Argus, martie 1927 (Anul 18, nr. 4158-4183)
1927-03-02 / nr. 4158
ARQ «» % Comerţul şi stabilizarea lemni Ancheta noastră In cercurile comerciale Conversaţiuni angajate cu reprezentanţi autorizaţi ai comerţului din capitală, ne-au oferit prilejul de a constata în ultimele zile, că în cercurile comerciale dela noi, chestiunea stabilizării leului este privită ca unica soluţie pentru salvarea comerţului din situaţia lui actuală. Stabilizarea este considerată cu atât mai oportună, cu cât în ultimul timp, leul nostru a recuperat o parte din perderile suferite în cursul anului precedent, ridicându-se peste cota de trei centime elveţiene, curs privit ca cel mai propriu pentru stabilizarea lui cât mai grabnică. COMERŢUL ŞI NESTABILITATEA LEULUI Iata ce ne declară proprietarul uneia din cele mai vechi firme din Capitală: Vre 9 ani, comerţul românesc este jucăria capriciilor valutare. Din causa oscilaţiunilor valutei, comerţul a devenit o îndeletnicire lipsită de orice bază certă şi deci periculoasă. Capitalul, munca şi sârguinţa, aptitudinea şi spiritul de iniţiativă, onestitatea şi probitatea nu mai reprezintă ca altă dată condiţiile esenţiale de garanţie a trăinicii şi desvoltări unei întreprinderi comerciale sau industriale. Numai jocul favorabil al specu- laţiunilor valutare, mai pot influenţa astăzi soarta unei întreprinderi. Cum însă negustorul cinstit nu poate preta la speculaţiuni de hazard, caries din cadrul profesianei sale, calea dreaptă ce o urmează, îl conduce spre peire, ori câte măsuri de prevedere ar fi in exerciţiul comerţului său. CATEVA CAZURI CONCLUDENTE Presupunând cazul unui negustor, care plăteşte cu bani gata, marfa sosită astăzi, la un curs destul de favorabil, nu este exclus ca peste ÎS zile concurentul său să găsească pe piaţă Lira sau Dolarul cu şi mai puţini iei, şi deci, acesta din urmă să poată plăti aceiaşi marfă mai putin şi s’o vândă in consecinţă. Iata-1 deci pe cel dintâi, concurat, fără altă vină, de cât aceia de a fi plătit mai înainte o marfă, pe care altul, din întâmplare, a plătit-o mai târziu. CUMPĂRĂTORUL PE CREDIT Presupunând că, acelui negustor, primeşte marfa, şi oferă în schimb o creanţă cu scadenţa peste trei luni, situţia este tot atât de huzurdată. Dacă leil se urcă, partida a fost norocoasă. Dacă leul scade, dacă în loc să plătească lira la cursul de astăzi 850, va avea s'o plătească la 100, la 1100 sau chiar 1300, cum a fost cazul de curând, ruina acelui comerciant este inevitabilă, chiar dacă pentru acoperirea riscului valutar, a calculat o marje de 10° lei peste cursul din ziua paner. In vânzare a măriei. O marje exagerată, negustorul nu poate calcula, pemru că are în vedere concurenţa. UN JOC PERICULOS Acest joc periculos, continuă de nouă ani, la noi. El a sleit toate forţele financiare, toată vigoarea negustorimei. El a compromis creditul comerţului în străinătate şi odată cu el o parte din creditul ţării. Mulţimea fără precedent a falimentelor şi protestelor este epilogul trist, dar concret al tragediei valutare pe care a trebuit s-o înfrunte comerţul românesc. La această nenorocire adăugându-se străşnicia cu care Statul urmăreşte astăzi încasarea impozitelor mereu sporite şi criza acută de consum, se explică pentru ce, în prezent, negustorul român nu poate face faţă obligaţiunilor sale, căci chiar în cazul unor speculaţiuni valutare favorabile, el nu dispune în momentul oportun de numerarul necesar pentru acoperirea creanţelor sale. Ce importă dacă din cauza fluctuaţiunilor valutare, datoria unui comerciant a scăzut cu treizeci la sută sau chiar mai mult, când el nu-şi poate procura nici din vânzare, şi nici pe credit, în acel moment, repede trecător, fondurile necesare pentru achitarea creanței. O SITUAŢIE RUINĂTOARE Cred că nu exagerez — a continuat preopinentul nostru — când afirm că marea majoritate a comercianţilir din taxă, sleiesc în prezent, ultimele lor resurse de rezistenţă. Cei cu avere personală au ipotecat de mult totalul sau o parte din imobilele lor şi au epuizat ultimele disponibilităţi în hârtii de valoare sau în numerar. Cei cari fac uz de creditul băncilor sau cămătarilor, se ştie cum stau, în împrejurările actuale, când dobânzile reprezintă până la 50% din capital, într’un an de zile. Intr’un cuvânt, e ruina generală a comerţului, care a suportat prea multă vreme urmările riscurilor valutare. Insolvabilitatea sa atrage după sine discreditul nostru în străinătate, şi totodată şomajul în ţară, a zecilor de mii de oameni cari trăesc din şi în jurul comerţului. De aceia cred că se impune astăzi, mai mult ca oricând şi până nu va fi prea târziu, stabilizarea monetei noastre, singura soluţie care ne poate determina să retragem încă la timp pasul fatal care ne târăşte spre prăpastie. Exemplul Belgiei şi Germaniei, care dispun astăzi de o viaţă economică înfloritoare, după ce au trecut prin dificultăţi şi mai pernicioase decât noi, trebue să ne lumineze şi să ne indice calea de urmaş“ I. RADU Adunarea generală a Baniei Marmoritsch naik & Comp. Sâmbătă 26 Februarie, a avut loc adunarea generală a Băniei Marmoroach, Blank et Comp. sub preşijderia d-lui C Olănescu. Raportul consiliului insistă asupra efectelor dăunătoare producţiei naţionale ce decurg din fluctuaţiunile leului. Atât industria şi finanţa românească cât şi cea străina au ezitat, faţă da variaţiunile leului să ia angajamente mai lungi şi rezultatul a fost credite scurte, purine şi rău utlizabile. Aceste inconveniente au atras după sine reduceri în diferite exploatări, sau hotărârea pentru reduceri în viitor. Economia naţională a găsit totuşi o compensaţia în sprijinul acordat de Banca Naţională şi Creditul industrial, două instituţiuni cari au veghiat la o cât mai justă repartiţiune a mijloacelor de cari dispun. In ceea ce priveşte participaţiile băncai, ele s’au desvoltat, in genere în mod satisfăcător. Banca a continuat, cu realizarea vânzărei unor participaţiuni la întreprinderi unde nu dispunea de majoritatea necesară pentru a impune modul ei de a vedea sau a căror rentabilitate nu justifică păstrarea lor In portofoliul băncei. Prin aceste vânzări ea a urmărit dublul scop de mobilitate şi de realizarea de rezerve latente. Un tablou instructiv este repartizarea acţiunilor băncei pe ţări, după ultima prezentare de cupoane. Rezultă că din totalul de 250.000 acţiuni, 53,482 sau 21,39 la sută se află în străinătate şi 196518 bucăţi se află în ţară, sau 78,61 la sută. Franţa deţine cel mai mare număr de acţiuni : 41,572 bucăţi D. I. BOAMBA aminteşte cei 40 ani petrecuţi de răposatul Albert Blank în serviciul băncei şi de simpatiile de care se bucura. D. IACOBESCU, insistă asupra repartiţiunii acţiunilor băncei pe ţări 21 la Sută în străinătate ?9 în ţară. Nu se va putea susţine că banca « internaţională patru cincimi din acţiunile ei fiind în mâini pomânpeşti. Oratorul ar voi ca să se mai («•imenească constaii ile întreprinderîlor la care participă banca, alegându-se membri printre acţionari pentru a-i atrage mai mult şi să se socotească dobânzi mai miei acţionarilor. D. ULIICEANU repetă obervaţia pe care a prezentat-o adunării Bancei Româneşti şi anume, că se îngrămădeşte prea piuit numerar în cassele băncilor la 31 Decembrie şi aceasta cu preţul stânjenirei clientelei. Băncile particulare ar face mai bine să depună banii la Banca Naţională, cea ce ar mai atenua efectele plafonului D. ARISTIDE BLANK admite în teorie propunerea d-lui Cliuceanu cu corectivul că băncile particulare să aibă la fiecare moment acces la Banca Naţională. In absenţa unei atari garanţii socotim mai prudent să avem un disponibil suficient şi liniştitor. In chestia constanlor ridicată de d. Iacobescu, trebue armnţit că misiunea consilierului nu e aşa de uşoară cum îşi tnchipuesc mulţi. In plus sunt destui consilieri de administraţie cari numesc pe gratis. Cea ce importă la un Consilier e mai mult legăturle sale decât competinţa desăvârşită în technică, Intreprinderei, e mai mult putinţa sa de a apăra temeinic interesele acţionarilor. Cât despre dobânzile mai scăzute pentru acţionari oratorul arată că atât vreme cât leul va fi gelatin, variind într’un an cu sută la sută dobânda va trebui să cuprindă şi prima pentru eventualitatea scăderei leului. Oratorul exprimă părerea că situaţia monetară e pe cale de ameliorare şî, poate, cupa amară e pe punctul de a se goli. Cu privire la tabloul repartizărei acţiunilor băncei pe ţări oratorul adaugă că în cursul anului 1926 salte 16.000 acţiuni ale băncii au fost repatriate. La o observaţie a d-lui Cânceanu relativă la depunerea numerarului la Banca Naţională d. Mauriciu Blank, spune că atunci când un particular prezintă un cec,el treime plătit imediat Nu se poate să alergăm la Banca de emisiune. Se aprobă bilanţul Membrii Consiliului şi censorii eşiţi la morţi sunt realeşi. JL 3 Desbaterile Camerei Şedinţa din 23 Februarie Se deschide la orele 4 sub preşedinţia d-lui dr Bădescu. Pe banca ministerială d-nii Tranculaşî, Bucşan, Meissner, Dori Popovich Mîtilinen. COMUNICĂRI D. LIVEZEANU (nat.-ţăr.) adresează o comunicare ministervdvo de Interne. D- GABRIELESCU (maj.) roagă pe d-nii miniştri de justiţie şi comunicaţii să ia măsuri ca juraţi să poată călători pe c. f. d. in condiţii avantajoase. D. M. P. PLORESOJ (L. A. NC.) cere o serie de dosare. Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia generală la procesul de lege pentru inspecţia muncei D- NICULESCU (maj.) face un examen critic al economiei legii, scoţând în relief o serie de lacune. D-sa observă, în primul rând, că legea nu precizează responsabilitatea inspectorului muncii, care, prin actele lui — şi mai ales prin soluţionarea dată conflictelor de muncă — poate să aducă daune nu numai patronului, dar chiar şi a salariaţilor. D sa găseşte deasemeni insuficiente condiţiuni prevăzute de lege pentru recrutarea inspectorilor. Titlul academic singur nu este o garanţie desăvârşită pentru cei cari trebue să cunoască întâi sufletele oamenilor, în sânul cărora au misiunea de a întreţine spiritul de justiţie socială. Oratorul arată necesitatea instituirii unui examen, care este o garanţie mai sigură. D. PNL BRANCOVICI (maj.) spune că între criticile extreme aduse legii şi între osanalele ce i s’au ridicat, adevărul stă la mijloc* Legeă e folositoare, dar numai dacă i se aduc unele modificări chemate să armonizeze diferitele ei dispozîţîuni. D-sa a propus in acest sens mai multe amendamente. D. A. C. CUZA declară, că din punct de vedere politic, în numele Ligii apărării naţionale nu se împacă cu economia legii. Legea atinge chiar principiul de bază al Ligii, care este principiul naţionalităţii. Legea d-lui Tranen atinge şi principiul suveranităţii. Ea are un caracter internaţional şi — ceea ce e mai grav — un caracter anaţional. Legea dlui ministru al muncii are un caracter internaţional, pentru că ea rezultă din preocuparea de a da satisfacţie unor recomandări internaţionale. Şi are caracter abiatiorial, pentru că ea nu afirmă drepturile naţionalităţii noastre pe teritoriul nostru. D. mia GR. TRANCU-IAŞI : Eu consider pe tot ce se găsesc, trăesc şi muncesc pe teritoriul român cu drepturi de români şi legiferez egal pentru toţi. D. A. CU CUZA : Poate fi aceasta credinţa d-tale, dar, ca ministru al ţării, d-voastră sunteţi chemat să reprezentaţi sentimentul şi punctul de vedere dictate de conştiinţa naţională a ţării. Legea d-lui Trancu traduce în fapt o hotărâre luată de Biuroul internaţional al muncii, care, sub pretext că organizează munca interaţională, nu este decât paravanul, sub care se ascunde tendinţa de a asigura dominaţiunea unor anumite elemente asupra altora. D. UR. TRANCU : Acest biurou internaţional al munci a fost vizitat de Suveranii României şi el ne-a dat un sprjin eficace. In fruntea lui stă acel Albert Thomas, care, la Iaşi, in timpul războiului, a fost solul victoriei de mai târziu. Mă folosesc de acest prilej, pentru a-i aduce din nou omagiile şi recunoştinţa noastră D. CUZA : Exprim şi eu aceleaşi omagii d-lui Albert Thomas, dar eu nu pot trece cu vederea aberaţiunile Societăţii Naţiunilor. Cum este de pildă , dezarmarea şi pacea universală, pe care vor să i€ realizeze, după cum nu pot trece cu vederea nici tendinţele şi aberaţiunile Romului Internaţional al muncii. Acesta se institue în autoritate supremă şi impune măsuri şi pedepse disciplinare statelor, cari n’ar înţelege să se supun hotărârilor lui. Printre aceste pedepse sunt între altele : refuzul vizei paşapoartelor, blocului economic, etc. România ţine recordul în executarea obligaţiunilor internaţionale, impuse de acest Borou internaţional al muncii. __ România a aderat la 80 la sută din numărul convenţiunilor internaţionale, ocupând primul loc dintre toate ţările lumii. D. D. R. IOANIŢESCU : Pentru aceasta ţara noastră, a primit laude şi omagii. D. CUZA : întotdeauna sunt lăudaţi cei cari cedează robiei politice şi robiei economice. Acest mod de legiferare însemnează sacrificarea intereselor naţionale. Prin astfel de legiferare tara noastră care a rămas economiceşte în urma celorlalte ţări. Legea se ocupă de condiţiunele de muncă, de igienă, etc., în ge- Pere, dar nu se ocupă de fel de situaţia muncitorului român. Munci-,torul roman e isteţ şi poate să-şi însuşească repede elementele şi cunoştinţele technice de specialitate. D voastră n’ațî prevăzut nici o măsură pentru ca să se asigure muncitorului român ascensiunea în ierarhia muncii, prin înlocuirea elementelor streine. Mai mult , pentru muncitorul român se rezervă numai munca inferioară, brută. Legea nu prevede măsuri nici pentru ocrotirea muncitorului român faţă de muncitorul strein. In virtutea dreptului suveranităţii noastre naţionale, avem dreptul să ne ocupăm de desvinţarea clasei muncitoare româneşti şi de apărarea ei. Propune un amendament la art. 2, în sensul ca muncitorii români să fie remuneraţi în raport cu munca şi ei să poată înlocui pe muncitorii streini in toate întreprinderile industriale din ţară, înaintea oricărui alt muncitor, adaugă d-sa, muncitorul român are dreptul să ceară de la Statul român ocrotirea lui părintească. Trecând la examinarea textului legii, oratorul spune că intrarea inspectorului în ateliere să se facă numai cu învoirea patronilor. Opinează deasemeni pentru admiterea femeilor în îndeplinirea atribuţiunilor de inspectoare în atelierele unde sunt întrebuinţate şi femei la licru. D. TRANCU : îmi pare bine că ești de acord cu tratatul dela Versailles. : D. CUZA : Mi-e cu totul indiferent tratatul dela Versailles. Când vom veni noi la putere vom arde acest tratat, precum vom arde şi Constituţia, cu faimosul articol da la urmă 133, prin care se recunosc evreilor egalitatea în drepturile politice cu românii. D. R. BULB1NSKI (maj.), răspunzând d-lui Cuza, arată că nici tratatul de la Versailles, nici legea inspecţiei muncii nu constitue nici decum o atingere a principiului suveranităţii naţionale. Legea aceasta nu se mărgineşte numai la îndeplinirea unei obligaţiuni internaţionale, ci răspunde chiar unei necesităţi naţionale. D. GR. MIHAILESCU-Galaţi, raportor, constată că antevorbitorii au atins toate chestiunile din economia proiectului, ca atare, face numai câteva observaţiuni sumare, conchizând cu îndemnul ca proiectul să fie votat, întrucât îndeplineşte un gol în legislaţia munceî la noi. Şedinţa se ridică la ora 7 şî 10 seara, anunţându se cea viitoare pentru azi la ora 3 da. Legea pentru inspectarea muncii Cronica petrolului maia Piaţa este fermă pentru petrol pilcură şi motorină, staţionare pentru benzine. Preţurile au fost: LA INTERN : Ţiţeiul este la 21.700_ 22.000 lei cel de Buţienari şi Băicoiu uşor şi 17.400—17.500 iei cel de Moreni ne parafinos. Benzina uşoară este căutată la 7.20 lei kgr. loco fabrica fără taxe şi kazan şi oferită la 7.30. Benzina grea este cerută la 5.20 lei kgr. loco fabrică fără taxeşi kazan şi oferită la 5.30. . Motorina este cerută la 2.35 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2.45. Petrolul lampant este cerut la 2.15 lei kgr. loco fabrică, fără taxe şi kazan şi oferită la 3,25. Păcura este cerută la 145 lei kgr loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 1,4a. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5— lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. Uleiul regal este cerut la 7,_ lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan cel 00 la 8,— lei kgr., iar cei 000 la 10,75 lei kgr.. loco fabrică fără taxe şi kazan LA RPORT Benzina uşoară o avem la 70 kg. îloco fabrică şi 9.30 lei kgr. Cors, tana. Benzina grea este cerută la 5,— lei kgr loco fabrică, şi 72b lei kgr. tob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.60 d kg. loco fabr, şi 3.70 fob Consanţa Motorina se găseşte la 2.15 lei kg oco fabrică şi 325 lei kgr. fob Consanţa. Păcura se găseşte la 2.15 lei kgr. ob Constanţa. Preţul petrolului la Pensylvania Preţul petrolului brut din Pensyylvania a scăzut de la 3.40 dolari barilul la 3.23 Datoriile Franţei la Statele Unite PARIS, 28. (Rador). — „Le Matin“ află că d-l Poincaré ar fi primit un răspuns deosebit de amical din partea preşedintelui Coolidge care acceptă propunerile franceze pentru achitarea provizorie a anuităţilor datoriei de războia către Statele Unite. Un produs a lui General Motors Randamentul Unui Automobil Care a perturbat Industria Automobilă Industria automobilă a fost tulburată când Buick a prezentat noua sa maşină, al cărei motor este liniştit până la un punct de închipuit Şi veţi şti pentru ce, dacă veţi conduce această extraordinară maşină, care poseda un motor remarcabil. Tăcerea sa este astfel, încât celelalte maşini vă vor părea sgomotoase greoaie. Drept vorbind, s’ar crede într’o exagerare, atât este de redus efortul său la toate vitezile ci Persoanele cari au condus ani îndelungaţi Buick-urile şi acei au posedat maşini cu mult mai scumpe, sunt captivaţi de luxul acestora. Industria a fost încântată, şi veţi fi deasemenea când veţi conduce această maşină minunată. Toată lumea o spune şi noi o repetăm încât: „N’aţi condus niciodată aşa ceva’ Cel mai bun Ce s-a construit vreodată Singurul agent pentru Romania MflUYi** $. A. R. de Tracţiune Mecanică gjUvfill 105, Cal. Victoriei Bucureşti Sucursale : Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj, Cernăuţi Iaşi. GENERAL MOTORS NEAR EASI SA, ALEXANDRIA. De incuulat chiar de acuma. Saloanele Majestic din Pasagiu Compedia, proprie pentru Restaurant. Bar. Caîeu, Teatru Cinematograf. Club etc. * Se acceptă şi asociaţie. Oferte la Bukarestul Tageblatt. Sărindar 6 sau la d. Jean Niculescu, Strada Camelie 38 între orele 1—3 jum. d Ivelin H. R. Au. 6150 cu titlul : „Mecanism înregistrator pentru mașini de imprimerie•• proprietatea Soc. American Bank note Comp., New-York, se vinde sau se cesionează, spre exploatare în România. Informaţiuni la Th. A. Rothenflue Loco, V. A. Ureche 16. Goonizarea și industrializarea Siberiei MOSCOVA (Ceps). — Prezidiul executivei regionale siberiene a elaborat zilele acestea un plan general pentru desvoltarea economică a Siberiei După acest plan desvoltarea ţării va avea de bază intensificarea economiei cu ajutorul mașinilor moderne în agricultură. Minele de la Kuzba îşi vor mări producţia pentru a aproviziona cu cărbuni şi cols industria metalurgică de la Telbesk. Va fi nevoe să se construiască huri fabrici textile pentru prelucrarea lânei dîn Turkestan care va fi transportată acolo de linia ferată turkestano-siberiană Produsele textile vor aproviziona întreaga Siberie, Extremul Orient şi regiunile de la graniţa mongolo-chineză. De mare importanţă pentru ridicarea economiei naţionale siberiene este construirea de noui linii. Secundare în sudul Siberiei, între Kuzneţk şi Orsk. De mare nevoe e deasemenea şî construirea de căi de legătură în scopul colonizării, astfel în primul rând de la Tomsk la Eniseisk. In viitorii 15 ani se vor coloniza în Siberia circa 3 milioane oameni cari vor munci în special la exploatarea imenselor bogăţii de lemn din nordul Siberiei. Pe lâniţă aceasta se vor sprijini săpăturile pentru căutarea aurului şi vânatul animalelor cu blană scumpă. Deasemenea se va acorda o deosebită grijă ridicării gospodăriei la triburile siberiene localnice. Criza da gavera spanyol MADRID. 28. (Rador). — Ministrul instrucţiune! publice a demisionat INSPECŢIA L. 14 C. F. R. BRAŞOV Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că, in ziua de Sâmbătă 26 Martie a. c. ora 10 se va tine licitatie publică, în conformitate cu art 72S3 din legea Comptabilitaţei publice, la Inspecţia L. 14 C. F. R. Braşov, pentru furnizarea următoarelor loturi de materiale, fiecare lot, formând obiectul unei licitaţii separate. Lotul I 22000 m. c. pietriş necitimit pentru balastare. Lotul II 90 tone var alb. Lotul II 1 100 tone ciment. Lotul IV 140.000 cărămizi normale de fabrică-Lotul V 40.000 ţigle de Marsilia. 90.000 ţigle plate. 4 000 ţigle de coamă. Pentru pietriş preţul se va arăta cu încărcatul direct în vagoane, cât şi cu depozitarea mai întâiu cu figuri şi apoi cu încărcatul; pentru celelalte loturi preţul va cuprinde şi încărcatul in vagoane Pentru Loturile I, IlI, IV şi V se vor prezenta mostre. Ofertele vor fi însoţite de o recipisă de garanţie provizorie de 4% şi vor conţine obligaţia că rămân valabile 2 luni de la data licitaţiei. Ofertele vor fi închise în plic sigilat, având adresa inspecţiei L. 14 Braşov, obiectul ofertei şi ziua licitaţiei. Inspecţia L. 14 Braşov, îşi rezervă dreptul de a spori sau micşora cantităţile cu 20% cum şi de a fracţiona un lot în mai multe părţi după preţurile ofertelor şi după distanţele de transport Se va preciza staţia de predare. Informaţiuni se pot lua la Inspecţia L. 14 Braşov. Braşov 24 Febr. 1927 No. 1322 PLOATARE BRAŞOV INSPECTIA L. 14 DE EXBrevete e R. R. No. 3612: , Maşina pentru intabulare, tipărire şi totalizare a tuturor datelor referitoare la un număr de date înregistrate alese ,Intr’o serie de bilete perforau de înregistrare, şi No. 3614 : , Maşină pentru asortatare sau alegere de bilete perforate, etc., proprietatea dlui John Isaac Waterbury Morristown, se vinde sau se cesionează spre exploatare in România. Informaţiuni la Th. A. Rothenflue Bucureşti. V. A. 16 Dacă vreţi să vă ajutaţi pe voi, ajutaţi CRUCEA ROŞIE» Grefa Tribunalului Vâlcea Secţia II Extract după sentinţa comercială A p. 8/1927. Prin sentinţa comercială No. 8 din 10 Februarie 1927, s’a admis co-. rtrea comerciantului D-tru Steag» din R.Vâlcea, pna petiţia imeg. la No. 2601 din 27 Ianuarie 1927 şi Va fixat termenul acestui moratoriu la şase luni de zile cu începere de la 10 februarie 1927, a ordonat debitorului ca inlăuntrul acestui termen, să producă dovada că a plătit toate paturile sale ajunse la scadenţă sau că a obţinut dela creditori amânarea plăţitor; a numit în comisiunea at creditori cu supravegherea, admuinstraţiunea şi lichidarea pătrimetrillui acestui debitor pe Banca Vâlcea Mihai Beteru, N. N. Gibescu, Petre Opricaru şi Banca de Scont din it..Vâlcea. Ca măsuri de precauţiune prescrie : a) debitorul D. Staga nu va puta vinde sau ipoteca averea as imobilă, nici să facă transacţiuni fără consimţământul majorităţei creditorilor confirmai prin avizul d-lui Jude Director, asemenea nici să dea în gaj averea sa mobiliară, nu va putea să vânză averea sa mobilă nu va putea să vânză întregul său activ, nici să ia bani cu împrumut, derit cu concursul aceleaşi comisiuni şi avizul d-lui Jude Director. Sumele rezuntate din vânzări dt, mărfuri, din Încasări şi din vânzarea oricărei alte averi dupâ ce« va scădea cheltuelile de Justiţie, de administraţie şi de întreţinere a debitorului şi familiei saie, se vor depune la Casa de Depuneri iar reci spisele la grefa tribunalului sume ce se Vor distribui de d. Jude Director tuturor creditorilor, adunând mai întâi creditorii cu gaj şi privilegiaţi, iar restul celorlalţi in proporţie cu creanţele lor conform unui tabtou de repartiţie ce va forma şi comunica creditorilor făcând menţiune pe fiecare creanţă. p. Jude Director va face aceste distribuţii la fiecare două luni de azi dând câte o treime maximum din sumele datorite, afară de cazul când debitorul în urma unei vânzări sau ipoteci de imobil ponsimţL late condiţiunile de mai sus va putea să achite integral creanțele lui. A ordonat restituirea registrelor în primirea reclamantului debitor, făcând cunoscut această hotărâre d-lui Jude Director, d-lui Prim Procuror înaintând copie și membrilor confusiunii creditorilor, cum şi de a se afişa la locurile arătate in art. 943 cod. com. iar un extract ce va publica prin M. Oficial şi un ziar cotidian din Bucureşti. A obligat pe debitor să depună la grefă cheltuelile de pubicaţii şi a numit Jude Director pe DL Jude Sindic al acestui tribunal. Făcut azi 16 Februarie 1927. drei ie. IrulescUrabii