Argus, decembrie 1927 (Anul 18, nr. 4389-4413)

1927-12-01 / nr. 4389

ARGUS Cea mai mare societate de armament şi construcţii navale din lume Fuzionarea industriilor pentru armament şi construcţiuni navale ale societăţilor Vickers şi Armstrong din Anglia Se anunţă din Londra că în urma tratativelor urmate de maî multa vreme, s’a convenit o fuz­onare a celor mai renumite societăţi de ar­mament şi construcţiuni navale din Anglia, Vickers şi Arrastrong-Whit­worth. Se va forma o nouă Socie­tate care va cuprinde fabricile am­belor firme pentru producţia arma­mentului şi pentru construcţiuni na­vale. In această societate, Vickers va avea o mare preponderenţă, a­­vând în vedere că situaţia finan­ciară a acestei societăţi este încom­parabil mai tare decât acea a so­­cietatei Armstrong. Este suficient să reamintim doar că la ultimul ei bilanţ, Soc. Vickers arată la „Nu­merar şi Efecte de Stat în Casă’­ suma de bre­steri ne 1.795 848 (a­ PTOx. 1 miliard patru sute milioane Lei). Noua societate cu numele Vic­kers-Armstrong Ltd. având un ca­pital de lire sterline 21.000.000 (a­­proximatv 16 miliarde jumătate Li) va fi cea mai mare societate d­e armament şi construcţiuni na­vale din lume. Firma Vickers va avea ca. 2/3 din acest capital, iar restul de 1/3 rămâne societăţei Arm­strong. Noua societate care-şi va începe activitate la 1 ianuarie 1928, va pre­da de la Urma Vickers uzinele şi instalaţiile din Sheffield, Barrow, Es­km­ea­ns, Erith, Dartford, Swan­ky, Eynsford şi St- Albans, iar dr. la firma Armstrong cele din: Els­­wick, Ridsdale şi Openshaw şi şan­tierele navale Walker de pe Râul Tyne. De asemenea va prelua par­ticipările firmelor Vickers şi Arm­strong la alte societăţi de arma­ment şi construcţiuni navale. Nu vor fi înglobate în noua formaţie uzinele firmei Vickers din Wey­­bridge, pentru construcţie de aero­plane şi Crayford pentru metalur­gie. Acestea urmează să continue sub vechea firmă Vickers Ltd. iar societăţile Metropolitan Ca­rriage Wagon et Finance Co. pen­tru material rulant de cale ferată. Metropolitan­ Vckers pentru fabri­carea de turbine şi material elec­tric, cu societăţile afiliate, precum şi celelalte societăţi care nu se o­­cupă de construcţiuni navale, sau de fabricarea de armament, făcând parte din vechiul consorţiu, vor continua a fi administrate ca până in prezent. Armstrong-Whitworth va reţine asemenea uzinele de fier şi minele de cărbuni Pearson şi Knowles şi Partington, precum S. A- Armstrong din Pozzuoli din Ita­lia, aceasta din urmă cu oare­cari restricţiuni. Societatea va fi administrată de un consiliu de 10 membrii din ca­re 6 numiţi de Vickers şi 4 de Ar­mstrong. Printre cei din urmă, este şi Sir Otto Niemeyer de la Bank of England, Banca de Emisiune a Angliei. Consiliul va fi prezidat de Sir Herbert A. Lawrence, pre­şedintele actual al societăţei Vic­kers Ltd. Această fuziune reprezintă un pas cât se poate de important , reorganizarea pe baze noui şi mai raţionale a marei industrii din An­­gla, atât de greu încercată de la război încoace. Nu este de tăgăduit că prin această amalgamare, gu­vernul englez va pierde elementul de concurenţă tot atât de necesar în materie de furnituri militare şi navale ca şi pe orice alt teren. Cu toate acestea însă, guvernul englez a sprijinit realizarea acestei noi grupări, care va tinde a aplica noile metode de organizare indus­trială şi a exploata în mod mai ra­ţional instalaţiile similare ce s’au creat înainte şi în decursul războiu­lui de către Vickers şi Armstrong pentru fabricaţiunea armamentului în Anglia şi cam­ dela 1919 încoace, din lipsa de comenzi mari de ar­mament, zac în mare parte nepro­ductive, costând anual sume ex­trem de importante pentru întreţi­nerea lor. Se aşteaptă cu încre­dere ca această amalgamare să a­ducă cu sine o îmbunătăţire simţi­toare în ceea ce priveşte o produc­ţie mai raţională, fiind luată ca pildă şi de alte ramuri ale indus­triei grele. Com­isiunea industrială, în şedinţa A, a ţinut’o în ziua de 6 Nocmirie a. c. a emis următoarele avize cu privire la chestiunile la ordinea zilei : TRANSFERĂRI DE AVANTAGII INDUSTRIALE Comisiunea industrială avizează favorabil pentru transferarea avanta­­giilor legei industriale, acordate prin J. C. M. No. 201.3 din 1927 Fabricei de ambalaje metalice Inginer Basne Vulcovici şi K. Rimanocsy, societate K­, nume colectiv „Uzinele Române“ din Bucureşti, asupra : „Uzinele Ro­mâne" Inginer Basile Vulcovici şi R Vulcovici, precum şi asupra noului se­diu care va fi în str. Agricultori, 29. Idem acordate prin J. C. M. No. 2472 din 1012 fabricei de cue, sâr­mă, nituri, galvanizare de sârmă, ta­blă de fier etc , proprietatea d-lui Islas Auschnitt din Galati și trans­­poarte asupra firmei Societatea Ano­nimă Anglo-Română pentru indus­trie. asupra : Uzinelor Metalurgice Unite Titan, Nadrag, Talan, Societate anonimă ro­mână, actuala proprietară a fabrici. Com­uniunea industrială avizează favorabil pentru transferarea avan­­tagiilor legei pentru încurajarea in­dustriei naționale, acordate prin I. C. M. No. 5834 din 1921 Uzinelor Metalurgice proprietatea Uzinelor Me­talurgice Române „Unirea" din Ga­laţi, asupra : Societatea în nume colectiv „Şan­tierele metalurgice unite Ancora, U­­nirea, Vulcan etc. Comp.“ din Ga­laţi RETRAGERI DE AVANTAGII IN­DUSTRIALE Comisiunea industrială avizează pentru retragerea avantagiilor legei industriale, acordate prin J. C. M. No. 901 din 1924 fabricci de postav și pături „Talm­a" a d-lor Bonieri Taute et Co. din Talmaciu, Cisrpedie jud. Sibiu, fiind desființată. REZOLVAREA DIFERITELOR CHES­ TIUNI PRIVITOARE LA IMPORT Asupra cererei Uzinelor Metalurgi­ce Ploești, prin care solicită scutire de vamă pentru un grup turbo-alter­­nator de 200 kw. Comisiunea industrială avizeaza favorabil. Asupra cererei fabricei de glucoza și scrobeală Lenteștii de jos, prin ca­re solicită scutire de taxe vamale pentru 421 m. curele de transmisiune marca „Reuschel“ de 70—200 m. lăţime. Comisiunea industrială avizează defavorabil. Asupra cererei Soc. Franco-Româ­­nă, Brăila, prin car® solicită scutire de rade vamale pentru 200 bucăţi manşoane de aramă pentru ţevi fier­­bătoare la cazanele de locomotive. Comisiunea industrială avizează fa­vorabil. Asupra cererei fabricei de zahăr „Ripiceni" prin care solicită scutin de vamă pentru circa 3000 m. pânză de filtrat, de lână, combinată cu fulfi şi pentru 58 bucăţi de 5978 m. lun­gime pânză Tarpauling. Comisiunea avizează f­­ietao Comisiunea industrială avizează favorabil pentru reducere (opinie se­parată făcând d­-nii Constantiniu și C. Stătescu) numai pentru pânza de filtrat și defavorabil pentru pânza Tarpauling. Asupra cererei Primăriei comunei Mercurea-Nirai, prin care solicită scutire de vamă pentru un motor Die cel de 25 H. P. Comisiunea industrială avizează favorabil Asupra cererei Fabricei de Ciment din Brașov, prin care solicită scu­­tirii de vamă pentru 672 kgr. curea de ba­lată. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei Soc. „Steaua Ro­mână“ Câmpina, prin care solicită scutire pentru 518 buc. pânză de fil­trat produse petrolifere. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei Auxiliara Societate pentru trafic pe C. F. R. prin care solicită : Reducere la 1/5 din taxele vamale pentru 143 vaggoane cisterne. Scutire pentru 50 cisterne, con­form notei del 751 din tariful vamal 1924. Scutire pe baza aceleiași note sau pe baza avantagiilor legei industriale pentru 100 vagoane cisterne pemtru Societatea Româno Americană. Comisiunea Industrială avizeaza favorabil pentru toate. Asupra cererei Societăţei pe ac­ţiunii industrie de pădure Oradea Mar®, prin care solicită scutire de vamă pentru un funicular în greu­tate de 67000 kgf. Comisiunea industrială avizează favorabil. REZOLVAREA OFERITELOR CHES­TIUNI PRIVITOARE LA EXPORT Asupra cererei d-lui Inginer S. Mates, prin care solicită aprobarea de a exporta 3 tuburi de raze Roent­­gen. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei Fabricei de dopuri de plută „Szerderit“ Arad, prin care solicită autorizaţia de a exporta 150 kgr. părţi de maşini pentru fabricat dopuri. Comisiunea Industrială avizează favorabil. Asupra cererei Comp. It­ern. de navigaţie aeriană, prin care solicită autorizaţia de a exporta 50 kgr. piese de avion. Declaraţia ministerială a guvernului belgian Restaurarea traciata.— Reorganizarea armatei BRUXELLES, 29. (Rador). — D. Jaspar, a citit azi la Cameră, de­­claraţiunea ministerială prin care se afirmă că guvernul va aduce la bun sfârşit cele două mari sar­­cini ce are, adică, restabilirea fi­nanciară şi economică a tărei, precum şi rezolvarea problemei re­­organizărei armatei. In ceea ce pri­veşte politica externă a noului gu­vern, declaraţia ministerială spune că se va continua opera de coope­rare internaţională a guvernelor precedente, in spiritul tratatului de la Locarno, restaurarea financiara Vorbind de restaurarea finan­ciară, declaraţia constată că stabi­lizarea unităţii monetare, poate fi cons­acrată încoronată de succes, în mod definitiv, de­oarece francul belgian şi-a câştigat un loc onora­­bil printre monedele Internaţionale, bazate pe rezervă metalică de aur. Opera aceasta însă nu este încă pe deantregul terminată, actualului guvern reven­ndu-i sarcina de a o desăvârşi prin echilbarera budge­tului, precum şi prin stingerea da­toriilor cu sacadenta apropiată. REORGANIZAREA ARMATEI in ceea ce priveşte chestiunea mi­litară, declaraţia spune că teritoriul tărei trebue să fie ferit de orice in­vazie sau ocupaţie străină, lucru ce nu poate fî dobândit decât prin so­­liditatea mijloacelor de apărare, care împreună cu tratatele încheiate constituie garanţia Involabilități­i Belgiei. Guvernul va institui o co­­misiune mixtă, compusă din parla­mentari și din militari, cari va stu­dia toate chestîunile privitoare la reorganizarea armatei in special a duratei serviciului militar. Din concluzîunlie la care va ajunge a­­ceastă comisîune, guvernul va lua elementele proiectului de lege pe care-l va supune parlamentului. Declarațiunea ministerială, con­chide declarând că trebuie cu orice preț să se asigure salvarea finan­ciară a tărei, prin pace și unire. JUDICIARE (Ilfov) Actiunile gajate de bancherul escroc Alschek Interesanta chestiune de drept co­mercial, in legătură cu circulaţia pe piaţă a acţiunilor nominative, — chestiunea audsă in faţa justiţiei cu prilejul incercarei creditorilor gagişti ai fugarului I. Alschek de a scoate în vânzare acţiunile nominative ce le primiseră în gaj dela acesta — a fost dezbătut ori pe larg, în faţa Curţii de C.a.­aţie S. II­. —dela care se aşteaptă fixarea pentru prima oa­ră la noi, a unei jurisprudenţe in această materie. Este vorba de recursul făcut de judecătorul sindic al falimentului, contra deciziei Curţii de Apel S. J. care ca şi tribunlul comercial, res­pinseseră opoziţia judelui sindic, la scoaterea în vânzare a 3057 de ac­ţiuni de ale societăţilor petrolifere, puse în gar­d­ lui I. I. Stănculescu pentru garantarea unui mprumut de 4 milioane. Sindicul susţinea că ga­jul nu este valabil, fiindcă in afa­ră de actul scris şi de predarea emo­tivă a acţiunilor către creditor, nu s-a făcut de către acesta şi trans­­■fertul în registrele de acţiuni ale societăţilor respective, cu menţiunea „pentru cauză de garanţie“ — forma­litate cerută de art. 479 din codul co­mercial. Curtea de Apel, ca și tribunalul, respingând această teză,­­ consa­crasem validitatea gajului fără ope­rare de transfert prevăzută de art 479 cod. com., din moment ce sa făcut act scris care a fost urmat de remiterea acţiunilor, şi mai spune Curtea că această regulă nu este con­trazisă de prevederile art. 32 şi 33 din legea minelor (pe care sindicul le mai invocase în sprijinul tzei sale). In şedinţa de ori a Curţii de Ca­saţie, d. Istrate Mîcescu şi-a termi­nat pledoaria începută în şedinţa pre­cedentă , desvoltând ultimul mo­tiv de casare şi cerând admiterea recursului. Din partea d-lui Stăncu­­leanu, a pledat timp de câteva ore d. av. I. Colin, combătând motivele şi conchizând la respingerea recursu­lui. înalta Curte se va pronunţa as­tăzi. ' ■ '*1 Fraudele de la BankofRoumania Procesul lui Simon Alhalel, care acuzând de încrederea nelimitata ce i se acorda de către șefii săi a fraudat Banca of Roumania unde func­ționa ca încasator de 15 ani — cu e­norma sumă de zece milioane lei — a fost judecat ori de trib. Ilfov S. III, prezidat de d. judecător I. Stă­­nescu. Au fost ascultaţi toţi martorii ci­taţi, afară de unul, care va fi audiat în şedinţa viitoare de la 5 Decembrie , când se va păşi la judecata în fond a procesului. Declararea în faliment a unei bănci După lunga desbatere, tribunalul comercial, s. I prezidat de d. Co­­man Negoescu, a declarat ieri în stare de faliment „Banca de Credit Comercial” societate anonimă, cu sediul în str. Bursei 2. Este vorba de banca, despre care am arătat — cu prilejul Instrucţiunii faimoasei escrocherii „Moara Giur­giului” — că a avut un rol de vic­timă, graţie malversaţiunilor să­vârşite de cei cari o conduceau — cel­ Gh. Roşu şi Eleft. Paraschive­­scu — şi cari aveau şi rolul de con­ducători ai societăţii ,,Moara Giur­giului”. lipifogu unei af­aceri senzaţionale Tribunalul Ilfov secţia de Nota­riat, a avut să judece zilele acestea apelurile conexate, in faimoasa ata­­cue a contrabandei de­ la gara O­­U ş, de care ziarele s-au ocupat pt* larg la timp Se cunosc amănuntele . O bandă de răufăcători în frunte cu un anu­me Carol Ilarbh şi cu un funcţionar ungur al C. F. R. Sandie Gheza, dau, lovitura asupra unui vagon încăr­cat cu marfă şi sosit în ţară din Ce­hoslovacia, cu destinaţia Philipp Sanft, Bucureşti. Numiţii delicvenţi, cu ajutorul altora, distrug frachtul i­nternaţional, şi îl înlocuesc cu unul i­ntern, rup plumburile vagonului şi ii Îndreaptă spre staţia Obor, unde nu funcţiona vama, pe numele unui destinatar imaginar, Zimmer. Lovitura ar fi isbutit, desigur, da­că graţie diligenţei armei Philipp Sank­, autorităţile nu ar fi fost puse imediat în măsură să înceapă cerce­târiie, cari au dus la mărturisiri complecte şi la arestarea inculpaţilor Carol Harth şi Gandie Gheza Cum inculpaţii au operat pe lân­gă furt şi operarea unei contrabande, agenţii fiscului au dresat un proces verbal, prin care pe lângă plata ta­xelor vama­le au condamnat pe incul­paţi şi la plata unei amenzi de pa­tru milioane şi jumătate lei. Cum în­să cei arestaţi erau oameni fară nici o avere, agenţii vamali au voit să fie ingenioşi şi să tragă la răs­pundere persoane mai solvabile. In consecinţă, fără multă osteneală, au fost implicaţi ca răspunzători de contrabanda săvârşită, pe lângă fir­ma de expediţie Pl­. Sanft şi patru­zeci de negustori din diverse puncte ale ţării, cărei erau proprietarii măr­furilor aflate în vagon. Printre fir­mele condamnate la plata amenzii, figurează nume din cele mai însem­nate ale ţării. Atât firma Sanft, cât şi negustorii vizaţi prin procesul verbal au făcut apel. După numeroase amânări, da­torită conexărilor succesive, tribuna­lul a judecat la 22 Noembrie 1927,­­ apelurile. Din partea firmei Ph Sanft şi a unui număr de treizeci şi cinci de negustori au pledat d-nii avocaţi Au­reliu Weiss şi Merlescu, cari au ara­­tat tribunalului lipsa de seriozitate a motivării procesului-verbal, în ce priveşte implicarea apelanţilor şi au cerut achitarea, dovedind că toată urmărirea delicvenţilor a început în urma reclamaţiunei firmei. Tribunalul, după o deliberare de opt zile, a admis ori apelul firmei Philipp Sanft şi al tuturor negustori­lor, rămânând ca procesul verbal de cmi­ruibandă să aibă tărie numai împotriva delicvenţilor Ph. Harth, Gandie Gheza şi tovarăşii lor de fapte Un concurs de vitr­ine in Capitală Camera de Comerţ şi Industrie a luat iniţiativa de a organiza, cu prilejul sărbătorilor Crăciunului, un mare concurs de vitrine în Ca­pitală. Asemenea concursuri se orga­nizează foarte des în streinătate şi au darul de a stimula pe comer­cianţi la împodobirea cât mai ar­tistică a vitrinelor. Vor fi nume­roase premii în bani. Furtim în Marea-Nte? BERLIN, 29. (Rador). — În cau­za furtunei şi nînsoarei puternice ce a bântuit Marea Neagră şi Ma­rea Caspică, în ultimele zie, 117 co­răbii şi vase de pescuit de naţiona­­litate rusă, s-au rătăcit pe mare, ne mai ştiindu-se nimic de soarta lor. Conferinţa Burselor de cereale la Viens VIEN A, 29 (Rador). — Confe­rinţa reprezentanţilor burselor de cereale din Europa centrală şi sud-orientală a stabilit normele privitoare la executarea hotărâri­lor arbitrale în străinătate, potri­vit convenţie încheiată la Liga Naţiunilor. Ii itam-SSî Uitt M îl­­m g ii CEREȚI NUMAI LĂMPILE PENTRU RADIO iFMILIUPS A.430/55. yrfmp/ificatoa­­re de m­o/fă frequen/o. A. 415. Defe­doare jiamp/i­­ficatoare de joasă fre­­quenfâ, având o ind/na fie de 8.406. Ji?mp/if/cotoare de /oojâ frequen/â sr/am­pa pentru tipul-Par/eur. B. 40­5.Sampa finală pentru dauf'-Par/er­ de mare patere. REDRE/ORUL IFIHÎMUIIPS pentru in cârca/ut acumu/afor/toK TRANSFORMATORUL */* ANODIC IP IHM ILII IPS HAUTPARLEUR­UL PHIUPS neîntrecut in ciori fate si tărie. Piaţa Internaţională a lemnului Preturile actuale sunt anormale.-* Puterea de absorbire a pieţe­lor importatoare a scăzut.-* Europa va importa lemn american? Situaţia caracteri­stică din Germania Publicaţia de specialitate „Inter­nationaler Holzmarkt” din Viena dă, in ultimul ei număr, următoa­rele relaţii despre piaţa interna­ţională a lemnului : In ultimele săptămâni situaţia pie­ţei internaţionale a devenit tot m­ai nehotărâtă In Anglia, rezerva faţă de toate cumpărăturile noui s’a ac­centuat. In Franţa şi în Italia, lipsa de numerar apasă asupra pieţei şi Germania luptă contră atâtor factori că sunt puţine şanse pentru desvol­­tarea viitoare a pieţei. E un fapt evident că Europa de astăzi e sărăcită, fapt care a slăbit consumul şi a pus o limită preţurilor tuturor produselor în toate ramurile economice Suntem de părere că pre­ţurile actuale ale rondinelor cores­pund la un curs al lemnului feres­truit care e mult deasupra limitelor indicata de desvoltarea economica. Englezul a fost, întotdeauna comer­ciantul care a calculat cel mai bine. Preţurile stabilite de el pentru lemn pot fi considerate ca un criteriu la stabilirea preţurilor mondiale. Este totuşi, astăzi, fapt stabilit că preţu­rile lemnului în Europa centrală — cu deosebire în Germania — sunt mai mari decât cele din Anglia. Şi ne întrebăm, unde se vor opri cursurile la lemnul ferestruit, cursuri care se bazează pe preţurile actuale ale ron­dinelor. CONSUMUL IN ŢĂRILE CUMPĂ­RĂTOARE Am arătat intr’un număr trecut că, consumul viitor al lemnului in ţările consumatoare, se va menţine atâta vreme cât cumpărăturile se pot face la preţuri normale, adică pe bază care să nu depăşiasca cursurile actuale. In caz contrar, piaţa se va re­simţi. Evenimentele au dat dreptate strigătului nostru de alarmă. In ultimele săptămâni, capacitatea de absorbiţiune a scăzut în aceste ţări unde, până acum, ea era satisfă­cătoare, adică in Anglia şi în Ger­mania, şi deşi acest fapt trebuie atribuit iernii şi restricţiunii indus­triei clăditului, constatăm totuşi o slăbire a forţii de cumpărare şi mai cu seamă a voinţei de a cum­păra peste măsura obişnuită. A­­ceastă scădere se datoreşte, în ma­re parte, preţurilor exagerate ale lemnului ferestr­uit şi de asemenea desvoltării nesigure a economiei şi a comerţului. Că această situaţie nehotărâtă contribue să dezorienteze econo­mia internaţională a lemnului, a­­ceasta rezultă din negocierile care au de scop încheierea tratatelor comerciale intre Germania, pe de o parte, si pe de altă parte Polo­nia şi Cehoslovacia. O singură ho­tărâre poate schimba situaţiunea pieţii europene. EPRE O INTERVENŢIE A AMBRICII Tensiunea între preţurile rondine­lor şi cele ale lemnului ferestruit mai poate avea şi altă consecinţă : dat fiind slăbirea forţei financiare a­­ Europei, America poate deveni tur­nisorul lemnului in Europa, recâşti­gând multe din vechile ei debuşeuri Lemnul de tâmplărie — cu deosebire calităţile superioare — a înregistrat, în ultimele luni, preţuri atât de mari încât lemnul american Oregon Gine e de preferat, cu atât mai mult cu cât el poate fi procurat mai uşor in toate dimensiunile. Ori, ca lemnul a­­merican, cu toate cheltuelile de tran­sport, să poată rivaliza cu lemnul eu­ropean. Iată un semn caracteristic al situaţiunii actuale a pieţii interna­ţionale a lemnului. Şi nu conjonctura economică a ţării este responsabilă de această desvoltare a pieţii lemnu­lui In Europa centrală, ci faptul că desvoltarea economiei lemnului in Europa Centrală a luat un an­ cura decât în Europa Occidentală şi in Anglia. Relaţiunile dintre aceste mari state consumatoare şi furnisorii lor, erau bazate pe principiul că industria ion­dului, mai cu seamă ferestraele, sunt 0 industrie locală. De aceea, cea mai mare parte de lemne au fost cumpă­rate de ceste state sub formă de lemne ferestruite — cari puteau fî lucrate după nevoie. Tensiunea intre taxele de intrare la rondine și taxele de in­trare la lemnul ferestruit s’a menţi­nut în proporţia, naturală a consumu­lui de lemn brut faţă de lemnul fe­­restruit (1.1.6) — când nu se pre­fera principiul comerţului liber ca în Anglia. SITUAŢIA IN GERMANIA In Germania însă, aceste relaţiuni cu ţările furnisoare au luat o alta desvoltare. Dispunând de o industrie de ferestrae înfloritoare, Germania a căutat să importe rondine pentru a le ferăstrui în ţară. Politica comer­ţului nu viza dec­ât acest scop. Pentru a combate principiul natural că in­dustria ferestraelor este industrie lo­cală, a trebuit să se mărească tensi­unea între taxele de intrare la lem­nul ferestruit Proporţia naturală de 1 : 1,6 a fost părăsită şi ea s’a urcat dela 1:4 la 1.6 pentru a ajunge astăzi la 1.3. Având în vedere tendinţele indus­triale din ultimii 20 ani, e clar că, dat fiind alura economiei germane, s-au înfiinţat ferestrae cari în ceea ce priveşte rendementul, întreceau fe­­restraele din ţările vecine. Aceste ferestrae au nevoie de rondine, pe care nu le găsesc în ţară şi, bine­înţeles, la o conjunctură ca aceea care se prezenta anul acesta, cum­părătorii germani au participat la toate vânzările în ţările vecine, unde a avut loc o haussă generlă a rondi­nelor. Această haussă a avut ime­diat o altă consecinţă — nivelul ri­dicat al preţurilor lemnului ferestruit — care va sfârşi prin a sugruma co­nsumul, care nu poate subsista de­cât la preţuri rezonabile. Părăsind deci principiul că indus­tria ferestraelor e locală, la marginea pădurilor şi vâz­ându-se constrânsă de a ridica tensiunea între rondine şi lemnul ferestruit la proporţia de 1 : 8, Germania a putut forţa des­voltarea unei industrii a lemnului îndepărtată cu câteva sute de kilo­, metri de pădure şi a putut crea a­­ceastă situaţiune pentru industria lemnului, caracteristică în Europa­­centrală : o industrie a ferestraelor ajunsă la epuizare în ţările producă­toare, haussă exagerată a preţurilor lemnului ferestruit, relaţiuni încor­date între proprietarii de ferestr­e şi proprietarii de păduri şi o prăpastie ce se adânceşte tot mai mult între producători şi consumatori. Va fi nevoie deci de un calcul pru­dent şi de operaţiuni bine chibzuite,­in toate tranzacţiunile ce vor avea loc, pentru a se evita piedici irepa­­rabile. t" O audienţă a mînisti­l­ui Bontei la Belgrad BELGRAD, 29 (Rador). — As­tăzi după amiază, d-1 Marînkovîci, ministrul de externe al regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor a primit în audienţă pe d-l Emandi, reprezentantul României la Bel­grad, care l-a exprmat mulţumirile guvernului român pentru partea pe care a luat-o guvernul din Belgrad la doliul României prin moartea pri­mului-ministru Ion­­ C. Brătianu. Desminţirea S¥ona ui despre negocieri ruso­­rom­âne VIENA, 29 (Rador). — sujettes Wiener Journal" a anunţat eri că la Viena s ar urma actualmente ne­gocieri între Rusia şi Ro­mânia* pentru lichidarea tuturor litigiilor pendin­te. Legala sovietică prin­­tr’un comunicat adresat ziarelor desminte această știre. TurborSk­ in Roşia PARIS, 29. (Rador). — O tele­­gramă din Moscova anunţă că Ra« kovski organizând opoziţia In U­­kraina, a provocat violente cioc« nîri cu partizanii lui Stalin. Lucrătorii dîn Moscova au orga« n­zat manifestaţii foarte ostile con­« tra prea numeroaselor deiegafiuni străine, venite în Rusia pe chel­tuiala poporului rus, care piere de foame. Somro­ia­ mondial de şah PARIS, 29­ (Rador). — Se tele­­grafiază din Buenos Aires. Titlul de şampion al lumei pentru şah urmând să fie decernat aceluia care va câştiga mai întâiu şase partide, Arechin poate îi considerat de pe acum ca învingător virtual, întru­­cât a câştigat cinci partide. Adver­­sarul său, Capablanca a anunțat ho­­târârea de a renunța astăzi la re­luarea celei de a 34-a partidă.

Next