Argus, noiembrie 1930 (Anul 21, nr. 5267-5292)

1930-11-20 / nr. 5283

Ultime In­forma ti uni România Ia conferlo la econom c5 (lela Gene­va Teza sostiDDîâ sie d. ministru M. Manoîlescu GT.NtVA, 18 (Rador). — Con­­ferm ia pentru acţiunea ecohonica concfitilcata, a continuat Marti d.s­cupa generală. Lupa expunerile delorat.ot Frun­ten Germaniei 51 Cehoslovaciei, d. tu niduu Manoilescu, şeful delega­ţiei române» a luat cuvântul pentru a examina cele trei propuneri, en­­­­leza, olandeză şi franceză care fac obiectul discuţiei» D-sa a subliniat că propuneril­a engleză şi olandeză au un fond comun. „Dziegaţia engleză pro­pune pen­tru reducerea taxelor vitind­e. ne­gativii pe grupuri de ar­mole se­parate- Or.c.ne spune negocieri, trai alive, convenţie, spune­m u.c- Iwiffim­p compensaţie, echivalentă, ihn acest punct de nevere a continuat d. Mano­lescu, nu se pa­re cu. celor două propuneri le lip­seşte princ.p.ul echivalentei­­. havadéval, propunând nego­­cieri de pildă numai asupra texti­lelor cari interesează îndeosebi A Ma­rea Britanie, se propune altor­a ori un sacrificiu­ fără să li se dea nici o compensaţie“. PRINCIPIUL ECHIVALENŢEI D. ministru Manoilescu propune deci să se introducă, dacă este posibil, principiul echivalente­ vnite grupurile de articole reprezentând curente contrarii in circulaţia in­ternaţională a mărfurilor, indife­rent dacă este vorba de negocieri multilaterale sau bi-laisrate. In acelaş timp cu textilele, ar trebui sa se ducă negocieri asupra altui grup de articole contrare, de pildă cerealele, ele reprezentând o echivalentă în schimbul internațio­­nal de mărfuri. Asociindu-le in ne­gocieri simultane, se poate ajunge la o soluțiune completă. In ce privește propunerea olan­deză, ea se mărginește, a spus d. Manoilescu, să recomande pentru statele cari practică liberul schimb, menţinerea statului quo, deci o garanţie de continuare a politicei lor economice actuale. In acelaş timp, aceste ţări cer ţărilor pro­tecţioniste să reducă taxele va­m­ale­ Dacă ţările din această ca­tegorie, cum este spre exemplu O. leuca, practică liberul schimb, a­­ceasta o fac pentru că Ie convine şi pe când ele propun pentru ele menţinerea statului-auo, ele cer ta rîior protecţioniste să-şi modifice politica lor. Propunerei olandeze, ii npseşte deci principiul echivalenţei, de­oarece nu propune modificarea si­tuaţiei de ambele părţi. TARIfUL FRtrcKENŢIAL Pentru a avea echivalenta intre vuuieat Si tur de agricole, d. m­­­nstru Manoîlescu este de pliere ca nu trebui oferită o compensafie acestor tari. Pentru tăris ca Ro­­mânia de poldă, ai­eastă tompan­­satu, nu poate fi alta decât acor­darea tarifului preferenţial, de ca­re am­ avut ocazia a ne im­eriie la ultima conferinţă. Şi care repre­zintă pentru noi un fel de­­Molen­­da Chlintago" pe care nu-l prin pa­tea 11 ia niciodată. Suntem dispuşi, a continuat­­i­­ministru Manoilescu, a negocia pe baza­­ hibelor propuneri, engleză s. olandeza,­­ cu condiția să se in o unit la principiul echivalentei y să se­ usucreze in mod simulta, grupul de mar­furi de curati con­t­răii in schimbul interiuipoudl s. să se acorde luată importanta b­­­adera­elor noastre, cu privire i­­regin­al preferential. ORGANIZAREA CREDITULUI INTERNAŢIONAL , "afară de regimul preferentia, ar fi de dur­ să se introducă o clauză care ar reprezenta o o con­­pensație pentru țările agi­ve- A­ceastă clauză este in legă two strânsă cu organizarea creaatUn international. Am fost foarte fericit, a conti­nuit de ministru Manoilescu, de a constata marea importanţă pe care delegaţia franceza o da in rapo­rd sau, organizarea creditului, cum şi de faptul că Franţa şi-a dat seama de importanta pe care a­­ceasta problemă o reprezintă pen­tru Europa Orientală. Lumea se preocupă de circulaţia libera a mărfurilor, dar suntem de părere că circulaţia capitalului este tot aşa de necesară pentru menţinerea productiunei în condiţiuni bune. Delegaţia franceză, în raportul ei, remarcă cât de deosebit este regimul capitalului in diferitele ţări, comparând taxa sconturilor, insă, mai importantă decât acea­sta este dobânda efectivă ce se per­cepe la capital în diferitele ţări. Sunt târî, ca România de exem­plu, unde se percep dobânzi de 20- 25 la sută. De aceea delegaţia franceză are dreptate să vorbească de organiza­rea creditului, care trebue să faci­liteze producţia, precum şi ridica­rea pi­erei de cumpărare a consu­matorilor din orientul european. D. ministru Manoilescu, termina propunând ca chestiunea organi­­zărei creditului Internaţional să fa pusă la ordinea de zi a unei confe­rinţe internaţionale. Discursul d-lui ministru Manoi­­lescu, a făcut o excelent­î impre­sie domnia sa Hind viu aplaudat de întreaga adunare. LUCRĂRILE CONFERINŢEI GENEVA, 18. (Rador).-- Con­ferinţa pentru acţiunea econo­mică concertată, a terminat azi discuţiunea generală. Conferinţa a decis constitui­rea unor sub-comitete pentru examinarea propunerilor engle­ză şi olandeză, precum şi a ches­tiunilor netarifare, în măsură ce vor fi conexe cu chestiunile ta­rifare discutate. Şedinţa plenară a conferinţei va avea loc Miercuri, ea fiind consacrată politicei agrare a ţă­rilor Europei orientale. Preşedintele conferinţei a a­­nunţat că Miercuri va da cuvân­tul ţărilor cari nu au făcut încă d­eclaraţiuni cu privire la ratifi­carea convenţiunei comerciale, din Martie trecut, dându-le ast­fel prilejul să facă acele decla­­raţiuni, cu ocaziunea discuţiu­­nei propunerile țărilor danu­biene. Un mare d­reft bugetar în Ralia Se reine salariile funcţionarilor.—Economii ROMA. 18. (Rador).— Consi­liul de miniştri, a examinat în şedinţa de azi, situaţia budgetu­lui, care prezintă, acum pentru prima oară, după 4 luni din exer­ciţiul in curs, un deficit de 729 milioane lire. In conformitate cu declaraţii­le făcute în mai multe rânduri, Consiliul a hotărât să nu se pu­nă noui impozite nici să se mă­rească impozitele existente, ci să se facă, fără întârziere, toate eco­nomiile posibile, aceasta şi în ve­derea unei reduceri succesive a sarcinilor fiscale. Consiliul a adoptat un Decret Lege, prin care se diminuează, în măsură de 12 la sută, retribu­­ţiunile de orice fel ale persoa­­lului, depinzând de Stat precum şi al celorlalte Instituţiuni publi­ce. Decretul Lege publicat ime­diat, va intra în vigoare la 1 De­cembrie viitor. SCĂDEREA SALARIILOR Adoptând aceste măsuri, Consi­liu a fost condus de următoarele consideraţiuni: retribuţiunile tutu­ror categoriilor de muncitori, au suferi in ultimele luni o scădere remarcabilă, este în interesul su­prem al celor ce depinde de Stat chiar, ca Statul să aibă asigurat echilibrul budgetului, scăderea re­­tr­­uţiunilor trebuie să aducă şi va aduce o accelerare ulterioară. In fixarea preţurilor de detaliu şi a chiriilor dat fiind şi marele număr de case neînchiriate­ Consiliul a declarat că guvernul este credncios programului pen­tru al optelea an, adică va realiza abolirea oricăror înzestrări cu ma­teriale de război, care să înlocu­iască materialul complet dispărut PROGRAMUL CELUI DE-AL 9-lea AN FASCIST Programul pentru­ al noulea an fascist, constă, în adaptarea între­­gei vieţi economice a naţiunei, la valoarea lirei, confirmată în ulti­mii trei ani de stabilizare, în for­mula lirei dinainte de război, ega­lă cu 3.66 din aceia actuală, rotun­jită la 4, tinănd seamă de scăde­rea puterei de cumpărare a etalo­nului aur. In timp ce guvernul proportio­nated dela 1—4, retr­­buirn­le în­tregului personal al Statului şi In­stituţiilor publice, el înţelege dea­­semeni să aplice aceiaş măsură costului mărfurilor sale, serviciior sale, şi să indice această necesiteţ­­e­ de azi înainte universală, tutu­ror formelor economiei particulare. Guvernul îşi rezervă dreptul să revadă tratamentul retragerii, astfel ca măsura actuală să nu a­bă nici o influenţă asupra retra­gerilor viitoare la pensie. CU CAT SE REDUC SALARIIL» Decretul adoptat de Consiliu prevede deci reducerea tuturor salariilor, apantamentelor, re­tribuţiilor, suplimentelor şi in­demnităţilor tuturor funcţiona­rilor Statului, cu 1 la sută, coe­ficient care creşte până la 25 la sută pentru salariile ce depăşesc 40.000 lire anual şi 35 la suta, pentru acele ce depăşesc 60.000 lire anual, în toate administra­ţiile Statutului şi Instituţiilor publice depinzând în orice mod de Stat. Buletin intern Ministerul de Finanțe a liBiKiis tan di-ain cirsutar ie.e&ra.iz afc&aiL.-is’iii-aio­­s i.e­r vinarxiai-i prin care .£• face cunoscut că mi* «.isierul nteriB..e până ia il recensiw-ie a. c., pro» „edeet,e ăia trecut pentiru aieetuarea inws'urilor, de« ..aturariior si ftr­ansfertu­­de*, spirt. De asemeni ministerul acordă păsuire până lts S deceertfarie a, pentru iscata baterilor de credit. „ Azi la orele cinci după amiază va vea loc la Ministerul de Industrie Comerţ şedinţa Delegaţiei eco­­gaice a guvernului, cu care ocazie 3 vor examina diferitele proecte 3 legi cu caracter economic ce , urează a fi depuse in Parlament. * Până acum audienta solicitată e d. Viniilă Brătianu, prin d. Du­­mitrescu, secretarul particular al egelui, n'a fost încă acordată. D. Viniilă Brătianu a plecat astă­zi dimineaţă la Mihăeşti, unde va rămâne mai multa vreme. D Al. Pohoară, deputat, mem­bru in par­tid­ul ţărănesc al docto­rului Lupu, si-a înaintat demisia din Parlament. Locul d-sale in Cameră va fi o­cupat de d. Bogdan, ţăran turist care a candidat în alegerile gene­rale a­ doilea pe listă. D. I. Mihalache, ministrul de in­terne, se va prezenta azi dimineaţă in audienţă regelui D. Mihalache va supune Suvera­nului spre semnare decretul pentru numirea d-lui Armand Călinescu, ca subsecretar de Stat la Interne. D. Armand Călinescu va depune jurământul azi după amiază. * Eri dimineaţă d. maior Costache D-tru, a depus, in faţa consiliului de război, jurământul de raportor special­ pentru instruirea afacerei de spionaj în care este implicat şi maiorul Varzaru. * Suveranul a semnat decretul de numire a d-lui Petre Tudor, ca pre­fect al judeţului Ilfov. Preţul cărnei Carnea se vinde in abator cu 15—24 lei kgr. iar In hale cu 36—40 lei kgr. Dl. Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, a fost înştiinţat că ne­gustorii măcelari detailişti, vând carne pe preţ de speculă. S-a semnalat primarului Capitalei că în abatorul Capitalei, carnea se vinde la engros, după calita­te, cu preţul de 15-24 lei kilo­gramul. . In faţa acestui denunţ, prima­rul Capitalei a dispus facerea unei anchete. Din ea s‘a constatat că din cauza preţului scăzut al vitelor şi din lipsa de consum preţul cărnei în abator este în continuă scădere. S‘a mai constatat că şi celelalte produse animale, — piei­le, seul şi viscerele — sunt, de asemeni, în scădere. Carnea se vinde în târgul de engros, după calitate, cu preţul de 15-24 lei kilogramul, în timp ca în detail se vinde cu 36-40 lei kilogramul. In acest preţ întră carnea de rând. Fripturile se vând, după calitate, cu 55-60 lei kilogramul. Grăsimile — seul de vacă — care se vindea cu 34 lei kilogra­mul se vinde azi în abator cu 14-17 lei kilogramul, iar pieile crude ca şi cele sărate aproape nu au cumpărători. In faţa acestei constatări, pri­marul Capitalei va convoca co­misia de aprovizionare a Muni­cipiului care să cerceteze întru­cât comercianţii măcelari pot menţine actualele preţuri ale cărnei. Ni s-a afirmat că primarul Ca­pitalei nu vrea să reintroducă preţurile maximale la carne, dar că va interveni ca măcelarii să se mulţumească cu un preţ mai mic. Economii bugetare în Ungaria Sporirea impozitului pe venit şi pe tantieme BUDAPESTA 12. (Rador). P D­­Dr. Wekerle, ministrul Finanţelor, a depus azi la Cameră proiect­ul de lege asupra reducerei cheltum­ilor bu­getare ale Statului, precum un proiect de lege pentru sporirea im­pozitului pe venit şi pe tantieme. Primul proiect prevede ca din actualele cheltueli prevăzute de budget, se va face economii în su­ma de 25 milioane pengoe, la admi­nistraţiile Statului, şi 20 milioane pengos la exploatările Statului-Economiile vor fi făcute pe ca­lea comprimării sumelor desti­nate remuneraţiilor şi asistenţei, pentru jumătate din suma de mai sus, cealaltă jumătate urmând a f realizată prin reducerea cheltuie­­iilor în personal şi material. Efec­tivele funcţionarilor, trebuesc a fi reduse cu 10 la sută, timp de 6 ani, pe baza neînlocuirei posturilor de­venite vacante şi prin deplasarea funcţionarilor de la un Minister la altul, după nevoile serviciilor. De asemeni va fi redus efectivul funcţionarilor comunali, în în­treaga ţară. In mod tranzitoriu, se va întro­duce un impozit progresiv, până la 10 la sută pe veniturile rezul­tând din salarii, precum şi pe veniturile mai mici de 25 pengoe. Expunerea de motive arată că persoanele primind un salariu fix, dat fiind scăderea preţurilor produselor şi articolelor indus­triale, sunt într-o situaţie mai bună decât acele cari trăesc din alte ramuri de activitate. Impunerea acesta, nu va fi de­cât provizorie, dela 1 Decembrie 1930, până la sfârşitul lunei Iu­nie 193. Se mai prevede ca şcolile mici, având un număr mic de elevi vor fi închise, oprindu-se însă deschisă cel puţin şcoală în fie­ce comună. ma ♦ Se reduce cu­tura bum­bacii­ei in Egipt CAIRO 18. (Rador). — Minis­­trul Agriculturei, a decis să se re­ducă cultura bumbacului, în regiu­nea Sakeiaride, timp de 3 ani, cu 40 la sută din suprafața totală cul­tivată în ultimul timp. Jipari­ jucată in Cehoslovacia TOACA ÎS (Rador). — Nemuritoa­rea operă a lui Garageiv ■ ..Năpas­­tea", după ce a fost prezentată pu­blicului cehoslovac in orașele prin­cipale: la Praga (la Teatrul de Ca­meră) si la Bratislava (Teatru! Na­tional) a intrat în repertoriul unei trupe care face actualmente un mare turneu în toată Cehoslovacia. ­ dezminţire bulgară SOFIA, 18. (Rador).— Ştirea oblicată de ziare, relativ la o retinsă plecare a unei delega­­ii a Ministerului de Finanţe, la Roma, pentru contractarea unui i­pru­mut, este cu totul lipsită de orice temei. Ciocniri sângeroase ca greviştii la Barcelona BARCELONA 18. (Rador). — In cursul unei ciocniri cu manifes­tanţii grevişti, garda civilă a tre­buit să tragă asupra manifestanţi­lor. Au fost omorâţi 2 muncitori şi 3 grav răniţi. Situaţia grevei este staţionară. 1 Încasările impozitelor în Franţa PARIS 18­ (Rado*). — încasă­rile din impozite, se ridică până la finele lunei trecute, la 5.487 mili­oane, 1.540 franci, deci cu 41 mili­oane 715.159 franci mai mult decât evaluările budgetare şi 500.357.200 franci, mai puţin decât în cursul lunei Octombrie 1929. 1 1WÉ ♦ Relaţiile comerciale polonovromâne CONSTANŢA, 18. — In locali­tate a sosit dri dimineaţă d. W. Mat­­chiewicz, directorul Camerei de comerţ Polono-Română din Varşo­via. D-sa a luat imediat contact cu reprezentanţii Camerei de indu­strie şi comerţ, în scopul stabilirea unui acord comercial, care să fa­vorizeze porturile Gdynia şi Con­stanţa. Oaspetele polonez condus fiind de d. Octav Oaieanu, secretarul Ca­merei de industrie şi comerţ a fă­cut mai multe vizite şefilor de au­torităţi in special la prefectura de judeţ, unde a fost primit de d. Nicu Petru, prefectul județului, d-sa a fost asigurat de tot concursul, pen­tru realizarea cauzei urmărite. La rândul său d. W. Micchiewicz a pro­mis că va lua măsuri pentru a se face o propagandă cât mai intensă, spre a se atrage pe timpul sezonu­lui de vară, un număr mare de vi­zit­a­tori polonezi în localitatea noa­stră balneară. Recensământul in Capitală Primăria Capitalei aduce la cu­noştinţa tuturor locuitorilor din raza municipiului Bucureşti, că în vederea recensământului general al populaţ­i, ce urmează a se face anul acesta, au început lucrările pregătitoare între care şi verifica­rea n­urmierotărei clădirilor­In acest scop funcţionarii însăr­cinaţi în mod special vor proceda la lucrările de verificare pe teren. Publicul este rugat a le da tot con­cursul, dând toate lămuririle ceru­te relativ la numărul familiilor şi persoanelor domiciliate în acele clădiri. Funcţionarii primăriei municipiu­lui Bucureşti, sunt prevăzuţi vor delegaţii speciale şi locatarii sunt rugaţi a cere legitimaţia pentru a nu se da loc la abuzuri. în orice informaţiuni şi reclama­­ţiuni se pot adresa biroului recen­sământului municipal din localul­­Oficiului Stărei Civile, str. Sf-u­l Gheorghe Nou 33. Inlesniri pentru exportul de cherestea CONSTANŢA. 18.­­ Precum am­ anunţat, exportatorii de cherestea au înaintat recent un memoriu Re­giei autonome a căilor de comuni­caţie pe apă, prin care se cerea a­­cor­darea unor avantagii menite sa aducă o îmbunătăţire a acestui co­merţ, faţă de concurenţa acerbă ce nu se face de alte ţări pe pieţele străine. Memoriul a fost prezentat reg­ei C. F R. de d. Valentin Popescu, preşedintele Camerei de industrie şi comerţ. Pe urma explicaţiunilor date de reprezentantul comerţului şi industriei constănţene, s’a admis in majoritate doleanțele exprimate de exportatori, inlesnindu-se astfel într o mare măsură exportul che­restelei prin portul nostru. Atentat contra trenului personal Bălţi-Cernăuţi Direcţiunea Regiei autonome C F. R. a primit o depeşă, din partea picherului districtului Drochia-Ba­­sarabia , prin care i se rapor­tează că în noaptea de 15 spre 16 cor. s’a încercat un atentat contra trenului personal No. 7 Bălţi Cernăuţi. Indi­vizi, rămaşi necunoscuţi, au aşezat intre linia aventă şi linia podului de la klm. 119, situat în apropiere de stafa Drodkia, p­lin bolovan enorm, cu scopul vădit de a provoca deraierea trenului personal No- 719, care urma să treacă prin acel punct. Lucrătorii serviciului de întreţi­nere nu înlăturat­­obstacolul şi au anunţat, despre vest fapt, orga­nele jandarmeriei­ m­ari dimineaţă, trenul personal No. 818 Bărlad-G­­laţi, a fost ata­cat cu locuri de armă, ir.tre can­­toanele 6 şi 7, dintre staţiunile Bolteşti şi Frumuşiţa. Mai multe geamuri ale unui va­gon de clasa II au fost sparte. Vic­time omenești, din fericire, nau fost. Cazul a fost adus la cunoştința jandarmeriei. Intensificarea culturei ricinului Ministerul de Agricultură in do­rinţa intensificărei şi valorificării produselor agricole, a cerut mini­sterului Armatei să-i comunice de ce cantitate de ulei de ricin are ne­voie pentru aviaţia — ulei care deo­camdată se aduce din străinătate Cum această plantă creşte şi se des­voltă foarte bine în ţară, am pu­tea-o întrebuinţa la nevoile avia­ţiei noastre. In legătură cu această problemă — ministerul de Agricultură a între­bat fabricile de uleiuri din ţară da­că cu instalaţiile ce au pot fabrica uleiul de ricin din sămânţa cres­cută în ţară — ulei necesar arma­tei. Ministerul de Agricultură a ce­rut şi Camerelor Agricole să a­­rate pe ce cantităţi de seminţe de ulei de ricin s’ar putea conta. I Desbaterile Consiliu­­l de Miniştri din dimineaţă s’a ţînut la Preşe­dinţie un consiliu de miniştri la care au participat şi directorii re­gionali ministeriali. Consiliul a fost prezidat de d. G. G. Mironescu. In discuţiilile urmate s’a hotă­­rît precizarea atribuţiilor directo­rilor ministeriali. In ce priveşte bugetele directo­ratelor ele vor intra in cadrul bu­getului general al Statulul. Consiliul a hotă­rit totuşi să se găsească mijloace financiare pen­tru a se veni in ajutorul directora­telor regionale.­­ D I. Mihalache a primit la Pre­şedinţia Consiliului o delegație a parlamentarilor ardeleni in frunte cu d. Sever Dan,­­ care a expri­mat diferite dom­nii in legătură cu activitatea guvernului. Intensificarea exportului prin portul Constanţa înfiinţarea unui mare abator, cu frigorifere. Cumpărarea a două vapoare spec­ale CONSTANTA, ÎS Noeen bî­ie, — După cum am re­­latat, actualul guvern în dorinţa de a intensifica traficul portului nostru, a luat o serie de dispozi­­țiuni, a căror realizare ar cerera numeroase debu­­şeuri pentru mărfurile româneşti. Printre altele s’a preco­nizat înfiinţarea unui mare abator pentru tăe­­rea vitelor destinate ex­pertului. Astăzi suntem in măsură să anunţăm că a­­ceastă hotărâre este pe cale de înfăptuire. In ultima şedinţă a Con­siliului de administraţie al cegiei autonome a căi­lor de comunicaţie pe apă, la cererea d-lui Va­lentin Popescu, membru al acestei instituţii şi pre­şedintele Camerei de co­merţ din Constanţa, s’a admis construirea unui mare abator la Viile Noui, în valoare de 30 milioane şi a unui f­rigor­if­er, cu in­­stalaţ­iunile necesare in valoare de 4 milioane. Pentru transportul pe calea apei a acestor can­tităţi de carne, ce ur­mează a fi exportată sub formă congelată, se vor cumpăra două vapoare speciale, a căror preţ a fost fixat la suma de 24 milioane. De asemnenea, consiliul a mai decis achiziţiona­rea unu motor „Diessel* la uzina din port, pentru a se putea pune în func­ţiune şi silozul No. 3, ce es­te aproape terminat. Exportul de lucernă şi tr­foi MASURI LUATE DE MINISTE­RUL DE AGRICULTURA Ministerul de Agricultură a în­tocmit un nou regulament pentru comerţul de lucernă şi trifoi. Prin acest regulament se interzice ex­portul acestor seminţe fără plom­bă şi certificatul de origină a sta­ţiunilor agronomice de control. De asemenea se interzice exportul deşeurilor rămase de la curăţire­a acestor seminţe. Sub denumirea de deşeuri e­rau până acum din ţară mari cantităţi de trifoi şi lu­­cernă fără a fi controlate — fapt care compromitea acest export al nostru. Luni 24 Noembrie se întruneşte, la mnisterul sănătăţii, comisiunea ch­imico-farmaceutică sub preşe­dinţia d-lui dr. C. Tănăsescu, di­rectorul general al sănătăţii. Incitaţiile pentru arendarea cârciumilor Dispoziţiile Ministerului de Finanţe Ministerul de Finanţe a trimis un ordin circular administrato­rilor financiari prin care le face cunoscut că întrucât majo­ritatea administraţiilor financiare înaintează Ministerului cereri de brevete pentru cârciumi ru­rale cu acte de licitaţie care nu sunt întocmite conform Legii a­­supra producţiei şi desfacerii spirtului şi băuturilor spir­toase“. li­ se face cunoscut ca pe viitor atât licitaţiile pentru arendarea drepturilor de câr­ciumi, cât şi întocmirea actelor lor să se facă după cum ur­mează : CUM SE FACE LICITAŢIA Scoaterea în licitaţie a debi­telor se va face pe baza unei încheieri a comisiunei prevă­zută de art. 185 din lege. Acea­stă încheiere trebue să arate în afară de condiţiunile în cari se înfiinţează debitul, numărul tu­turor debitelor din sat, numă­rul locuitorilor şi preţul de la care va începe licitaţia fiecărui debit. La fixarea acestui preţ se va avea în vedere dacă este ca­zul, arenzile din ultimul an din comună sau media arenzilor pe ultimii doi ani. Licitaţia va fi adusă la cu­noştinţa publicului printr-o pu­blicaţie care se va afişa la uşa primăriei locale cu 15 zile îna­intea ţinerii ei şi care în afară de condiţiunile licitaţiei, de data la care se va ţine licitaţia, va con­ţine şi preţul iniţial, precum şi condiţiunile ce legea cere, ace­lor ce vor să exercite comerţul de băuturi spirtoase. Dovada afişerii se va face prin încheerea unui proces­ ver­bal ce se va ataşa dosarului li­citaţiei. CINE POATE LUA PARTE LA LICITAŢIE La licitaţie pot lua Parte inva­lizii de războiu, actualii debitând de băuturi spirtoase, precum şi alţi locu­tori din c­om­ună. Ei tre­bue să fi locuit cei lutin 5 ani in comună, afară de coloniştii şi in­valizii de războiu, cari vor fi dis­pensaţi de acest stagiu. Licitaţia se va tine la primărie în asistenţa pretorului, controloru­lui circ. fiscale, primarului sau i­, lipsa acestuia, a unui alt delegat al consiliului comunal, ea se va face prin oferte închise şi fără supra­licitare, începând dela preţul ini­ţial stabilit de către Comisiune. DESCHIDEREA OFERTELOR Deschiderea ofertelor se va face în public. Rezultatul licitaţiei se va con­semna într’un proces verbal şi se va supune spre aprobare pre­fectului judeţului după ce s’a luat şi avizul delegaţiei perma­nente judeţene. Dacă la licitaţie iau parte şi invalizii de războiu, ei vor fi preferaţi chiar dacă au oferit cu 10 la sută mai puţin decât cel mai mare preţ oferit. In lipsa invalizilor de războiu vor fi preferaţi cei cari au mai ţinut cârciumi în arendă. Dacă la prima licitaţie nu s’au prezentat concurenţii sau dacă preţul oferit nu este avantajos, se vor ţine noui licitaţiuni în condiţiunile de mai sus, afişân­­du-se termenul tot cu 15 zile înainte de ţinerea ei. Art. 183 din lege nu face nici o excepţie în ceea ce priveşte de­bitele numai cu vin şi bere, ca atare ele se vor arenda tot prin licitaţie. Se va aduce la cunoştinţa pre­fecturilor respective, toata dis­­poziţiunile de mai sus, pentru a fi comunicate autorităţilor co­munale, cari la rândul lor ur­m­ează să le aplice imediat la îndeplinirea formelor de licita­ţie, pentru arendarea debitelor rurale. In acelaş timp se vor lua dis­­poziţiuni ca in toate cazurile când se vor înainta Ministeru­lui cereri de brevete pentru câr­ciumi rurale, toate actele întoc­mite cum s’a arătat mai sus şi aşezate în ordine, împreună cu actele cu care arendaşul trebue să facă dovadă, că îndeplineşte cerinţele legei şi cu dovada că localul este higienic şi are dis­tanţa de cel puţin 190 metri de şcoli, biserici şi gări, să fie cu­sute într’un dosar, aceasta pen­tru a facilita verificarea. Scarlatina în scădere Serviciul sanitar al municipiului a înştiinţat direcţia sănătăţii din ministerul muncii şi sănătăţii că în Capitală se găsesc: 307 cazuri de scarlatină; 17 ca­zuri de difterie; 22 cazuri de fe­­bră tifoidă; un caz de paratifus; 20 cazuri de erisipel; 2 cazuri de poliomielită (paralizie la copii) şi un caz de meningită cerebro­spi­nală-Serviciul sanitar al municipiului a luat riguroase măsuri pentru combaterea scarlatinei. In urma acestor măsuri cazurile de scar­latină au şi început să scadă la Capitală. Suntem informaţi că la direcţia medicinal preventive din Ministerul Mancei şi al Sănătăţii, publicul icnit cu novai la această di­reiţie, este pur şi simplu bruscat şi dat afară.­­ Sunt acolo directori, cari nedon­­t­u.fi seama de rostul biroului in care prestează servicii Statului, îşi permit libertatea de a se purta fără nici o urbanitate, cu publicul, res­pectiv cu contribuabilii cari se pre­­zintă acolo, cu diferite cereri sau lămuriri, în legătură cu măsurile luate de această direcţie. Până acum, mai mul­­t mari indu­striaşi, cari s'au prezentat la aceas­tă direcţie a ministerului, pentru a vere să fie ascultaţi asupra unor revenidcări de interes general şi pro­­fesional, au fost ofensaţi şi daţi afară din biroul direcţiunii. Credem că d. ministru al Sondi­­ăţii va avea un cuvânt de spus în această chestiune.

Next