Argus, martie 1927 (Anul 18, nr. 4158-4183)

1927-03-02 / nr. 4158

A­R­Q «» % Comerţul şi stabilizarea lem­ni Ancheta noastră In cercurile comerciale Conversaţiuni angajate cu re­prezentanţi autorizaţi ai comerţu­lui din capitală, ne-au oferit prile­jul de a constata în ultimele zile, că în cercurile comerciale dela noi, chestiunea stabilizării leului este privită ca unica soluţie pen­tru salvarea comerţului din situa­ţia lui actuală. Stabilizarea este considerată cu atât mai oportună, cu cât în ulti­mul timp, leul nostru a recuperat o parte din perderile suferite în cursul anului precedent, ridicân­­du-se peste cota de trei centime elveţiene, curs privit ca cel mai propriu pentru stabilizarea lui cât mai grabnică. COMERŢUL ŞI NESTABILITA­TEA LEULUI Iata ce ne declară proprietarul uneia din cele mai vechi firme din Capitală: V­r­e 9 ani, comerţul românesc este jucăria capriciilor valutare. Din causa oscilaţiunilor valutei, comerţul a devenit o îndeletnicire lipsită de ori­ce bază certă şi deci periculoasă. Capitalul, munca şi sârgu­inţa, ap­titudinea şi spiritul de iniţiativă, o­­nestitatea şi probitatea nu mai re­prezintă ca altă dată condiţiile e­­senţiale de garanţie a trăinicii şi desvoltări unei întreprinderi co­merciale sau industriale. Numai jocul favorabil al specu- laţiunilor valutare, mai pot influen­ţa astăzi soarta unei întreprin­deri. Cum însă negustorul cinstit nu poate preta la speculaţ­iuni de hazard, cari­es din cadrul profesia­­ne­i sale, calea dreaptă ce o urmea­ză, îl conduce spre peire, ori câte măsuri de prevedere ar fi in exer­ciţiul comerţului său. CATEVA CAZURI CONCLU­DENTE Presupunând cazul unui negus­tor, care plăteşte cu bani gata, marfa sosită astăzi, la un curs des­tul de favorabil, nu este exclus ca peste ÎS zile concurentul său să găsească pe piaţă Lira sau Dola­rul cu şi mai puţini iei, şi deci, acesta din urmă să poată plăti a­­ceiaşi marfă mai putin şi s’o vândă in consecinţă. Iata-1 deci pe cel dintâi, concu­rat, fără altă vină, de cât aceia de a fi plătit mai înainte o marfă, pe care altul, din întâmplare, a plătit-o mai târziu. CUMPĂRĂTORUL PE CREDIT Presupunând că, acelu­i negus­tor, primeşte marfa, şi oferă în schimb o creanţă cu scadenţa peste trei luni, situţia este tot atât de hu­zur­dat­ă. Dacă leil se urcă, partida a fost norocoasă. Dacă leul scade, dacă în loc să plătească lira la cursul de astăzi 850, va avea s'o plătească la 100, la 1100 sau chiar 1300, cum a fost cazul de curând, ruina acelui co­merciant este inevitabilă, chiar da­că pentru acoperirea riscului valu­tar, a calculat o marje de 10° lei peste cursul din ziua paner. In vânzare a măriei. O marje exagerată, negustorul nu poate calcula, pemru că are în ve­dere concurenţa. UN JOC PERICULOS Acest joc periculos, continuă de nouă ani, la noi. El a sleit toate forţele finan­ciare, toată vigoarea negustori­­mei. El a compromis creditul co­merţului în străinătate şi odată cu el o parte din creditul ţării. Mulţimea fără precedent a fali­mentelor şi protestelor este epilo­gul trist, dar concret al tragediei valutare pe care a trebuit s-o în­frunte comerţul românesc. La această nenorocire adăugân­du-se străşnicia cu care Statul ur­măreşte astăzi încasarea impozite­lor mereu sporite şi criza acută de consum, se explică pentru ce, în prezent, negustorul român nu poate face faţă obligaţiunilor sale, căci chiar în cazul unor specu­la­­ţiuni valutare favorabile, el nu dispune în momentul oportun de numerarul necesar pentru acope­rirea creanţelor sale. Ce importă dacă din cauza fluc­­tuaţiunilor valutare, datoria unui comerciant a scăzut cu treizeci la sută sau chiar mai mult, când el nu-şi poate procura nici din vân­zare, şi nici pe credit, în acel mo­ment, repede trecător, fondurile necesare pentru achitarea crean­ței. O SITUAŢIE RUINĂTOARE Cred că nu exagerez — a conti­nuat preopinentul nostru — când afirm că marea majoritate a co­mercianţilir din taxă, sleiesc în prezent, ultimele lor resurse de re­zistenţă. Cei cu avere personală au ipo­tecat de mult totalul sau o par­te din imobilele lor şi au epuizat ul­timele disponibilităţi în hârtii de valoare sau în numerar. Cei cari fac uz de creditul băn­cilor sau cămătarilor, se ştie cum stau, în împrejurările actuale, când dobânzile reprezintă până la 50% din capital, într’un an de zile. Intr’un cuvânt, e ruina generală a comerţului, care a suportat prea multă vreme urmările riscuri­lor valutare. Insolvabilitatea sa atrage după sine discreditul nostru în străină­tate, şi tot­odată şomajul în ţară, a zecilor de mii de oameni cari trăesc din şi în jurul comerţului. De aceia cred că se impune as­tăzi, mai mult ca oricând şi până nu va fi prea târziu, stabilizarea monetei noastre, singura soluţie care ne poate determina să retra­gem încă la timp pasul fatal care ne târăşte spre prăpastie. Exemplul Belgiei şi Germaniei, care dispun astăzi de o viaţă eco­nomică înfloritoare, după ce au trecut prin dificultăţi şi mai per­nicioase de­cât noi, trebue să ne lumineze şi să ne indice calea de urmaş“ I. RADU Adunarea generală a Ba­niei Marmoritsch n­aik & Comp. Sâmbătă 26 Februarie, a avut loc adunarea generală a Băniei Marmo­roach, Blank et Comp. sub preşi­­jderi­­­a d-lui C Olănescu. Raportul consiliului insistă asu­­pra efectelor dăunătoare producţiei naţionale ce decurg din fluctuaţiu­­nile leului. Atât industria şi finan­ţa românească cât şi cea străina au ezitat, faţă da variaţiunile leului să ia angajamente mai lungi şi rezul­tatul a fost credite scurte, purine şi rău utlizabile. Aceste inconve­niente au atras după sine reduceri în diferite exploatări, sau hotărârea pentru reduceri în viitor. Economia naţională a găsit totuşi o compen­saţia în sprijinul acordat de Banca Naţională şi Creditul industrial, două instituţiuni cari au veghiat la o cât mai justă repartiţiune a mij­loacelor de cari dispun. In ceea ce priveşte participaţ­iile băncai, ele s’au desvoltat, in gene­re în mod satisfăcător. Banca a continuat, cu realizarea vânzărei u­­nor participaţiuni la întreprinderi unde nu dispunea de majoritatea ne­cesară pentru a impune modul ei de a vedea sau a căror rentabilitate nu justifică păstrarea lor In porto­foliul băncei. Prin aceste vânzări ea a urmărit dublul scop de mobilitate şi de realizarea de rezerve latente. Un tablou instructiv este reparti­zarea acţiunilor băncei pe ţări, du­pă ultima prezentare de cupoane. Rezultă că din totalul de 250.000 ac­ţiuni, 53,482 sau 21,39 la sută se află în străinătate şi 196518 bucăţi se află în ţară, sau 78,61 la sută. Franţa deţine cel mai mare nu­măr de acţiuni : 41,572 bucăţi D. I. BOAMBA aminteşte cei 40 ani petrecuţi de răposatul Albert Blank în serviciul băncei şi de sim­patiile de care se bucura. D. IACOBESCU, insistă asupra re­partiţiunii acţiunilor băncei pe ţări 21 la Sută în străinătate ?9 în ţară. Nu se va putea susţine că banca « internaţională patru cincimi din acţiunile ei fiind în mâini pom­ân­­peşti. Oratorul ar voi ca să se mai («•imenească const­aii ile întreprinde­­rîlor la care participă banca, ale­­gându-se membri printre acţionari pentru a-i atrage mai mult şi să se socotească dobânzi mai m­iei ac­ţionarilor. D. ULIICEANU repetă obervaţia pe care a prezentat-o adunării Ban­cei Româneşti şi anume, că se în­grămădeşte prea piuit numerar în cassele băncilor la 31 Decembrie şi aceasta cu preţul stânjenirei cliente­lei. Băncile particulare ar face mai bine să depună banii la Banca Na­ţională, cea ce ar mai atenua efec­tele plafonului D. ARISTIDE BLANK admite în teorie propunerea d-lui Cliuceanu cu corectivul că băncile particulare să aibă la fie­care moment acces la Banca­ Naţională. In absenţa u­nei atari garanţii socotim mai pru­dent să avem un disponibil suficient şi liniştitor. In chestia constanlor ridicată de d. Iacobescu, trebue a­­rm­nţit că misiunea consilierului nu e aşa de uşoară cum îşi tnchipuesc mulţi. In plus sunt destui consilieri de administraţie cari num­esc pe gratis. Cea ce importă la un Con­silier e mai mult legă­turle sale de­cât competinţa desăvârşită în tech­nică, Intreprinderei, e mai mult pu­tinţa sa de a apăra temeinic inte­resele acţionarilor. Cât despre dobân­zile mai scăzute pentru acţionari oratorul arată că atât vreme cât leul va fi gelatin, variind într’un an cu sută la sută dobânda va tre­bui să cuprindă şi prima pentru e­­ventualitatea scăderei leului. Orato­rul exprimă părerea că situaţia mo­­netară e pe cale de ameliorare şî, poate, cupa amară e pe punctul de a se goli. Cu privire la tabloul re­­partizărei acţiunilor băncei pe ţări oratorul ada­ugă că în cursul a­­nului 1926 salte 16.000 acţiuni ale băncii au fost repatriate. La o observaţie a d-lui Cânceanu relativă la depunerea numerarului la Banca Naţională d. Mauriciu Blank, spune că atunci când un par­ticular prezintă un cec,­el treime plătit imediat Nu se poate să aler­găm la Banca de emisiune. Se aprobă bilanţul Membrii Con­siliului şi censorii eşiţi la morţi sunt realeşi. JL 3 Desbaterile Camerei Şedinţa din 23 Februarie Se deschide la orele 4 sub pre­şedinţia d-lui dr Bă­descu. Pe banca ministerială d-nii Trancu­­laşî, Bucşan, Meissner, Dori Popo­vich Mîtilinen. COMUNICĂRI D. LIVEZEANU (nat.-ţăr.) adre­sează o comunicare ministervdvo de Interne. D- GABRIELESCU (maj.) roagă pe d-nii miniştri de justiţie şi co­municaţii să ia măsuri ca juraţi să­­ poată călători pe c. f. d. in condiţii avantajoase. D. M. P. PLORESOJ (L. A. N­­C.) cere o serie de dosare. Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia generală la proce­sul de lege pentru inspecţia muncei D- NICULESCU (maj.) face un examen critic al economiei legii, scoţând în relief o serie de lacune. D-sa observă, în primul rând, că legea nu precizează responsabili­tatea inspectorului muncii, care, prin actele lui — şi mai ales prin soluţionarea dată conflictelor de muncă — poate să aducă daune nu numai patronului, dar chiar şi a sa­lariaţilor. D sa găseşte deasemeni insufi­ciente condiţiuni­ prevăzute de lege pentru recrutarea inspectori­lor. Titlul academic singur nu este o garanţie desăvârşită pentru cei cari trebue să cunoască întâi su­fletele oamenilor, în sânul cărora au misiunea de a întreţine spiritul de justiţie socială. Oratorul arată necesitatea insti­tuirii unui examen, care este o ga­ranţie mai sigură. D. PNL BRANCOVICI (maj.) spune că între criticile extreme a­­duse legii şi între osanalele ce i s’au ridicat, adevărul stă la mijloc* Legeă e folositoare, dar numai dacă i se aduc unele modificări chemate să armonizeze diferitele ei dispozîţîuni. D-sa a propus in acest sens mai multe amenda­mente. D. A. C. CUZA declară, că din punct de vedere politic, în numele Ligii apărării naţionale nu se îm­pacă cu economia legii. Legea atinge chiar principiul de bază al Ligii, care este principiul naţionalităţii. Legea d-lui Tranen atinge şi prin­cipiul suveranităţii. Ea are un ca­racter internaţional şi — ceea ce e mai grav — un caracter anaţio­­nal. Legea d­lui ministru al muncii are un caracter internaţional, pen­­tru că ea rezultă din preocuparea de a da satisfacţie unor recoman­dări internaţionale. Şi are caracter abiatiorial, pentru că ea nu afirmă drepturile naţionalităţii noastre pe teritoriul nostru. D. mia GR. TRANCU-IAŞI : Eu consider pe tot ce se găsesc, tră­esc şi muncesc pe teritoriul român cu drepturi de români şi legiferez egal pentru toţi. D. A. CU CUZA : Poate fi acea­sta credinţa d-tale, dar, ca ministru al ţării, d-voastră sunteţi chemat să reprezentaţi sentimentul şi punc­tul de vedere dictate de conştiinţa naţională a ţării. Legea d-lui Trancu traduce în fapt o hotărâre luată de Biuroul internaţional al muncii, care, sub pretext că organizează munca in­te­raţională, nu este decât parava­nul, sub care se ascunde tendinţa de­ a asigura dom­inaţiunea unor anumite elemente asupra altora. D. UR. TRANCU : Acest biurou internaţional al munci a fost vizitat de Suveranii României şi el ne-a dat un sprjin eficace. In fruntea lui stă acel Albert Thomas, care, la Iaşi, in timpul războiului, a fost solul victoriei de mai târziu. Mă folosesc de acest prilej, pentru a-i aduce din nou omagiile şi recunoş­tinţa noastră­ D. CUZA : Exprim şi eu aceleaşi omagii d-lui Albert Thomas, dar eu nu pot trece cu vederea abera­­ţiunile Societăţii Naţiunilor. Cum este de pildă , dezarmarea şi pa­cea universală, pe care vor să i€ realizeze, după cum nu pot trece cu vederea nici tendinţele şi abe­­raţiunile Rom­­ului Internaţional al muncii. Acesta se institue în auto­ritate supremă şi impune măsuri şi pedepse disciplinare statelor, cari n’ar înţelege să se supun ho­tărârilor lui. Printre aceste pe­depse sunt între altele : refuzul vi­zei paşapoartelor, blocul­ui econo­mic, etc. România ţine recordul în execu­tarea obligaţiunilor internaţionale, impuse de acest B­orou internaţio­nal al muncii. __ România a aderat la 80 la sută din numărul convenţiunilor internaţio­nale, ocupând primul loc dintre toate ţările lumii. D. D. R. IOANIŢESCU : Pentru aceasta ţara noastră, a primit laude şi omagii. D. CUZA : întotdeauna sunt lău­daţi cei cari cedează robiei politice şi robiei economice. Acest mod de legiferare însem­nează sacrificarea intereselor na­ţionale. Prin astfel de legiferare tara noastră care a rămas econo­miceşte în urma celorlalte ţări. Legea se ocupă de condiţiunele de muncă, de igienă, etc., în ge- Pere, dar nu se ocupă de fel de si­tuaţia muncitorului român. Munci-,­torul roman e isteţ şi poate să-şi însuşească repede elementele şi cu­­no­ştinţele technice de specialitate. D voastră n’ațî prevăzut nici o mă­sură pentru ca să se asigure mun­citorului român ascensiunea în ie­rarhia muncii, prin înlocuirea ele­mentelor streine. Mai mult , pentru muncitorul român se rezervă nu­mai munca inferioară, brută. Legea nu prevede măsuri nici pentru o­crotirea muncitorului român faţă de muncitorul strein. In virtutea dreptului suveranităţii noastre naţionale, avem dreptul să ne ocupăm de desvin­ţarea clasei muncitoare româneşti şi de apăra­rea ei. Propune un amendament la art. 2, în sensul ca muncitorii români să fie remuneraţi în raport cu munca şi ei să poată înlocui pe muncitorii streini in toate între­prinderile industriale din ţară, înaintea oricărui alt munci­tor, a­­daugă d-sa, muncitorul român are dreptul să ceară de la Statul român ocrotirea lui părintească. Trecând la examinarea textului legii, oratorul spune că intrarea inspectorului în ateliere să se facă numai cu învoirea patronilor. Opinează deasemeni pentru ad­miterea femeilor în îndeplinirea a­­tribuţiunilor de inspectoare în ate­lierele unde sunt întrebuinţate şi femei la licru. D. TRANCU : îmi pare bine că ești de acord cu tratatul dela Ver­sailles. : D. CUZA : Mi-e cu totul indife­rent tratatul dela Versailles. Când vom veni noi la putere vom arde acest tratat, precum vom arde şi Constituţia, cu faimosul articol da la urmă 133, prin care se recunosc evreilor egalitatea în drepturile po­litice cu românii. D. R. BULB1NSKI (maj.), răs­punzând d-lu­i Cuza, arată că nici tratatul de la Versailles, nici legea inspecţiei muncii nu constitue nici de­cum o atingere a principiului suveranităţii naţionale. Legea acea­sta nu se mărgineşte numai la în­deplinirea unei obligaţiuni interna­ţionale, ci răspunde chiar unei ne­cesităţi naţionale. D. GR. MIHAILESCU-Galaţi, ra­portor, constată că antevorbitorii au atins toate chestiunile din eco­nomia proiectului, ca atare, face numai câteva observaţiuni sumare, conchizând cu îndemnul ca proiec­tul să fie votat, întru­cât­­ înde­plineşte un gol în legislaţia mun­­ceî la noi. Şedinţa se ridică la ora 7 şî 10 seara, anunţându se cea viitoare pentru azi la ora 3 d­a. Legea pentru inspectarea muncii Cronica petrolului m­aia Piaţa este fermă pentru petrol pil­cură şi motorină, staţionare pentru benzine. Preţurile au fost: LA INTERN : Ţiţeiul este la 21.700_ 22.000 lei cel de Buţienari şi Băicoiu uşor şi 17.400—17.500 iei cel de Moreni ne parafinos. Benzina uşoară este căutată la 7.20 lei kgr. loco fabrica fără taxe şi kazan şi oferită la 7.30. Benzina grea este cerută la 5.20 lei kgr. loco fabrică fără taxe­­şi kazan şi oferită la 5.30. . Motorina este cerută la 2.35 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2.45. Petrolul lampant este cerut la 2.15 lei kgr. loco fabrică, fără taxe şi kazan şi oferită la 3,25. Păcura este cerută la 145 lei kgr loco fabric­ă fără taxe şi kazan şi oferită la 1,4a. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5— lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan. Uleiul regal este cerut la 7,_ lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan cel 00 la 8,— lei kgr., iar cei 000 la 10,75 lei kgr.. loco fabrică fără taxe şi kazan LA R­PORT­ Benzina uşoară o avem la 70 kg. îloco fabrică şi 9.30 lei kgr. Cors, tana. Benzina grea este cerută­ la 5,— lei kgr loco fabrică, şi 72b lei kgr. tob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.60 d­ kg. loco fabr, şi 3.70 fob Cons­an­ţa Motorina se găseşte la 2.15 lei kg oco fabrică şi 3­25 lei kgr. fob Cons­anţa. Păcura se găseşte la 2.15 lei kgr. ob Constanţa. Preţul petrolului la Pen­­sylvania Preţul petrolului brut din Pensyylvania a scăzut de la 3.40 dolari barilul la 3.23 Datoriile Franţei la Sta­tele Unite PARIS, 28. (Rador). — „Le Ma­tin“ află că d-l Poincaré ar fi pri­mit un răspuns deosebit de amical din partea­ preşedintelui Coolidge care acceptă propunerile franceze pentru achitarea provizorie a a­­nuităţilor datoriei de războia către Statele Unite. Un produs a lui General Motors Randamentul Unui Automobil Care a perturbat Industria Automobilă Industria automobilă a fost tulburată când Buick a prezentat noua sa maşină, al cărei motor este liniştit până la un punct de închipuit Şi veţi şti pentru ce, dacă veţi conduce această extraordinară maşină, care poseda un motor remarcabil. Tăcerea sa este astfel, încât celelalte maşini vă vor părea sgomotoase greoaie. Drept vorbind, s’ar crede într’o exagerare, atât este de redus efortul său la toate vitezile ci Persoanele cari au condus ani îndelungaţi Buick-urile şi acei au posedat maşini cu mult mai scumpe, sunt captivaţi de luxul acestora. Industria a fost încântată, şi veţi fi deasemenea când veţi conduce această maşină mi­nunată. Toată lumea o spune şi noi o repetăm încât: „N’aţi condus niciodată aşa ceva’ Cel mai bun Ce s-a construit vreodată Singurul agent pentru Romania MflUYi** $. A. R. de Tracţiune Mecanică gjUvfill 105, Cal. Victoriei Bucureşti Sucursale : Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj, Cernăuţi Iaşi. GENERAL MOTORS NEAR EASI S­A, ALEXANDRIA. D­e incuu­­lat chiar de acuma. Saloanele Majes­tic din Pasagiu­ Compedia, proprie pentru Restaurant. Bar. Caîeu, Tea­tru Cinematograf. Club etc. * Se acceptă şi asociaţie. Oferte la Bukarestul Tageblatt. Sărindar 6 sau la d. Jean Niculescu, Strada Camelie 38 între orele 1—3 jum. d I­­­velin H. R. Au. 6150 cu titlul : „Mecanism înregistrator pentru mașini de imprimerie•• pro­prietatea Soc. American Bank note Comp., New-York, se vinde sau se cesionează, spre exploatare în Ro­mânia. Informaţiuni la Th. A. Rothenflue Loco, V. A. Ureche 16. Go­onizarea și industriali­zar­ea Siberiei MOSCOVA (Ceps). — Prezidiul executivei regionale siberiene a e­­laborat zilele acestea un plan ge­neral pentru desvoltarea economică a Siberiei După acest plan desvol­­tarea ţării va avea de bază inten­sificarea economiei cu ajutorul ma­șinilor moderne în agricultură. Mi­nele de la Kuzba îşi vor mări pro­ducţia pentru a aproviziona cu căr­buni şi cols industria metalurgică de la Telbesk. Va fi nevoe să se construiască h­uri fabrici textile pentru prelucrarea lânei dîn Tur­kestan care va fi transportată acolo de linia ferată turkestano-sibe­­riană Produsele textile vor apro­viziona întreaga Siberie, Extremul Orient şi regiunile de la graniţa m­ongolo-chineză. De mare importanţă pentru ridi­carea economiei naţionale sibe­riene este construirea de noui linii. Secundare în sudul Siberiei, între Kuzneţk şi Orsk. De mare nevoe e deasemenea şî construirea de căi de legătură în scopul colonizării, astfel în primul rând de la Tomsk la Eniseisk. In viitorii 15 ani se vor coloniza în Siberia circa 3 milioane oameni cari vor munci în special la exploatarea imenselor bogăţii de lemn din nordul Siberiei. Pe lâniţă aceasta se vor sprijini săpăturile pentru căutarea aurului şi vânatul animalelor cu blană scumpă. Dea­semenea se va acorda o deosebită grijă ridicării gospodăriei la tri­burile siberiene localnice. Criza da gavera spanyol MADRID. 28. (Rador). — Minis­trul instrucţiune! publice a demi­sionat INSPECŢIA L. 14 C. F. R. BRAŞOV Publicaţie Se aduce la cunoştinţa generală că, in ziua de Sâmbătă 26 Martie a. c. ora 10 se va tine licitatie pu­blică, în conformitate cu art 72S3 din legea Comptabilitaţei publice, la Inspecţia L. 14 C. F. R. Braşov, pentru furnizarea următoarelor lo­turi de materiale, fie­care lot, for­mând obiectul unei licitaţii sepa­­rate. Lotul I 22000 m. c. pietriş neciti­mit pentru balastare. Lotul II 90 tone var alb. Lotul II 1 100 tone ciment. Lotul IV 140.000 cărămizi nor­male de fabrică-Lotul V 40.000 ţigle de Marsilia. 90.000 ţigle plate. 4 000 ţigle de coamă. Pentru pietriş preţul se va a­­răta cu încărcatul direct în va­goane, cât şi cu depozitarea mai întâiu cu figuri şi apoi cu încărca­tul; pentru celelalte loturi preţul va cuprinde şi încărcatul in va­goane­ Pentru Loturile I, IlI, IV şi V se vor prezenta mostre. Ofertele vor fi însoţite de o re­­cipisă de garanţie provizorie de 4% şi vor conţine obligaţia că­ ră­mân valabile 2 luni de la data lici­taţiei. Ofertele vor fi închise în plic si­gilat, având adresa inspecţiei L. 14 Braşov, obiectul ofertei şi ziua licitaţiei. Inspecţia L. 14 Braşov, îşi re­zervă dreptul de a spori sau mic­şora cantităţile cu 20% cum şi de a fracţiona un lot în mai multe părţi după preţurile ofertelor şi după distanţele de transport Se va preciza staţia de predare. Informaţiuni se pot lua la In­specţia L. 14 Braşov. Braşov 24 Febr. 1927 No. 1322 PLOATARE BRAŞOV INSPECTIA L. 14 DE EX­Brevete e R. R. No. 3612: , Maşina pentru intabula­­re, tipărire şi totalizare a tuturor datelor referitoare la un număr de date înregistrate alese ,Intr’o serie de bilete perforau de înregistrare­, şi N­o. 3614 : , Maşină pentru asortata­re sau alegere de bilete perforate, etc., proprietatea dlui John Isaac Waterbury Morristown, se vinde sau se cesionează spre exploatare in România. Informaţiuni la Th. A. Rothenflue Bucureşti. V. A. 16 Dacă vreţi să vă ajutaţi pe voi, ajutaţi CRUCEA ROŞIE» Grefa Tribunalului Vâlcea Secţia II E­xtract după sentinţa comercială A p. 8/1927. Prin sentinţa comercială No. 8 din 10 Februarie 1927, s’a admis co-. rtrea comerciantului D-tru Steag» din R.­Vâlcea, pna petiţia im­eg. la No. 2601 din 27 Ianuarie 1927 şi Va fixat termen­ul acestui moratoriu la şase luni de zile cu începere de la 10 februarie 1927, a ordonat debito­rului ca inlăuntrul acestui termen, să producă dovada că a plătit toate paturile sale ajunse la scadenţă sau că a obţinut dela creditori amâna­rea p­lăţitor; a numit în comisiunea at creditori cu supravegh­erea, ad­­muin­­st­raţiunea şi lichidarea pătrime­trillui acestui debitor pe Banca Vâl­cea Mihai Beteru, N. N. Gibescu, Petre Opricaru şi Banca de Scont din it..Vâlcea. Ca măsuri de precauţi­une pres­crie : a) debitorul D. Staga nu va puta vinde sau ipoteca averea as imobilă, nici să facă transac­ţiuni fără consimţământul majorităţei cre­di­torilor confirmai prin avizul d-lui Jude Director, asemenea nici să dea în gaj averea sa mobiliară, nu va putea să vânză averea sa mobilă nu va putea să vânză întregul său activ, nici să ia bani cu împrumut, derit cu concursul aceleaşi comisi­uni şi avizul d-lui Jude Director. Sumele rezuntate din vânzări dt, mărfuri, din Încasări şi din vânza­rea oricărei alte averi dupâ ce­­« va scădea cheltuelile de Justiţie, de administraţie şi de întreţinere a de­bitorului şi familiei saie, se vor de­pune la Casa de Depuneri iar reci s­pisele la grefa t­ribunal­ul­ui sume ce se Vor distribui de d. Jude Director tuturor creditorilor, ad­unând mai întâi creditorii cu gaj şi privile­giaţi, iar restul celorlalţi in propor­ţie cu creanţele lor conform unui ta­btou de repartiţie ce va forma şi comunica creditorilor făcând men­ţiune pe fiecare creanţă. p. Jude Director va face aceste distribuţii la fie­care două luni de azi dând câte o treime maximum din sumele datorite, afară de cazul când debitorul în urma unei vân­zări sau ipoteci de imobil ponsimţL la­te condiţiunile de mai sus va pu­tea să achite integral creanțele lui. A ordonat restituirea registrelor în primirea reclamantului debitor, făcând cunoscut această hotărâre d-lui Jude Director, d-lui Prim Pro­curor înaintând copie și membrilor confu­siunii creditorilor, cum şi de a se afişa la locurile arătate in art. 943 cod. com. iar un extract ce va publica prin M. Oficial şi un ziar cotidian din Bucureşti. A obligat pe debitor să­ depună la grefă cheltuelile de pubicaţii şi a numit Jude Director pe DL Jude Sindic al acestui tribunal. Făcut azi 16 Februarie 1927. drei ie. IrulescUrabii

Next