Argus, septembrie 1927 (Anul 18, nr. 4311-4336)
1927-09-01 / nr. 4311
c Joi 1 Septembrie 1927 Anul XVIII No. 4311 ZINUNEIIJRI DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELE l»RIH SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER și S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI9 TEL: 11/84- ' ANUNCIURI DC ORICE CEI. IN TOATE ZIARELE ' PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER şi S. BERCER STR. KARAGEORGEVICI 3 TEL: 11/84 BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON: 300/03 si 323/69 ABONAMENTE: IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 « 3 luni 300 m IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 3300 * 3 luni 600 ». 3 ei In ţară« 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI fondatori : S. Pauker şi Hi C. Valentin INDUSTRIEI şi FINANTEI Directori Origora Cafencu PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder al S. Borge» Str. Eugeniu Cărări« (fostă Karagheorghevici 3 Telefon 311184 FRAUDELE Gravele nereguli descoperite, în ultimul timp, cu administrarea banului public la diferite instituţiuni de stat au impresionat adânc, şi cu drept cuvânt, opinia publică. Când contribuabilii abea pot plăti dările cu care îi încarcă fiscul, scandalul fraudelor, care se ţin lanţ, ia proporţii şi împinge lumea platnică şi muncitoare la revoltă sufletească şi desnădejde Dar opinia publică se lasă repede convinsă, că lucrurile se vor îndrepta îndată ce organele oficiale anunţă că s’au luat măsuri severe şi instanţele judecătoreşti încep o urmărire dramatică cu interviewuri, reportaje şi fotografii prin jurnale. Totuşi lucrurile sunt mai complicate de cum s-ar crede. Descoperirea unor fraude mai importante la unele autorităţi ar lăsa să se bănuiască, pentru necunoscători, că avem de a face cu întâmplări, cazuri izolate. De fapt, descoperirea este o întâmplare, iar frauda este regula generală. Intr’o măsură oarecare se fac fraude pretutindeni, la toate autorităţile şi chiar la întreprinderile private. Dacă se descoperă ic, şi colo este că anumiţi defraudatori întrec măsura, sau sunt denunţaţi, sau cad victima pasiunilor politice. Şi atunci întrebarea pe care trebuie să ne o punem este dacă frauda face parte din moravurile noastre sau dacă anumite împrejurări creiază această nenorocită atmosferă de fraudă, în care unii imprudent apropiindu-se prea mult de punctul primejdios cad victime, întocmai cum fluturii de noapte îşi ard aripele şî cad dând buzna în flacăre. Nu avem nici un motiv să credem că administraţiile noastre publice, ca şi lumea politică, ca şi lumea de afaceri, trăesc în retmosfera de fraudă dintr’o preferinţă congenitală. Am avut şi înainte de război administraţii publice, lume politică şi oameni de afaceri- Şi frauda era o excepţie nenorocită. iar atmosfera de fraudă nu exista. Trebuie să conchidem deci că, anumite condiţiuni în care trăim de la război încoace, au introdus şi menţin această atmosferă de disolute morală, în care frauda pare o condiţiune a vieţii şi nu sunt pedepsiţi decât câţiva care întrec limita permisă lor. De altfel aceiaş atmosferă de disolute morală s’a observat, după război, până şi în ţările cele mai bine reputate sub raportul corectitudine în afaceri şi în administraţiile publice. Şi lucrul s’a explicat prin dezordinea economică adusă de război şi agravată, după război, prin nestabilitatea monetară şi prin spiritul de speculă, pe care fluctuaţiunea valorilor, datorită fluctuatunei monetei, îl introduce şi in afaceri şi în administraţiile publice. Nimeni nu mai ştie pe ce poate conta. Fiecare îşi croeşte planuri peste puterile lui, bazat pe precedente şi pe posibilităţiimaginabile în timpuri de aşezare şi de stabilitate Fiecare speculează, fie asupra unor valori, fie asupra unor mărfuri, fie asupra unor monete, fie, în sfârşit, asupra unor situaţiuni politice, asupra unor afaceri de stat sau particulare, in care statul prin organele lui are o mare influenţă. Şi cum valorile, situaţiunile politice şi afacerile sunt fluctuante, mii de oameni realizează beneficii anormale, zeci de mii cad pe nedrept şi numai câţiva apar, în margine, ca defraudatori calificaţi. De aceea, oridecâte ori apare, in public, sub o nouă întrupare scandalul fraudelor, trebue să ne aducem aminte, că trăim în atmosferă de fraudă, că frauda ne înconjoară pretutindeni şi că nu vom scăpa de acest flagel social decât atunci când vom normaliza viaţa economică Atâta timp cât Statici prin politica lui monetară şi economică va întreţine speculaţia la baza tuturor afacerilor frauda va continua să înflorească, funcţionarii publici şi oamenii politici vor specula asupra situaţiunilor lor şi nu vor apare ca defraudatori decât cei cu mai puţin noroc. A UN ORDIN CIVILIZAT Ministerul de Finanţe a dat un ordin către punctele vamale. Unul din acele ordine menite să facă epocă. Nu fiindcă el modifică vreo taxă de import sau export. Nici pentru că prohibeşte sau lasă liberă intrarea cutărui sau cutărui articol. Nici pentru că modifică echivalenta leului aur. Aceste ordine sunt atât de nenumărate şi atât de contradictorii, incât dacă nu sunt puse la dosar, n’au meritul de a impresiona prea mult pe onorabilii cerberi ai vămilor noastre. Noul ordin al Ministerului de Finanţe, este de altă natură. Are, ca să zicem aşa, o nuanţă psichologică specială. Anume se atrage atenţiunea vameşilor că în curând vor veni în ţară, cu prilejul congresului de geologie, un însemnat număr de savanţi şi personalităţi străine. Şi se recomandă vameşilor să aibe faţă de aceşti oaspeţi de seamă o atitudine cât mai reverenţioasă şi mai plină de atenţiune şi curtoazie. iată nişte recomandaţiuni la cari subscriem cu amândouă mâinile. Că a fost nevoie de ele, o dovedeşte faptul că ministerul de Finanţe le-a adresat la locul cuvenit. Că vor fi şi aplicate, suntem dispuşi să nădăjduim. Dar fiindcă ministerul de Finanţe a pornit la această operă salutară, care însemnează reglementarea atitudinei vameşilor faţă de călători, noi ii facem o rugăminte : să extindă dispoziţiunile luate faţă de savanţii geologi şi la alţi călători străini cari intră în ţară. Ba — şi credem că şi aceştia merită oarecare atenţie din partea ministerului de Finanţe — chiar la călătorii români cari se Întorc din străinătate. : Nu de alta. Dar dacă e vorba de o măsură civilizată, să ne bucurăm toți de ea. g. h. Sechestrarea averilor de frandatorilor — Ordinul ministerului de finance către administraţiile financiare — Ministerul de finanţe a trmis administraţiilor financiare din ţară, Ordinul circular No. 220.501 din 30 August a. c. în legătură cu comiterea diferitelor fraude din ultimul timp. Iată de importanta acestui ordin redăm mai jos în extenso. ,,Credem că aţi luat cunoştinţă din relatările apărute in gazete de fraudele descoperite in săptămâna precedentă la Casieria Direcţiei „Monitorului Oficial”, Divizia XI Caracal şi Divizia II Craiova. Prin aceste fraude, Statul se vede descoperit cu sume considerabile şi e neapărată nevoe a se lua din timp, (verificările nefiind incă terminate), măsurile cele mai grabnice şi eficace ca cei vinovaţi să nu apeleze la diferite expediente pentru a înstrăina averea pe care şi-au făcut-o cu bunul Statului defraudat şi astfel să paralizeze posibilitatea de a se acoperi dificul, cel puţin in parte dacă nu in total. Conduşi de aceste considerente şi având informaţii că numiţii şi-au întrebuinţat banii furaţi plasându-i în imobile prin diferite localităţi, depozite la diferite institute de credit şi împrumut la particulari vă invităm a face cercetări amănunţite in cuprinsul judeţului D-voastră stabilind averea de orice natura (imobilă sau mobilă) pe care ar poseda-o de fraudatorii pe care, vi-i numim mai jos şi luaţi imediate măsuri pentru sechestrarea şi inventariarea ei Vă atragem atenţia că trebue să depuneţi toată diligenţa şi seriositatea pentru executarea prezentului ordin, accelerând măsurile pe care în baza cunoştinţelor D-voastră locale le veţi crede că sunt de folos Statului şi veţi raporta rezultatul detailat în termen de cinci zile de la primirea prezentului ordin. Cercetările și sechestrarea se va face pentru averea următorilor defraudatori: Frauda de la „Monitorul Oficial”, fostul director general Fălcoianu Alex, directorul administrativ Tomescu Traian și casier loan Petcu Vasiliu. Frauda de la Divizia II fost căpitan N. Manea, cel Chiliman şi căpitan Sinescu, care are legături şi cu frauda de la Romanati, iar pentru frauda dela Divizia XI pe căpitani Ciupeanu şi Vîntilăîncă odată vă invităm a lua urgenţe şi serioase măsuri pentru ca să nu se strecoare nici un vițiu care ar putea păgubi interesele Statului. I—I ♦ ■mini» Demisia lordului Cecil NEÎNŢELEGERI CU GUVERNUL ENGLEZ IN CHESTIUNEA DEZARMĂRII LONDRA 30 (Rador). — Lordul Robert Cecil primind pe reprezentanţii ziarelor din Londra a confirmat zvonurile din ultimele zile relative la divergentele ivite intre d-sa şi guvernul englez, asupra unor chestiuni în legătură cu Liga Naţiunilor. Lordul Robert Cecil a demisionat din postul de cancelar provincial, echivalent cu calitatea de membru al guvernului şi a anunţat că va demisiona şi din delegaţia Marei Britanii la Liga Naţiunilor. LONDRA, 30. — (Rador): Lordul Robert Cecil a adresat astăzi o scrisoare primului ministru Baldwin prin care declară că neputând aproba instrucţiunile guvernului în privinţa dezarmărei internaţionale, demisionează din postul de cancelar al provinciei Lancaster şi din însărcinarea de delegat permanent al Angliei la Liga Națiunilor. . mm«VfEEBl* Relaţiile greco-iugoslave ATENA 30 (Rador). Ziarele află că ministrul Iugoslaviei la Atena își va relua în oriioare postul pe ziua de Miercuri. Eşuarea negocierilor dintre Standard Ou şi guverns sovietic SPRE O ÎNŢELEGERE STANDARD-OIL-SHELL (Telegramă Particulară) LONDRA, 30.—Din New York se anunţă că negocierile dintre Standard Oi ÿi guvernul sovietic au dus la constatarea că actualmente nu e posibilă o extindere a colaborării pe piaţa mondială a petrolului. Standard Ou încercase să obţină dela guvernul sovietic monopolul de desfacere al produselor petrolifere ruseşti în Anglia mai întăiu, şi mai târziu in alte ţări. Cum insă guvernul sovietic n'a admis acordarea unui asemenea monopol, Standard OU a rupt negocierile cu sindicatul petrolului rusesc „Naphta”, pentru împrumutul ce se proectase. Pe de altă parte, se anunţă că nu e nici decum exclusă stabilirea unei inţelegeri între Standard Ou şi trustul Shell, cu privire la atitudinea celor două mari consorţii faţă de petrolul rusesc. Se afirmă că incheerea acordului ar fi numai o chestiune de compensaţiuni, pe care grupul englez ar urma să le dea grupului Standard Oii, dacă acesta se dezinteresează complect de petrolul rusesc. (Beri. Boersencourier). Producţia mondială de cereale Rendementul total al recoltelor de cereale, din ambele emisfere, va fi In anul 1927, inferior celeia din anul trecut dar superior mediei pe ultimii cinci an. In cursul hotei Iulie, timpul a fost ploios în nord, vest şi unele ţări din centrul Europei, uscat şi cald la răsărit şi sud. In consecinţă, secerişul s’a efectuat în condiţiuni bane in estul şi sudul Continentului, pe când în nord, Vest şi o parte din Europa centrală, excesul de umiditate a fost dăunător cerealelor. In Statele Unite, condiţiunile atmosferice au fost de asemenea favorabile secerişului grâului de iarnă. In general, luna iulie na fost deci neprielnică cerealelor. In Europa dePentru Europa, cifrele se raportează la un grup de ţări a căror producţie reprezenta, anul trecut, 34 la antă din producţia europeană pentru grâu 46 la antă pentru zecară, 53 la antă pentru orz fi 28 la antă pertru ovăz. PRODUCŢIA IN CATEVA TARI DIN EUROPA (In milioana de chintale) Proporţia pe care o reprezintă, faţă de total, producţia celor 13 ţări europene (in aiarfi de Rusia) e prea modestă pentru a ne pronunţa asupra In Statele Unite, evaluările la 1 August arată pentru grâul deiarnă, o scădere de circa 7 milioane chintale faţă de 1 Iulie. Producţia grâului de iarnă e deci inferioară cu 20 milioane de chintale faţă de cea din anul trecut. Producţia grâului de primăvară însă, înregistrează o creştere de peste 6 milioane de chintale şi întrece probabil, în mod simţitor, producţia anului trecut. In general, producţia grâului în Statele Unite întrece anul acesta, cu 2.3 la sută producţia anului trecut şi cu 5.8 la sută producţia mijlocie a ultimilor cinci ani. Recolta Canadei, după o nouă evaluare, mult mai favorabilă decât precedenta, se ridică la 97.3 milioane de chintale. Ea nu mai e deci inferioară decât cu 14 la sută producţia anului trecut şi numai cu 4.5 la sută producţia mijlocii din 1921-25. —Pentru secară, orz şi ovăz, în Statele Unite, previziunile sunt superioare celor din anul trecut. Evaluările de loridională, ele au suferit din cauza secetei mai cu seamă in ceea ce privește cerealele de primăvară. Nu avem încă toate datele relative la recolta acestui an. Intr adevăr, lipsesc încă evaluările unor țări foarte importante din Europa, recolta Canada e incă sub dependenţa condiţiunilor atmosferice şi evaluările Statelor Unite vor putea avea o simţitoare influenţă asupra totodurilor definitive. Totuşi, din datele statistice cari urmează, ne putem face o idee aproximativă asupra recoltei acestui an, producţiei totale a Europei. Dar dacă ţinem seama de informaţiunile pe care Ie avem asupra ţărilor ale căror evaluări ne lipsesc incă, putem spune, că in Europa, recolta grantul vag asemănătoare aceleia din anul trecut şi auperioară producţiei mijiocii a anilor 1821—1925. Pentru secară, previziunile sunt mai favorabile şi mai sigure decât pentru grâu. Producţia secarei pare superioară celeia din anul trecut, şi, intr’o măsură mai largă, produsiei mijlocii a anilor 1921—925. Orzul şi ovăzul, fiind cultivate mai cu seamă ca cereale de primăvară, au suferit mai mult de condiţianill meteorologice defavorabile dela Inceputul vere!. Recolta lor Inferioară celei din anul trecut, dar totuşi superioară producţiei mijlocii dela 1921—25. August arată, faţă de cele dela 1 Iulie o creştere de 2,5 la sută pentru orz şi o scădere destul de simţitoare (5.5 la sută) pentru orz. Pentru secară, cifrele rămân aproape aceleaşi. In Canada, noua evaluare a producţiei, faţă de evaluarea precedentă, arată o creştere de 36 la sută pentru secară, de 89 la sută patru ovăz şi o scădere de 2.4 la sută pentru orz. PRODUCŢIA AMERICEI DE NORD.*) (IN MILIOANE DE CHINTALE In cifrele pe 1927, e cuprins şi Mexicul pentru producţie de grâu. Producţia Algeriei, Marocului francez şi Tunisiei GuvernulIndiilor Britanice a comunicat cifrele definitive asupra producţia grâului. Dacă, la aceste cifre, adăugăm şi evaluările recoltelor din Japonia, Corea şi Marile Liban, obţinem următoarele totaluri, în milioane de chintale. Cfrele de mai sus se raportează la un grup de ţări care au produs anul trecut, pentru grâu 56 la sută, pentru secară 23 la sută, pentru orz 53 la sută şi pentru ovăz 49 la sută din producţiunea totală a emisferului septentrional. SITUAŢIA IN CELELALTE TARI Ţinând seama de infomaţiunile pe care le-am primit din ţările care nu posedă încă evaluări asupra producţiei, putem spune că, dacă condiţiunile atuiosferice rămân normale până ce toate recoltele vor fi culese, producţia grâului, mermsferul septentrional, nu va fi simţitor inferioara producţiei anului trecut şi va fi superioară producţiei mijlocii. Pentru secară şi pentru orz, ea va fi superioară celei din 1926 şi producţiei mijlocii. Pentru orz, trebue să ne aşteptăm la o recoltă puţin inferioară celei din anul trecut, dar superioară producţiei mijlocii. In ce priveşte porumbul, seceta a avut o influenţă defavorabilă In majoritatea Centrelor de producţie din sud-estul Europei, dar ploile de la sfârşitul lunii şi Începutul lul August, deşi cam insuficiente, au adus o ameliorare simţitoare. In Statele Unite, previziunile relative la recolta porumbului s’au ameliorat, In cursul lunii Iulie, In aşa fel încât producţia care fusese evaluată, la 1 iulie, la 577 milioane de schintale, era evaluată la 1 August la 606 milioane de chintale, cifră Inferioară cu 9,8% celeia din anul trecut In ce priveşte însămânţările din emisfera meridional după informaiţiunile din Australia, condiţiunile sunt în general favorabile. In Argentina, suprafeţele însămânţate cu grâu au crescut cu 6,5 la sută faţă de cele din anul trecut. Producea europeană Recoltele americane Grâu Secară Orz Ovăţ (15 ţări) (14 ţări) (15ţă.) (13ţă.) 1927 119.3 99.6 75.0 75.6 1926 113.6 87.7 70.2 76.6 1925 122.7 110.2 75.9 77.5 1924 91.2 72.6 59.1 64.8 1923 114.4 99.4 78.4 77.3 1922 100.5 89.1 74.0 64.7 1921 107.6 84.3 65.5 62.9 Grâu Secară Orz Ovăz (3 țări) (2 țări) (2 țări)(2 țări) 1927 331.9 19.8 73.0 260.3 1926 340.8 13.2 63.3 241.0 1925 304.6 15.3 71.7 295.0 1924 309.4 20.1 58.9 280.7 1923 349.8 21.9 59.8 276.5 1922 348.6 34.5 55.3 252.2 1921 305.1 21.1 46.7 222 3 (în milioane de chintale) Grâu Orz Ovăz 1927 17.4 17.6 4.4 1926 14.4 12.0 1.7 1925 17.4 18.0 2.8 1924 12.5 14.5 1.7 1923 18.0 19.9 3.3 1922 9.7 10.9 1.3 1921 17.0 17.9 2.8 1927 Grâu (3 ţări) 101.7 Orz (3 țări) 23.0 1926 99.2 27.7 1925 101.4 29.0 1924 108.1 24.6 1923 110.8 23.1 1922 110.3 26.8 1921 78.6 27.9 Raillai aerian In jnrnl lamei BERLIN 30. (Rador)—Aviatorii americani continuându-și raidul în jurul lumei au plecat azi dimineața la orele 6,35 din Muenchen spre Constantinopol cu avionul „Pride of Detroit”. Cronica Navigaţiei interdicţia transfertulei de pavilion. Confiscarea vapoarelor foste ruseşti In ziarul „Argus“ No. 4305 din 26 August a. c., am arătat considerentele în baza cărora foştii proprietari ai vaselor sub pavilion rusesc, vândute de către căpitanii sau deţinătorii lor temporari, le urmăresc pe orice cale spre a fi readuse în apele teritoriale. Urmărirea acestor bunuri flotante este încuviinţată de către autorităţile sovietice. Interdicţiunea înstrăinărei proprietăţei şi folosinţei vaselor ruseşti precum şi a transfertului de pavilon derivă dintr’un decret lege al guvernului imperial ţarist din 1914. In 1917 guvernul Kerenski a reînoit această dispoziţiune, iar în 1918 guvernul sovietic a naţionalizat toate vasele sub pavilion rusesc precum şi acelea evacuate, rezervându-şi dreptul de a le confisca şi readuce în apele teritoriale. VAPOARE CONFISCATE Până în prezent au fost confiscate următoarele patru vapoare foste sub pavilion rusesc: 1) Vaporul Teodor Teofanis din proprietatea d-lui Teodor TeofanisIn timp ce mergea de la Cospoli la Galaţi, căpitanul a fost constrâns de echipaj să schimbe drumul spre Odessa-2) Vaporul Parige care sub pavilionul rus purta numele de Julia, din proprietatea d-luî Margolia, pe când era un drum de l a Zunguldac la Cospoli, a fost nevoit să meargă la Odessa-3) Vaporul barja Lecas din proprietatea d-lui C. Lecas deasemenea pornind din Zunguldac la Constanţa, s’a dus la Odessa, cu toată opunerea d-lui Jean Lecas căpitanul barjei și in acelaş timp fratele armatorului. 4) Vaporul Costi, din proprietatea firmei Xidia sub pavilion egiptean. DIFICULTATEA IDENTIFICAREI VASELOR FOSTE RUSEȘTI Vândute în condițiarii necomplecte de îndeplinirea formelor legale în referire la transfertul de pavilion, noii lor proprietari schimbăndu-le denumirea credeau că prin aceasta, sau prin confusiunea cu denumirea altor vase, individualitatea de origină a acestor vase să se piardă cu timpul. In lista vaselor ruseşti figurează a fi sub pavilion rus o serie de vapoare cu numele Heleni, Hendi, Hristini, etc. Acelea însă cu acelaş nume aparţinând firmei Van der zee din Pireu, sub pavilion olandez, din confuziune de nume s’a arătat că au fost ruseşti. Vaporul Costi despre care se credea că vechiul său nume rusesc ar fi fost Zvesda, în realitate se numia Rize. Acest vapor purta numele Filinîs, a fost vândut d-lui Panaghi Vaglianatos din Brăila care i-a schimbat denumirea în Dionisios Vaglianatos, și care apoi sa revândut statului rus în 1914, fiind detaşat serviciului Transportuaia-Flotilia. ALTE VAPOARE FOSTE RUSEŞTI Având in vedere situaţia nesigură in navigaţie a vaselor foste sub pavilion rusesc, precum şi pierderile însemnate la care ar fi expuşi încărcătorii din porturile noastre, găsim că este destul de interesant a complecta lista vaselor din această categorie ce operează în traficul maritim. Vaporul Siria, fost Otoba, fost Galeik, se numea pe când era sub pavilion rus Energia; Vaporul Mareschal-Foch se numea Emerance; Vaporul Francona se numea Progres; Vaporul Stela se numea Doci; Vaporul Vili® de Toulon se numea Elpidoforos; Vapoarele Napredac, Poredak şi Balaton aparţinând societăţei ruse Peter Regier au fost trecute sub pavilion iugoslav, întreaga societate transformându-se sub o nouă organizaţie cu capital englez. Vaporul Traki se numea Vera No- 412-Vaporul Mariak și Lukîa de asemenea au fost sub pavilion rusesc, scăpându-ne pentru un moment, numele lor de origină- C. T ! ALEGERILE DIN IUGOSLAVIA Iugoslavia va avea peste câteva zile noui alegeri generale, al căror, rezultat interesează nu numai definirea raportului de forţe între partidele politice, dar mai ales clarificarea unor tendinţe de evoluţie a Statului. Parlamentul trecut, fără o majoritate puternică a unui partid, oferia totuşi putinţa de a da un guvern prin colaborarea dintre radicali şi ţărăniştii croaţi, conduşi de Rădici. Această combinaţie reprezenta un progres imens în viaţa politică a statului iugoslav, după oîndelungată acţiune negativă a conducătorului croat. Alăturarea sa la răspunderea guvernării, după o opoziţie înverşunată, recunoaşterea constituţiei şi monarchiei după agitaţii federaliste şi republicane, însemnau un câştig important la consolidarea Iugoslaviei. Dar cât de capricioasă a fost această colaborare, de câte ori a fost ameninţată şi câte crize de guvern a provocat, toate acestea se înţeleg din hotărârea finală a radicalilor de a denunţa acordul şi de a renunţa la tovărăşia lui Radid. Intre timp, problema relaţiilor politice a trecut de ţie planul luptei de până acum pe un plan cu totul nou. Astăzi, campania electorală se mişcă mai puţin în jurul luptei din-, tre partidele vechiului regat şi ţă-\ răniştii croaţi. Rădici are de în-j fruntat în primul rând acţiunea foştilor săi partizani extremişti, învi-\ nuit fiind de aceştia că şi-a rene- gat vechile credinţe revoluţionare pentru o politică moderată guvernamentală Iată deci ca * odinioară na succes la tare a ideei de stat unitar, că victoria şefului croat trebue dorită de elementele politicei con- structive. .Un pronostic al rezultatului alegerilor ar fi greu să se încerce, dată find modificarea situaţiei partidelor. Radicalii, de când şi-au pierdut conducătorul înţelept care era Passict, au suferit defecţiuni şi o importantă sciziune. , Celelalte partide se prezintă deasemenea slabe şi puţin organizate. Cu toate acestea e probabil că în frunte vor figura iarăşi cele două partide puternice în fostul parlament şi că noua consultare electorală va duce tot la vechea combinaţie de guvernare prin colaborarea lor. | A. Hg. J* ■ii ♦ —n Fuzionarea uzinelor metalurgice din Austria (Telegramă particulară) BERLIN, 30. — Negocierile urmate timp de câteva luni pentru fuzionarea unora din cele mai importante uzine metalurgice din Austria au ajuns la incheerea unui acord formal. Noua societate, care va începe să funcţioneze oficial pe ziua de 1 Octombrie, cuprinde următoarele uzine : Zhandor Special Bronchen; Vorm. Roth, A. G.; Nadelburger Metalwarenfabrik; Halnisch Step. In Cad; Scheid A. G. Capitalul va fi de şase milioane şillingi. Societatea va fi finanţată in primul rând „Bodencreditabstalt“, şi de ,,Mansfeld Kupfer A. G.“, Laenderbank” şi „Creditinstut fur oerfei dliche Unternemunger und Axfeelten“, (Berlin, Boersencourier). Atentat nereușit contra primului ministru bulgar BERLIN, 30 (Rador). „Berliner Tageblatt“ află din Sofia că asupra unui automobil în care se afla primul ministru Liapceff s’au tras mai multe focuri de revolver. Primul ministru a scăpat neatins. Expulzarea din Franţa a unor ziarişti străini PARIS 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei telegrafice sovietice „Tass” a fost expulzat din Franţa fiindcă a trimis telegrame în Rusia prezentând într’o lumină cu desăvârşire falsă recente de dezordini comuniste din Paris Autorităţile au intenţia să ia măsuri analoage împotriva tuturor ziariştilor streini cari ar denatura adevărul în corespondenţele lor. I