Argus, martie 1927 (Anul 18, nr. 4158-4183)
1927-03-02 / nr. 4158
Anul XVIII No. 4158 ABONAMENTE: In Tară Un an 1000 lei • hml 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei tn tari b Un an 2200 Ie 6 luni 1300 » 3 luni 800 0 iei în atr&in&iAte In Străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori : S. Pauker și H. F. Valentin ' * .1: " ■ *• - ■ t }! INDUSTRIEI fi FINANȚE! L Director « Origóra Gafencu J BIROURILE: București, Strada Sărindar 19 — TELEVIN: Hanuri 2 Hârtie 1027 ~A. ' • PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusiva a Societăți Generale de Publicitate Directori i Carol SchuWer fi s. Borger Sir. Eugenia CmdMiosta^Kvagheorghevici !»6/93 si 23 69 împrumutul Se pare că tratativele pentru contractarea unui Împrumut in Germania iau o înfăţişare serioasă. Nu ştim care va fi soarta cea din urmă a acestor negocieri. Ceea ce reţinem e că guvernul se preocupă, de data asta în mod serios, de contractarea unui împrumut străin. Aşa cum au apărut in ziare ştirile privitoare la împrumut, au stârnit două obiecţii. Cea dintâi se referă la furnitura de materiale pentru căile ferate, împrumutul trebuind să fie, pentru o bună parte, în materiale de cale ferată, industria metalurgică românească, crede că are şi ea de spus un cuvânt în această afacere, deoarece clientul ei principal e Statul. A doua obiecţie priveşte însăşi operaţia financiară a împrumutului. Statul nu poate împrumuta, din afară, lei, ci monedă de aur. Dar după cum întreprinderile private nu pot contracta împrumuturi in aur, din pricina nesiguranţei cursului, şi deci a nestabilităţei datoriei, tot aşa şi Statul nu poate contracta datorii in aur, căci şi pentru Stat se cere înainte de toate determinarea precisă a sumei datorite. Pentru împrumutătorul-creditor această determinare se face prin însuşi titlul împrumutului. Pentru debitor, pentru Statul român şi naţionalii lui, determinarea datoriei contractată în aur şi plătibilă într’o monedă nestatornică e cu neputinţă. Orice aport de aur pe piaţa românească va forţa creşterea leului şi va deprecia produsele exportabile, fără a uşura viaţa în interior, căci urcarea leului ar agrava şi mai mult criza de numerar şi de credit. Un împrumut important în aur, menit să fie întrebuinţat pe Piaţa românească prin cumpărare de lei, ar provoca o tulburare profundă a pleţei. Ramuri întregi de Industrie ar cădea în insolvabilitate, întregul nostru comerţ, apăsat de datoria uzurate din cauza lipsei de credit, ar trebui să-şi suspende activitatea, punându-şi toată nădejdea în moratoriu. Astfel primul efect al unui împrumut în aur ar fi paralizia vieţei noastre economice şi sporirea dependenţei noastre de străinătate, prin însăşi voinţa noastră. La un anumit curs al monedei industria şi comerţul lucrează, produce, îşi ţine angajamentele. îndată ce moneda creşte, situaţia se schimbă. Toate întreprinderile, care nu au mari rezerve sau mari credite devin insolvabile, căci valoarea produselor scade, salariile şi obligaţiile rămân. Insă, aceleaşi. Cine nu are rezerve ori credit, pentru a trece peste perioada critică şi a se adapta noullor împrejurări, moare. In Anglia s’a întâmplat acest fenomen. O serie de Întreprinderi au lichidat, altele au redus producţia. Efectul a fost un moment de depresiune generală, iar ca efect social, şomajul. Statul a trebuit să ia, din veniturile generale, sumele necesare pentru întreţinerea lucrătorilor rămaşi fără lucru. In Franţa se repetă, azi, acelaş fenomen. O serie de întreprinderi înfloritoare dar fără rezerve, foarte solvabile la cursul de 140 urs. Ura au devenit Insolvabile la cursul de 120. Tendinţa de creştere a francului ameninţa întreaga industrie şi tot comerţul francez. De aceea s-au produs cunoscutele declaraţii ale d-lui Poincaré. La noi, nu e nici o întreprindere care să dispună de rezerve sau de credite în ţară. Iar peste hotar, nimeni nu îndrăsneşte să se hazardeze în împrumuturi, fiindcă nu poate şti la ce sumă rămâne dator în lei. Lesne ne putem deci închipui care ar fi efectul asupra vieţei noastre economice a unui împrumut în condiţiile de azi ale leului. Şi socoteala pe care ne-o facem noi, îşi o fac, desigur, şi eventualii noştri creditori. Pentru creditori nu sunt indiferente soarta debitorului şi modul cum vor fi întrebuinţate sumele împrumutate. De aceea cu greu ne vine a crede că se vor putea contracta împrumuturi serioase pe pieţele străine. Înainte de a fi pus capăt nestabilităţei noastre monetare. ‘A. „Argus** in străinătate Ruperea negocierilor comerciale polono-germane Războiul vamal a păgubit industria şi comerţul german şi a folosit emancipării economice a Poloniei — De la corespondentul nostru — Ruperea, din iniţiativă germană, a negocierilor Intre Polonia şi Germania, relative la încheierea unui tratat comercial, constitue, în momentul de faţă, un eveniment de o importantă capitală în viaţa politică şi economică poloneză. Aceasta e lesne de înţeles, dacă se ia în consideraţie relaţiile numeroase şi complicate, care leagă aceste două ţări vecine. Ar fi deci interesant pentru cititorii români să cunoască ce fel de raporturi economice există între Polonia şi Germania şi ce consecinţe ar putea rezulta din ruperea negocierilor pentru economia naţională a ţării noastre. Germanii pretind, că această întrerupere va lovi în mod simţitor comerţul extern, precum şi agricultura şi industria poloneză. O astfel de eventualitate, care, acum câţiva ani, ar fi putut întră devăr ameninţa Polonia, nu s’ar mai putea produce astăzi, şi aceasta pentru motivele pe care le expunem mai jos. DOI ANI DE RAZBOIU VAMAL De dotord Polonia şi Germania sânt in stare de război vamal. În nicest interval, părţile interesate încercau la Berlin, fără de altfel să avanseze prea mult, negocieri pentru încheierea unui tratat cornerebd. Actuala rupere a negocierilor n’a schimbat deci, după cum se vede, decât foarte puţin, situaţia precedentă. La începutul războiului vamal, Germania, care-l provocase, din motive politice, ca şi ruptura de acum, tindea să dea o lovitură mortală industriei poloneze. Scopurile urmărite de cercurile de afaceri din Germania erau, atunci, manifestă, sâ reducă Polonia la rolul unei ţări pur agricole, a cărei funcţiune esenţială ar fi să procure industriei germane materii prime şi mână de lucru pe preţ ieftin ; pe de altă parte, nimicirea industriei poloneze trebuia să rezerve Germaniei misiunea şi privilegiul de a fi totdeodată furnizoarea Poloniei în produse fabricate şi intermediară în relaţiunile ei economice cu celelalte ţări străine. Totuşi lovitura eşuase cu totul, şi Germania a fost acela care a avut de suferit mai mult decât Polonia de pe urma acestei lovituri. Dovezile insuccesului sunt acum mai mult sau mai puţin evidente pentru toată lumea, şi nici Germanii ei înşişi nu-şi ascund nemulţumirea. Astfel, un ziar german, Frankfurter Zeitung a trebuit să constate că pierderile suferite de Germania din cauză răsboiul vamal, s-au ridicat în 1926 la circa 20 milioane mărci aur pe lună, ceea ce face 240 milioane de mărci pe an. REZULTATELE PENTRU POLONIA In ceea ce priveşte Polonia, opinia publică era mai ales la început, foarte îngrijorată asupra consecinţelor posibile ale răsboiului vamal. Unii preziceau chiar mina complectă a industriei poloneze. Aceste temeri păreau atunci foarte justificate, căci înainte de conflict exportaţiuinle poloneze în Germania constituiau o parte foarte importantă din comerţul exterior al Poloniei, aproape 50 la sută din total; totodată, importaţiunile germane în Polonia se ridicau la rândul lor la 35—40 la sută, din importul total polonez. După oarecari greutăţi, industria şi comerţul polonez au putut (Continuarea in pagina II-a) UIMI: ADMINISTRAŢIE Răposata împărăţie austriacă era vestită pentru buna, ei administraţie. Se zicea în mod curent că cea mai bună administraţie din lume e cea austriacă. De ce ? Legile austriace nu erau secrete, nici mai grozave ca ale celorlalte ţări. Popopulaţia imperiului era tot ce se poate închipui ca mod, eterogen şi, deci, mai puţin propice pentru o bună administraţie. In acelaş săt diferite neamuri, în duşmănie intre ele, şi toate vorbind dite limbi decât limba oficială. Şi, totuşi, în această împărăţie erau drumuri bune, poduri bune, pază şi poliţie bună, regulă şi ordine peste tot. Şi toate acestea fără ca autoritatea să recurgă la brutalitate, la vexaţiuni, la stare de asediu, ori la dări escesive. Care era secretul acestei bune administrţii ? In Austria, administraţia nu se făcea de politiciei, nici de oameni flămânzi, grăbiţi să se îmbogăţească, nici de oameni fără creştere. In Austria administraţia se făcea de o elită, pentru care funcţia administrativă era o distincţie, un prilej de a se afirma In spiritul clasei, — dezinteresat, activ, econom, bun gospodar, timn de mândrie pentru încrederea acordată de împărat. Când Bosnia și Hertzegovina, provincii aproape asiatice, au fost anexate, nu s’au trimis acolo ca administratori ,/ii noștri" —clientela de export a partidelor, — fi oamenii cei mai de seamă din nobilimea austriacă. Rezultatele au fost minunate. Cu uite cuvinte, administraţie bună, prin partide, e cu neputinţă. Ţară o elită care să-şi facă o mândrie din slujba administrativă, care să pună îndeplinirea acestei slujbe toate virtuţile şi toate calităţile uinei elite, nu vom avea administraţie bună, oricâte reforme am face. — —. __ R Aranjamentul cu casele Skoda şi Ringhoffer Reproducem, cu titlul de informaţie, alăturata ştire apărută în ziarul „Financial News" din Londra. După ştiri din Praga, guvernul român a încheiat un aranjament in sensul consolidare! datoriai sale către uzinele Skoda şi Ringhoffer. Conform contractului primitiv datoria aceasta de 300 milioane coroane ceho-slovace trebuia achitată în 1930. In virtutea noului aranjament, firmele creditoare sunt gata să primească rentă consolidată 4 la sută. Această rentă s’a urcat în ultimele luni astfel, că târgul va putea absorbi uşor sume adiţionale, in cazul când firmele creditoare ar dori să realizeze rentele ce le vor deţine. înţelegerea privitoare la datoria Skoda înlătură unul din putinele obstacole ce au rămas in fata unui împrumut român. Totuşi, o emisiune nu pare a fi iminentă. Zvonurile asupra posibilitătei unui împrumut român in Ianuarie nu sunt crezute in cercurile bine informate, deoarece diferendele intre ambele guverne relative la revendicări si contra-revendicări derivând din tratate, sunt prea mari. Dubla impunere şi evaziunea finali GENEVA, 28. .Rador). — Secretarul general al Societăţii Naţiunilor a fost informat de Legaliunea Statelor Unite din Berna că guvernul Statelor Unite a desemnat pe profesor Thomas S. Adams de la Universitatea din Yale ca membru american al comitetului de experţi care se va întruni la Londra la 4 Aprilie pentru studiul dublului impozit şi al evaziunei fiscale. Membrii acestui comitet nu reprezintă guvernele lor, dar sunt desemnaţi de ele cu titlu de experţi. Chestiunea dublului impozit care a fost ridicată la Conferinţa din Bruxelles în 1921, apoi la aceea, din Geneva din 1922 a fost studiată de diferite comitete de experţi ale Societăţii Naţiunilor. Actualul comitet a pregătit patru anteproecte de convenţiuni care vor fi examinate în cursul viitoarei sesiuni.Numirea unui membru american va complecta reprezentatiunea administratiunilor celei mai interesante în aceasta chestiune. Săptămâna Cerealelor MIJN Primim de pretutindeni rapoarte asupra situaţiei generale a pieţelor. Toate se pot rezuma la aceste cuvinte : activitatea stagnează. Activitatea aproape a încetat chiar, ţările importatoare preferând să se abţină de a cumpăra grâu la preţurile actuale, ele nefiind considerate ca destul de joase. Iar în ţările exportatoare, producătorii se agită fără încetare contra acestei conjoncturi defavorabile pentru vânzarea grâului lor şi a porumbului, care nu le îngădue nici un beneficiu. Se poate ca guvernul să intervină, în Statele Unite ale Americei, prin mijloace financiare şi alte măsuri, pentru a opri scăderea pe piaţă a porumbului şi grâului, — provocată de considerabile cantităţi disponibile la export, mai cu seamă în Argentina, Grâul din această provenienţă, cântărind 78—80 kgr. şi aproapefără corpuri străine, e oferit cu 225 sh., ceea ce revine la 80000 lei vagonul de 10000 kgr. bordo, preţ cu care se plăteşte la noi grâul de 70—71 kgr. cu 12 la sută corpuri străine. E lesne de înţeles, că din cauza aceasta, grâul nostru în această campanie, nu mai poate ţine piept concurenţii, continuând numai să alimenteze consumul intern, care nu va întârzia să se acomodeze la paritatea preţurilor mondiale. EXPEDIŢIILE DE GRÂU SPRE EUROPA1* După ultimele cablograme din etrăl uitate, expediţiunile pantin Europa, in cursul săptămânii trecute, au fost: 35.000 vagoane de grfm 14500 vagoane de porumb 7.700 vagoane de orz o scădere evidentă In raport cu cantităţile aceloraşi cereale încărcata in cursul săptămânii precedente. Totuşi e de aşteptat, de aci înainte, o creştere progresivă a încărcătorilor mai cu seamă a grâului din La Plata şi din Australia, constrânsa sfi facă Încă concesiuni simţitoare in ceea ce priveşte preţurile, pentru a putea plasa grosul excedentului lor exportabiL DISPONIBILITĂŢILE DE GRAU ALE ARGENTINEI Din datele statistice, publicate de ziarele economice din Argentina, rezultă că această ţară a putut exporta la 1926 circa 205,000 vagoane de grâu şi ca. 500000 vagoane de porumb şi aproape 1 miin de vagoane din celelalte cereale faţă de l0 milioane de vagoane in 1924, record care se crede că va putea fi depăşit cu mult in cursul acestui an. Se pare că Indiile au smneţit din cauza secetei şi că au recurs la importul grâului exotic intr’o măsură mai mare, fără însă a se alarma pentru viitor, care se speră că va fi satisfăcut de producţia indigenă suficientă pentru consumul acestei ţări, anul acesta îndepărtată de pe lista ţărilor exportatoare de grâu. STAREA CULTURILOR DE IARNA Fenomenele atmosferice, până acum încă bine suportate de culturile de iarnă, de pretutindeni ar putea desigur pregăti surprise neplăcute in cursul, lunilor viitoare, când abia vom putea fi mai bine fixaţi asupra stării câmpului, pentru moment protejat la noi de un bun strat de zăpadă. STAGNAREA EXPORTULUI Iarna grea, cu vijeliile ei de scurtă durată, a întrerupt totuşi comunicaţiile terestre şi fluviale, făcând aproape imposibilă mişcarea transporturilor şi in conseciţă activitatea comercială. Fără disponibilităţi de cereale şî fără sosiri in porturile noastre exportul, pentru câtăva vreme este aproape oprit şi nu va putea reîncepe decât atunci când deţină firii de porumb şi orz se vor acomoda la paritatea preţurilor mondiale. Acestea scad încet dar sigur şi se menţin la noi numai datorită fluctuaţiunilor schimbului, spiritului speculativ şi mai cu seamă necesităţilor de acoperire a vânzărilor în alb, făcute asupra livrărilor apropiate, tanzacţiunilor care din nenorocire nu lasă nici o şansă oaselor interesate. NESTABILITATEA HONETARA Fluctuaţiunile valutare sunt un obstacol permanent pentru desvoltarea comerţului nostru de export, care fără o stabilitate monetară este tributar angajamentelor speculative, care prezintă mai adesea riscuri decât şanse. Comerţul cerealelor se resimte, de asemenea de criza financiară. Raritatea leului continuă să menţină nivelul dobânzilor la un curs meăeri atins şi creditul asupra produselor agricole intr’o ţară ca a noastră, care trăeşte mai cu seamă din exportul cerealelor devine oneros pentru cel, interesată. Reducerea nivelului dobânzii din toate celelalte ţări trece neobservată la noi unde, cu toată ameliorarea mimatei noastre naţionale indexat articolelor de subsistenţă elementară continuă să răm de urcat. EXPORTUL ORZULUI Orzurile au suferit o scădere importantă şi sunt chiar neglijate în Germania, care se interesa în mod exagerat de acest articol; totuşi e încă prea scump plătit faţă de porumb, care în ultimele zile a scăzut treptat Anglia a îndepărtat cu desăvârşire provenienţele noastre în favoarea celor din Argentina, oferite mult mai convenabil şi preferate de această mare ţară de import, ale cărei debuşeuri le pierdem din ce în ce mai mult, după cum pierdem debuturile Belgiei şi ale Franţei. Nu mai ne rămâne decât Italia, Austria, Cehoslovacia şi Germania pe care, datorită comunicaţiilor feroviare, fluviale şi maritime, mai puţin costisitoare, le putem aproviziona, mai cu seamă cu porumb, pe care nu trebue să ezităm de a-l exporta în aceste ţări, înainte de a găsi aci concurenţa puternică altor provienţe. GRAUL ROMANESC IN ITALIA Ar trebui mai cu seamă întreţinute relaţiunile de afaceri cu Italia, o ţara maritimă foarte apropiată de noi yiar« manifestă un viu interes pentru produsele noastre agricole pe care le importă de preferinţă. ■ •' ■ Păcat că nu putem trimite tn Italia calităţile noastre de ffrdu dinainte de război, atdt de mult apreciate de morile italiene ţi con făceau primă fată de alte provenienţe. Acum e grâul, din Manitoba şi din Rusia care ne-a luat locul. Trebue să recâştigăm situaţia dinainte prin sforţările pe care organizaţianile agricole vor trebui să la facă pentru a cultiva ţi produce grâu ca inainte. Traficul transportului continuă să lase de dorit, nefiind susţinut decât prin vagoanele internaţionale cu destinaţia Polonia, Germania şi Cehoslovacia. Pe linia Constanţa circulaţia e blocată tocmai în această epocă din iarnă. In micul nostru port maritim sosirile sunt aproape nule expediţiunile dinăuntrul ţării, făcute de peste o lună, flirta oprite in drum, probabi uitate pe linii moarte Iată un sistem de a încuraja exportul prin porturile noastre fluviale şi maritime, pe care căile noastre ferat îl găsesc oportun în această epocă de criză economică, de S. A. Focşăneanu Calmitatea pieţelor importatoare. - • Concurenţa grâu im argentinean. -- Expediţiile americane spre Europa. - Preţul orzu.ni. - starea culturilor de iarnă. -• Stagnarea exportului Ştiri economice Polonia VARŞOVIA — Cercurile poloneze autorizate dezmint informaţiile după care guvernul polon ar fi negociat vreun împrumut internaţional Singurul contact între guvernul polonez şi cercurile financiare străine, e stabilit de misiunea Krzyzanowski-Mynarskî însărcinată să facă să concorde planurile financiare ale guvernului polonez şi a visuluo misiunii experţilor şi a profesorului Kemmerer. * VARŞOVIA• — Intr o ocaziona recentă, ministrul de comerţ Kwiatkoski a declarat comercianţilor din Lodz, că balanţa comercială poloneză prezintă un activ (în Ianuarie) de 10 milioane zloţi OPT. Af/«?s irul s’a exprimat, că nu crede ca valuta poloneză să nud înregistreze oscilari. In lunile apropiate o os*dime al zlotului este, după părerea ministrului cu totul exclusă- Situaţia favorabilă a zlotului, ministrul o pane In legătură cu iribunala fires generală a finanţelor statului polonez. şi VARŞOVIA. — Avioanele cari fac serviciul pe IMile Varşovia-Kracovia, Varşovia-Lwow, Cracovia- Lxviiv şi Varşovîa-Viena au transportat dda 15 ianuarie pană la 15 Februarie a. c. în 200 zboruri 240 călători, 10 mii km. bagaje şi 50 km. poştă. Ele au făcut in total 62370 km.. Siguranţa zborului a ajuins la 100 procente. Fată de lunile trecute transportul aerian din Polonia a crescut cu 90 la sută Sunt in curs tratative pentru lărgirea liniilor aeriene din interiorul Poloniei precum şî pentru intensificarea legăturilor aeriene cu ţările străine. Franta PARIS. — , »Financial News“ scrie : Mari credite franceze, constituind o parte din rezervele de schimb ale guvernului francez, există la Londra şi la New-York Se crede că o mare parte din snscripţiile la bonurile de tezaur, oferite, în ultimul timp, provenea din această sursă. PARIS. — „Jurnalul Oficia!“ publică un decret prin care se anunţă că bonurile de tezaur 6 la sută, 1922 vor fî rambursate cu anticipaţie, cu începere de la 15 Martie 1927. Statele Unite NEW-YORK — Diverse societăţi franceze negociază în Canada emisiunea unor împrumuturi, dintre care primul va fi contractat saptămâna viitoare. „Financial News" arată că în practică piaţa americană este din nou deschisă Franţei, prin mijlocul acestor împrumuturi canadieneItalia ROMA. — „Financial News" atribue haussa littei,, împrumuturilor făcute de Italia in străinătate, cumpărăturilor sitrăine de valori îta Ilene, şi politicei de plaţîorâste al guvernului italian, îa Cehoslovacia PRAGA Naţională 25 (Rador). — Banca Cehoslovaciei a ţinut eri prima adunare generală. S’a decis ca din beneficiul net de 31,5 milioane, să se împartă ca dividende 27,6 milioane. Dividendul va fî de 6,75 la sută- Iugoslavia BELGRAD- — Se comunică din Geneva, că în urma unei decîziunî a guvernului federal elveţian, Iugoslavia nu va putea obţine în Elveţia im nou împrumut până ce nu se va revaloriza împrumutul 4 la sută 1895, germania BERLIN. Raportul lunar publicat de „Deutsche Bank“ exprimă o părere ce tinde de altfel să se generalizeze, anume că nîrdul actual al cursurilor la Bursa de efecte este mult prea ridicat, dacă se ţine seama de rentabilitatea titlurilor. Urcarea extraordinară a cursurilor, înegistrată dda începutului anului 1926 se datoreşte mai puţin unui optimism nelimitat în această privinţă, cât dezvoltării foarte rapidă şi foarte întinsă a gustului de joc şi de speculaţiune într’o mare parte a publicului, care speră, în beneficii copioase din operaţiunile de bursă. BERLIN. — Producţia cărbunilor în Ruhr a fost de 10288.51 tone în Ianuarie, faţă de 8.391.994 în Ianurie 1926 Producţia medie zilnică a fost de 423.093 tone, faţă, de 344.250 în Ianuarie 1926. ANGLIA ŞI EUROPA Situata la Schanghai nu da modificat. Trupele revoluţionare aştriaplă ora atacului şi a prădare. Europenii se întăresc şi tremură. Flota engreră işi plimbă tunurile ameninţătoare dealungul fluviului Whangpu Deasemeni nici o schimbare in conflictul anglo-rus. La Londra se aşteaptă răspunsul la nota atât de aspru trimisă Sovietelor ţi se cântăresc şansele unui război economic şi, cine ştie poate chiar militar Anglia vrea să „clarifice“ situaţia din Extremul Orient Vrea, adică, să stabilească răspunderile pentru uneltirile asiatice împotriva posesiunilor europene. Şi e firesc, după evenimentele de la Schanghai, unde a isbucnit pe faţă ostilitatea Asiei împotriva Europei că Anglia se adresează în primul, rând Rusiei focarul revoluţiei antieuropene. Până unde va crede guvernul britanic de cuviinţă să împingă acest proces de clarificare, e o altă chestiune. Depinde în mare parte de sprijinul pe care Marea Britanie o va găsi pe vechiul continent. Care va fi atitudinea Europei față de Anglia? De mai bine de trei ani, guvernul britanic a încercat să pregătească in favoarea lui, această atitudine. După războiu, sub imboldul bar Lloyd George Marea Britanie părea că ţi-a reluat jocul traditional al politicei sale: stabilirea unui echilibru continental bazat pe resentimente, pe rivalităţi, politice şi antagonisme nationale. In acest scapt Foreign Office a împins la refacerea Germaniei a îngrădit pretutindeni tendinţele politicei franceze şi s'a dezinteresat cât desăvârşire de ameninţarea bolşevismului rusesc. Abia patru ani după război, Anglia a descoperit pericolul bolşevic. Nu iara acasă în domeniul social, ci în coifurile cele mai şubrede ale imperiului ei , pe hotarele indiei ţi In Extremul Orient. Acolo, bolşevismul dezbărat de masca lui socială, răscula patimile naţionale ale unor popoare de sute de milioane de oameni fi clătina temelia însăţi a imperiului britanic. Numaidecât, Angua care nu pricepe, întotdeauna repede dar reacţio nează veşnic în mod sănătos ţi intelept işi schimba politica. Deacum înainte duşmanul era Rusia In Orient , paza bună. In Europa : vaca desăvârşită, cât mai repede Şi cât mai solidă. Căci când se clătind imperiul, metropola trebuie să fie in siguranţă şi sa găsească un punct de sprijin pe vechiul continent, Diad, politica de apropiere europeană, care sub imboldul şi oblăduirea dlui Chamberlain a aus la Locanta şi la Geneva. Acum a sosit momentul critic când d Chamberlain va don să culeagă roadele politicei tale) La Roma, luna trecută, d. Churchil vorbea de solidaritatea puterilor occidentale faţă de Rusia. Ce va da această solidaritate ? Germania, până azi, nu a anunţat la ideia de a pătrunde , fie chiar numai economiceşte din imperiul sovietic. Socialiştii şi democraţii germani privesc spre Londra. Naţionaliştii însă, şi industriaşii, zâmbesc spre Moscova. Din punct de vedere britanic, situaţia acolo nu e clară. Aceiaş situaţie in Italia, rivala economică a Germaniei care caută in Orient, debuşeuri ■ şi colonii. Franţa nu şi-a spus cuvântul Briand e omul solidarităţii* şi pricepe primejdiile comuene, Poincaré insă, nu e desigur nemulţumit de încurcătura în care se sbate trufaşa Albion. In timp ce Asia face revoluţie Europa face încă politică. Politică, ce poate costa tot atât de scump ca marele război. Totuşi o veste bună. Chamberlain, Briand și Stresemann au hotărât să se întâlnească, peste câteva site la Geneva. G. G. Războia din China LONDRA, 28 (Rador). . ..Times“ anunţă că generalul Chang- Sung-Fang, guvernatorul oraşud Chantung a luat măsuri să dezarmeze toate trupele nereale din partea lui Wu-Pey-Fu, pentru a da astfel mareşalului Chang-So-Liu, întreaga libertate de mişcare contra cantonezilor. • PARIS. 28. (Rador). —Generalul Ceang-Sung-Fang, comandantul armatelor de la Nord a declarat că este sigur de victorie, deoarece dispune actualmente de 3504X00 oameni In luptă cu cantoneziL m PARIS. 28. (Rador). — Agenţia „Reuter“ anunţă din Shanghai, că apelul lansat de Sindicatul General al muncitorilor, pentru declararea grevei de o oră în seria de protest pentru debarcarea trupelor britanice, până în prezent nu a avut nici un rezultat