Argus, decembrie 1927 (Anul 18, nr. 4389-4413)
1927-12-01 / nr. 4389
ARGUS Cea mai mare societate de armament şi construcţii navale din lume Fuzionarea industriilor pentru armament şi construcţiuni navale ale societăţilor Vickers şi Armstrong din Anglia Se anunţă din Londra că în urma tratativelor urmate de maî multa vreme, s’a convenit o fuzonare a celor mai renumite societăţi de armament şi construcţiuni navale din Anglia, Vickers şi Arrastrong-Whitworth. Se va forma o nouă Societate care va cuprinde fabricile ambelor firme pentru producţia armamentului şi pentru construcţiuni navale. In această societate, Vickers va avea o mare preponderenţă, având în vedere că situaţia financiară a acestei societăţi este încomparabil mai tare decât acea a societatei Armstrong. Este suficient să reamintim doar că la ultimul ei bilanţ, Soc. Vickers arată la „Numerar şi Efecte de Stat în Casă’ suma de bresteri ne 1.795 848 (a PTOx. 1 miliard patru sute milioane Lei). Noua societate cu numele Vickers-Armstrong Ltd. având un capital de lire sterline 21.000.000 (aproximatv 16 miliarde jumătate Li) va fi cea mai mare societate de armament şi construcţiuni navale din lume. Firma Vickers va avea ca. 2/3 din acest capital, iar restul de 1/3 rămâne societăţei Armstrong. Noua societate care-şi va începe activitate la 1 ianuarie 1928, va preda de la Urma Vickers uzinele şi instalaţiile din Sheffield, Barrow, Eskmeans, Erith, Dartford, Swanky, Eynsford şi St- Albans, iar dr. la firma Armstrong cele din: Elswick, Ridsdale şi Openshaw şi şantierele navale Walker de pe Râul Tyne. De asemenea va prelua participările firmelor Vickers şi Armstrong la alte societăţi de armament şi construcţiuni navale. Nu vor fi înglobate în noua formaţie uzinele firmei Vickers din Weybridge, pentru construcţie de aeroplane şi Crayford pentru metalurgie. Acestea urmează să continue sub vechea firmă Vickers Ltd. iar societăţile Metropolitan Carriage Wagon et Finance Co. pentru material rulant de cale ferată. Metropolitan Vckers pentru fabricarea de turbine şi material electric, cu societăţile afiliate, precum şi celelalte societăţi care nu se ocupă de construcţiuni navale, sau de fabricarea de armament, făcând parte din vechiul consorţiu, vor continua a fi administrate ca până in prezent. Armstrong-Whitworth va reţine asemenea uzinele de fier şi minele de cărbuni Pearson şi Knowles şi Partington, precum S. A- Armstrong din Pozzuoli din Italia, aceasta din urmă cu oarecari restricţiuni. Societatea va fi administrată de un consiliu de 10 membrii din care 6 numiţi de Vickers şi 4 de Armstrong. Printre cei din urmă, este şi Sir Otto Niemeyer de la Bank of England, Banca de Emisiune a Angliei. Consiliul va fi prezidat de Sir Herbert A. Lawrence, preşedintele actual al societăţei Vickers Ltd. Această fuziune reprezintă un pas cât se poate de important , reorganizarea pe baze noui şi mai raţionale a marei industrii din Angla, atât de greu încercată de la război încoace. Nu este de tăgăduit că prin această amalgamare, guvernul englez va pierde elementul de concurenţă tot atât de necesar în materie de furnituri militare şi navale ca şi pe orice alt teren. Cu toate acestea însă, guvernul englez a sprijinit realizarea acestei noi grupări, care va tinde a aplica noile metode de organizare industrială şi a exploata în mod mai raţional instalaţiile similare ce s’au creat înainte şi în decursul războiului de către Vickers şi Armstrong pentru fabricaţiunea armamentului în Anglia şi cam dela 1919 încoace, din lipsa de comenzi mari de armament, zac în mare parte neproductive, costând anual sume extrem de importante pentru întreţinerea lor. Se aşteaptă cu încredere ca această amalgamare să aducă cu sine o îmbunătăţire simţitoare în ceea ce priveşte o producţie mai raţională, fiind luată ca pildă şi de alte ramuri ale industriei grele. Comisiunea industrială, în şedinţa A, a ţinut’o în ziua de 6 Nocmirie a. c. a emis următoarele avize cu privire la chestiunile la ordinea zilei : TRANSFERĂRI DE AVANTAGII INDUSTRIALE Comisiunea industrială avizează favorabil pentru transferarea avantagiilor legei industriale, acordate prin J. C. M. No. 201.3 din 1927 Fabricei de ambalaje metalice Inginer Basne Vulcovici şi K. Rimanocsy, societate K, nume colectiv „Uzinele Române“ din Bucureşti, asupra : „Uzinele Române" Inginer Basile Vulcovici şi R Vulcovici, precum şi asupra noului sediu care va fi în str. Agricultori, 29. Idem acordate prin J. C. M. No. 2472 din 1012 fabricei de cue, sârmă, nituri, galvanizare de sârmă, tablă de fier etc , proprietatea d-lui Islas Auschnitt din Galati și transpoarte asupra firmei Societatea Anonimă Anglo-Română pentru industrie. asupra : Uzinelor Metalurgice Unite Titan, Nadrag, Talan, Societate anonimă română, actuala proprietară a fabrici. Comuniunea industrială avizează favorabil pentru transferarea avantagiilor legei pentru încurajarea industriei naționale, acordate prin I. C. M. No. 5834 din 1921 Uzinelor Metalurgice proprietatea Uzinelor Metalurgice Române „Unirea" din Galaţi, asupra : Societatea în nume colectiv „Şantierele metalurgice unite Ancora, Unirea, Vulcan etc. Comp.“ din Galaţi RETRAGERI DE AVANTAGII INDUSTRIALE Comisiunea industrială avizează pentru retragerea avantagiilor legei industriale, acordate prin J. C. M. No. 901 din 1924 fabricci de postav și pături „Talma" a d-lor Bonieri Taute et Co. din Talmaciu, Cisrpedie jud. Sibiu, fiind desființată. REZOLVAREA DIFERITELOR CHES TIUNI PRIVITOARE LA IMPORT Asupra cererei Uzinelor Metalurgice Ploești, prin care solicită scutire de vamă pentru un grup turbo-alternator de 200 kw. Comisiunea industrială avizeaza favorabil. Asupra cererei fabricei de glucoza și scrobeală Lenteștii de jos, prin care solicită scutire de taxe vamale pentru 421 m. curele de transmisiune marca „Reuschel“ de 70—200 m. lăţime. Comisiunea industrială avizează defavorabil. Asupra cererei Soc. Franco-Română, Brăila, prin car® solicită scutire de rade vamale pentru 200 bucăţi manşoane de aramă pentru ţevi fierbătoare la cazanele de locomotive. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei fabricei de zahăr „Ripiceni" prin care solicită scutin de vamă pentru circa 3000 m. pânză de filtrat, de lână, combinată cu fulfi şi pentru 58 bucăţi de 5978 m. lungime pânză Tarpauling. Comisiunea avizează fietao Comisiunea industrială avizează favorabil pentru reducere (opinie separată făcând d-nii Constantiniu și C. Stătescu) numai pentru pânza de filtrat și defavorabil pentru pânza Tarpauling. Asupra cererei Primăriei comunei Mercurea-Nirai, prin care solicită scutire de vamă pentru un motor Die cel de 25 H. P. Comisiunea industrială avizează favorabil Asupra cererei Fabricei de Ciment din Brașov, prin care solicită scutirii de vamă pentru 672 kgr. curea de balată. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei Soc. „Steaua Română“ Câmpina, prin care solicită scutire pentru 518 buc. pânză de filtrat produse petrolifere. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei Auxiliara Societate pentru trafic pe C. F. R. prin care solicită : Reducere la 1/5 din taxele vamale pentru 143 vaggoane cisterne. Scutire pentru 50 cisterne, conform notei del 751 din tariful vamal 1924. Scutire pe baza aceleiași note sau pe baza avantagiilor legei industriale pentru 100 vagoane cisterne pemtru Societatea Româno Americană. Comisiunea Industrială avizeaza favorabil pentru toate. Asupra cererei Societăţei pe acţiunii industrie de pădure Oradea Mar®, prin care solicită scutire de vamă pentru un funicular în greutate de 67000 kgf. Comisiunea industrială avizează favorabil. REZOLVAREA OFERITELOR CHESTIUNI PRIVITOARE LA EXPORT Asupra cererei d-lui Inginer S. Mates, prin care solicită aprobarea de a exporta 3 tuburi de raze Roentgen. Comisiunea industrială avizează favorabil. Asupra cererei Fabricei de dopuri de plută „Szerderit“ Arad, prin care solicită autorizaţia de a exporta 150 kgr. părţi de maşini pentru fabricat dopuri. Comisiunea Industrială avizează favorabil. Asupra cererei Comp. Itern. de navigaţie aeriană, prin care solicită autorizaţia de a exporta 50 kgr. piese de avion. Declaraţia ministerială a guvernului belgian Restaurarea traciata.— Reorganizarea armatei BRUXELLES, 29. (Rador). — D. Jaspar, a citit azi la Cameră, declaraţiunea ministerială prin care se afirmă că guvernul va aduce la bun sfârşit cele două mari sarcini ce are, adică, restabilirea financiară şi economică a tărei, precum şi rezolvarea problemei reorganizărei armatei. In ceea ce priveşte politica externă a noului guvern, declaraţia ministerială spune că se va continua opera de cooperare internaţională a guvernelor precedente, in spiritul tratatului de la Locarno, restaurarea financiara Vorbind de restaurarea financiară, declaraţia constată că stabilizarea unităţii monetare, poate fi consacrată încoronată de succes, în mod definitiv, deoarece francul belgian şi-a câştigat un loc onorabil printre monedele Internaţionale, bazate pe rezervă metalică de aur. Opera aceasta însă nu este încă pe deantregul terminată, actualului guvern revenndu-i sarcina de a o desăvârşi prin echilbarera budgetului, precum şi prin stingerea datoriilor cu sacadenta apropiată. REORGANIZAREA ARMATEI in ceea ce priveşte chestiunea militară, declaraţia spune că teritoriul tărei trebue să fie ferit de orice invazie sau ocupaţie străină, lucru ce nu poate fî dobândit decât prin soliditatea mijloacelor de apărare, care împreună cu tratatele încheiate constituie garanţia Involabilității Belgiei. Guvernul va institui o comisiune mixtă, compusă din parlamentari și din militari, cari va studia toate chestîunile privitoare la reorganizarea armatei in special a duratei serviciului militar. Din concluzîunlie la care va ajunge această comisîune, guvernul va lua elementele proiectului de lege pe care-l va supune parlamentului. Declarațiunea ministerială, conchide declarând că trebuie cu orice preț să se asigure salvarea financiară a tărei, prin pace și unire. JUDICIARE (Ilfov) Actiunile gajate de bancherul escroc Alschek Interesanta chestiune de drept comercial, in legătură cu circulaţia pe piaţă a acţiunilor nominative, — chestiunea audsă in faţa justiţiei cu prilejul incercarei creditorilor gagişti ai fugarului I. Alschek de a scoate în vânzare acţiunile nominative ce le primiseră în gaj dela acesta — a fost dezbătut ori pe larg, în faţa Curţii de C.a.aţie S. II. —dela care se aşteaptă fixarea pentru prima oară la noi, a unei jurisprudenţe in această materie. Este vorba de recursul făcut de judecătorul sindic al falimentului, contra deciziei Curţii de Apel S. J. care ca şi tribunlul comercial, respinseseră opoziţia judelui sindic, la scoaterea în vânzare a 3057 de acţiuni de ale societăţilor petrolifere, puse în gard lui I. I. Stănculescu pentru garantarea unui mprumut de 4 milioane. Sindicul susţinea că gajul nu este valabil, fiindcă in afară de actul scris şi de predarea emotivă a acţiunilor către creditor, nu s-a făcut de către acesta şi trans■fertul în registrele de acţiuni ale societăţilor respective, cu menţiunea „pentru cauză de garanţie“ — formalitate cerută de art. 479 din codul comercial. Curtea de Apel, ca și tribunalul, respingând această teză, consacrasem validitatea gajului fără operare de transfert prevăzută de art 479 cod. com., din moment ce sa făcut act scris care a fost urmat de remiterea acţiunilor, şi mai spune Curtea că această regulă nu este contrazisă de prevederile art. 32 şi 33 din legea minelor (pe care sindicul le mai invocase în sprijinul tzei sale). In şedinţa de ori a Curţii de Casaţie, d. Istrate Mîcescu şi-a terminat pledoaria începută în şedinţa precedentă , desvoltând ultimul motiv de casare şi cerând admiterea recursului. Din partea d-lui Stănculeanu, a pledat timp de câteva ore d. av. I. Colin, combătând motivele şi conchizând la respingerea recursului. înalta Curte se va pronunţa astăzi. ' ■ '*1 Fraudele de la BankofRoumania Procesul lui Simon Alhalel, care acuzând de încrederea nelimitata ce i se acorda de către șefii săi a fraudat Banca of Roumania unde funcționa ca încasator de 15 ani — cu enorma sumă de zece milioane lei — a fost judecat ori de trib. Ilfov S. III, prezidat de d. judecător I. Stănescu. Au fost ascultaţi toţi martorii citaţi, afară de unul, care va fi audiat în şedinţa viitoare de la 5 Decembrie , când se va păşi la judecata în fond a procesului. Declararea în faliment a unei bănci După lunga desbatere, tribunalul comercial, s. I prezidat de d. Coman Negoescu, a declarat ieri în stare de faliment „Banca de Credit Comercial” societate anonimă, cu sediul în str. Bursei 2. Este vorba de banca, despre care am arătat — cu prilejul Instrucţiunii faimoasei escrocherii „Moara Giurgiului” — că a avut un rol de victimă, graţie malversaţiunilor săvârşite de cei cari o conduceau — cel Gh. Roşu şi Eleft. Paraschivescu — şi cari aveau şi rolul de conducători ai societăţii ,,Moara Giurgiului”. lipifogu unei afaceri senzaţionale Tribunalul Ilfov secţia de Notariat, a avut să judece zilele acestea apelurile conexate, in faimoasa atacue a contrabandei de la gara OU ş, de care ziarele s-au ocupat pt* larg la timp Se cunosc amănuntele . O bandă de răufăcători în frunte cu un anume Carol Ilarbh şi cu un funcţionar ungur al C. F. R. Sandie Gheza, dau, lovitura asupra unui vagon încărcat cu marfă şi sosit în ţară din Cehoslovacia, cu destinaţia Philipp Sanft, Bucureşti. Numiţii delicvenţi, cu ajutorul altora, distrug frachtul internaţional, şi îl înlocuesc cu unul intern, rup plumburile vagonului şi ii Îndreaptă spre staţia Obor, unde nu funcţiona vama, pe numele unui destinatar imaginar, Zimmer. Lovitura ar fi isbutit, desigur, dacă graţie diligenţei armei Philipp Sank, autorităţile nu ar fi fost puse imediat în măsură să înceapă cercetâriie, cari au dus la mărturisiri complecte şi la arestarea inculpaţilor Carol Harth şi Gandie Gheza Cum inculpaţii au operat pe lângă furt şi operarea unei contrabande, agenţii fiscului au dresat un proces verbal, prin care pe lângă plata taxelor vamale au condamnat pe inculpaţi şi la plata unei amenzi de patru milioane şi jumătate lei. Cum însă cei arestaţi erau oameni fară nici o avere, agenţii vamali au voit să fie ingenioşi şi să tragă la răspundere persoane mai solvabile. In consecinţă, fără multă osteneală, au fost implicaţi ca răspunzători de contrabanda săvârşită, pe lângă firma de expediţie Pl. Sanft şi patruzeci de negustori din diverse puncte ale ţării, cărei erau proprietarii mărfurilor aflate în vagon. Printre firmele condamnate la plata amenzii, figurează nume din cele mai însemnate ale ţării. Atât firma Sanft, cât şi negustorii vizaţi prin procesul verbal au făcut apel. După numeroase amânări, datorită conexărilor succesive, tribunalul a judecat la 22 Noembrie 1927, apelurile. Din partea firmei Ph Sanft şi a unui număr de treizeci şi cinci de negustori au pledat d-nii avocaţi Aureliu Weiss şi Merlescu, cari au aratat tribunalului lipsa de seriozitate a motivării procesului-verbal, în ce priveşte implicarea apelanţilor şi au cerut achitarea, dovedind că toată urmărirea delicvenţilor a început în urma reclamaţiunei firmei. Tribunalul, după o deliberare de opt zile, a admis ori apelul firmei Philipp Sanft şi al tuturor negustorilor, rămânând ca procesul verbal de cmiruibandă să aibă tărie numai împotriva delicvenţilor Ph. Harth, Gandie Gheza şi tovarăşii lor de fapte Un concurs de vitrine in Capitală Camera de Comerţ şi Industrie a luat iniţiativa de a organiza, cu prilejul sărbătorilor Crăciunului, un mare concurs de vitrine în Capitală. Asemenea concursuri se organizează foarte des în streinătate şi au darul de a stimula pe comercianţi la împodobirea cât mai artistică a vitrinelor. Vor fi numeroase premii în bani. Furtim în Marea-Nte? BERLIN, 29. (Rador). — În cauza furtunei şi nînsoarei puternice ce a bântuit Marea Neagră şi Marea Caspică, în ultimele zie, 117 corăbii şi vase de pescuit de naţionalitate rusă, s-au rătăcit pe mare, ne mai ştiindu-se nimic de soarta lor. Conferinţa Burselor de cereale la Viens VIEN A, 29 (Rador). — Conferinţa reprezentanţilor burselor de cereale din Europa centrală şi sud-orientală a stabilit normele privitoare la executarea hotărârilor arbitrale în străinătate, potrivit convenţie încheiată la Liga Naţiunilor. Ii itam-SSî Uitt M îlm g ii CEREȚI NUMAI LĂMPILE PENTRU RADIO iFMILIUPS A.430/55. yrfmp/ificatoare de mo/fă frequen/o. A. 415. Defedoare jiamp/ificatoare de joasă frequenfâ, având o ind/na fie de 8.406. Ji?mp/if/cotoare de /oojâ frequen/â sr/ampa pentru tipul-Par/eur. B. 405.Sampa finală pentru dauf'-Par/er de mare patere. REDRE/ORUL IFIHÎMUIIPS pentru in cârca/ut acumu/afor/toK TRANSFORMATORUL */* ANODIC IP IHM ILII IPS HAUTPARLEURUL PHIUPS neîntrecut in ciori fate si tărie. Piaţa Internaţională a lemnului Preturile actuale sunt anormale.-* Puterea de absorbire a pieţelor importatoare a scăzut.-* Europa va importa lemn american? Situaţia caracteristică din Germania Publicaţia de specialitate „Internationaler Holzmarkt” din Viena dă, in ultimul ei număr, următoarele relaţii despre piaţa internaţională a lemnului : In ultimele săptămâni situaţia pieţei internaţionale a devenit tot mai nehotărâtă In Anglia, rezerva faţă de toate cumpărăturile noui s’a accentuat. In Franţa şi în Italia, lipsa de numerar apasă asupra pieţei şi Germania luptă contră atâtor factori că sunt puţine şanse pentru desvoltarea viitoare a pieţei. E un fapt evident că Europa de astăzi e sărăcită, fapt care a slăbit consumul şi a pus o limită preţurilor tuturor produselor în toate ramurile economice Suntem de părere că preţurile actuale ale rondinelor corespund la un curs al lemnului ferestruit care e mult deasupra limitelor indicata de desvoltarea economica. Englezul a fost, întotdeauna comerciantul care a calculat cel mai bine. Preţurile stabilite de el pentru lemn pot fi considerate ca un criteriu la stabilirea preţurilor mondiale. Este totuşi, astăzi, fapt stabilit că preţurile lemnului în Europa centrală — cu deosebire în Germania — sunt mai mari decât cele din Anglia. Şi ne întrebăm, unde se vor opri cursurile la lemnul ferestruit, cursuri care se bazează pe preţurile actuale ale rondinelor. CONSUMUL IN ŢĂRILE CUMPĂRĂTOARE Am arătat intr’un număr trecut că, consumul viitor al lemnului in ţările consumatoare, se va menţine atâta vreme cât cumpărăturile se pot face la preţuri normale, adică pe bază care să nu depăşiasca cursurile actuale. In caz contrar, piaţa se va resimţi. Evenimentele au dat dreptate strigătului nostru de alarmă. In ultimele săptămâni, capacitatea de absorbiţiune a scăzut în aceste ţări unde, până acum, ea era satisfăcătoare, adică in Anglia şi în Germania, şi deşi acest fapt trebuie atribuit iernii şi restricţiunii industriei clăditului, constatăm totuşi o slăbire a forţii de cumpărare şi mai cu seamă a voinţei de a cumpăra peste măsura obişnuită. Această scădere se datoreşte, în mare parte, preţurilor exagerate ale lemnului ferestruit şi de asemenea desvoltării nesigure a economiei şi a comerţului. Că această situaţie nehotărâtă contribue să dezorienteze economia internaţională a lemnului, aceasta rezultă din negocierile care au de scop încheierea tratatelor comerciale intre Germania, pe de o parte, si pe de altă parte Polonia şi Cehoslovacia. O singură hotărâre poate schimba situaţiunea pieţii europene. EPRE O INTERVENŢIE A AMBRICII Tensiunea între preţurile rondinelor şi cele ale lemnului ferestruit mai poate avea şi altă consecinţă : dat fiind slăbirea forţei financiare a Europei, America poate deveni turnisorul lemnului in Europa, recâştigând multe din vechile ei debuşeuri Lemnul de tâmplărie — cu deosebire calităţile superioare — a înregistrat, în ultimele luni, preţuri atât de mari încât lemnul american Oregon Gine e de preferat, cu atât mai mult cu cât el poate fi procurat mai uşor in toate dimensiunile. Ori, ca lemnul american, cu toate cheltuelile de transport, să poată rivaliza cu lemnul european. Iată un semn caracteristic al situaţiunii actuale a pieţii internaţionale a lemnului. Şi nu conjonctura economică a ţării este responsabilă de această desvoltare a pieţii lemnului In Europa centrală, ci faptul că desvoltarea economiei lemnului in Europa Centrală a luat un an cura decât în Europa Occidentală şi in Anglia. Relaţiunile dintre aceste mari state consumatoare şi furnisorii lor, erau bazate pe principiul că industria iondului, mai cu seamă ferestraele, sunt 0 industrie locală. De aceea, cea mai mare parte de lemne au fost cumpărate de ceste state sub formă de lemne ferestruite — cari puteau fî lucrate după nevoie. Tensiunea intre taxele de intrare la rondine și taxele de intrare la lemnul ferestruit s’a menţinut în proporţia, naturală a consumului de lemn brut faţă de lemnul ferestruit (1.1.6) — când nu se prefera principiul comerţului liber ca în Anglia. SITUAŢIA IN GERMANIA In Germania însă, aceste relaţiuni cu ţările furnisoare au luat o alta desvoltare. Dispunând de o industrie de ferestrae înfloritoare, Germania a căutat să importe rondine pentru a le ferăstrui în ţară. Politica comerţului nu viza decât acest scop. Pentru a combate principiul natural că industria ferestraelor este industrie locală, a trebuit să se mărească tensiunea între taxele de intrare la lemnul ferestruit Proporţia naturală de 1 : 1,6 a fost părăsită şi ea s’a urcat dela 1:4 la 1.6 pentru a ajunge astăzi la 1.3. Având în vedere tendinţele industriale din ultimii 20 ani, e clar că, dat fiind alura economiei germane, s-au înfiinţat ferestrae cari în ceea ce priveşte rendementul, întreceau ferestraele din ţările vecine. Aceste ferestrae au nevoie de rondine, pe care nu le găsesc în ţară şi, bineînţeles, la o conjunctură ca aceea care se prezenta anul acesta, cumpărătorii germani au participat la toate vânzările în ţările vecine, unde a avut loc o haussă generlă a rondinelor. Această haussă a avut imediat o altă consecinţă — nivelul ridicat al preţurilor lemnului ferestruit — care va sfârşi prin a sugruma consumul, care nu poate subsista decât la preţuri rezonabile. Părăsind deci principiul că industria ferestraelor e locală, la marginea pădurilor şi vâzându-se constrânsă de a ridica tensiunea între rondine şi lemnul ferestruit la proporţia de 1 : 8, Germania a putut forţa desvoltarea unei industrii a lemnului îndepărtată cu câteva sute de kilo, metri de pădure şi a putut crea această situaţiune pentru industria lemnului, caracteristică în Europacentrală : o industrie a ferestraelor ajunsă la epuizare în ţările producătoare, haussă exagerată a preţurilor lemnului ferestruit, relaţiuni încordate între proprietarii de ferestre şi proprietarii de păduri şi o prăpastie ce se adânceşte tot mai mult între producători şi consumatori. Va fi nevoie deci de un calcul prudent şi de operaţiuni bine chibzuite,in toate tranzacţiunile ce vor avea loc, pentru a se evita piedici ireparabile. t" O audienţă a mînistilui Bontei la Belgrad BELGRAD, 29 (Rador). — Astăzi după amiază, d-1 Marînkovîci, ministrul de externe al regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor a primit în audienţă pe d-l Emandi, reprezentantul României la Belgrad, care l-a exprmat mulţumirile guvernului român pentru partea pe care a luat-o guvernul din Belgrad la doliul României prin moartea primului-ministru Ion C. Brătianu. Desminţirea S¥ona ui despre negocieri rusoromâne VIENA, 29 (Rador). — sujettes Wiener Journal" a anunţat eri că la Viena s ar urma actualmente negocieri între Rusia şi România* pentru lichidarea tuturor litigiilor pendinte. Legala sovietică printr’un comunicat adresat ziarelor desminte această știre. TurborSk in Roşia PARIS, 29. (Rador). — O telegramă din Moscova anunţă că Ra« kovski organizând opoziţia In Ukraina, a provocat violente cioc« nîri cu partizanii lui Stalin. Lucrătorii dîn Moscova au orga« nzat manifestaţii foarte ostile con« tra prea numeroaselor deiegafiuni străine, venite în Rusia pe cheltuiala poporului rus, care piere de foame. Somroia mondial de şah PARIS, 29 (Rador). — Se telegrafiază din Buenos Aires. Titlul de şampion al lumei pentru şah urmând să fie decernat aceluia care va câştiga mai întâiu şase partide, Arechin poate îi considerat de pe acum ca învingător virtual, întrucât a câştigat cinci partide. Adversarul său, Capablanca a anunțat hotârârea de a renunța astăzi la reluarea celei de a 34-a partidă.