Argus, mai 1926 (Anul 17, nr. 3906-3929)
1926-05-01 / nr. 3906
Citiți : Almanachul si* De vânzare la toate UUbrariile și chioşcuri — Unvolum dre 370 pagini Lei IOO €€1 926 SCHIMBUL IN LUNA APRILIE 1926 PROBLEMA VALUTARA Cam putem obţine o ameliorare a ralatei noastre Una din cele mai grele chestiuni, pe care ni le-a hărăzit perioada post-belică, este desigur problema monetară. Este, însă, curios că oricât i se resimte efectele, cei mai mulţi le suportă cu o resemnare stoică, se înclină în faţa lor ca înaintea unor fenomene naturale. Sunt foarte puţini acei ce simt nevoia de a reacţiona, de a-i studia cauzele şi a-i căuta remediile. De abia la ultima scădere s-a produs o oarecare nelinişte. Iată de ce ni se pare util de a insista puţin asupra efectelor produse de nestabilitatea monedei şi de a arăta imensul rău pe care această lipsă de stabilitate o produce economiei naţionale. O politică financiară,i bine intenţionată la început, dar condamnabilă pentru persistenţa ei, chiar după ce toată lumea, inclusiv aceea ce o lansase, *s’a convins că e falsă, — decretase că readucerea leului la valoarea dinainte de războiu, este ţinta ce trebue urmărită, ce trebue şi poate fi realizată. Lucrul acesta a fost repetat de atâtea ori, a fost susţinut cu atâta căldură de către unii din acei, în sarcina cărora cădea îndrumarea economiei acestei ţări, că a sfârşit prin a fi crezut. Mai mult, o întreagă legislaţiune a pornit deja această premiză greşită, deşi ea a fost combătută de atâţia financiari cu reputaţie şi experienţă. In cele din urmă ideea revalorizărei a trebuit să fie părăsită şi cei ce o preconizau, s’au mulţumit să ne vorbească numai de stabilizarea leului. Insă nici stabilizarea n’a putut fi obţinută. Leul bolnav a ignorat toate măsurile menite să-l întremeze şi fluctuaţiunile ce au urmat sunt prea cunoscute pentru a fi nevoie de a stărui asupra lor. Deprecieri de câte 20 la sută, la intervale de câte trei luni, demonstrează cu prisosinţă ineficacitatea însănătoşirei monetei pe calea încercată. Am văzut înalţi demnitari afirmând sub semnătură, că stabilitatea este de acum realizată, că în anul trecut nu au mai suferit pagube valutare, decât acei ce cu voinţă au făcut speculaţiuni. Greşită concepţie! A cumpăra marfă pe credit de SO 4 luni, este o speculaţiune. A vinde marfa în aceleaşi condiţiuni, însemnează a face speculă? Dar cine nu ştie, că comerţul nu poate trăi fără credit, că vânzarea şi cumpărarea, pe termene atât de scurte, e forma cea mai blajină a creditului comercial? . Ce înseamnă însă, în împrejurările de astăzi, un credit pe 4 luni? înseamnă că un franc elveţian luat pe credit la o epocă când ai primit pe dânsul lei 38, să-l plăteşti trei luni în urmă cu 45 lei, sau după alte trei luni cu 51 lei, înseamnă, că în locul unui mic beneficiu legitim şi indispensabil pentru acoperirea cheltuelilor generale, impozitelor, etc., etc, să realizezi o pagubă însemnată. Şi mai înseamnă pentru străinătate imposibilitatea de a acorda credite comerţului românesc, credite fără de cari nici o ţară şi nici o întreprindere, nu pot trăi, căci creditorul străin trebue, faţă de o asemenea stare de lucrun, să îşi spună, că oricât de bine intenţionat ar fi debitorul său, el se poate găsi într’un moment dat în situaţiunea de a nu putea suporta această diferenţă a schimbului şi deci a nu-i putea plăti. Mai defavorabil este jocul acesta pentru întreaga populaţiune a ţarei. Intr’adevăr este o observaţie repetată şi verificată în toate ţările, în cari moneta a fost în scădere, ca în asemenea vremuri spiritul de economie dispare, dragostea de muncă scade, iar dorul de risipă şi de trai uşuratec creşte. Dacă acesta e tabloul real al situaţiunei, cam sunt mijloacele, pentru a îmbunătăţi lucrurile? O recentă consultare a oamenilor competenţi de către d. preşedinte al Camerei de comerţ din Bucureşti, a rămas fără rezultat, sau cel puţin fără un rezultat apreciabil. Problema ar părea deci insolubilă. Şi totuşi ea poate fi rezolvită. Pentru aceasta e nevoie ca înainte de toate să se recunoască, că soluţionarea ei se impune şi că nici un sacrificiu în acest scop nu e prea mare. Politica de struţ, aceea de a afirma, că nu avem nevoie de împrumut, când toată lumea ştie cât de urgentă nevoie e de el, trebue abandonată. Stabilitatea monetară nu o putem obţine decât printr-un mare împrumut extern, care oricât ne-ar costa, ar reveni economiei generale a ţarei, mai eftin decât dacă, în lipsa lui, vom aluneca mai departe pe panta pe care ne aflăm. Insă împrumutul nu este singura măsură ce se impune. Alături , și concomitent cu el, trebuesc luate și executate o serie întreagă de măsuri. Opera de reclădire fiind în interesul tuturor, trebue înfăptuită prin munca conştientă, productivă şi stăruitoare, prin eforturile comune ale întregei populaţiuni a ţarei. , Trebue să încurajăm intrarea în ţară a capitalului străin, nu numai abolind toate restricţiunile ce i-au fost puse în cale, nu numai scutindu-l de impuneri mai grele decât capitalul indigen, ci prin acordarea lui unui tratamem cât mai favorabil. Trebue să dăm capitalului străin toate garanţiile necesare unei liberaţi nestânjenite investiţiuni. Trebue să desfiinţăma titlurile nominative stimulând astfel interesul străinilor pentru acţiunile noastre. Trebue să desfiinţăm titlurile nupe toate căile, intensificând exportul prin toate mijloacele. Asemenea Italiei, trebue să înfiinţăm batalioanele necesare pentru conducerea unei bătălii a grâului, care rămâne prima avuţie a ţarei noastre. In clipa, în care stabilizarea începe a-și produce efectele, trebue să se procedeze la scăderea succesivă și în măsură posibilă a impozitelor directe. Spiritul de economie al publicului trebue stimulat cu toată energia. Reducerea taxelor pe succesiuni trebue în acest scop realizată cu aceeaşi hotărâre cu care s’a făcut şi în Italia. « Numai prin construirea unui program economic pe bazele indicate d© noi, credem că se va putea aduce o ameliorare a monetei noastre. ADOLF GOLDSTEIN Membru Consilier al Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti GENEVA (Rador). — Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, sub preşedinţia delegatului guvernului francez, d-L Arthur Fontaine, a ţinut a 31-a sesiune de la 21 la 24 Aprilie, la noul palat al B. I. M. care va fi inaugurat la 6 luni© în cursul conferinţelor internaţionale ale Muncii. Pentru întâia oară şedinţele Consiliului au fost publice. • La ordinea de zi a acestei sesiuni se află în primul rând budgetului biroului p® anul 1927. In urma intrărei Germaniei în Liga Naţiunilor veniturile Biroului vor fi ridicate cu circa 300.000 de franci pe an. Până acum Germania plătea o sumă anuală de 270 mii franci, dar din momentul intrării sale în Ligă, contribuţia pentru Biroul Internaţional aî Muncii va fi de 600.000 de franci. Drept compensaţie, Germania cere sporirea numărului funcţionarilor germani, în Biroul Internaţional aî Muncii, ei în acest scop ministerul Muncii german a şi espediat încă înainte de întrunirea Consiliului ,doi directori ministeriali la Genova, care audiscutat cu Birtul această chestiune. * Afară de chestiunile budgetare Consiliul de Administraţie a avut să se ocupe de pregătirea celor două Conferinţe din 1926 şi a conferinţei din 1927, precum şi de raportul directorului Albert Thomas asupra activităţei Biroului în acest an. Acest raport e consacrat în cea mai mare parte Conferinţei din Londra asupra aplicarei acordului de la Washington, cu privire la ziua de opt ore, care a întrunit dela 15 până la 19 Martie pe miniştrii muncii din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Belgia. El conţine textul acordului de la Londra. D-l Thomas constată că interpretarea ce s’a dat la conferinţa din Londra acordului din Washington, corespunde în general concepţiunea B. I. M., relevă însă că interpretarea prin care Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Belgia s’au înţeles asupra aplicării acordului din Washington nu leagă pe celelalte state. B. I. M. este însă convins că celelalte state nu vor face obiecţiuni şi că acordul, din Londra, a cărui importanţă se consideră imensă va găsi aprobarea lor. Rezultatele din Londra vor facilita mult ratificarea acordului de la Washington de către statele participante... Raportul mai comunică că guvernul francez a ratificat acordul asupra întrebuinţării ceruteî şi guvernul englez trei acorduri cu privire la legislaţiunea socială în marină. Numărul acordurilor ratificate pâna acum se ridică astfel la 189. Chestiunile budgetare au fost tratate în şedinţa privată de la care presa a fost iarăşi exclusă. Prin 13 contra 9 voturi Consiliul, d® administraţie a adoptat propunerile Comisiei budgetare. Budgetul Biroului pentru 1927 va fi de 7.500.0O0 de franci, adică cu 300.000 de franci mai mult decât din 1926 graţie a portului Germaniel. Conferinţa Internaţională a Mancei Referatul d-lui Albert Thomas Inaugurarea sanatoriului pentru muncitori „Regina Maria“ “, Grigore Trancu-Iaşi reîntorcându-se în fruntea ministerului muncii, a luat iniţiativa înfiinţărea unui număr de dispensării sanitare. De asemeni a luat măsuri penttru amenajarea cât mai urgentă a sanatoriului pentru muncitori ,,Regina Maria” de pe strada 13 Septembrie. După cum se ştie acesta va fi cel mai mare sanatoriu din ţară şi va dispune de toate secţiunile medicale necesare. Inaugurarea sanatoriului va avea Ioc Sâmbătă 1 Mai, orele 10 jum. dim., în prezenţa membrilor familiei regale, d-luî Trancu-Iaşi, ministrul muncii, I. Lupaş, ministrul sănătăţii şi G. Pleşoianu, secretar general etc. IMPORT-EXPORT Camera de comerţ Italo-Română a primit următoarele cereri şi oferte din partea firmelor italiene cari vor să intre in relaţii de afaceri cu firmele de la noi. • Rudolfo Macario, Torino, Via Genova 29, doreşte relaţiuni cu comercianţi români de fierărie, maşinării şi articole tehnice. • „Globus“ fabrica Lavitazione Comma, Napoli (63), caută reprezentant pentru plasarea de inele plastice pentru închiderea ermetici a cutiilor de conserve alimentare. * Luigi Pantano, Messina, Via Nicola Fabrizi, dorește să exporteze în România instrumente muzicale cu corzi. 5» Gianstefani Lorenzo et C, Ravena, Via Massimo D’Azeglio 4-1, doreşte relaţiuni cu exportatori români de porumb.• Rag. Enrico Lazzarino, Palermo, Via Maqueda 87, doreşte relaţiuni cu exportatori români de cereale şi cu importatori de produse alimentare. « Ghedini Alberto, Bologna, Via Rubbiani 3, doreşte relaţiuni cu comercianţi de cârpe şi deşeuri-Anrico Ferrini, Livorno, Via Maggi 38, doreşte relaţiuni cu firme române exportatoare de cereale şi legume uscate.» Attilio Fassina, Bologna, Casseta poştale 64, doreşte să exporteze în România salam, brânzeturi și conserve alimentare. • Fiii Durio, Torino, Via Fortino 34, caută reprezentant pentru pielărie și mai ales pentru aceia, destinată capiseriilor de automobile. * Seerif Abo Imanchio, Mogadiscio (Somalia Italiana), dorește să exporteze din România benzină, petrol şi ţiţei. Perottîno et Maxima, Torino, Via Campana 34, doreşte relaţiuni cu angrosişti români de articole de vânătoare pentru a introduce nou, tip de cartuşieră metalică. 4. Ferraro fu Francesco et Giglio fu Alfonso, Napoli, Marinella 57 e 20, doreşte relaţiuni cu exportatori româi de piei brute şi mai ales piei pentru încălţăminte şi mănuşi. ■* Emanuele Bisceglie, Napoli, Corso V. Emanuele 110, caută agent pentru a intorduce în România încălţăminte de pânză cu talpă de gumă. G. Di Frisina et C., Trieste, Gosette poştale 204, caută reprezentant pentru România pentru: bureţi, materii colorante pentru ţesături, săpun pentru metal, etc. Fabrica Sardine Pola, Pola, Societa a, 8- L caută reprezentant pentru România pentru: ■ Sardele şi fileuri în untdelemn pur de măsline. • Alfredo Galotto, Biella, Via Arnulfo 8, doreşte să exporteze din România cârpe. R. Salini, Messina, Via Palermo Isolate 2S0, doreşte reprezentant pentru Sicilia pentru cereale şi petrol. '» Luigi Graziadei, Venezia S. Leonardo, Calle Emo 1555, doreşte să exporteze in România perle de Veneţia şi sitele artistice suflate din Murano.* Pollastro Giovanni, Torino (7), Via Montemagno 19, doreşte relaţiuni cu exportatori români de celuloză • Alberto Ferraris, Torino, Via Goffredo CasaPis 32, doreşte relaţiuni cu exportatori români de petrol şi derivate.* Stabilimente Electromeccanico Venezia, S. Gioacchino in Castello n. 400, doreşte relaţiuni cu filme române importatoare de material electric.(adoardo R. Baracchi, Firenze fi), Via Porta, Rossa 6, doreşte relaţiuni cu case importatoare de filme cinematografice, pălării de paie, piei, tricouri, untdelemn, conserve alimentare, etc.• Gavino-Tarrico Patente, Spezia, Piazza Vitt, Emanuele G, doreşte relaţiuni cu firmă română care se ocupă cu brevete industriale. • Giuseppe et Piero Brunelli, Gallipoli, doreşte reprezentanţa unei serioase case române exportatoare de cereale pentru regiunea Puglie. * Frateîîi Castello, Genova C6) Piazza Posta Veche 8—1, caută reprezentant pentru a introduce in România melei şi sardele sărate, ton în untdelemn, antipasto. * Caseîîi et C., Udine, Via Savorgnana 28, doreşte relaţiuni cu angrosişti români de ţesături de lână şî bumbac. * Officine Manfred Bongiovanni, Fossano (Gunec), doreşte să importeze în România maşini pentru prelucrarea lemnului şi fabricarea cărămizilor. D'Arrigo et C. Catanîa, cap. post 57, doreşte să importeze orez în România.* Soc. Esportazione Agricola Ligure, Savona, doreşte oferte de ciraşi pentru a le supune unui tratament de uscare.• Stefano Tabasso et C., Cotoniusio, Chieri, caută reprezentant pentru a introduce în România ţesături, pături de bumbac, şi de bumbac amestecat cu mătase artificială Cronica petrolului p I «Tt a Piaţa este slabă. Se simte o mare Unsă de cumpărători. Preturile s’au meu,ţinut graţie scăderei leului. Ele au fost: LA LNTERN : Ţiţeiul cotează 28.900—29.300 iei vagonul de Buştenari şi Băicoiu uşor si 24-200—24.500 lei vagonul cel dela Moreni neparafinos. Benzina ușoară este cerută la 11.10 lei kgr. loco fabrică fără taxă, sî oferită la 1120 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7.15 Iei kgr. loco fabrică fără taxe și se oferă la 720 lei kgr. Petrolul lampant este cerut la 355 lei kgr. loco fabrică, fără taxe și se oferă la 3.40 l©i kgr. Motorina este cerută la 250 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 2.35. Păcura este cerută la 1.45 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 150 lei kgr. Uleiurile C. P. R. se găsesc la 5.3° kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal 0 e cerut la 7.30 lei kgr. loco fabrică fără taxe, ce 100 la 850 lei kgr. iar cel 000 la 1150 lei kgr. loco fabrică, fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară, o avem la 12.75 lei kgr. loco fabrică și 15.15 lei kgr- fob Constanta. Benzina grea este cerută la 7.50 Iei kgr. loco fabrică şi 9.70 lei fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte îa 355 lei kgr. loco fabrică și 4.45 Iei kgr. fob Constanta. Motorina se găsește la 2.60 Iei kgr. loco fabrică și 360 lei kgr. fob Constanta. Păcura se găsește la 255 lei kgr. fob Constanta. Concesiunile de căi ferate Lucrările comisiei superioare Alaltăeri dimineaţa, orele 10» s'a întrunit la ministerul comunicaţiilor comisiunea superioară pentru acordarea concesiunilor de căi ferate particulare. La ordinea zilei au fost următoarele chestiuni: Reexaminarea cererea firmei I. D. Simion, prin care solicită acordarea concesiunei pentru reconstruirea şi exploatarea căei ferate înguste existente între CujbValea Dârâului mic, din jud. Hunedoara, în lungime de circa 70°0 metri, ecartament 0,60 cm. şi tracţiune animală. Examinarea întâmpinărei ministerului de industrie şi comerț, prin care arată că linia de mai sus fiind ,proprietatea statului nu poate fi înstrăinată și deci să nu se concesioneze, întrucât acest minister are nevoe de ea. Cererea soc. anonime ,patria pentru exploatarea lemnelor, prin care solicită acordarea concesiune pentri construirea şi exploatarea unei căi ferate industriale înguste, proectată între halta GFR. Baraca şi pădurea societăţeî, în lungim® totală de 4580 m., ecartament 0.76 cm. şi tracţiune animală. Cererea societăţi anonime producţia forestieră regniculară din Braşov, prin care solicită acordarea concesiiunei pentru construirea şi exploatarea liniei existente catre comuna Sf. Gheorghe şi pădurea Tobărmaşu, în lungime de 16.000 metri întâmpinarea societăţei anonime moara cu aburi, fabrică de spirt şi drojdie ..Fraţii Neuman“, prin care solicită a i se acorda concesiunea unor vninormale industrile, în lungime de circ 4°00 metri, pe o durată de 60 anî, în loc de 30 ani cum i s’a prevăzut în actul de concesiune ce i s’a trimis spre semnare. întâmpinarea societăţeî anonime fabrica de cărămizi refractare, ţigle şi var alb «Martin Ledereri* din Arad, prin care solicită a i se acorda concesiunea liniei ferate industriale existente între fabrica de cărămidă şicarierele din comuna Călăţete, jud. Bihor, în lungime de 5330 metri, pe o durată de 30 ani, în loc de cinci ani. Cererea cooperativei vAMna" din Tarcău pentru concesiunea eroboatărei cu locaţie a liniei ferate înguste existente între P^Eifeămţ şî Straja» proprietatea statului, ta lungime de 20 klau. Comisiunea a dat diverse aviza asupra acestor chestiuni, avize cari urmează a fi aprobate de general Văleanu, ministrul comunicațiilor. importul cerealelor româneşti în Cehoslovacia ORDINUL MINISTERULUI DE FINANŢE CĂTRE GARA HALMI Ministerul de finanţe a trimis vămii Halmi o copie după adresa legaţiei cehoslovace din Capitală prin care se face cunoscut că următoarele produse româneşti au nevoia de certificate de origină le intrare* Sa Cehoslovacia. Adresa legaţiei cehoslovace sună, astfel: începând de letul Aprilie a. c. din râurile vamale cehoslovace nu vor admite importul produselor din articolele 23—33 din tariful vamal cahoslovac, numai dacă transportul o să fie insolit de un certificat de origină eliberat de către Camera de industrie fi comerţ respectivă tip: sat din partea legaţiunilor sau Consulatelor cehoslovace din firă Mărfurile in chestiune sunt următoarele: grâu, secară, or, ovăz, porumb, hrişcă, meiu, mali, fasolet mazăre, linte, mosăriche, naprală, făină şi produse din cereale şi leguminoase ca: arpacaş,bulgăr, griş, etc. Fără certificatul de origină o să fie permise la import in Cehoslovacia pumil transporturile la carie. Este clar din scrisorile de trăsură că au fost predate spre transport înaintea publicării acestui decret. Exportul industriei forestiere din Utuania KAUNAS (Ceps). — Exportul industriei forestiere din lituania din anul 1925, prezintă o însemnată scădere. In anul 1924 Utuania a exportat 249.000 tone lemne în valoare de 65.731.000 lita. In anul 1925 ea a exportat numai 16060 tone lemne in valoare de 29447000 lita. Scăderea exportului atinge cifra de 63.000 tone si 36 milioane lita. Cel mai mare export de lemne ha făcut Utuania in anul 1922, când au fost exportate 394400 toe. Dela 1922 Incoace exportul se află în continuă scădere. In 1923 s’a exportat numai 293400 tone adică cu lOo.OOO tone mai puțin. Industria forestieră Utuană a exportat în 1924—2494)00 tone, în 1925—1854)00 tone lemne. Citiți,argust In jorul incendiului din acceleratul de Timişoara CE A STABILIT ANCHETA Am anunţat într’un număr recent, incendiul care a consumat trei vagoane clasă din garnitura acceleratului No. 102 Timişoara* Bucureşti. Comisiunea de anchetă Instituită de direcţiunea generală C. F. R . şi-a înaintat erî raportul, din care desprindem următoarele? Până în prezent nu s’a putut stabili în mod sigur cauzele incendiului. După toate posibilităţile focar a luat naştere dela aparatul de blau gaz al vagonului No- 201034 ce s’a aşezat al treilea la locomotivă. Incendiul observându-se de călători s’a făcut uz de alarmă, oprindu-se trenul la ki. 20+800, intre staţiunile Ciocăneşti şi Ştirbei Vodă. Deşi personalul de tren a procedat imediat la izolarea vagonului incendiat, totuşi din cauza burdupeior şi a cuplărilor, a căror deşurubare a mers greu, locul s’a întins cu o repeziciune uimitoare şi la cele două vagoane următoare No. 10531 şî 101535- Restul de şease vagoane au putut fi desprinse şî izolate de vagoanele ce ardeau. Cele trei vagoane au ars cu desăvârşire, nemai rămânând din ele de cât fierăria. Vagoanele de poştă şî bagaje a putut fi și ele salvate la timp. Pagube sunt de milioane- Exportul de petrol din Rusia MOSCOVA (Cepe). — în luna Februarie e’a exportat din Rus!» 111.100 tone produse petrolifere, faţă de 105.800 ton© din Ianuarie. Exportul din Februarie cuprinde următoarele produse: petrol 26.400 tone (In Ianuarie 15.900 t.), Benzină și Ligraină 36.100 t. (30.200 t), Olei pentru combustibil 36500 t. (38.000 t.), Oleiu de uns 8.100 t. (154500 t) alte oleiuri minerale 4.000 t. (5.889 t). Din exportul din luna Februarie a fost cumpărate de Anglia 34,9 la sută, de către Italia 34,6 la sută, de Franţa 17,4 la sută, de Belgia AS la sută, de Germania 3,2 la sută. Restul regvine celorlalte state.