Argus, februarie 1929 (Anul 20, nr. 4740-4759)
1929-02-01 / nr. 4740
Cooperaţia Economică Internaţională Conferinţa d-lui V. Madgearu la Institutul Social Român Marţi seara, la ora 6, a avut loc în Aula Academiei Comerciale conferinţa d-lui Ministru V. N. Madgearu, despre: „Ideea de cooperaţie economică internaţională". Făcând istoricul acestei idei, conferenţiarul arată cum ea a apărut ca o consecinţă a războiului mondial, care a fost o luptă între imperialismele economice. Pactul Societăţii Naţiunilor nu cuprindea în prevederile lui principiul colaborării economice între state decât în privinţa ideii mandatului în problema dominaţiunii coloniale. Conferinţele Internaţionale care s-au urmat au fost dominate de atmosfera apăsătoare a problemi petrolului şi au dat rezultate efective. Primele soluţiuni practice le-a încercat Societatea Naţiunilor în ce priveşte recunostrucţia financiară a statelor. Ideea de cooperare financiară şi-a găsit domeniul de aplicare practică cea dintâi. Conferinţa economică internaţională de la Geneva a făcut un pas mai departe prin înlăturarea teoriilor şi prin studiul condiţiunilor cale create de război Producţiunea industrială a întrecut pe cea agricolă. Preţurile produselor agricole au căzut la un nivel inferior celui al produselor industriale. Consecinţa este o exploatare a statelor agrare de către statele industriale. Agricultura lipsită de protecţia de care se bucură industria, se găseşte în inferioritate. Această situaţie a coincis cu revoluţia agrară din răsăritul Europei, care n’a putut fi desăvârşită din cauza lipsei de capitaluri. In statele industriale criza post-belică s'a manifestat sub forma şomajului de mari proporţii, datorită regimului de monopol naţional al muncii şi în acelaş timp ca o consecinţă a crizelor din ţările agrare. Prin industrializarea ţărilor agricole şi regimul protecţionist corelativ, conlucrarea economică întâmpină noi dificultăţi, care nu pot fi soluţionate decât prin organizarea unei cooperări economice între statele Societăţii Naţiunilor, mişcare în care se integrează practica iniţiativă recentă a Micei Antante economice. Iniţiativa I. S. R. de a studia aceste probleme e din cele mai binevenite. Sâmbătă, 2 Februarie, orele 9 seara va vorbi d-l Dem. Negulescu despre: Problema minorităţilor şi jurisprudenţa Curţii de la Haga (Secţia de Politică externă). Chestiunea Comercializării bunurilor Statului In discuţia Asociaţiei Economiştilor din Romana Asociaţia Economiştilor a ţinut şedinţă Marţi seară sub preşidenţia d-lui prof. dr. I. N. ANGHELESCU. Au luat parte d-nii: prof. V. Slăvescu, prof. N. N. Stoica, ing. Miclescu, director C. E. R., consilier Cr. Chicoș, Al. Cusin, M. Sezeanu, V. Iordăchescu, N. Moruzi, St. Dumitrescu, N. Leon, N. Caramfil din divizia economică a ministerului de externe, X. Netta, dr. N. Demetrescu, etc D-l AL. VIRGIL GANE, membru referent titular al Consiliului Legislativ, a făcut o comunicare despre exploatarea bunurilor Statului în legătură cu problema comercializării lor acum la ordinea zilei. SERVICIILE ECONOMICE Serviciile publice cu caracter economic, ca poşta, căile ferate, transporturile pe apă, etc., sunt indirectă legătură cu apărarea naţională şi ca atare trebue să fie exploatate de către Stat direct. Pentru aceste motive se explică controlul şi intervenţia Statelor In materie de învăţământ, in chestiuni de asistenţă socială, de asigurări muncitoreşti, de restricţiuni in comerţul de droguri, de tutun, substanţe toxice, produse alimentare, etc. După război, în constituţiunile statelor moderne s’au introdus diferite dispoziţiuni de ordin economic consfinţind aceste intervenţiuni. La noi, Constituţia din 1923 consacră ieri principii mari de ordin economic: 1) naţionalizarea subsolului, care a dat proprietăţii Statului toate bogăţiile miniere; 2) Exproprierea în vederea reformei agrare, care a creat o nouă clasă producătoare; 3) Stabilirea principiului c toţi factorii de producţie trebue să se bucure de un tratament egal REZULTATELE INTERVENŢIINISMULUI Ca rezultat al intervenţionismului, Statul s’a improvizat în comerciant şi industriaş, de proastă calitate în genere. De aceea s’a ajuns la cooperarea Statului cu capitalul particular pentru punerea în valoare a bunurilor sale. Ceeace a forţat la aceasta este faptul că Statul singur nu poate din lipsa de capital să exploateze bunurile sale, iar particularii nu pot pe de altă parte singuri să asigure aceste exploatări, mai ales cănd e vorba de servicii de interes public Astăzi statele europene sărăcite și îndatorate de pe urma războiului, nu se pot gândi să pună în valoare bogăţiile lor prin slabele lor puteri Ele fac apel la grupări particulare, în care cetăţenii naţionali vin cu economiile lor ce destină plasamentului. Aşa se concepe o asemenea colaborare în alte ţări mai avute. La noi insă, chestiunea se complică prin faptul că fondurile de rezervă naţionale sunt insuficiente pentru a valorifica bogăţiile noastre şi suntem siliţi a face apel la capitalul străin. Legea de comercializare din 1924 a fixat normele după care capitalul străin poate conlucra cu cel naţional. Ea a fixat o proporţie între acestea ca şi în privinţa consiliilor de administraţie a asociaţiilor, ori a proporţiei mânei de lucru străine. Astăzi legiuitorul revine asupra acestei materii oferind un tratament egal capitalului străin. Conferenţiarul socoteşte că în această chestiune legiuitorul ar trebui să fie mai prudent, deoarece s'ar putea să ne găsim într'o zi în situația tristă ca Statul să fie subjugat de grupări străine şi puternice care să dicteze conduita noastră în afară, poate chiar contrar propriilor noastre interese. Conferenţiarul examinează apoi caracterul diferitelor categorii de drepturi şi bunuri ce se găsesc în domeniul public şi economic al Statului. Vorbind despre domeniul minier al României, d-sa crede că acesta trebue imediat valorificat, mai cu seamă in ce priveşte petrolul, a cărei utilitate şi valoare e supusă la variaţiuni mari în timp, constituind o bogăţie aleatorie. AUTONOMIA CAILOR DE COMUNICAŢIE In ce priveşte serviciile publice în legătură cu interesele mari naţionale precum: C. F. R., P. T. T., R. M. S., S. M. R, atelierele armatei, etc., d-sa crede că ele trebuesc să fie organizate autonom in aşa fel ca să fie scoase de sub sarcina Statului deci a contribuabilului, producând prin ele singure. Pentru aceasta, în aceste servicii, trebue să se introducă: ultimele creaţiuni de utilaj, raţionalizare, sistemele reale ale comerţului privat ca reclamă, recompense şi participări la beneficii ale funcţionarilor, etc. Ca remediu imediat indicat, d-sa propune suprimarea gratuităţii. Principiul de la care trebue plecat este după d-sa acel al recunoaşterii proprietăţii statului asupra imnurilor sale prin exerciţiul unui eficace mijloc de control, care să înlăture riscul dependenţei Statului de grupări puternice private, încredinţându-se însă gestiunea acestor bunuri iniţiativei particulare sub formă de colaborare cu capitalul privat sau sub aceea a adoptări complete a sistemelor întrebuinţate în întreprinderile mari particulare. ............... Urmează apoi o discuţiune asupra problemelor ridicate de chestiunea exploatării bunurilor Statului şi anume asupra rolului ce trebue să-şi păstreze Statul în exploatarea bunurilor sale, asupra concesionării, arătându-se că este o formă de exploatare învechită, menită să dispară, şi asupra capitalului străin în exploatarea bunurilor Statului, intr’un moment de lipsă de capital naţional. Iau parte la această discuţie d-nii N. Angelescu, Victor Slăvescu, N. Caranfil, A. Gane, etc. Reglementarea consumului cu alcool metilic Sub preşidenţia d-lui prof. dr. IULIU MOLDOVAN, secretarul general al ministerului, s-a întrunit azi la ministerul sănătăţii comisiunea pentru reprimarea fraudelor în băuturile alcoolice. La şedinţă au luat parte d-nii dr. Petre Vişoianu, directorul general al serviciului sanitar, dr. Kaminski, subdirectorul serv. san., dr. Daniil și dr. Caragea, etc. Comisiunea s’a ocupat de modificarea ce trebue adusă proectului întocmit de ministerul agriculturii și domeniilor, pentru reprimarea fraudelor în băuturile alcoolice. De asemeni comisiunea lucrează la elaborarea unui anteproect de lege prin care să fie reglementat consumul alcoolului metilic. Regele Angliei se însănătoşeşte LONDRA, 30 (Rador). — Buletinul medical publicat azi dimineaţă anunţă că Suveranul continuă să câştige în mod lent, forţe, progresul Majestăţii Sale fiind satisfăcător CAMERA A RATIFICAT PACTUL 30 Ianuarie 1929Şedinţa După câteva comunicări fară imprtanţă Camera ia în discuţie proectul pentru ratificarea pactului Kellog. D. G. G. MIROESCU, ministru de externe. Domnule preşedinte, domnilor deputaţi, pentru a sublima importanţa ratificării, pe care vă o solicit, voi deroga de la regalele obişnuite şi voi arăta eu mai întâi, in câteva cuvinte, însemnătatea votului, pe care vi-l cer. Pactul Kellog este afirmarea unui progres nou şi fundamental în relaţiile dintre popoare. El reprezintă un punct culminant in evoluţia societăţilor omeneşti. Dealungul veacurilor, din timpurile cele mai vechi şi te reprez riia După cum ştiţi, in scopul de a încerca să facă războaiele cât mai rare, sau poate imposibile, s’a instituit Societatea Naţiunilor, instituţie de o grandioasă importanţă morală. Dar pactul Societăţii Naţiunilor, deşi este o încercare de a împiedica războiul, de a-l face, dacă voiţi, chiar imposibil nu contestă legitimitatea acestui mijloc de tranşare a diferendelor internaţionale. Pactul Kellog adaugă tocmai acest lucru nou, reprezintă acest nou şi măreţ progres, faţă de pactul Ligii Naţiunilor, că el declară nelegitim războiul, repudiază războiul ca instrument de politică naţională. Prin acest pact, Puterile semnatare îşi iau în mod solemn angajamentul de a renunţa la răsboi ca instrument de i politică naţională şi de a tranşa toate diferendele dintre dânsele pun mijloace pactnice, obligându-se la acesta tranşare pacnică, care este, după aceia, asigurată prin ratificarea pactului de către toate părţile contractante. Acest pact este datorit nobilei emulaţiuni din Franţa şi Statele Unite. Opera generoasă, pe care au înjghebat-o aceste două naţiuni, merită omagiile tuturor popoarelor şi ea va aduce roade fecunde, nebănuite încă,in desvoltarea relaţiunilor dintre naţiuni (aplauze prelungite). Iniţiativa a fost luată de către d- Aristide Briand, ministrul Republicei Franceze (Aplauze prelungite, strigăte de: să trăiască !), care, la 6 Aprilie 1927, adresându-se poporului american, în ziua in care se împlinea a zecea aniversare a intrării in război a Statelor-Unite, a declarat că Franţa este gata să încheie cu Statele-Unite un pact de amiciţie perpetuă, prin care să pună afară de lege războiul intre aceste două naţiuni. Această propunere a d-lui Brand a fost bine primită în Statele Unite şi, faţă de primirea ce îi s’a făcut, d. Briand a venit, mai târziu, la 20 iunie 1927, să precizeze propunerea sa formulând un ante-proiect de pact în trei articole, care, în definitiv, este origina pactului actual. Statele- Unite au acceptat principiul pus de d. Briand, dar au lărgit în mod considerabil orizontul. Statele-Unite, prin nota d-lui ministru secretar de stat, Kellog, din 29 Decembrie 1927, a cerut ca asemenea pact să fie încheiat nu numai intre cele două ţări despre cari era vorba: Franţa şi Statele-Unite, ci între toate puterile principale ale lumii. Astfel s’a nascut pactul actual. Dacă, der, iniţiativa originală a acestui pact pleacă dela Franţa, forma ei actuală, formă care i-a dat caracterul de universalitate şi care a transformat acest pact intr’un element de progres important al releţiunilor dintre State, forma aceasta aparţine d-lui Kellog, ministru secretar de stat al Statelor Unite (aplauze prelungite). SANCŢIUNILE S’a zis că acest proiect este lipsit de sancţiune. Este adevărat că el nu cuprinde sancţiuni materiale, dar rămân sancţiunile morale. S’a văzut, cu prilegiul războiului mondial din urmă, cum consideraţiuni pur moral© produc cele mai eficace rezultate. Vă aduceţi aminte că intervenţia decisivă în războiul mondial a Statelor Unite a fost provocată numai de consideraţiuni de înaltă morală. De aceia valoarea practică a Pactului rămâne numai, chiar şi fără sancţiuni materiale; pe de altă parte s’a explicat prin nota domnului Kellog din 23 iunie 1928, notă interpretativă pe care am alăturat-o la proiectul de lege, fiindcă ea face parte integrantă în realitate din Pact; s’a expuicat că acest Pact se împacă cu Pactul Societăţii Naţiunilor şi cu convenţiunea de la Locarno şi că nu atinge dreptul de legitimă apărare, nici nu contrazice tratatele de neutralitate existene. POLITICA EXTERNA A ROMÂNIEI România dornică de pace şi hotărâtă a duce o politică profund pacifică, pentru motivele pe care le-am expus încă odată aici, şi le am arătat din nou în expunerea de motive, a aderat cu cea mai vie satisfacţiune de la 4 Septembrie 1928 la pactul acesta propus de către secretarul de Stat Kellog al Statelor Unite intervenit în urma colaborării dintre Franţa şi America (aplauze prelungite pe băncile majorităţii). România a considerat de datoria ei să-şi dea adeziunea la acest nou instrument (»3 garanţie al păcii Vă cerem astăzi ratificarea lui, prin care in ceia ce priveşte ţara românească, parlamentul îşi va face o datorie către patrie ocrotind sub o formă nouă interesele supreme până astăzi, războiul a fost mijlocul prin care s’au rezolvat conflictele dintre triburi şi mai în urmă dintre state. El a fost considerat şi poate şi era, ca o necesitate, insă in măsura în care civilizaţia s’a accentuat, războaiele au devenit tot mai rare. Totuşi juriştii internaţionali şi filozofii nu s’au ridicat niciodată împotriva principiului războiului ci au considerat totdeauna războiul ca un mijloc legitim de a tranşa diferendele dintre state. Ultimul război, care a luat proporţii catastrofale, a zguduit multe din noţiunile tradiţionale de până acum. El a aruncat o îndoială şi asupra legitimităţii războiului. i.actul Ke.rog are naţiunii române (aplauze vii şi prelungite pe băncile majorităţii). DECLARAŢIILE CELORLALTE PARTIDE D. LOTAR RADUCEANU (socialist). Spune că pactul Kellog este primul proect de lege pe care partidul socialist îl poate vota. Aceasta pentru că este prima concesie pe care guvernele burgheze o face clasei muncitoreşti. craţiei a ajuns şi limbajul Olorerm Limbajul nostru al social democraţiei a ajuns şi limbajul guvernelor burgheze pentru că clasa muncitoare a ţinut totdeauna steagul păcei sus. Nu trebue să credem că pactul Kellog are o însemnare, poate nici nu este decât o declaraţie platonică care nu va împiedica totuşi războiul. Care sunt garanţiile pe care le aduce acest pact că nu este tot un petec de hârtie? In locul acestor garanţii sunt o mulţime de rezerve. Care sunt criteriile de apărare în contra războiului? Mai întâi dezarmare generală şi apoi vom putea vorbi de speranţa unei politici a păcei. D. PAMFIL ŞEICARU: vorbiţi şi de rezervele Sovietelor. DR. PISTINER: Noi aşezăm guvernele burgheze pe acelaşi plan cu acel al sovietelor. D. LOTAR RADUCEANU continuând spune că o politică de pace sinceră este de dorit şi dorim ca guvernele să facă toate sforțările în acest sens. Faptul chiar că Sovietele au aderat la acest pact ne arată lipsa de sinceritate a acestuia. România trebue să ducă o politică sinceră de pace nu cu un buget încărcat cu cheltueli de înarmări. D. PAMFIL ȘEICARU: Vă rog d-le Rădăceanu care este cea mai pacifistă politică externă pe care o ducem. Unde vedeţi agresivitatea României ? D. LOTAR RADACEANU: nu spun că România duce o politică de agresiune pentru că existenţa României depinde de pace (apt). Termină spunând că votează ratificarea. DISCURSUL D-LUI L G. DUCA D. DUCA spune că partidul liberal aderă din toată inima la acest pact pentru că pe deasupra intereselor de partid România duce o politică profund pacifistă. Noi suntem organic pacifişti şi declaraţiile noastre în aceasta privinţă sunt absolut sincere. Tratatele noastre de alianţă sunt o dovadă strălucită a pacifismului nostru. Aceste tratate sunt pur decisive. Noi am îmbrăţişat cu toată căldura Liga Naţiunilor când în 1924 M. S. Regele Ferdinand şi M. S. Regina a făcut o vizită oficială la Geneva. Când am stat la departamentul externelor am semnat pact de arbitraj cu două state, urmaşii mei au continuat cu aceste semnări şi sunt convins că d. Mironescu va urma această politică. Sovietelor chiar in rânduri am oferit păduri de neagresiune. Trebue să protestez contea unei fraze a d-lui Rădăceanu când a spus că in dosul intreselor României sunt alte interese acelea ale Franţei sau ale Angliei. __ Trebue si declar ci România a fost întotdeauna mai presus de interesele altor state şi nu avem şi nu vom avea in vedere decât interesele ţări noastre (apl.) Eu sunt optimist şi nu împărtăşesc credinţele sceptice ale altora. Trebue să primesc pactul Kellog ca un nou pas înainte în evoluţia către pace (aplauze). D. OCT. GOGA citeşte din partea partidului poporului o declaraţie prin care spune că votează ratificarea pactului Kellog. D. FISCHER din partea grupului parlamentar evreesc citeşte deasemenea o declaraţie prin care spune că votează ratificarea pactului Kellog. D. POHOATA din partea partidului ţărănesc spune că votează ratificarea pactului Kellog. Se pune la vot procetul de lege al ratificărei pactului care este votat în líráim imitate. --- Ill HIM ♦ — iomrţisi exterior de „ereaie aî cermaraies (Continuare din pag. I-a) Cifrele de mai sus şi mai ales acele din ultima coloană ne obligă să facem următoarele observaţiuni: 1) In parze furajere, primul loc îl ocupă Statele Unite cu 71.966 tone. In 1927 proporţia era inversă şi importul din România a fost de două ori mai mare decât cel din America. 2) In parze grele pentru industrie, locul al doilea după România nu e ocupat de nici unul din marile ţări exportatoare, ci de Danemarca, cu 5.264 tone; această graţie recoltei record din 1928. 3) In porumbari, Argentina are primul loc cu 70.291 tone, apoi Africa-de-Sud cu 7.969 tone, Statele- Unite cu 648 tone şi România cu numai 469 tone ocupă incă locul al patrulea. 4) Cantitatea minimală de grâu importată de la noi şi locul al 19-lea, pe care îl ocupăm astfel, cere o explicaţie mai amănunţită, asupra căreia vom reveni. Constatăm deci că, cu toată recolta noastră deficitară, cu toată aversiunea progresivă a cumpărătorilor germani contra cauzelor noastre, cu toată concurenţa atâtor mari ţări agricole şi exportatoare de produse agricole , menţinem încă un loc de frunte în importul german de cereale şi derivate. Şi e de relevat, că în observaţiunile noastre ne bazăm pe datele statistice ale unei luni excesiv de slabe ale exportului nostru de produse agricole. Intr un articol viitor vom examina chestiunea din punctul de vedere al exportului românesc și vom vedea, că rolul, pe care îl joacă Germaniaca debușeu pentru cerealele noastre, este încă destul de important Berlin, Ianuarie. LOTHAR SCHWERER Cărţi reviste Camera internaţională de comerţa terminat redactarea publicaţiunilor ei şi a început să le publice în revista Economie Internaţionale, care afară de ediţia franţuzească a apărut şi într’una germană „Internationale Wirtschaft“ şi una englezească: „World Trade“. Primul număr — apărut în decursul acestei lumi — are 200 pagini şi conţine afară de bibliografie, documente şi o privire generală asupra activităţii Camerei de comerţ internaţionale precum şi numeroase articole tehnice O nenopolie de cale ferată în Germania BERLIN, 30 (Rador). — Direcţiunea căilor ferate din Regensburg, anunţă că azi dimineaţă la ora 1.50, trenul accelerat 155, 6 a ciocnit în staţia Suenking, situată pe linia Plattling- Regensburg, cu un tren de marfă. Vagonul de bagaje şi un vagon de clasa III, de la trenul accelerat s-au răsturnat după linie, fiind grav avariate. Sunt trei morţi un grav rănit şi 7 pasageri uşor răniţi. Numele victimelor nu sunt încă cunoscute. Răniţii au fost internaţi în spitalul din Suenking. Personalul locomotivei trenului de marfă şi mecanicul trenului accelerat au scăpat complect teferi. Adunarea generală a Societății „România Petroliferă Adunarea generală a „României Petrolifere“ s-a întrunit Miercuri 30 Ianuarie. D. Dinopol, secretar general, citeşte o scrisoare a d-lui C. M. Vasiliu, aflător acum la Nizza, în care îşi exprimă regretul că din cauza indispoziţiei sale, nu poate lua parte la bucuria acţionarilor în urma stărei înfloritoare a Societăţii. Din raportul Consiliului reesă că programul Societăţei e în constantă ascendenţă. Vechile sonde de la Gropi tot mai produc, sonda 10 Teiş a produs până la sfârşitul anului 1928, 16000 tone. La Runcu sonda 8 a produs până la 31 Decembrie 41000 tone ţiţei, sonda 9 Runcu, vecina, produce vre-o 30 tone zilnic. Pe perimetrele concesionate de Stat, sondele 210 şi 213 au atins stratul de petrol la 876 şi 917 metrii. Sonda 210 a fost pusă în producţie şi dă 60-80 tone pe zi. Rafinăria din Ploeşti, închiriată Creditului Minier, a prelucrat în 1928 un total de 60150 tone. In absenţa d-lui C. N. Vasiliu, prezidează d. Nic. Seceleanu. Se aprobă darea de seamă a Consiliului, raportul cenzorilor citit de d. Clinceanu, se dă descărcare consiliului de Administraţie, D. Corist. Fundăţanu spune că în Bursă au circulat zvonuri cum că Societatea ar avea intenţia să facă o emisiune nouă Aceste zvonuri sunt false. Societatea dispune de mijloace îndestulătoare pentru a continua cu succes lucrările ei. Incendiul sondei noastre No. 11 nu ne-a pricinuit nici o pierdere. Sonda era suspendată a ars numai turla care e cu prisosinţă asigurată. Dividendul este de 600 lei netto (deci peste 120 lei brut) şi se plăteşte cu începere de la 31 Ianuarie la cassa Societăţei. Sifilistie de trenări întreruptă BELGRAD 30 (Rador). — Din cauza zăpezilor mari, circulaţia trenurilor e aproape complect întreruptă în regiunile Serbiei, Bosniei şi Herţegovinei. Comandamente ILFOV Dos. 21286 din 1927. Deb. Stelian Marinescu _ cred. Banca Tezaurului — imob. Calea arhovei 218 fost 224 _ datoria lei 3.842.934. Dos. 2041 din 1928. Miţa şi Neculae Roşculescu — imob. b-dul Ghica Tei 397 bis _ lei 62.000. Ministerul Instrucţiunii Direcţiunea Contabilităţii Publicaţie No. 11415/929 In ziua de 9 Februarie a. c. ora 6 p. m. se va ţine licitaţie publică cu oferte închise conform legii Comptabilităţii, pentru aprovizionarea cu următoarele motoare şi maşini-unelte pentru şcoalele inferioare de meserii din Bucureşti şi Piteşti (câte una pentru fiecare din aceste şcoale, exceptând grupul electrogen, care se va furniza numai pentru şcoala de la Bucureşti). 1. UN GRUP ELECTROGEN DE 25 HP — motor Deutz cu motorină, dinam pentru curent alternativ trifazic, 208 volţi, 50 perioade şi tablou de distribuţie, numai pentru şcoala de meserii din Bucureşti. Pentru Piteşti se va face legătura de la motorul pe care şcoala îl posedă actualmente. 2. DOUA STRUNGURI RAPIDE cu dispozitiv „Norton“ pentru 32 gherinduri şi 32 mişcări în lung şi în lat, cu următoarele dimensiuni: înălțimea vârfurilor deasupra patului de 250 m. m. distanta dintre vârfuri 1.500 m. m. 3. DOUA STRUNGURI DE PRECIZIE cu înălțimea vârfurilor de la pat de 150 m.m. Distanta dintre chernere 800 mm. 4. DOUA RABOTEZE cu masă mobilă. Lungimea de rabotat 1500 mm. înălțime de rabotat circa 600 mm. lățime de rabotat circa 610 mm. 5. DOUA MAȘINI DE GĂURIT universale (în toate sensurile) până la 30 mm. 6. DOUA APARATE PENTRRU ASCUŢIT BURGHIE spirale până la 30 mm. 7. DOUA FIERASTRAE — maşini — pentru metale până la 200 mm. grosime. 8. DOUA STANŢE pentru tăiat diferite forme de fier. 9. DOUA CIOCANE cu aer comprimat cu nicovală (greutatea bătăii 150—200 kg). 10. DOUA VENTILATOARE fiecare pentru cinci guri de foc acuplate cu electromotor dela 2600—3000 ture pe muut. 11. DOUA FORJE duble prevăzute cu jghiaburi de apă și burlane pentru legătura între ventilator și gura de foc, mărimea mesei 1400X1000 mm. înălțimea 800 mm. cu pâlnie pentru fum. 12. DOUA APARATE COMPLECTE PENTRU SUDURA ELECTRICA acționate direct cu dinamul. 13. DOUA FIERASTRAE PANGLICA diametrul 750 mm, mărimea mesei 1000X1000 înălțimea de tăiat 490 mm, diametrul pânzelor 350 mm. 14. DOUA MAŞINI UNIVERSALE de făţuit, de grosime, de frezat și găurit. 15. DOUA MAŞINI PENTRU ŞLIŢUIT cu toate accesoriile. 16. DOUA MAŞINI PENTRU ASCUŢIT CUŢITE cu toate accesoriile. 17. DOUA STRUNGURI PENTRU LEMN de 2 m. Intre chernere, automat, cu toate accesoriile. Toate maşinile vor fi cuplate direct cu un electromotor. Ele vor fi prevăzute cu dispozitive apărătoare contra accidentelor şi vor fi instalate de către furnizor la şcoalele respective şi predate în perfectă stare de funcţionare, împreună cu toate sculele şi accesoriile necesare şi care vor fi specificate detailat în ofertă, garantându-se pe timp de 2 ani TERMEN DE LIVRARE 6 săptămâni de la data comenzii. Fundaţiile de beton pentru fiecare maşină privesc pe furnizor. Furnizorii vor indica în ofertă toate datele, dimensiunile inclusiv greutatea maşinii şi marca de fabricaţie. Ministerul îşi rezervă dreptul a aproba întreaga sau numai parte din ofertă. Plata se va face 50% la depozitarea maşinelor la localurile respective şi 50% mai puţin garanţia, după instalarea de către ofertant şi recepția provizorie, făcută de organele desemnate de Minister. No. 11415/29 ian. 1929. Firme înregistrate ILFOV INDIVIDUALE Dos. 584 din 929. Georges Richardson — întreprinderi de construcţii de case, operaţiuni financiare imobiliare „Entreprise Lebeau-Piketti’’ _ str. Doamnei 27, Dos. 588 din 1929. Dimitrie G. Mironescu — editarea ziarului „La Nation Roumaine’* _ str. Pitar Moşi 5. Dos. 585 din 1929. Florea Tăcăluţă — coloniale şi manufactură — comuna Moara Domnească (Ilfov). Dos. 578 din 1929. Jean Spiegel— magazin de coşuri, cărucioare şi mobile de paie — Pas. Imobiliara 3. Dos. 579 din 1929. Sami Nachbar — librărie şi debit de tutun _ Calea Dudeşti 123. Dos. 583 din 1929. Despina Dumitru A. Grigore — băcănie, manufactură şi mărunţişuri — com. Iofoceni (Ilfov). Dos. 587 din 929. Constantin Tudor M. Gheorghe — băuturi spirtoase, coloniale, depou de lemne, cereale, furaje ş. a. la „La Călăraşu" — com. Roşu (Ilfov). Dos. 589 din 1929. Ion Niculescu — măcelărie en gros la abatorul comunal şi en detail „la Ciobănoiu’’ — Calea Văcărești 157. SOCIALE Dos. 586 din 1929. Dragomir A. Cernea și Andrei A. Cernea __eherestea, lemne de foc — str. Chiristigii 18 fost 16. Societăţi colective ILFOV No. 2791. — Costică Mihai şi Ion Th. Ganea au făcut o societate în nume colectiv pentru comerţul de coloniale şi băuturi spirtoase cu amănuntul cu sediul în Bucureşti, strada Mihai Vodă No. 2 la Grand Hotel. Durata societăţii nelimitată. Capitalul social este de 160.000 din care 120.000 lei depus de Costică Mihai şi 30.000 lei de Th. Ganea. Semnătura socială o au ambii asociaţi împreună. No. 2639. __ Margareta Moscu personal şi în calitate de tutore a minorilor def. Moscu Feldman şi D-tru A. Hoenig asociaţii societăţei în nume colectiv pentru comerţul import şi fabricaţie de tot felul de articole technice constituită în 1919 cu emblema Sanitaria au convenit ca asociatul Dr. A. Hoenig se retrage din societatea „Sanitaria“ în schimb va primi partea sa de capital şi beneficii în sumă de 760.056 lei plătibilă în 12 rate egale trimestriale de la Margareta Moscu fără dobândă care pimeşte asupra sa tot activul şi pasivul social şi va contina comerţul. Urmăriri de venituri ILFOV Dos. 2435 din 1929. Deb. Vasile Anton — cred. Panait Ion — urmărirea venit. imob. din str. 13 Septembrie 2, — lei 100.000. I Cereri de declarare în stare de faliment ILfov 1 Dos. 546 din 1929. Albert Furchg ű cerut trib. Ilfov secţia I comerc, declararea in stare de faliment, comerc. Filip Bundulescu din Piaţa Amzei 26, fiind în încetare de plăti — datoria lei 70.000. Dos. 547 din 1929. Idem, idem a Soc. anon. pentru industria comerţului petrolului „Medusa“ din str. V-le Boerescu 12, idem, lei 80pop, Dos. 548 din 1929. Banca Avis-tenia S. A., idem a comerc. M. Ebersohn, din calea Văcăreşti 351 idem, lei 20,000. Dos. 549 din 1929. Idem, idem a comerc. Bernhard Eckstein, din calea Moşilor 356, idem, lei 28,230. , Dos. 551 din 1929. Antoaneta Avramescu, idem a comerc. loan Grigorescu, din strada Bana Montai 42, idem, lei 20).. Dos. 558 din 1929. David Eskenasi, idem a comerc. Iancu Leibovici, din Calea Văcărești 2, idem, lei 4825. Dos. 490 din 1929. Banco Maramorosch Blank et Co., S. A., idem a d-lui H. Manole, din calea Grivitei 286, idem, lei 4300. Dos. 495 din 1929. Idem, idem a comerc. Elias Lehrer, din str. Bărăţiei 34, idem lei 6000. Dos. 495 din 1929. Ed. Prochatkatil din Timisoara prin procurator, idem a comerc. A. Nicolau, din calea Rahovei 116, idem, lei 48.000. Dos. 504 din 1029. Dumitru Fintesett, idem a soc. anon. ,Europa“, din strada Aurel Vlaicu 23, idem, lei 985.000. Dos. 512 din 1929. Banca Mohidova S. A., idem a comerc. Leon Bianovici, din calea Văcăreștii, idem, lei 96.066, termen la 5 Februarie 1929. Dos. 516 din 1929. Banca Marmorosch Blank et Co. S. A., idem a d-lui S. Altbuch, din str. Soarelui 4, idem, lei lOfiOO. Dos. 517 din 1929. Idem, idem a d-lui Leopold Peretz, din strada Gabroveni 24, idem, lot 12,OOQ. Dos. 525 din 1929. Serviciul de camionaj al C. F. R. S. A., idem a comerc. N-lae Dumitrescu, din comuna Principele Carol (Ilfov), idem, lei 195.850. Dos. 527 din 1929. Paid Molda, idem a comerc. D. Antonia, din comuna Fiundulea (Ilfov), idem, lei 50.000. Dos. 528 din 1929. Idem, idem a comerc. loan S. Cristea, din București, strada Filimon II-lea 17, idem lei 150.000. Dos. 530 din 1929. Fraţii Lernet fabrică de basmale şi casanci din Cernăuţi prin procur., idem a comerciantului Pincu Broitman din calea Rahovei 160, fost cu domiciliul în dos. M. Bravu 68, idem, lei 8000.