Argus, septembrie 1927 (Anul 18, nr. 4311-4336)
1927-09-15 / nr. 4323
Anul XVIII No. 43236 PAGINI ZIVNICIURI DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELE PRIN SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDER ţi S. BERGER STR. KARAGEORGEVICI 9 tel: 11/S4-ABONAMENTE: IN ŢARA Un ian 3000 lei S luni 650 v 3 luni 800 IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni a 3300 „ 3 luni 600 * 3 si în țară* 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI EonValedî S. Pauker şi Hi & Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE) Director : Origora Cafenea 6 loi 15 Septembrie 1927 ANUNŢURI DE ORICE FEL IN TOATE ZIARELE SOCIETATEA GENERALĂ de PUBLICITATE CAROL SCHULDERE S.BERGER STR. KARAGEORGEVICI9 tel:ii/S4-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățeî Generale de Publicitate Directori'* Carol Schulder $ S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici ) Telefon 311184 PRIN BIROURILE: București, Strada Sărindar 7 Et. I. — TELEFON: 306/93 și 323/69 Căile ferate de gen. G. C. Văileanu --------------- - Deficitul căilor ferate şi situaţia lor financiară Exploatarea căilor ferate, la noi, a fost întotdeauna deficitara. înainte de război, dacă încasările căilor ferate acopereau cheltuelile anuale, ele însă nu acopereau decât parte din cuponul rentei emise de Stat şi învestită în ele. Prin urmare, dacă deficitul nu era aparent, era, însă, real. De altfel, să nu credem că acest lucru se petrece numai la noi. Dacă luăm de pildă Franţa, unde căile ferate sunt concesionate la societăţi private, cu un minimum de venit garantat de Stat, vedem că în toţi anii această garanţie, sub formă de subvenţie, intră în joc ca să asigure o dobândă de 5 la sută capitalului investit. După război, din cauza lui şi a urmărilor sale, reţetele căilor noastre ferate nu au mai acoperit nici cheltuelile anuale, aşa că deficitul a devenit şi aparent pentru toată lumea. m . Atâta vreme cât căile ferate erau Sub regimul vechei legi de organizare, ca instituţie de Stat, cu bugetul înglobat în bugetul general al ţării, adică până la legea din 1925, Statul era obligat să acopere aceste deficite. Din cauza greutăţilor financiare, el nu le-a acoperit până acum decât în parte, aşa încât astăzi Statul datorează pentru C. F. R. pe plată, peste 700 milioane lei Aceste sume sunt datorite, în mare parte, industriilor din ţara, pentru materiale furnizate şi consumate, unele din ele având de încasat sume ce trec de 100 milioane, altele mai puţin, dar tot sume considerabile. Pe lângă acestea, mai sunt şi creditori cu sume mici, până la 100000 lei şi chiar mai mici, ba chiar funcţionari, cari au de luat sume derizorii, câteva mii de lei, pentru diferite servicii, prestate, şi aceasta pe câţiva ani în urmă. Toţi asediază ministerul şi administraţia căilor ferate, spre a obţine plata sumelor ce li se datorează. Această situaţiune nu poate să mai dăinuiascăDacă Statul, din cauza dificultăţilor financiare, nu a putut achita încă aceste datorii, cred că a venit momentul să se caute o soluțiune. S-ar putea, de pildă, ca sumele până la un milion să fie trecute în bugetul Statului, care ar putea suporta plata lor. Celelalte datorii mai mari, să fie achitate printr'o rentă specială de stat la cursul de emisiune, iar acest curs să fie egal cu media cursurilor dintr’un an, al diferitelor rente. Ar fi un împrumut Intern special, care ar Îngădui Statului să iasă din situația de azi, penibilă pentru toți. Creditorii cei mari și-ar găsi socoteala, căci prin lombardare ar putea dispune de cel puțin jumătate din sumele cari astăzi, sunt complect imo- bilizate și de cari industria are ma- re lipsă. Dela 1926 încoace, adică dela legea de autonomie financiară, căile ferate au intrat intr'o perioadă si mai grea, care provine din faptul că această mare întreprins dere, nu dispune de nici un fond de rulment, sau mai bine zis de exploatare. Înainte de război, chiar când ele depindeau de Stat, tot aveau un asemenea fond, care fusese de 10 milioane lei aur şi în urmă redus la 8 milioane. Astăzi, cu o reţea întreită, cu ţara mărită şi deci cu nevoile de transport sporite, drumurile de ter nu au nimic sau ceia ce au, e tot una cu nimic, înainte de război, cu acel fond de 8 milioane, care reprezenta cam 8 la sută din încasări, căile ferate nu duceau lipsă de nimic. Astăzi, în raport cu încasările, fondul de rulment ar trebi să fie cam de un miliard de lei. S’a făcut ceva pentru a-l realiza? Da. Insă numai pe hârtie. Legea din 1925 prevede formarea acestui fond, prin prelevări, în fiecare an, de 10 la sută din excedentele bugetare. Din excedentul anului 1925, s’a dat în 1926 cincizeci milioane. Din excedentul anului trecut, a cărui repartiţie s’a votat de Parlament în ultima sesiune din Iulie, nu s’a dat nimic. Dar chiar prevederile legei sunt insuficiente, căci după ele, ar trebui să treacă un timp prea îndelungat, până să se realizeze fondul necesar. Astăzi plaga cea mare la C. P. R. este lipsa de bani pentru trebuinţele zilnice. Ele sunt întocmai ca boerii noştri din vechime, cari posedau moşii de zeci de mii de hectare, dar adeseori nu aveau numerarul trebuincios pentru nevoile zilnice ale casei şi se duceau să-l ia de la cămătari. Căile ferate nu pot merge fără un asemenea fond, căci după cum nu se poate concepe o industrie sau un comerţ fără un fond de rulment, nici o întreprindere, ca exploatarea unei reţele de căi ferate, nu se poate face fără un fond de exploatare. Lipsa de bani o duc căile ferate din cauză că ele trăesc numai din încasările zilnice. Ele însă au nevoie de aprovizonări pe o scară întinsă, iar nu să cumpere un detaliu. Aşa şi procedele. Dar neavănd un fond de exploatare, sunt silite să eşaloneze plata acestor aprovizionări mari, după mersul încasărilor şi atunci în fiecare săptămână, se stabileşte o cotă de plăţi, in raport cu aceste încasări şi cu sumele de plată, astfel ca fiecare furnizor să ia ceva. In fiecare săptămână se dă o luptă învierşunată de către furnizori, ca să obţină o cotă mai avantajoasă, iar personalul superior îşi consumă cea mai mare parte din timp cu această echilibristică de cote. E o situaţie din cele mai penibile şi cât se poate de dezavantajoasă pentru căile ferate, căci in asemenea conditiuni desigur că aprovizionarea revine mult mai scump. • Mai e un alt inconvenient. Căile ferate trebuie să-şi reguleze azi, cheltuelile după încasări. Dacă în cursul anului, încasările nu corespund prevederilor, cum se întâmplă anul acesta, atunci trebue să reducă din cheltueli, adică să-și modifice programul de exploatare. In asemenea conditiuni, nu se poate avea un program sigur de exploatare in fiecare an. Ele sunt silite să meargă pe dibuite. Fondul de exploatare este un regulator al aprovizionărilor și deci al exploatării. Chiar dacă în cursul unui an, din cauza nerealizării încasărilor prevăzute, ar fi nevoie să se reducă din programul de exploatare, aprovizionările făcute în vederea programului complect, ar rămâne disponibile pentru anul viitor și ar fi plătite din fondul de exploatare. Voiu examina în numărul viitor, deficitele drumurilor de fer de la autonomie încoace, adică deficitele pe anii 1926 și 1927. ALEGERILE Mâine se fac alegeri parţiale pentru Cameră şi Senat. Se zice, de obiceia, că alegerile parţiale sunt o indicaţie, dată de corpul electoral, asupra simpatiilor şi, deci, asupra viitorului guvern. De data asta, liberalii fiind la guvern, corpul electoral, potrivit tradiţii noastre recente, nu prea are ce indica nou pentru viitor. O singură deslegare e, totuşi, cu putinţă, alegerea d-lui Petre Papacostea. Nu e glumă. Dacă d. Petre Papacostea va fi ales, asta va fi un mare eveniment politic şi va mai fi o indicaţie precisă a corpului electoral. De nu va fi ales d. Papacostea şi asta va fi un mare eveniment politic şi o indicaţie a corpului electoral. Căci, aşa a ajuns politica, la noi. Şi aşa am ajuns noi cu politician. Mişcări greviste la Leningrad BERLIN, 13. (Radar).— Lucrătorii de la centrala electrică din Leningrad s-au pus în grevă pentru a obţine ziua de lucru de opt ore şi săptămâna engleză. Autorităţile trimiţând armata pentru înăbuşirea mişcărei, s-au produs o ciocnire în care au fost ucişi ÎS lucrători. Importul şi export al Angliei LONDRA 13 (Radar) — Statisticele pentru importul şi exportul Marei Britanii arată următoarele cifre: Importul pe luna August a fost evaluat la 90-124.000 lire sterline, marcând o scădere de 3 262.326 din cifra pe Iulie anul curent şi 11.350.830 mai puţin decât în August din 1926. Exportul pe luna August anul curent indica totalul de 59-410-332 lire sterline marcând un spor de 3.288.201 din Iulie şi 9.623-588 din anul 1926 lună August. Importul pentru primele opt luni ale anului curent marchează cifra de 800.611.032 lire sterline indicând o scădere de 3225.066 la perioada corespunzătoare a anului trecut, iar exportul a fost evaluat la 457.872.574 marcând un spor de 12.677.000 pe primele luni ale anului 1926. Ştiri economice Italia ROMA. — Răspunzând criticilor formulate de „Manchester Guardian” cu privire la situaţia financiară a Italiei, „Giornale d’Italia” menţionează că, totalul general al împrumuturilor obţinute de Italia în străinătate, în epoca Decembrie 1926 — August 1927, se ridică la 221 milioane dolari. Din această sumă 87 mii. au servit la desvoltarea industriei hidroelectrice, 10 mii. pentru industria chimică, 10 mii. pentru industria de automobile şi 26 mii. pentru navigaţie. „Giornale d’Italia” afirmă că stabilizarea lirei la nivelul de 90 n’a costat 8 miliarde lire și că, bugetul încheiat la 30 Iunie arată un excedent de încasări de 40 milioane lire italiene. * ROMA — Ziarele anunţă că numărul şomeurilor a crescut, în Italia, dela 215.316 la 30 Aprilie 1927, la 216.441 la sfârşitul lunei Mai. Argentina BUENOS AIRES. — Guvernul a trimis congresului proectul de buget pe anul 1928- El prevede la venituri 667.145-217 pesos şi la cheltuielî 663-439.177. Olanda AMSTERDAM — „Telegraf” anunţă că în terenurile societăţii de explorări „Billiton” din Batavia, s’au descoperit importante zăcimînte de cositor. Rusia MOSCOVA. — După „Ek Ziza” dela deschiderea campaniei și până la 20 Aug. a. c stocurile cereale au ajuns la 696.724 tone, față de 608-690 tone în epoca corespunzătoare din 1926. » MOSCOVA. — Creșterea continuă a vânzărilor de petrol rusesc în Africa de sud a determinat înfiinţarea unui serviciu maritim regulat între porturile Batum, Novorossisk şi Capetown. Din această cauză s’a început, construirea a mai multe vapoare cisterne. » MOSCOVA. — Sovietele au hotârât să vândă de acum înainte, în America şi Germania blănurile cari până azi se vindeau în Anglia. Această măsură ruşii o justifică prin atitudinea dărză şi anticatică pe care o au englezii în campania lor contra Sovietelor. Reprezentanţa comercială a sovietelor în Germania, a organizat, în acest scop, un târg al blănurilor ruseşti la Leipzig, care a fost deschis pe ziua de 13 Sep. 1927. Statele Unite NEW-YORK — Banca federală de rezerve din Filadelfia şi-a scăzut cifra reescentului de la 4 la 3 luni la sută După cum se ştie, această măsură a fost luată, nu de mult, şi de către Banca federală de rezerve din Chicago. O nouă organizare a târgurilor şi pieţelor Câteva măsuri propuse de camera de Comerţ Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, s’a ocupat în ultimul timp de importanta chestiune a organizărei târgurilor şi pieţelor, în special în ce priveşte vânzarea articolelor alimentare. Examinându-se situatiunea, s’a constatat că cei dintâi cari au interesul unei bune organizări a târgurilor, sunt negustorii, asupra cărora se resfrâng toate urmările lipsei de organizare. Respectând în totul principiul libertăţei comerţului, Camera de comerţ propune următoarele măsuri: REGLEMENTAREA TRANZACŢIUNILOR Comisiunea proectează reglementarea tranzacţiunilor, în sensul ca ele să fie declarate sau înregistrate de un oficiu al Camerei de comerţ, care, de o parte să pună la adăpost atât pe cumpărător cât şi pe vânzător de eventualele înşelăciuni, neînţelegeri asupra calităţii, preţurilor, etc., iar pe de altă parte să reprezinte autoritatea căreia să î se poată adresa oricine, pentru neînţelegerile sau abaterile ce se pot ivi în târguri-ÎNLĂTURAREA S ''SĂRILOR Comisiunea mai urmăreşte înlăturarea cu desăvârşire a samsarilor parazitari care scumpesc in mod inutil mărfurile, astfel ca în aceste târguri, ca în toate celelaite, tranzacţiunile să se facă numai de cei interesaţi producători, negustori şi consumatori. In acest scop, cărţile de legitimaţie prevăzute de Regulamentul Târgurilor şi Oboarelor şi Burselor, precum şi concursul efectiv al organelor poliţieneşti şi municipale, vor trebui să concure la îndeplinirea acestei necesităţi. PUBLICITATEA PREŢURILOR Se mai propune publicitatea cât mai largă a preţurilor reale, atât prin mercurialele Camerei cât şi prin oricare alt mijloc, pentru ca cele trei categorii interesate, producătorii, negustorii şi consumatorii să poată lua cunoştinţă de situaţia tranzcaţiilor şi de preţurile reale cu cari s-au încheiat. ALIMENTAREA PIEŢELOR O altă măsură ar fi îndestularea pieţelor cu mărfurile alimentare care lipsesc. Un serviciu statistic ar putea indica lipsurile şi comisiunea târgurilor cu concursul Camerei de comerţ, ar putea lua măsuri pentru buna şi suficienta aprovizionare a oraşelor precum şi pentru înregistrarea şi consfinţirea legală a operaţiunilor de cumpărare şi vânzare, pentru care de obiceiu sătenii şi producătorii nu dau facturi, şi pentru cari ad-tia târgurilor eliberează încheeri şi borderouri cu cari cei interesaţi pot justifica preţurile ALTE MASURI Comisiunea a mai propus următoarele măsuri: 1) Supravegherea permanentă a condiţiilor în care are loc târgul, de către Comisiunea de negustori prevăzută de lege şi de regulament, atât în ceia ce priveşte tranzacţiunile în sine cât şi condiţiunile de hygienă in care trebuesc vândute aceste mărfuri alimentare. 2) Stimularea producătorilor de a-şi trimite mărfurile în aceste pieţe, prin orice altă măsură de organizare pe care Comisiunea de conducere şi control a târgurilor ar găsi-o nemerită şi prin concursul pe care l-ar putea solicita autorităţilor în acelaş scop. 3) Organizarea de transporturi lesnicioase, care să îngădue producătorilor din raza de 40—50 km. în jurul târgului, să-şi poată trimite produsele fară mari cheltueli şi riscuri, organizare ce s’ar putea face de către Camera de Comerţ în colaborare cu Municipiul Bucureşti. 4) Ultima măsură propusă de Comisiune este antrepozitarea mărfurilor supuse uşor stricăciunii dela o zi la alta sau pentru mai mult timp, pentru a ieri pe negustori şi pe producători de mari pierderi şi pentru a înlătura va naţiuni mari de preţuri dela o zi la alm. “ Exploatarea minelor din Munţii Apuseni Conferinţa dintre reprezentanţii Moţilor şi Ministerul de industrie Zilele trecute a avut loc la Zlatna o conferinţă între reprezentanţii direcţiunei generale a minelor şi reprezentanţii întreprinderilor miniere din Munţii Apuseni (Ţara Moţilor), în vederea stabilirei definitive a principiilor şi a redacţiimnei regulamentului special de exploatare a mineretului din Munţii Apuseni şi din regiunea Baia Mare, regulament impus de art. 258 din legea minelor (exploatatori de minereu de aur, argint, cupru, etc) din jurul Zlatnei, Abrud, Roşia-Montana, etc. •, D. Damaschin, directorul general al minelor care a condus discuţiunile, a arătat că făuritorii nouei legi a minelor au arătat o solicitudine desăvârşită pentru toţi, exploatatori de aur şi argint şi de aceea i-a scos de sub regimul general al legii minelor, creându-se o excepţie în favoarea lor pentru conservarea caracterului economic al populaţiunii din ţara lui Avram Iancu şi pentru conservarea meşteşugului sătenilor şi muncitorilor din aceşti munţi. Prin menţinerea vechiului regim de exploatare s’au urmărit îndepărtarea din calea Moţilor a tuturor dificultăţilor fireşti pe care legea nouă, — care formează aşezământul definitiv viitor minier a României — le-ar putea ridica in epoca de tranziţie dela regimul de altă dată la regimul de acum. RESPECTAREA DREPTURILOR CÂŞTIGATE Deşi forma perimetrelor este foarte curioasă şi prea puţin corespunzătoare cerinţelor de progres ale industriei miniere moderne totuşi, fiindcă populaţiunea din aceste părţi s’a obişnuit cu aceste forme din moşi strămoşi, ele se menţin în toate părţile, unde există drepturi câştigate-Chestiunea primă care s’a ridicat şi asupra căreia s’a urmat îndelungate schimburi de vedere a fost acea a definiţiei de mică exploatare, de mici întreprinzători de muncitori şi săteni. De asemeni, s’a insistat asupra precizării definiţiei de săteni, intru cât dintre ţărani s’au ridicat oameni cu carte, Învăţători, preoţi, cărturari mai mari, dintre care unii stau in regiune, Iar alţii s’au mutat prin oraşe îndepărtate. ASOCIAŢIILE PE RUXE ...O altă chestiune mai dificilă a fost aceea în legătură cu fiinţarea mai departe a asociaţiunilor, pe huse, art. 258 cere ca :Asociaţiunile de exploatări miniere, in care participarea la averea asociaţiunii este constituită prin părţi sunt obligate — pentru a li se recunoaşte şi valida drepturile — să se transforme în societăţi anonime miniere române, constituite după regulele codului comercial român şi ale legii de faţă. Fac excepţie asociaţiunile făcute de săteni atât timp cât ei nu cedează drepturile lor de căt la săteni şi întrucât excepţia va fi aprobată de Consiliul Superior de Mine. Discuţiunile s’au urmat în jurul intrebăreî dacă aceste asociaţiuni vor fi recunoscute numai dacă ele au existat la promulgarea legii minelor, sau se vor putea aproba şi pe viitor înfiinţarea acestor asociaţiuni (pe case). D. Damaschin a rugat pe d. senator Candid David care susţinea mai mult interesele întreprinzătorilor, să facă un memoriu pe care să-l semneze cei ce-l sprijină, acest memoriu va fi supus d-lui ministru prof. Mrazec şi consiliului superior de Mine. In continuare, s’a discutat şi fixat statutul tip ale acestor asociaţiuni, care se bazează pe principiile din vechiul regulament aplicat aci pe timpul împărăţiei Austromaghiare. SIMPLIFICAREA FORMELOR DE VALIDARE Cel mai mare interes s’a pus din partea soţilor pentru asigurarea validărilor drepturilor câştigate cu forme simple şi fără cheltueli şi taxe mari şi când d. Damaschin a citit textul propus de d-.na şi de d. inspector general Iancu, text care a fost aprobat cu multă căldură de d. ministru Mrazec, şi care e de acum trimis Consiliului Superior de Mine cu proectul de regulament al validărilor. Textul a fost aprobat de unanimitatea celor prezenţi. PREŢUL EXPLOZIBILELOR In ultima zi reprezentanţii au repetat cererile lor făcute în mai multe rânduri, cu privire la preţul excesiv al explozibilelor ce le face exploatarea nerentabilă, cu privire la modul de preschimbare a şlicurilor la uzinele Statului, cu privire la plată şi la alte nevoi ale lor. D. Damaschin, le-a amintit că încă din Februarie anul trecut, reţinerea de 13 la sută din preţul mondial ce li se făcea de către Stat la plata aurului a fost redusă la 4 la sută şi acum d. ministru şi d. secretar general al ministerului de industrie duce tratative, că ea să fie redusă până la 2 la sută. Tot prin intervenţiunea direcţiunei generale a minelor şi prin sprijinul mare ce le-a acordat în Mai anul trecut d. general Coandă, preţul pulberii s’a redus cu 50 la sută. D. ministru Mrazec şi d. secretar general Asan, au intervenit şi obţinut ca preţul scăzut al pulberei să fie menţinut şi depozitele regionale să distribue o cantitate suficientă. Direcţiunea Generală R. MS. a comunicat că prima şedinţă a comisiunii pentru fixarea preţului la explozibile, va menţine reducerea preţului vechi. ...In ce priveşte preschimbarea şi plata, d. Damaschin i-a rugat să facă un memoriu, pentru că chestiunea nefiind de resortul d-sale, o va aduce la cunoştinţa d-lui ministru Mrazec. mm ♦ «■■■■—• A murit regele Spaniei ? PANA NOAPTEA TÂRZIU SUREA N’A FOST CONFIRMATA O telegramă particulară sosită, aseară, în Capitală anunţa că regele Alfons al Spaniei ar fi fost victima unui atentat terorist. Aceeaș telegrafă preciza că, supus unei interventii chirurgicale, suveranul Spaniei ar fi încetat din viaţă. Deasemeni se arată că acest atentat ar fi costat şi viaţa aghiotantului care însoţea pe regele Alfons. După cum e şi firesc, vestea a stârnit consternare în toate cercurile oficiale şi diplomatice. Ministerul de interne a cerut imediat lămuriri legaţiei spaniole din Capitală. De acolo s’a răspuns, însă, că nu s’a primit nici o Ştire care să confirme atentatul. Deasemeni, la ministerul de externe nu se ştia dacă ştirea e exactă sau nu. Întrucât nu se primise nici o comunicare oficială, D. I- G. Duca, ministrul de interne, a cerut aseară lămuriri telefonic la Belgrad, de unde însă vestea atentatului a fost desminţită. Această desminţire este întărită de faptul că, nici la agenţia telegrafică „Rador” — până noaptea târziu — nu s’a primit nimic în legătură cu pretinsul atentat. ■Il mii: „RAZBOIU RĂZBOIULUI!** Mişcătoarea legendă a meşterului Manole a adus un suflu de poezie în atmosfera posacă, ce domneşte anul acesta în sala Retor*moţiunii. In vâltoarea ciocnirii de, interese, între ambiţiile de prestigiu ale marilor puteri şi încercările de rebeliune ale statelor mici, d. dr. Lupu a fluturat pilda sacrificiului fiecăruia pe altarul comun al păcii. Aşa precum glăsueşte legenda că meşterul Manole şi-a închis in zid făptura cea mai scumpă, delegatul român a îndemnat la jertfire, pentru desăvârşirea nouei, aşezări a omenirii. Legenda meşterului Manole e frumoasă tocmai prin supra-ome- nescul ce cuprinde. Va putea ea vreodată depăşi cadrul de legendă, luând cât de puţin caracter de realitate? Istoria de până acum nu cunoaşte asemenea exemplu. Sesiunea actuală a Ligii Naţiunilor, nu îndreptăţeşte speranţa că istoria s’ar putea schimba în ase-’ mene spirit. In discursul său, d. dr. Lupu făcându-se ecoul unei dorinţe exprimată atât prin rezoluţia daneză cum şi prin proectul polon, a cerut osândirea războiului. Nu numai a războiului de agresiune cum prevede pactul fundamental al Ligii Naţiunilor, dar a războiului de orice fel. Iniţiativele precis formulate în acest sens au eşuată după câteva zile de agitaţie. Atât, rezoluţia daneză căt şi proectul polon, respinse de reprezentanţii marilor puteri, transformate de jurişti intr’o formulare ce le luau caracterul initial, s’au înmormântat în comisiuni. Atmosfera nu este incă în destul coaptă pentru asemenea angajamente internationale. „Războiu războiului” a foSt proclamatle d. Briand, în discurii stil de recepţie al Germaniei la Geneva. Refrenul reluat de d. dr. Lupu, constitue, ca multe altele,, definiție platonică INT. Convocarea Adunarei Naţionale spaniole MADRID 13 (Rador). — Noua adunare naţională va fi convocată în primele zile ale lunei Octombrie. Lucrările Ligii Naţiunilor LUCRĂRILE COMISIUNEI DEZARMĂRII GENEVA 13, (Rador). — Comisiunea dezarmării şi-a început lucrările sub presidentia d-lui Beneş. GERMANIA CERE DEZARMAREA GENERALA GENEVA 13 (Rador). — In şedinti sa de astăzi a Comisiunei dezarmării, delegatul german, contele Bernstorff a declarat că nu are nici un sens convocarea unei conferinţe pentru reducerea înarmărilor. Ceea ce se impune este încercarea unei dezarmări complecte şi generale. Ţările dezarmate în virtutea tratatelor de pace reclamă aplicarea integrală a acestor tratate. PLECAREA DELEGAŢIILOR GENEVA, 13.Radon.D-l Briand, va părăsi Geneva Vineri, spre a merge la Paris, spre a asista la Consiliul de miniştri ce va avea loc Sâmbătă. D-sa se va întoarce la Geneva, spre a lua parte la discuţiunile Adunărei Ligii, la începutul săptămânei viitoare. GENEVA, 13* (Rador). — D-l Marinkevici, a plecat la Belgrad, spre a conferi cu guvernul său, asupra rezultatului alegerilor. GENEVA, 13* (Rador). — Plecarea delegaţiei germane, de la Geneva la Berlin, nu este încă definitiv hontărâtă. Examinarea situaţiei europene D-NII BRIAND, CHAMBERLAIN ŞI STRESEMANN SE VOR INTALNI CU D-L MUSSOLINI GENEVA 13 (Rador). — In cercurile britanice se afirmă că delegatul italian Grandi ar fi discutat cu d-nii Briand, Chamberlain şi Stresemann posibilitatea unei întâlniri a acestor bărbaţi de Stat cu d-nul Mussolini, pentru examinarea situaţiei europene. * GENEVA, 13. (Rador). — D-l Grandi, sub-secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Străine italian, desminte informaţia publicată prin care se acreditează faptul că D-sa ar fi sugerat şefilor delegaţiilor franceze germane şi engleze, ordinea de zi a Conferinţei Diplomatice, care se vă ţine pe teritoriul italian. , J I