Argus, septembrie 1929 (Anul 20, nr. 4916-4941)
1929-09-01 / nr. 4916
Ann) AX No. 4916 CAROL SCHULDER I. S.CERCER STR. KARAGEORGEVICI9 TEL: 11/S4 ABONAMENTE: IN TARA UK AN 1.000 LEI 6 LUNI 660 * 8 LUNI 800 • IN STRAIN AXAIB UN AN 2.200 LEI 6 LUNI 1.300 . 8 LUNI 800 m 8 LEI IN TARA. 8 LEI IN STREINATASE BIROURll ucuresti« Str. ărundar 7 Et I.TELEFON 306/93 si 323/69 'vvCMpOm' ) Bja 11 u * ^ 6 PAGINIT ORGAN ZILNIC al CONERTULUI A INDUSTRIEI si FINANTEI Fondatori! & PAUKER á&>. VALENTIN C Duminică 1 Septembrie 1929 CAROL SCHULDER)! S.OERLEK , STR. KARAGEÖRGEVICI9 , TElMt/SA \ • PUBlici la | tA: Concesiunea exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directorie Carol Schulder 4 S. Berger itt. Karen Ceracle (Ion Karagheorghevici) * Telefon 311/M încasarea impozitelor Mare zarvă în personalul de percepere al Statului pe urma dispoziţiilor severe luate de ministerul finanţelor, ca să se pună, pe de o parte, capăt amânărilor de plata birurilor datorite pe trecut, iar pe de alta să se grăbească încasarea celor ajunse la scadenţă. Măsurile luate par a-şi produce efectul, pentr’un spor simţitor al încasărilor, care se fac în diferite centre importante pentru alimentarea tezaurului public. Câteva date exemplificative, publicata prin ziare de oficialitate, par a îndreptăţi speranţele într’o ameliorare a încasărilor și în acelaș timp sunt menite a stimula zelul personalului fiscal, care se lăsase, cum se spune, pe tânjeală, dacă n’o făcea chiar mai rău, de când practica repetată a amânărilor de plată devenise un adevărat sistem, susceptibil de toate abuzurile imaginabile-Recursul la formula comodă a amânărilor de plata impozitelor directe, îndreptăţit prin situaţiuni locale excepţionale, ca de pildă în câteva regiuni din Basarabia, cu desăvârşire ajunse la mizerie din cauza unei secete teribile de câţiva ani în şir, — se generalizase, din nenorocire, prin amestecul demagogiei politice de sector electoral. Din diferite părţi ale ţării şi ce-i mai curios din vechiul regat, vin în formaţiuni foarte preţioase şi caracteristice despre procedeul cruţării de plata birurilor. Cutare potentat politic dintr’un judeţ moldovean, făcuse aşa fel în sectorul lui electoral, spre a-şi consolida poziţia faţă de concurenţii la şefia din clubul respectiv, încât aproape suprimase de fapt încasarea impozitelor pentru „oamenii lui“ prin sistemul permanentizat al amânărilor de plată. Şi cum potentatul era mereu la putere, de atâţia ani, cine ar fi îndrăsnit să-i încaseze sectorul fără riscuri mari? Evident, pildarea fiind mai contagioasă decât cea bună, locuitorii din alt sector, adică dintr’altă parte a judeţului, aflând meşteşugul, au pretins şi, adesea, au isbutit şi ei, să obţină favoarea respectiva prin generalizarea procedeului. Trecerea timpului n’a făcut decât să agraveze asemenea situaţii fiscale şi să le agraveze dinntr'un îndoit punct de vedere: dintâi, prin adunarea sumelor datorate care, acum, nu se pot plăti dintr'odată. Pe urmă, prin permanentizarea sistemului, locuitorii şi-au format o mentalitate primejdioasă în privinţa sarcinelor fiscale ce sunt datori să le susţină toţi cetăţenii. Pentru a întoarce lucrurile pe făgaşul lor normal, adică pentru a reface educaţia fiscală a oamenilor, va fi nevoe de un mare şi greu efort din partea tuturor cetăţenilor de răspundere şi bună credinţă dintre cei cari au un rol de conducere în societate prin cultura şi poziţia lor. Dar alături de păsuirile practicate, încasarea impozitelor face foarte actuală şi problema celor — numeroşi! — cari se sustrag pur şi simplu de la achitarea sarcinelor către stat. Sunt nenumăraţi cei cani fraudează fiscul — adesea prin complicitate — plătind mai puţin decât ar trebui să plătească potrivit veniturilor de care dispun şi mai sunt, dacă nu tot aşa de mulţi dar destul de numeroşi, acei cari se sustrag sistematic dela plata dărilor directe. Organele superioare fiscale, au fost informate despre numeroase cazuri de sustragere dela plata dărilor, petrecute în diferite părţi din ţară, prin sistemul întârzierilor şi păsuirilor, cărora, după trecerea termenilor de prescriere, li s’a aplicat pur şi simplu ertarea pe trecut Interesante sunt cazurile chiar ale unor fruntaşi politici, oameni cu avere şi greutate, cari, după ce s’au sustras prin amânări succesive dela plată, au venit singuri şi au cerut, formal, aplicarea prescripţiei la împlinirea termenului sub motiv că n’au fost încasaţi la vreme“. Pentru toate aceste cazuri scandaloase, adevărată batjocură pe seama cetăţenilor cinstiţi cari îşi îndeplinesc datoriile către Stat, trebuesc luate măsuri cât de aspre de execuţie materială, concomitent cu publicarea numelor, pe cale de comunicare oficială, spre a da şi o salutară sancţiune morală şi de opinie publică împotriva cetăţenilor cari săvârşesc acte de trădare fiscală echivalente, în aceste vremri grele, cu trădarea pe câmpul de răsboi. E nevoe, prin urmare, de un întreg arsenal de mijloace de constrângere, materială şi morală, pentru a aduce pe toată lumea la îndeplinirea reală a îndatoririlor civice şi a pune capăt abuzului dispreţuitor şi chiulului pe seama marilor interese obşteşti. Fără asemenea măsuri de ansamblu, sforţările cât de mari şi de tenace ale celor buni şi cinstiţi sunt condamnate dinainte la sterilitate__ ♦ _ Invenţia unui aviator român PARIS 30. (Rador). — Căpitanul aviator Dragomir, din rezervă, a încercat erl o celulă care încorporată la scaunul din cartiga avionului, poate să se detaşeze în mod automat, oricare ar fi poziţia aparatului, şi săcoboare fără pericol, cu ajutorul unei paraşute până la pământ. Experienţa aviatorului român s’a făcut ori pe aerodromul Rue, al Casei Farman, situat la Tissy le Noble din apropierea Parisului, reuşind perfect. Această celulă poate să fie tot aşa de bine aplicată pe toţi pasagerii avioanelor de transport, ca şi piloţilor din aviația militară- VIZITELE „INOPINATE“ Această veche, aproape uitată, dar bună practică a guvernanţilor noştri din trecut pare a fi readusă la modă prin simpatia unora din guvernanţii actuali, pentru controlul direct şi neanunţat, singurul care-şi poate produce efectele. Astfel, d. I. Mihalache, ministrul de agricultură, a recurs de câteva ori la asemenea vizite „inopinate" încă de la prima dată când a fost ministru în guvernul prezidat de d. Vaida, la 1920, spre a se convinge, de pildă, despre felul cum se distribuia la populaţie peştele prin serviciul aprovizionării. D. Vaida, ministru de interne, a făcut şi d-sa o asemenea vizită neaşteptată şi neanunţată la serviciul pentru controlul streinilor. Alţi demnitari mai mărunţi au recurs şi ei de câteva ori la sistemul acesta de control direct şi verificare imediată in privinţa chipului cum îşi îndeplinesc datoria de agenţii in subordine, şi constatările făcute, de pildă la direcţia P. T. T. sau C. F. R. n’au fost dintre cele mai mulţumitoare. E nevoie ca cei mari să iasă afară din cabinete, să scoată capul din vraful de hârtii, de rapoarte şi de referate care, adesea, acopăr realităţile pentru a vedea direct adevărul in faţă şi a putea stabili imediat răspunderile. Prin acest sistem de acţiune directă şide control, întregul aparat de Stat, anchilozat in formalism biurocratic dacă vui chiar ruginit prin practica abuzului şi a mitei, va putea fi renovat şi înviorat ca să funcţioneze în tempo rapid şi cât ,iar potrivit nevoilor sociale. Un asemenea control stimulând la datorie prin teama de control şi artoţium, M* reînvia şi încrederea cetăţenilor in conducătotorii Statului, înlăturând credinţa comună că nimic nu mai este de făcut, că totul este aşa de compromis şi răul atât de înrădăcinat încât speranţele de îndreptare sunt o simplă naivitate. Controlul celor mari va servi de stimulent şi va galvaniza aparatul de stat. INT. A DOUA SCRISOARE CĂTRE PLUGARI Plugari, semănaţi sămânţă aleasă! de I. MIHALACHE Ministrul Agriculture! începe de acum semănatul de toamnă! Şi e bine să nu întârziaţi , ca să daţi timp rădăcinii să se lege zdravăn de pământ, să nu prindă crudă gerul femei. îngheţul prăpădeşte mai repede semănătura proaspătă, de cât pe cea crescută şi înfrăţită. Veţi arunca în cele 3 milioane de ha., de grâu (cât se seamănă pe an, de obicei, in ţara noastră) vr’o 60.000 de vagoane de sămânţă. Şi alte vr’o 1800 vagoane de sămânţă de orz de toamnă pe vre-o 110.000 hectare. Noroc bun! Dar şi minte înţeleaptă ! Căci multă risipă — multă pagubă şi multă trudă zadarnică aduce pentru plugar lipsa de înţelepciune — mai ales în momentul când asvârle sămânţa în pământ. Să vedem ce se întâmplă cu grâul —, ca să vorbim numai de el acuma, — dacă-l semănăm aşa cum îl luăm din arie. Mai întâi risipim pe degeaba vreo 12.000 de vagoane (care costă bani), numai prin faptul că semănăm cu mâna în loc să semănăm cu maşina. Semănatul cu maşina ecoloniseşteam a cincea parte din sămânţă. Ea seamănă numai ce trebuie — nu ici des şi colo rar, d_ şi nu rămâne nimic pe deasupra neingropat să usuce soarele sau să mănânce păsările. Apoi maşina îl seamănă la aceiaşi adâncime de răsare totodată. Soarele pătrunde mai lesne şi paiul se coace mai repede, denu cade aşa uşor la vânt iar curăţitul de plămidă şi de alte buruieni, se face cu multă înlesnire. CUM SA SE FACA SEMĂNATUL Dar paguba cea mare nu vine din felul cum semănăm, ci din felul seminţei pe care o semănăm Credeţi dvs. că semănăm 60 000 de vagoane de grâu, din care iese firul bob la bob ? Cel puţin 3000 de vagoane sunt : neghină, măzăriche, plămidă, şi tot felul de burueni, dacă sămânţa se pune necurăţită in pământ, pentru că la noi nu e răspândit obiceiul de a se da la vânturătoare şi la tinori sămânţa — ci o seamănă românul cu totul, aşa cum a adunat-o din arie Nu cresc oare destule bălării în ţară fără să te semene nimeni ? Mai trebuie şi adunate şi semănate pe urma pinguini ? Să re şi muncim ? Să ne murdărim cu ele, de buna noastră voie, marfa curată ? Să mergem mai departe cu socoteala. In cele 60 000 de vagoane de sămânţă — aşa cum ar for! din arie, la noi — sunt pe puţin alte 10000— 15000 de vagoane de secară, de orz, şi de ovăz- Bună e şi secara — dar de ce să o amesteci cu grâul ? La Obor se vinde grâul — grâu, şi secera-secară- iar pe pieţile străine. — aşa ceva (amestecătură) nu se cumpără De ce să ne batem joc de marfă ? Apoi mai sunt alte vreo 1500 de vigoane de boabe de grâu care nu încolţesc: ori că sunt seci, ori sunt sfărâmate! De ce să le aruncăm la vânt ? De ce să nu le oprim ca să le măcinăm ori să hrănim animalele ? Şi în sfârşit, ceea ce rămâne—grâu adevărat ce soi de grâu e ? E neam bun ? E de neam prost ? Pentru că, ce semănăm, aceea răsare“. ,,Neam bun de oameni. .,Neam bun de vite“ — aşa e cu toate, aşa e şi cu sămânţa de grâu : „neam bun“ şi „neam prost“! 60.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam prost — pot da ţării într'un an bun, pe cele 3 milioane ha. — cel mult 270 000 vagoane (cam 800 kgr. la ha.). Numai 45.000 de vagoane de sămânţă de grâu de neam bun, pot da pe aceiaşi întindere, in acelaş an, cu aceliaşi ploi, cu aceiaş muncă, cu aceiaşi plugari, aproape cu 100000 de vagoane mai mult. Ş încă de ce calitate, şi de ce preţ! Eu am făcut socoteala numai la grâu ! Aşa e şi cu celelalte- Şi mai ales cu orzul! Nu este cereală mai plină de amestecături ca orzul românesc. Mergea vorba acum câţiva ani că hamalii din portul Hamburg, n’au voit să descarce orzul românesc din vapoare pentru că-i înăbuşă praful şi murdăriile cu care era amestecat.Eu nu cred — dar mă doare inima că se poate vorbi aşa ceva de ţara mea. Iată marea însemnătate a seminţelor curate şi de soiuri alese! Singura, alegerea seminţei, sporeşte pro --------------- r|-,-n-r_^.;.^fe5a (Citiți continuarea în pag. IlI-a) Contactele de muncă In anul 1928 O interesantă statistică a Ministerului Muncii Direcţia Statisticei şi a studiilor din Ministerul Muncii, a întocmit o interesantă statistică a conflictelor de muncă. Din ca reese că, in cursul anului 1928, s’au înregistrat, în toată tara, 218 conflicte colective de muncă. Din acestea, 14 (1ockout şi 13 conflicte latente s’au declarat în 1927 şi au fost soluţionate în 1928, 186 (56 greve şi 130 conflicte latente) s’au declarat în 1928 şi s’au soluţionat tot în 1928, iar restul de 18 (1 lockout şi 17 con ■licte latente) s’au declarat în 1928, însă au rămas în curs de soluţionare la sfârşitul anului Lăsând la o parte conflictele rămase în curs de soluţionare (18), restul conflictelor (200) au afectat 1506 întreprinderi, dintre care 1481 întreprinderi particulare şi 25 întreprinderi de stat, judeţ sau comună. Din totalul de 1506 întreprinderi, 213 au fost afectate de greve, de lockout şi 1292 de conflicte latente (nedegenerate în grevă sau lockout). La cele 200 conflicte soluţionate în acest an, au participat în total 64.200 salariaţi (inclusiv cei 1602 şomeuri forţaţi), din care 14 449 salariaţi au luat parte la conflictele ivite în 1927, dar soluţionate în 1928, iar 49.751 salariaţi la cele ivite şi soluţionate în 1928. SITUAŢIA FAŢA DE TRECUT Ţinând seamă de situaţia din trecut, când datele culese priveau numai conflictele ivite şi soluţionate în cursul unui an Şi când, cu începere din anul 1920, s-au înregistrat : 911 conflicte cu 125.745 participanţi în anul 1920. 754 conflicte cu 58.220 participanţi in anul 1920 1341 conflicte cu 83.610 participanţi în anul 1922. 491 conflicte cu 99.252 participanţi în anul 1923. 385 conflicte cu 74.777 participanţi în anul 1921 318 conflicte cu 80.243 participanţi in anul 1925. 36 conflicte cu 93.121 participanţi în anul 1926-19 conflicte cu 61.036 participanţi in anul 1927 constatăm că numărul conflictelor declarate şi soluţionate în 1926 (186) şi al salariaţilor participanti (49.751) este in scădere față de anul precedent, reprezentând in acelaş timp cele mai mici numere de conflicte şi de participanţi înregistrate până acum. ZILELE DE MUNCA PERDUTE Din cauza grevelor ivite si soluţionate in 1928 (la finele anului 1927 nu rămăsese nici o grevă în curs de soluţionare) şi din cauza lockoutului ivit in 1927, dar soluţionat în 1928, s-au pierdut în total 109.666 zile de lucru. Această cifră reprezintă aproape îndoitul celei din anul precedent, când se înregistrase cel mai mic număr de zile de lucru pierdute de la 1920 încoace Din cele 109.666 zile pierdute în 1928, 99.371 au fost ocazionate de greve (76.196 pierdute de grevişti şi 23175 de şomeuri forţaţi), iar 10.295 de lockout. Activitatea industrială a pierdut în acest an 108 793 zile de lucru, cea comercială 753, iar cea agricolă 120. Datorită legei in vigoare, care nu permite încetarea colectivă lucrului la întreprinderile de stat, judeţ şi comună, ca şi in anii trecuţi, numărul confiictelor colective in această categorie de întreprinderi a fost redus: 10 conflicte sau 5 la sută din totalul conflictelor colective. Din totalul de 64.200 salariaţi, câţi au participat la conflicte, 35.094 sau 55 la sută erau sindicalizaţi, iar 1.602 sau 2,5 la sută au fost şomeuri forţaţi, adică au fost nevoiţi să înceteze lucrul fără să (Citiţi continuarea In pag. III) 1 Săptămâna Cerealelor de s. A. Focşăneanu Situaţia pe pieţele mondiale. — Situaţia la noi. — E nevoe să se înmulţească mijloacele de manipulaţie în porturile româneşti Bursele americane şi europene au şi în această săptămână cursuri mai joase pentru grâu, porumb şi orz creiând o situaţie de calfcitate in comerţul internaţional de cereale. Nici o mişcare nicăeri şidispoziţia de cumpărare, in ţările de import, e ca şi inexistentă. Semnalul scăderilor a pornit din Canada, de unde mpoartele alarmante despre nouile recolte trâmbiţate ca pe jumătate compromise, se dovedesc tendenţioase. Preţurile pentru toate articolele nu sunt de loc încurajatoare pentru producători, dar mai cu seamă pentru ai noştrii, cari nu-şi pot valorifica roda cu vre-o rentabilitate, după ce s’au ales cu o producţie de grâu deficitară. Singurul articol care mai dă loc la tranzacţiuni şi alimentează exportul nostru este orzul, care scăzut cu peste 10.000 lei de vagon de la inceputul campaniei până astăzi, este tributar consumului german.Pentru moment, piaţa germană suprasaturată ezită de a se aproviziona, chiar la preţurile derizorii actuale. „ Pe zi ce trece, rezultatele producţiei recoltelor de grâu în Canada se prezintă sub alte aspecte decât acele care in mod interesat şi tendenţios s'au pus in circulaţie, pentru a induce in eroare o lume întreagă. Constatările reale nu mai vorbesc de randamente dezastruoase. Ele au provocat o reacţiuni simţitoare, prin o scădere generală tocmai la grâu, care nu găseşte plasament din lipsa de dispoziţie de cumpărătură a consumului, ca şi a speculaţiei. In căutare de debuşeuri destul de rare, ofertele au devenit şi mai presante, cu deosebire din Iugoslavia şi Ungaria, care concurează pe pieţele europene ca Argentina, al cărui grâu a putut ţine piept provenienţelor Americii de Nord. Grănele vecinilor noştri dunăreni se oferă cu 167 shillingi in transit slep Brăila, la care preţuri derizorii nu se poate eşi din ţară cu ale noastre, costând astăzi încă cu câteva mii de lei mai scump de vagon. Sosiri de grâu nou pe la staţiunile de cale ferată şi de navigaţie in Statele Unite şi Canada sunt enorme, întrucât intrepozitele şi elevatoarele nu mai dispun de spaţiu de depozita,re, ceea ce apasă asupra preţurilor, cu a căror sacrificare abia se găsesc cumpărători tari. Sosirile zilnice de grâu par a fi devenit atât de, considerabile pe la staţiile căilor ferate încât autorităţile au fost nevoite să suspende transporturile pentru orice alte cereale pe timpul dela 23—31 cm din toate regiunile de producţie agricolă ale Statelor Unite. Producătorii canadieni ar prefera să nu cedeze disponibilităţile lor, dacă ar avea siguranţa de ameliorare a situaţiei critice de astăzi. Când mai relevăm recordul recoltelor de grâu in Franţa, Italia şi Spaniaşi randamente aproape satisfăcătoare in mai toate ţările europene, atunci nu trebue să ne mire rezerva pe care şi-o impune consumaţia mondială, care bazată pe resursele suficiente in mai toate ţările exportatoare, nu se împacă cu ideea unei hausse pentru grâu deşi grâul e anormal de eftin faţă de deficitul de 2 milioane de tone, in raport cu nevoile normale in fiecare an. Singura şansă de scăpare de această situaţie insuportabilă, deţinătorii de grâu din Canada şi Statele Unite o aşteaptă din Argentina, unde semănăturile har fi atât de promiţătoare ca în acea epocă a anului trecut. Totuşi ştirile despre recolta din Argentina sunt probabil tot tendenţioase SITUAŢIA LA NOI IN TARA Pentru ţara noastră cu producţia mărginită de grâu inaccesibil pentru export, jocul cursurilor de burse nu poate avea decât un rol informativ. Preţurile de astăzi sunt însă cin nenorocire fă nici un imbold şi rentabilitate pentru agricultori. Calamitatea târgului internaţional de grâu, a cuprins şi celelalte articole, aşa că in general afacerile stagnează şi hid chiar la preţurile in continuă scădere, parzele ajunse la aproape 42 mii lei linia port Brăila, nu găsesc convenienţă în străinătate unde lipsesc cumpărători. Pentru porumburle noastre se prezintă interes numai la preţuri destul de joase, revenind la 47000 lei vagonul predat bordo vilor la Brăila sau 43000 lei schelele dunărene, fizicul transportului pe mare privind pe exportator. Aceaşia se abţin deocamdată la operaţiuni până vor fi mai bine fixaţi asupra condiţiiei porumbului nou, care după toate pobabilităţile nu va lăsa de dorit sub raportul calitativ şi cantitativ." Consumul mondial de porumb slăbit mult in timpul verei. Expedţiile au fost conforme cererilor, cari vor deveni probabil mai accentuate în sesiunea mai friguroasă pentru alimentarea porcilor în ţările nordice. Deocamdată provenienţele din La Plata şi Africa de Sud satisfac nevoile reduse. Mai târziu, porumburile ţarilor dunărene vor prelua locul sus ziselor resurse exportatoare. De la 175 shilingi cât se obţine pentru porumbari cu termen de livrare în Noembrie-Decembrie cu greu se poate vinde astăzi cu 155 şingi de continent, adică o scădere de circa 20 sh. la tonă egal cu circa 1000 lei la vagon. Ovăzul, secara şi meiul sunt complect neglijate în streinătate. Se mai tratează la noi, pentru acoperirea puţinelor prevânzări. Fasolele marchează o scădere de 35-40 mii la vagon, fiind articolul cel mai riscant în comerţul de cereale. LIPSA DE MUNCITORI IN PORTURI O mişcare mai pronunţată se observă în porturile noastre maritime, unde docurile sunt deja blocate din cauza imposibilităţei de manipulaţie mecanică, datorită lipsei de utilagiu renovat. In portul Brăila se manifestă lipsa de muncitori şi de vehicule la sosiri de numai 150—200 vagoane zilnic. Ne întrebăm ce ar deveni lucrul în acest port, când sosirile zilnice s-ar intensifica la dublul cantităţii de azi, ceea ce ar fi încă foarte puţin în raport cu capacitatea de export în campania aceasta de toamnă şi mai cu seamă la ivirea porumbului nou. Şomajul din alte centre ale ţărei n’ar avea motive de existenţă, dacă doritorii şi lipsiţii de muncă ar căuta de lucru în porturile noastre, care ar putea ocupa atâtea braţe, încrucişate azi. TREBUESC SPORITE MIJLOACELE DE MANIPULAŢIE Lipsa îndelungată de activitate In porturile Brăila şi Galaţi, a împuţinat numărul muncitorilor şi vehiculelor într’atâta, încât nu ajung pentru mişcare sporită. Ori se va proceda la înmulţirea lor şi se va îngrădi posiblitatea de export. La acestea par să tindă măsurile energice luate tocmai sub povara acestor împrejurări, de către organele (Citit! continuarea in pag. III-al ii ACORDUL DELA HAGA Contrar prevederilor pesimiste care s'au menţinut tot timpul, conferinţa pentru adoptarea planului Young s'a încheiat cu un acord deplin. Franţa, Belgia Şi Italia au consimţit la însemnate sacrificii faţă de Anglia spre a i se spori anuitatea cuvenită prin noul Plan de plăţi al reparaţiunilor germane. Pe de altă parte, cum sporul anuităţilor cuvenite Angliei are efecte imediate asupra creanţelor Statelor traci cuvenite din reparaţiinile germane, Franţa, după ultimele Ştiri, a convenit la însemnate scăderi în anuităţile datoriilor de răsboi ale României, Cehoslovaciei şi Greciei. In modul acesta, au fost înlăturate toate primejdiile ce rezultau pentru reuşita planului Young, pe de o parte, din rezistenţa engleză şi pretenţiile de spor al plăţilor, iar pe de alta din nemulţumirea adânc îndreptăţită a Statelor mici, România, Grecia, Cehoslovacia şi Iugoslavia, care se socoteau încă mai rău atinse prin noul plan de reparaţiuni, după ce suferiseră amputaţiile planului Dawes şi amânarea, fără termen şi fără speranţe, a creanţelor contra Austriei, Ungariei şi Bulgariei. Atât Anglia cât şi Statele mci obţinând satisfacţii, prin jertfa de bunăvoinţă generală, acordul s'a făcut. Odată cu acesta, problema evacuării renane vine automatic la ordinea zilei Şi telegraful ne vesteşte că discuţia ei va începe imediat înaintea comisiei politice a Conferinţei. Adică, este rândul revendicărilor germane de a fi examinate în cadrul planului Young și satisfăcute printr’un acord general. R. Punerea în valoare a bălţilor Statului LUCRĂRILE CE SE EXECUTA IN DELTA D- ing. I Vidraşcu, administratorul general al Pescăriilor Statului, s’a înapoiat dela Constanta şi din Delta Dunărei unde conduce personal, după planurile întocmite de d-sa, lucrările de punere în valoare a Bălţilor Statului. D-sa comunică următoarele în ce priveşte problema pescuitului: După lucrările care s au început, pescuitul în apere Staulul va fi organizat chiar din a doua jumătata a lunei SeptembrieAnul acesta s-a simţit o mare lipsă de peşte, datorită lipsei de organizare a cherhanalelor, lipsei de unelte de pescuit, cât şi nefuncţionărei frigoriferului dela Galaţi- Graţie măsurilor luate, încă din luna viitoare, pletele publice vor fi din nou alimentaui cu peşte- Intre lucrările ce se execută este Şi aceea dela lacul Silea pentru prinderea chelarilor Se fac mari lucrări de canale în deltă, pentru punerea în valoare a bălţilor din insula Sf. Gheorghe şi Dianei Raporul de lucrări al d-lui inginer Vidraşcu în această chestiune a fost aprobat de Consiliul superior al pescăriilor, punându-se la dispoziţie şi toate fondurile necesare- Lucrările au început şi ele sunt menite să sporească producţia de peşte de la 20 la 40 milioane degr, pe an. Aceste lucrări de la Hârşova şi până la mare ar costa 170 milioane pe an- Ele ar produce în schimb un venit de 300 milioane lei anual. Guvernul a pus la dispoziţia Administraţiilor pescăriilor suma de 100 milioane lei pentru lucrările în legătură cu pescuitul şi 19 milioane lei pentru Îndiguire- Aplanarea conflictului ruso~chinez PARIS, 30. (Rador). Corespondentul ziarului,Petri Parisien” din Shangshai anunţa că delegaţii Chinei şi Sovietelor ar fi discheiat la Berlin acordul preliminar în vederea amianărei conflictului dintre cele două ţări.