Argus, decembrie 1926 (Anul 17, nr. 4086-4110)
1926-12-01 / nr. 4086
Anul XVII No. 4086 6 PAGINI 6 Miercuri I Decembrie 1926 AUTOMOBILE ABONAMENTE: in străinătate Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 3 lei în tară. 6 lei în străinătate In Tară Un an 1000 Iei 1 luni 550 » 3 luni 300 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu '^NOELiflR 10 S. Cfll .VICTORIEI BUCURE$TI PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder fl S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici 9) Telefon 11164 BIROURILE: Bucureşti« Strada Sărindar IO - TELEFON: 0/03 și 23/69 Oportunitate La congresul agricultorilor tinut Duminică la Brăila, d. Gaidrici, mainistrul agriculturei, a luat cuvântul și a asigurat pe congresiști că guvernul își va ține angajamentul din manifestul program și va înfăptui stabilizarea monetară. O nouă pesmisune oficială, şi am dori să nu fie o ală iluzie deşartă. Nu bănuim buna credinţă a guuvernului. Dar avem tot dreptul să ne îndoim de energia lui, şi poate chiar şi de putinţa lui de a înfăptui reformele promise. Şovăirile de care guvernul a dat dovadă fer materie economică, arată lipsa de convingeri adânci şi puternice, din care să poată izvorî reforme ca acelea anunţate prin rumnifestul-program. Nu e deajuns ca unul sau câţiva membri ai guvernului să aibă intuiţia nevoilor ţării şi formularea nemerită a leacurilor acestor nevoi. Trebue ca guvernul întreg, — sau mai exact — persoanele determinante din guvern, să aibă această convingere şi această hotărâre de a îndrepta lucrările. De aceasta, ne cam îndoim. Ministrul de finanţe, în expunerea făcută presei, arată cum sunt, după părerea sa, mijloacele de îmbunătăţire a situaţiunii de astăzi. D-sa cita tocmai ce susţinem fi noi ani de zile: stabilizarea monetară şi creşterea veniturilor Statului prin creşterea avuţiei generale, sub regimul monedei stabile şi al libertăţii muncei. La sfârşit d. Lapedatu ajungea la concluzia că normalizarea va trebui să înceapă cu plata datoriei Statului la Banca Naţională. Asta înseamnă că tocmai acel membru al guvernului, în sarcina căruia cade realizarea reformelor financiare să economice, nici nu ştie bine despre ce este vorba. Iar adversarul acestei reforme esenţiale pentru viaţa ţării, este d. Vintilă Brătianu, un om care urmăreşte cu tenacitate realizarea ideilor sale, care are la îndemână mijloace multiple pentru a împiedeca realizarea altor idei decât cele preconizate de d-sa, şi, în fine, un om care nu uită şi nu iartă. Iată de ce, cu toate declaraţiunile făcute de d. ministru Garoflid la Brăila, şi cu toată împetinţa d-sale, în afară de orice discuţie, noi ne îndoim încă de realizarea stabilizării monetare. Şi fiindcă nu avem dreptul să încetăm discuţia, pentru că ar însemna să privim cu laşitate la strangularea vieţii economice, ai cărei luminători şi îndrumători suntem, preferim să întinnam discuţia cu d. Vintilă Brătianu, asupra oportunităţii stabilizării. Oportunitatea este ultimul refugiu în care d. Ţintilă Brătianu şi-a adăpostit opunerea sa îndârjită in contra stabilizării monetare. De ce nu este oportună astăzii stabilizarea ? Pentru că d. Vintilă Brătianu, în fond, nu acceptă această reformă ca principiu. Încolo nu există nici un motiv serios care să se împotrivească stabilizării. In curând se va închide navigaţia, şi leul va începe să scadă. Vom ajunge iarăşi la cursul de 1000, şi chiar mai mult, pentru o liră sterlină. Care va fi fost câştigul urcării lenini în toamna aceasta ? Şi este vreun mijloc, in afară de stabilizare, pentru a evita aceste urcări şi scăderi sezonale ? Dacă d. Vintilă Brătianu, in loc de a invoca inoportunitatea, ne-ar recomanda un mijloc, care pus in aplicare prin Banca Naţională, să asigure continua şi treptata urcare a leului, am putea spue cel puţin că ne aflăm in faţa cum sistem, dezastruos pentru mulţi, dar onorabil pentru colectivitate şi pentru ţară, aşa cum spun francezii despre sistemul Poincaré. Dar când leul nostru da la o zi la alta spasmuri tetanice, să ni se spună că stabilizarea e inoxilunâ, este să ni se spună că e inoportun să trăim și să dorim ziua de mâine. Procesul d-luî Lascar Davidoglu Curtea de apel Îşi declină competinţa Prima anchetă orânduită de ministrul justiţiei împotriva unor magistraţi dela trib. Ilfov, s-a terminat cu trimiterea în faţa comisiilor disciplinare respective a d-lor N. Strajan şi Lascăr Davidoglu. Cu prilejul acelei anchete, a avut loc un schimb de cuvinte între d. Davidoglu şi d. Pisău, inspector judecătoresc, de faţă fiind şi d. Camil Demetrescu, procuror general. Urmarea a fost că procurorul general a dresat proces-verbal prin care constata că d. Davidoglu a ultragiat pe Inspectorul judecătoresc, prin cuvintele „eşti necuviincios“. D. Davidoglu a fost trimes în judecata Curţii de Apel pentru ultraglu, conform art. 493 proc. penală, care prevede că ofiţerii de poliţie judiciară şi magistraţii tribunalelor sunt instiţabili de Curtea de Apel, pentru cielicele săvârşite în exerciţiul funcţiunii lor. Afacerea s-a înfăţişat spre judecare ieri, înaintea Curţii de Apel S II, formată din d- preşedinte Cogâlniceanu, d-nii consilieri Coandă şi Stănescu-Buzău. INTEROGATORUL D-LUEI DAVIDOGLU Preşedintele a luat interogatorul d-lui Davidoglu care a declarat că d-sa are educaţie şi nu poate ofensa pe nimeni; dar când d. Pisău ?'s prezentat cu delegaţia de a-l ancheta. 1-a contestat calitatea pe baza ligii de organizare judecătorească ce prevede că anchetatorul trebue să aibă un grad superior celui anchetat. î). Pisău l-a întrebat atunci pe d. Davidoglu ce avere are, iar când d-sa se adresa procurorului general spre a-i demonstra de ce inspectorul nu poate să-l ancheteze, acesta i-a adresat între altele vorbe cu ton ridicat şi pe acelea de „d-le prim preşedinte te rog să nu fii necuviincios“. La care d. Davidoglu a răspuns „necuvincios ești d-ta".* S’a citit apoi procesul -verbal de ulfagiu care conţine cam aceiaş expunere, cu menţiunea că d. Davidoglu când a dat riposta a întins mâna dreaptă în spre d. Pisău. Interogatul a tăgăduit acest gest DOUA INCIDENTE RIDICATE DE APARARE înainte de a se intra in fondul prelegarii, apărătorii d-lui Davidoglu au ridicat două incidente. Primul, se referea la nulitatea sau nevalabilitatea procesului verbal de ultragiu cum şi acţiunea publică deschisă de parchetul general. In regulă generală, procurorul general nu are cădarea să instrumenteze, in mod cu totul exceptional art. 493 proc. penală dă dreptul procurorului general să pornească publică numai pentru delictele săvârşite de magistraţii tribunalelor şi ofiterii de politie judiciară din exercţiul funcţiunii lor“ (şi cari sunt trimeşi direct înaintea Curţii de Apel care judecă in primă şi ultimă instanţă de fond). Fiind vorba de materia dreptului penal şi de o dispoziţie de excepţie, textul trebue interpretat în sensul cel mai strict. Trebue deci ca faptul imputat să fi fost comis in exerciţiul funcţiunii. Or. ce funcţie exercita d. Davidoglu când în calitate de anchetat, răspundea anchetatorului. Acesta din urmă era în exerciţiul funcţiei lui, cel anchetat, insă nu. Aşa fiind lucrările făcute da procurorul general sunt nevalabile şi consecinţa unei sesizări neregulate ca cea de faţă, nu poate fi decât următoarea: Curtea trebue să spumă că d. Davidoglu nu era în exerciţiul funcţiei, procurorul general n’avea competinţa să dreseze actele, deci actele să fie trimise cu simplu caracter de denunţ la organele competinţe (cam in timp normal este parchetul tribunalului si judecătorul de ocol, iar astăzi sub legea stării de asediu, comisarul regal si consiliul de război). Al doilea incident: pe baza art. 3 din decretul care proclamă starea de asediu, delictul de ultragiu (impreună cu alte crime si delicte) sunt date în competinţa instanţelor militare, oricare ar fi calitatea persoanelor sau complicilor. Această dispoziţie nu face nici o excepţie astfel că chiar in ipoteza că ne-am afla in cazul de aplicare „ art. 493 proc. penală, afacerea trebue judecată tot de instanţele militare. * Ambele incidente au fost combătute de d. procuror general Camil Demetrescu, care şi-a exprimat surpriza dureroasă să caute a se sustrage de la judecata unei instanţe compusă din magistraţi superiori, ce constituesc o garanţie prevăzută de legiuitor în favoarea celor din ordoanl judecătoresc. CURTEA IŞ! DECLINA COMPETINŢA După o chibişuire de antroape trei sferturi de oră, Curtea a admis incidentele, d. preşedinte Cogălniceanu pronunţând următoarea hotărâre: „Curtea declină competinţa, — dispune înaintarea actelor către parchetul general, spre cote legate“9 . 1 Congresul agricol dela Brăila Cuvântările. — Declaraţiile d-lor miniştri C. Meissner şi C. Garoflid.^— Moţiunea S'a cerut stabilizarea leului Duminică au avut loc la Brăila în prezenţa d-lor miniştri C. Garoflid şi C Meissner, desbaterite congresului agricultorilor organizat sub auspiile Sindicatului agricol Brăila. Agricultorii din judeţele Învecnate şi reprezentanţii Sindicatelor agricole din întreaga ţară au participat un număr mare. Sala teatrului Lux a fost plină până la ultimul loc. CUVÂNTAREA D-LUI I. BERCEANU Cel dintâi a luat cuvântul, d-l Ion Berceanu, preşedintele Sindicatului Agricol Drăga. Mulţumind congresiştilor, d-l Berceanu ar aid ca presenţa in număr mare a agricultorilor e o dovada că sunt multe domnii de realizat. Scopul nostru e de a ne solidariza pentru a face cunoscute opiniei publice doleanţele noastre. Agricultorii reprezintă azi 80 la sută, din populaţia ţărei,, in consecinţă ei cer mai multă atenţie din partea, guvernanţilor. In ce priveşte lipsurile agricultorilor d-l Berceanu insistă asupra lipsei mijloacelor de a cultiva pământul in mod raţional, D.sa citeşte apoi o serie de adeziuni la congres ale d-lor Vintilă Brătianu, I. G. Duca, Gr. TrancuIaşi, Busuiocescu-Brăescu, etc. , STABILIZAREA MONETARA D-l AUREL PANA preşedintele Sindicatului agricol Ialomiţa spune că chestiunea stabilizărei revine din nou în discuţie pentru că fluctuaţiile valutare sunt din ce în ce mai funeste pentru agricultori. Dintre toate profesiunile, agricultura e cea mai riscată fiindcă e în funcţie de starea atmosferică. De câţiva ani are un risc in plus, acel al fluctuaţiilor valutare. Cu toată recolta bună de anul acesta, rezultatele nu sunt mulţumitoare pentru că preţurile sunt prea scăzute. Trecând la altă ordine de idei, d.,’ Aurel Pană, se plânge de lipsa de credit şi arată dificultatea contractărei împrumutărilor în streinătate din cauza nestabilităţei monetare. Chestiunea creditului e strâns legată de acea a stabilizărei- D-sa a mai cerut suprimarea taxelor de export. CUVÂNTAREA D-LUI C. IARCA D. CONST. IARCA, de la Buzău arată, de asemeni, că agricultura trece printr-o criză de producţie şi de rendementă . Producţia a scăzut din cauza reformei agrare care a fărâmiţat pământul, din cauza lipsei de inventar a agricultorilor, şi din cauza politicei economice greşite a partidului liberal. In concluzie d-sa cere o solidarizare a agricultorilor spre a cere o politică economică de folos tărei. CUVÂNTAREA D-LUI FRITZ CONNERT D-l FRITZ CONNERT Sibiu, din partea „Reuniunei agricole săseşti“, aduce salutul agricultorilor din Ardeal,, şi cere ca agricultorii să joace un rol mai accentuat, în politica ţărei. D-sa arată necesitatea unei proteguiri a agriculturei întrucât în Transilvania criza agricolă e mult mai acută decât în vechiul regat. Ocupându-se de problema creşterei vitelor, d-l Connert demonstrează cu cifre, că numărul bovinelor şi porcinelor e în mare descreştere în ultimii ani. Cauza impuţinărei e lipsa de debuşeu, provocată de dificultatea exportului. Lipsa de export are şi o altă consecinţă defavorabilă : pierderea debuşeurilor. D-sa arată apoi că taxele de export au fost desfiinţate în toate ţările şi cere desfiinţarea lor şi la noi CUVÂNTAREA D-LUI GEORGES LUCASIEVICI D-l G. LUCASIEVICI vicepreşedinte al Uniunei Sindicatelor Agricole, citeşte un raport documentat al ataşatului nostru comercial de la Roma in care se vede cum italienii au reuşit să intensifice producţia. Producţia agricolă are un caracter cu totul deosebit. E necesar să dovedim că problema agricolă e o problemă ştiinţifică. Cere d-lui ministru Garoflid să fie alături de agricultori. Cere un regim de libertate prin suprimarea taxelor de export. D-sa arată apoi că agricultorii sunt victime ale fluctuaţiilor valutare şi că producţia nu poate fi intensificată fără o monedă stabilă. CUVÂNTAREA D.LUI. RADUCANU D-l I. RADUCANU profesor la Academia de Înalte Studii comerciale, scuză lipsa de la congres a d-lui I. Mihalache şi arată că programul său agrar nu e un program de desbinări. ‘ D-sa crede, că nu exproprierea e o cauză a reducerei producţiei agricole, şi că realizarea expropriere a fost o mare operă de politică socială. Criza agricolă e datorită unei politici greșite. Ea poate îi caracterizată ca o politică de secătuire a agriculturei. Fiscalitatea nu vede în agricultură decât o vacă bună de muls. Problema monetară a fost lăsată în voia soartei. Agricultorul cumpără scump şi vinde eftin. D-sa îşi încheie cuvântarea arătând că solidaritatea agricultorilor, poate deveni un fapt, cu toate că nu era posibilă Înainte de reforma agrară. CUVÂNTAREA D-LUI EM. BRANCOVICI D-l Prof. EM. BRANCOVICI, spune că soarta comercianţilor e strâns legată de a agricultorilor, şi arată rezultatele legilor Inchizitoriale. Industria nu poate trăi decât cu condiţia de a fi susţinută de agricultură. In chesiunea stabîlizărei, d-l Brancovici constată că cu cari au combătut- o eri o aprobă azi. Camerele de Comerţ s-au pronunţat pentru stabilizare. * Orele fiind înaintate, d-l Jean Cămărăşescu a renunţat asupra comunicării sale cu privire la Interesele agricole româneşti In domeniul internaţional. • D-l NAUM din partea Uniunei Camerelor de Agricultură, scuză lipsa d-lui Vladimir Athanasovici şi declară ca şi aceasta Instituţie se preocupa de interesele agricultorilor şi lucrează pentru crearea Imprumuturilor pe gaj. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU D. MEISSNER D-l ministru MEISSNER spune că d-sa nu e agricultor şi ca a veni la congres gratie străruinţelor amicului său d. Berceanu. Având prilejul să ia contact cu agricultorii, d-l ministru al lucrărilor publice răspunde la acuzaţiile ce i se aduna in legătură cu noile taxe asupra: drumurilor. Statul nu poate da fondurile necesare şi eu am apelat la fel ce beneficiază de şosele. Taxele n'au fost încă definitiv fixate dar ideia fundamentală a fost de a transforma prestaţia, din natură în bani. Taxele ce se vor impune nu vor fi mai mari de 30 la sută din cât se ridică azi prestaţia transformată in bani. S’a mai emis ideia contactărei unui împrumut pentru refacerea, şoselelor. Plata împrumutului revine tot in sarcina contribuabilului. Declaraţiile d-lui Ministru C. Garoflid D-l ministru C. Garoflid, mulţumeşte d-lui Berceanu, organizatorul congresului şi declară că a venit ca ministru să asculte plângeri şi ca agricultor pentru că socoteşte că agricultura e principala Industrie a ţârii,pentru că producţia ei e de o însemnată valoare şi pentru că ea îndestulează trei părţi din populaţia ţarei. Această părere nu e împărtăşită de toţi. S‘a zis că România încetează de a mai fi o ţară agricolă şi că singura preocupare trebue să fie industria. Pe această credinţă s‘a bazat o politică ale cărei efecte se văd azi. STABILIZAREA Nu putem avea o producţie fără o măsurătoare precisă Am aparat ani dea rândul acest punct de vedere. Am propus sistemul stabilizarei când alţii urmăreau o politică de revalorizare. Am intrat în guvern cu aceiaşi preocupare. Guvernul nu părăseşte această ideie pe care o consideră ca un punct cardinal al politicei sale. Trebuie mijloace financiare şi vom face stabilizarea. TAXELE DE EXPORT Politica taxelor de export decurge dintr'un principiu greşit, că in agricultură se produce uşor. Am dus lupta şi am reuşit sa obţinem lucruri însemnate. Am obţinut întâi libertatea exportului şi apoi reducerea taxelor. S'au redus taxele la grâu, la vite şi la alte produse. S‘a făgăduit reducerea treptată şi guvernul se va ţine de vorbă. S’a prevăzut in viitorul buget scădere de un miliard la taxele de export. In ce priveşte preţurile cerealelor, dl Garoflid,recunoaşte că sunt mici, nu numai fiindcă sunt grevate de taxe şi de tariful de transport, ci şi din cauze de ordin general ca scumpetea navlului, concurenţa streina şi scumpetea capitalului. CREDITUL AGRICOL Trec la o altă problemă acea a creditului. Pentru a avea credit vom face apel la capitalul străin, la țările cu capital mare. Ne trebue instrumentul de schimb pe care-l vom crea prin stabilizare. Creditul agricol va fi organizat prin crearea unui mare institut. Dacă netezim calea piedicilor vom continua cu programul de aplicare a ştiinţei la îndemâna plugarului. Ca agricultor, vă dau sfatul ca gândul de a apăra un interes economic naţional să nu vă părăsească La apelul d-lui Lucasievici, răspund declaraţiile d.lui Moialache, care Înseamnă o schimbare totală In directiva politicei agrare. Dacă exproprierea a reușit să unească pe a gricultori e bine cft s’a făcut. Incheindu-și cuvântarea,, d. Garoflid îndeamnă pe agricultori să nu se ferească de politica fiindcă ea este realizarea teoriilor prin sprijinirea celor cari se pun în slujba intereselor lor. Orele fiind înaintate, d-l I. Berceanu a declarat închise desbaterile citind următoarea moțiune care a fost aprobată. Moţiunea 1) Producţiunea agricolă nu va putea fi normalizată şi cu atât mai puţin sporită spre folosul economiei generale a ţării, atât timp cât nestabilitatea monetară ameninţă cu un permanent desechilibru budgetul gospodăriilor noastre agricole de toate categoriile. Din această cauză, primenirea inventarului nostru agricol se va face cu totul Incomplect, iar înzestrarea expioatajiunilor noastre rurale cu un inventarinl model necesar unei producfiuni sporite este cu totul impudicat. 2) Credital Creditul agricol trei)net te reorganizat și dezvoltat. Linia vii desfiinţează orice rentabilitate chiar în anii cu o producţiune agricolă satisfăcătoare, impedicând şi distrugând orice fel de iniţiativă şi muncă conştientă a agricultorilor. 3) Deşi tarifele de transport ale căilor ferate au fost simţitor sporite tot şi prin nimic acest mijloc public de cărăuşie nu a răsplătit sacrificiile producătorilor. Refacerea căilor ferate constitue o chestiune vitală căci fără concursul acestora suntem în imposibilitate a valorifica o recoltă normală şi cu atât mai puţin recolte sporite datorite unuias agricol excepţional sau unei munci mai intense a producătorului. 4) Taxele de export trebuesc desfiinţate. Ele sunt nedrepte şi prin confirmarea preţului de desfacere al produselor, ele împiedică sporirea producţiunei şi deci refacerea şi orice progres al economiei naţionale. 5) Iniţiativa particulară organizata în domeniul producţiunei agricole trebue încurajată Prin legiferarea măsurilor celor mai indicate in vederea sprijinului ce trebueşte acordat Sindicalizării Agricultorilor. Numai de pe urma unei puternice şi libere organizări a asociaţia nei profesionale agricole se va putea ajunge la ostenirea producţiunei, prin procurarea în comun a celor necesare producţiunei vegetale şi animale şi la deplina valorificare a muncei producătorului prin desfacerea în comun a produselor sale. La orele 1 jum., a avut loc un banchet în sala teatrului comunal 4L, ?. Săptămâna Cerealelor da S. A. Focsaneanu Oferte mari, cereri rele.—Perspectivele recoltelor din Argentina, Canada şi Australia. — Scăderi de preţul la porumb.—Semănăturile de toamnă.—Ciavrul Sub influenţa cursurilor mereu scăzute, la bursele din Chicago şi Winnipeg pentru grâu, şi din Buenos Aires pentru porumb, pieţele europene s’au abţinut in ultimul timp dela cumpărături. Ştirile sunt cât se poate de optimiste pentru nouile recolte din Australia şi Argentina şi secerişul grâulul nou, in unele regiuni din Argentina a început sub frumoase auspicii. Pe de altă parte, Canada se pregăteşte să pună în circulaţie marele ei excedent de grâu,cerut şi aşteptat cu înfrigurare, pe ţările importatoare. CONCURENŢA RUSA ŞI IUGOSLAVA Iugoslavia a început să-şi dea seama că este timpul să iasă cu grânele cu rămase nevândute şi se acomodează cu parităţile mondiale, la care grânele noastre nu găsesc convenienţă. Şi Rusia a devenit vânzătoare de grâu. La orz concurenţa acestei ţări a devenit mai simţitoare, astfel că preţurile au cedat cu circa 15 shingi sau 6750 lei la vagonul de 19.009 kgr, cu toate că stocurile în porturile noastre maritime sunt neînsemnate. In general, pieţele consumatoare manifestă o reservă determinată de perspectivele briliante ale recoltelor în curs şi ale disponibilităţilor rămase din producţiile de aenm adunate, în celelalte emisfere agricole. Porumb de la 154 sh, cât cotase în Octombrie, a senborât la 136 sb. adică cu 18 sb. sau cu 8009 lei la vagon pentru livrare in decembrie.Ianuarie şi cu circa 10.099 lei pentru primăvară. SCĂDERI LA NAVLU Tonagiul prompt lipseşte şi încetarea grevei, deşi fără caracter oficial, a mai înfrânat pretenţiunile armatorilor cari pentru termene mai îndelungate se împacă cu idea unor concesiuni mai simţitoare. Navlul dela 40 sb, se poate angaja cu aproape 30 sb. tona. El este încă prea scump pentru a conveni exportului, care pentru ianuaria şi primăvară aşteaptă normalizarea ratelor de transport maritimele netrebuind să întreacă 20 sh. tona pentru porturile engleze şi ale Continentului şi 15 sh. pentru acele din Mediterara la vasele Încărcătoare la Sulina şî Constanţa, în decursul ternei. La noi porumburile ajunse la Brăila se plătesc lei 32.000 şî cam tot atâta pentru bordo şlep schelele Dunărei, însă neprezentându-se încă în condiţiuni destul de sănătoasă, exportatorii lşr impun oarecari rezerve de teama fizicului mare ce-i comporta transportul pe mare. Din cauza lipsei mijloacelor de transport, deţinătorii de porumburi din Basarabia, sunt constrânşi să vândă disponibilităţile lor cu orice preţ, fără totuşi să le poată desface din cauza crizei financiare monetare şi de credit, de care suferă atât agricultura ca şi comerţul de cereale. VALORIFICAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE Când ne gândim că prisosul exportabil care se găsește astăzi încă în mâinile producătorilor, circa 3 jumi, milioane tone de cereale, reprezintă un echivalent în valută forte de peste 15 miliarde de lei, din care 5 miliarde ar intra în vistieria statului, sub formă de impozite fiscale și taxe de export, ne miră cum se poate ca cei interesaţi să lase o asemenea bogăţie imobilizată, în loc ca ea să fie mobilă şi productivă. O valorificare dreaptă nu se va putea produce decât prin normalizarea căilor noastre de comunicaţie, măsura cea mai urgentă şi cea mai salutară pentru economia noastră agricolă. Dacă căile ferate ar fi dispus de un parc de vagoane proprii ori împrumutate, am fi putut avea un export intens, mai cu seamă din Moldova şi Basarabia — spre Germania, unde porumburile şi oarzele, producte abundente în aceste provincii ar fi găsit debuscuri mai avantagioase decât acele cari necesită un transport maritim prin Brăila și Constanta, porturi lipsite de vase maritime. STAREA SEMĂNĂTURILOR Asupra semănăturilor de toamnă, versiunile sunt diferite. După unele s'ar fi ajuns la întinderea anului trecut, după altele se continuă cu lucrul câmpului, care din cauza secetei persistente, nu înfăţişează nici un progres. Fapt este că ne trebuie ploaie suficientă şi o iarnă ceva mai întârziată pentru ca vegetaţia să se poată desvolta. Temperatura actuală împiedică vânturarea şi uscarea porumbului nou a cărui condiliune lasă deocamdată de dorit, neputând da loc la transacţiuni mai însemnate pentru export, acesta interesându-se numai de mărfuri sănătoase. * Devizele au încheiat mai ferme, cu circa 900 lei era engleză fără însă să fi putut determina operaţiuni intense de cereale. Prin stabilizarea valutară, se speră în însănătoşirea comerţului în general, şi în special a celui de ex-, port. * Prin congresul sindicatelor, agricole ţinut la Brăila s’au manifestat deziderate la cari bucuros aderă comerţul exportului de cereale. Acesta, pentru a fi activ are nevoie de o producție bogată și de calități alese. Activitatea lui Riccioti Garibaldi PARIS, 2% — (Rador). O personalitate anti-fascistă publică în „Petit Journal“ unele amănunte asupra activităţii lui Ricciotti Garîbadî la Paris. Astfel declară între altele că Garibaldi n-a propus să-şi procure prin forţă dosarele aparţinând exilatului politic Carlo Bazzi. Refuzând această propunere, personajul în chestiune a aflat apoi că Ricciotti ’ Garibadi ar fi obţinut patru milioane pentru livrarea acelor documente. El a adăogat că Garibaldi a proectat să organizeze dintr’un port iugoslav o expediţie anti-fascistă, dar avertizase în acelaș timp guvernul ital, Han. Cehoslovacia PRAGA. — Industriile metalurgice din Cehoslovacia au aderat la cartelul occidental al oţelului, în nona negocierilor urmate la conferinţa ţinută la Paris, Polonia VARŞOVIA. — Rezervele de devize străine ale băncii Poloniei continuă să crească. La finele August rezervele erau de 85.400.000 zloţi aur, la finele Septembrie de 88.200.000, la finele Octombrie de 90.200.000 zloţi aur şi la 10 Noembrie de 98.loo.ooo zloţi aur. Rusia MOSCOVA. — Extracţia de cărbuni în basinul Donetz în timpul exerciţiului 1925—1926 a fost de 149 milioane tone adică mai mult cu 5,8 milioane tone faţă de exerţiul precedent Belgia BRUXELLES. Din pricina lipsei de cărbuni, autorităţile municipale ale oraşului au hotărât să reducă luminatul pe străzi cu 25 la sută. Abonaţii la gaz şi electricitatevor fi datori să-şi reducă consumaţia lor în aceeaşi proporţie. Clermagaia BERLIN, — Importaţiunile Germaniei in Septembrie au fost de 990.000. 000 mărci iar exportaţiunile de 880.000.000, deci o balanţa pasivă de 110.000.000 mărci, datorită sporului la import de articole alimentare şi articole brute. Exportul mărfurilor finii® crester. continuu. LONDRA. — Corespondentul din Berlin al lui Exchange Telegraph et Co. relatează că producţia de fontă în Germania în Octombrie, a fost de 935.279 tone metrice contra 830.025 tone în Septembrie şi 740.741 în Octombrie 1925. Producţia în primele 10 luni ale anului a fost de 7.595.430 tone. I