vor face obiecţiuni şi­­ că acordul, din Londra, a cărui importanţă se consideră imensă­ va găsi aproba­rea lor. Rezultatele din Londra vor facilita mult ratificarea acor­dului de la Washington de către statele participante... Raportul mai comunică că guvernul fran­cez a ratificat acordul asupra în­trebuinţării ceruteî şi guvernul englez trei acorduri cu privire la legislaţiunea socială în marină. Numărul acordurilor ratificate pâ­n­a acum se ridică astfel la 189. Chestiunile budgetare a­u fost tratate în şedinţa privată de la care presa a fost iarăşi exclusă. Prin 13 contra 9 voturi Consi­liul, d® administraţie a adoptat propunerile Comis­i­ei budgetare. Budgetul Biroului pentru 1927 va fi de 7.500.0O0 de franci, adică cu 300.000 de franci mai mult decât din 1926 graţie a portului German­­iel. Conferinţa Internaţională a Mancei Referatul d-lui Albert Thomas Inaugurarea sanatoriului pentru muncitori „Regina Maria“ “, G­rigore Trancu-Iaşi reîntor­­cându-se în fruntea ministerului muncii, a luat iniţiativa înfiinţărea unui număr de dispensării sani­tare. De asemeni a luat măsuri pent­tru amenajarea cât mai urgentă a sanatoriului pentru muncitori ,,Re­gina Maria” de pe strada 13 Sep­tembrie. După cum se ştie acesta va fi cel mai mare sanatoriu din ţară şi va dispune de toate secţiunile me­dicale necesare. Inaugurarea sanatoriului va a­­vea Ioc Sâmbătă 1 Mai, orele 10 jum. dim., în prezenţa membrilor familiei regale, d-luî Trancu-Iaşi, ministrul muncii, I. Lupaş, minis­trul sănătăţii şi G. Pleşoianu, se­cretar general etc. IMPORT-EXPORT Camera de comerţ Italo-Română a primit următoarele cereri şi oferte din partea firmelor italiene cari vor să intre in relaţii de afaceri cu fir­mele de la noi. • Rudolfo Macario, Torino, Via Ge­nova 29, doreşte relaţiuni cu co­mercianţi români de fierărie, maşi­nării şi articole tehnice. • „Globus“ fabrica Lavitazione Com­ma, Napoli (63), caută reprezentant pentru plasarea de inele plastice pentru închiderea ermetici a cutiilor de conserve alimentare. * Luigi Pantano, Messina, Via Ni­cola Fabrizi, dorește să exporteze în România instrumente muzicale cu corzi. 5» Gianstefani Lorenzo et C­, Ravena, Via Massimo D’Azeglio 4-1­, doreşte relaţiuni cu exportatori români de porumb.• Rag. Enrico Lazzarino, Palermo, Via Maqueda 87, doreşte relaţiuni cu exportatori români de cereale şi cu importatori de produse alimen­tare. « Ghedini Alberto, Bologna, Via Rub­­biani 3, doreşte relaţiuni cu comer­cianţi de cârpe şi deşeuri-A­­nrico Ferrini, Livorno, Via Maggi 38, doreşte relaţiuni cu firme ro­mâne exportatoare de cereale şi le­gume uscate.» Attilio Fassina, Bologna, Casseta poştale 64, doreşte să exporteze în România salam, brânzeturi și con­serve alimentare. • Fiii Durio, Torino, Via Fortino 34, caută reprezentant pentru pielărie și mai ales pentru aceia, destinată capi­­seriilor de automobile. * Seerif Abo Imanchio, Mogadiscio (Somalia Italiana), dorește să expor­teze din România benzină, petrol şi ţiţei. Perottîno et Maxima, Torino, Via Campana 34, doreşte relaţiuni cu angrosişti români de articole de vâ­nătoare pentru a introduce nou, tip de cartuşieră metalică. 4. Ferraro fu Francesco et Giglio fu Alfonso, Napoli, Marinella 57 e 20, doreşte relaţiuni cu exportatori ro­mâi de piei brute şi mai ales piei pentru încălţăminte şi mănuşi. ■* Emanuele Bisceglie, Napoli, Corso V. Emanuele 110, caută agent pen­tru a intorduce în România încăl­ţăminte de pânză cu talpă de gumă. G. Di Frisina et C., Trieste, Gosette poştale 204, caută reprezentant pen­tru România pentru: bureţi, materii colorante pentru ţesături, săpun pentru metal, etc. Fabrica Sardine Pola, Pola, So­­cieta a, 8- L caută reprezentant pentru România pentru: ■ Sardele şi fileuri în untdelemn pur de măsline. • Alfredo Galotto, Biella, Via Ar­­nulfo 8, doreşte să exporteze din România cârpe. R. Salini, Messina, Via Palermo Isolate 2S0,­­ doreşte reprezentant pentru Sicilia pentru cereale şi pe­trol. '» Luigi Graziadei, Venezia S. Leo­nardo, Calle Emo 1555, doreşte să exporteze in România perle de Ve­neţia şi sitele artistice suflate din Murano.* Pollastro Giovanni, Torino (7), Via Montemagno 19, doreşte relaţiuni cu exportatori români de celuloză • Alberto Ferraris, Torino, Via Gof­­fredo CasaPis 32, doreşte relaţiuni cu exportatori români de petrol şi derivate.* Stabilimente Electromeccanico Ve­nezia, S. Gioac­chino in Castello n. 400, doreşte relaţiuni cu filme ro­mâne importatoare de material elec­tric.(­adoardo R. Baracchi, Firenze fi), Via Porta, Rossa 6, doreşte relaţiuni cu case importatoare de filme cine­matografice, pălării de paie, piei, tricouri, untdelemn, conserve ali­mentare, etc.• Gavino-Tarrico Patente, Spezia, Piazza Vitt, Emanuele G, doreşte re­laţiuni cu firmă română care se o­­cupă cu brevete industriale. • Giuseppe et Piero Brunelli, Galli­poli, doreşte reprezentanţa unei se­rioase case române exportatoare de cereale pentru regiunea Puglie. * Frateîîi Castello, Genova C6) Piaz­za Posta Veche 8—1, caută repre­zentant pentru a introduce in Ro­mânia m­elei şi sardele sărate, ton în untdelemn, antipasto. * Caseîîi et C., Udine, Via Savorg­­nana 28, doreşte relaţiuni cu angro­sişti români de ţesături de lână şî bumbac. * Officine Manfred­ Bongiovanni, Fossano (Gunec), doreşte să impor­­teze în România maşini pentru pre­lucrarea lemnului şi fabricarea că­rămizilor. D'Arrigo et C. Catanîa, cap. post 57, doreşte să importeze orez în Ro­mânia.* Soc. Esportazione Agricola Ligure, Savona, doreşte oferte de cir­aşi pen­tru a le supune unui tratament de uscare.• Stefano Tabasso et C., Cotoniu­sio, Chieri, caută reprezentant pentru a­ introduce în România ţesături, pă­turi de bumbac, şi de bumbac ames­tecat cu mătase artificială Cronica petrolului p I «Tt a Piaţa este slabă.­­ Se simte o mare Unsă de cum­părători. Preturile s’au meu,ţinut graţie scăderei leului. Ele au fost: LA LNTERN : Ţiţeiul cotează 28.900—29.300 iei vagonul de Buştenari şi Băicoiu u­­şor si 24-200—24.500 lei vagonul cel dela Moreni neparafinos. Benzina ușoară este cerută la 11.10 lei kgr. loco fabrică fără taxă, sî oferită la 1120 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7.15 Iei kgr. loco fabrică fără taxe și se oferă la 7­20 lei kgr. Petrolul lampant este cerut la 355 lei kgr. loco fabrică, fără taxe și se oferă la 3.40 l©i kgr. Motorina este cerută la 250 lei kgr. loco fabrică fără taxe și ofe­rită la 2.35. Păcura este cerută la 1.45 lei kgr. loco fabrică fără taxe și ofe­rită­ la 150 lei kgr. Uleiurile C. P. R. se gă­sesc la 5.3° kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal 0 e cerut la 7.30 lei kgr. loco fabrică fără taxe, ce 1­00 la 850 lei kgr. iar cel 000 la 1150 lei kgr. loco fabrică, fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară, o avem la 12.75 lei kgr. loco fabrică și 15.15 lei kgr- fob Constanta. Benzina grea este cerută la 7.50 Iei kgr. loco fabrică şi 9.70 lei fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte îa 355 lei kgr. loco fabrică și 4.45 Iei kgr. fob Constanta. Motorina se găsește la 2.60 Iei kgr. loco fabrică și 3­60 lei kgr. fob Constanta. Păcura se găsește la 255 lei kgr. fob Constanta. Concesiunile de căi ferate Lucrările comisiei superioare Alaltăeri dimineaţa,­­ orele 10» s'a întrunit la ministerul comuni­caţiilor comisiunea superioară pen­tru acordarea concesiunilor de că­i ferate particulare. La ordinea zilei au fost următoa­rele chestiuni: Reexaminarea cererea firmei I. D. Simion, prin care solicită acor­darea concesiunei pentru recon­struirea şi exploatarea căei ferate înguste existente între Cujb­Valea Dârâului mic, din jud. Hunedoara, în lungime de circa 70°0 metri, ecartament 0,60 cm. şi tracţiune animală. Examinarea întâmpinărei minis­terului de industrie şi comerț, prin care arată că linia de mai sus fi­ind ,proprietatea statului nu poate fi înstrăinată și deci să nu se con­cesioneze, întru­cât acest minister are nevoe de ea. Cererea soc. anonime ,patria pentru exploatarea lemnelor, prin care solicită acordarea concesiune­ pent­ri construirea şi­­ exploatarea unei căi ferate industriale înguste, proectată între halta GFR. Baraca şi pădurea societăţeî, în lungim® totală de 4580 m­., ecartament 0.76 cm. şi tracţiune animală. Cererea societăţi anonime pro­ducţia forestieră regniculară din Braşov, prin care solicită acorda­rea concesiiunei pentru construirea şi exploatarea liniei existente ca­tre comuna Sf. Gheorghe şi pădu­rea Tobărmaşu, în­ lungime de 16.000 metri întâmpinarea societăţei anonime moara cu aburi, fabrică de spirt şi drojdie ..Fraţii Neuman“, prin car­­e solicită a i se acorda concesiu­nea unor vni­­normale industrile, în lungime de circ 4°00 metri, pe o durată de 60 anî, în loc de 30 ani cum i s’a prevăzut în actul de con­cesiune ce i s’a trimis spre sem­nare. întâmpinarea societăţeî anonime fabrica de cărămizi refractare, ţi­­gle şi var alb «Martin Ledereri* din Arad, prin care solicită a i se acorda concesiunea liniei ferate in­dustriale existente între fabrica de cărămidă şi­­carierele din comuna Călăţete, jud. Bihor, în lungime de 5330 metri, pe o durată de 30 ani, în loc de cinci ani. Cererea cooperativei vAMna" din Tarcău pentru concesiunea er­oboatărei cu locaţie a liniei ferate înguste existente între P^Eifeămţ şî Straja» proprietatea statului, ta lungime de 20 klau. Comisiunea a dat diverse aviza asupra acestor chestiuni, avize cari urmează a fi aprobate de­­ general Văleanu, ministrul comuni­cațiilor. importul cerealelor româ­neşti în Cehoslovacia ORDINUL MINISTERULUI DE FINANŢE CĂTRE GARA HALMI Ministerul de finanţe a trimis vă­­mii Halmi o copie după adresa le­gaţiei cehoslovace din Capitală prin care se face cunoscut că următoarele produse româneşti au nevoia de cer­tificate de origină le intrare* Sa Cehoslovacia. Adresa legaţiei cehoslo­vace sună, astfel: începând de let­ul Aprilie a. c. din râurile vamale cehoslovace nu vor admite importul produselor din ar­ticolele 23—33 din tariful vamal ca­­hoslovac, numai dacă transportul o să fie insolit de un certificat de o­­rigină eliberat de către Camera de industrie fi comerţ respectivă ti­p: sat din partea legaţiunilor sau Con­sulatelor cehoslovace din firă Mărfurile in chestiune sunt urmă­toarele: grâu, secară, or­, ovăz, po­rumb, hrişcă, meiu, mali, fasolet ma­zăre, linte, mosăriche, naprală, făi­nă şi produse din cereale şi legu­minoase ca: arpacaş,­­bulgăr, griş, etc. Fără certificatul de origină o să fie permise la import in Cehoslova­cia pumil transporturile la cari­­e. Este clar din scrisorile de­ trăsură că au fost predate spre transport înaintea publicării acestui decret. Exportul industriei fores­tiere din Utuania KAUNAS (Ceps). — Exportul industriei forestiere din lituania din anul 1925, prezintă o însemna­tă scădere. In anul 1924 Utuania a exportat 249.000 tone lemne în valoare de 65.731.000 lita. In anul 1925 ea a exportat numai 1­6060 tone lemne in valoare de 2­9447000 lita. Scăderea exportului atinge ci­fra de 63.000 tone si 36 milioane lita. Cel mai mare export de lemne ha făcut Utuania in anul 1922, când au fost exportate 3944­00 to­­e. Dela 1922 Incoace exportul se află în continuă scădere. In 1923 s’a exportat numai 2934­00 tone adică cu lOo.OOO tone mai puțin. Industria forestieră Utuană a ex­portat în 1924—2494)00 tone, în 1925—1854)00 tone lemne. Citiți,argust In jorul incendiului din acceleratul de Timişoara CE A STABILIT ANCHETA­­ Am anunţat într’un număr re­cent, incendiul care a consumat trei vagoane clasă din garnitura acceleratului No. 102 Timişoara* Bucureşti. Comisiunea de anchetă Instituită de direcţiunea generală C. F. R . şi-a înaintat erî raportul, din care desprindem următoarele? Până în prezent nu s’a putut sta­bili în mod sigur cauzele incendiu­lui. După toate posibilităţile focar a luat naştere dela aparatul de blau gaz al vagonului No- 201034 ce s’a aşezat al treilea la locomo­tivă. Incendiul observându-se de călă­tori s’a făcut uz de alarmă, oprin­­du-se trenul la ki­­. 20+800, intre staţiunile Ciocăneşti şi Ştirbei Vo­dă. Deşi personalul de tren a proce­dat imediat la izolarea vagonului incendiat, totuşi din cauza burdu­­peior şi a cuplărilor, a căror deşu­rubare a mers greu, locul s’a în­­tins cu o repeziciune uimitoare şi la cele două vagoane următoare No. 10531 şî 101535- Restul de şease vagoane au pu­tut fi desprinse şî izolate de va­goanele ce ardeau. Cele trei vagoane au ars cu de­săvârşire, nemai rămânând din ele de cât fierăria. Vagoanele de poştă şî bagaje a putut fi și ele salvate la timp. Pagube sunt de milioane- Exportul de petrol din Rusia MOSCOVA (Cepe). — în luna Februarie e’a exportat din Rus!» 111.100 tone produse petrolifere, faţă de 105.800 ton© din Ianuarie. Exportul din Februarie cuprinde următoarele produse: petrol 26.400 tone (In Ianuarie 15.900 t.), Ben­zină și Ligraină 36.100 t. (30.200 t), Olei pentru combustibil 36500 t. (38.000 t.), Oleiu de uns 8.100 t. (154500 t) alte oleiuri minerale 4.000 t. (5.889 t). Din exportul din luna Februarie a fost cumpărate de Anglia 34,9 la sută, de către Italia 34,6 la sută, de Franţa 17,4 la sută, de Belgia AS la sută, de Germania 3,2 la sută. Restul reg­­­vine celorlalte state.

Next