Argus, mai 1932 (Anul 23, nr. 5716-5738)

1932-05-01 / nr. 5716

CASA AUTONOMA a MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI Publicaţie le licitaţie Se aduce la cunoştința interesa­­tilor, că în ziua de 23 Mai 1932, ora 11 a. m­ se va tine în localul directiunei generale C- A. M­ din calea Victoriei No- 152, o licitație publică cu termen de urgenta, pen­tru darea în întreprindere a lucră­rilor de transformare a localului Şcoalei de Agricultură din com. Armăşeşti jud. Ialomiţa. Valoarea lucrărilor, după deviz, este de lei 4.500.000­ Garanţia de licitaţie se fixează la 270­ 000 Iei, în numerar sau efec­te garantate de Stat. Această ga­ranţie se va consemna la Cassa de Depuneri, iar recepiia se va prezen­ta la licitaţie în plic separat, odată cu oferta. Pentru a putea fi admişi la lici­taţie, concurenţii vor trebui: 1) Să facă dovada în şedinţă că îndeplinesc condiţiunile pre­văzu­te la art. 1 al condiţiilor generale pentru întreprinderi de lucrări pu­blice şi art- 1 din condiţiile specia­la ale lucrării. 2) Să semneze în prealabil de luare de cunoştinţă, dosarul lucra­­rii­ 3) Să facă oferta pe formularul ce va obţine la cerere, de la Ser­viciul Construcţiilor C­­A.­M. 4) Să depună odată cu oferta, garanţia de licitaţie, în modul cum sa prescris mai sus. Dosarul cu toate piesele şi con­­diţiuinile speciale ale lucrării, se poate consulta în orice zi de lucru, între orele 11—13 jum. la Serviciul Construcţiilor şi Instalaţiilor C­­A. M­ din Calea Victoriei No- 121. Prezenta licitaţie se tine în con­formitate cu art­ 88—110 a! legii Contabilităţii Publice şi asupra con­trolului bugetului şi patrimoniului public. Apartament nou modern, antreu, patru odăi, antenanse foarte convenabil de închiriat Luterană 20. t . a de la 4—IS Mai 1932 UNIVERSAL şi INTERNAŢIONAL Mai mult de 800 expozanţi apar­ţinând celor 34 naţiuni au luat parte la Târgul din Paris în 1931 ocupând în întregime vastul parc al Expo­ziţiilor din Paris (40 hectare) TÂRGUL din PARIS LINIA JOHNSTON WITHY & Co., LTD., LIVERPOOL Vapoare regulate intre: AMGS.r», ANifEnSA, SY&­­TELie-UNITE ţi Constanţa, Sulina, Galaţi şi Brăila REPRESENT­ANŢA: i. 1.1. lim­iiBiuia felon Galaţi, Brăila, Bucureşti, Constanţa, Sulina, Bourgas VAPOARE SOSITE: la Constanţa la 26 Aprilie a. c. „JLO­O!VIUl­L la sutina la­­7 Aprilie a. c la Galaţi la 8 Aprilie a. C. Ultimul port de escală al acestui vapor fiind BRAILA VAPOARE AŞTEPTATE: „QUERNMORE“ pe la finele lunei Mai a. c. „KENMORE“ „DROMORt-Doamna Or- Chem. Maria Casale-Sacchi titulara brevetulu Regal Román g\|©» '84121 având titlul: „Aparat pentru execuţiunea de reacţiuni cari se desăvârşesc la temperatură ridicată Intre fluizi" In dorinţa de a asigura exploatarea brevetului la ţară, 11 oferă D-lor Industriaşi, Financiari etc. şi este dispusă să’l cesioneze, sâ'l vândă sau să acorde licenţe de fabricaţiune în .'■copul de mai sus. Pentru ori­ce inform­aţiuni a se adresa : D-lul Dipl. Ing. T. Akerman, Blurou Specia! pentru studiul şi obţinerea de brevete de invenţiu la Bucureşti­­. Str. Progresului Noi 17. Telefon 321-29. D-l William Irvin Bettis titularul brevetului Regal Român No. 153? D având titlul: i,inel protector pentru Instalaţiuni de foraj", în dorinţa de a asigura exploatarea brevetului In ţară îi oferă D-lor Industriaşi, Financiari etc, ci este dispusă să-l cesioneze, să-l vândă sau să acorde licenţe de fabricaţiune în scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni a se adresa D-lui Dipl. Ing. T. Akerman Blurou spe­cial pentru studiul şi obţinerea de brevete de Invenţiune Bucureşti I. Strada Progresului No. 17. Telefon 321/29. 1 Firma Preusslache Gewerkschaft Raphael titulara brevet­­ui Regat Român No. 154­7 având titlul: „Procedeu şi dispozitiv pentru efectuarea de reacţiunl fizicele sau chimice In fusiunl de sare sau fusiunl de metal In scopul distilatiunel sau disociaţiunel respectiv era­­cărei de combinaţiunl chimice’" în dorinţa de a asigura exploatarea brevetului In ţara, 11 oferă d-lor In­dustriaşi, Financiari, etc. şi este dispusă să-l cesioneze, să-l vândă sau să acorde licenţe de fabricaţiune în scopul de mai sus Pentru orice infor­maţiuni , se adresa D-lui Clpl. Ing. T. Akerman, birou special pentru studiul şi obţinerea de brevete de Invenţiu la Strada Progresului No. 17, Bucureşti 1, Telefon 321/29. Citiţi „ARGUS“ » Mi! «'■•^rs«e6e6*®«#«66*6««*«®co»0is3r --- :■■■?, INGINER P. Focşăneanu materiale electrice şi telefonice S'A MUTAT in Str. Regală No. 9 AVOCATA STAGIARA cunoscând limbi străine şi dactilografie caută post con­tencios sau avocat La ziar sub «Contencios», înştiinţare Cererea în declarare introdusă de către Bernardt Schwartz contra mea, este o acţiune şicanatoare. Întrucât nu-i datorez nici­ un ban, numitul de­­ţinându-mi fără nici’o cauză o serie de cambii, încă din epoca mea fali­mentară 1930 şi pentru care am făcut plângere la Parchet și mă găsesc în proces penal cu sus numitul. Ion Fiorescu, Str. Stan Tabără 38. PRIMAN GAZE LICHEFIATE 1 m 3AZ — 25.000 CALORII ILUMINAT — ÎNCĂLZIT SUDURI SPECIALE II­STAlATIS INSTiilălE ŞI DE LABORATORII DEVIZE IHSTALATIUm Şl furhizme I.T.A.R. Repr. BUCUREȘTI ALE£A SUTâR No. 20 TELSFOH 334-46 : t* mMrmîitemmsi! PLOESTI STRADA JIAMU, 23 BANCA CORNEA SOCIETATE ANONIMA ROMAN Ai Capital deplin vărsat Lei 30.000.000.—Bszerve Lei 12.500A BUCUREȘTI I, Calea Victoriei No. S8 Adresa TelegrafikSi COSNEfiBaNSfl.­Telefon 3­2376. 3­ 2747 C&S0CB9 Toate operaţiunile de Bancă; Schimb, Cumpărare şi vânzări de Acţiuni şi Efecte; Dispoziţiuni şi cecuri asupra localităţilor din ţară şi străinătate. SECŢIUNE SPRECIAE,A OI VOIAJ Toate informaţiunile gratuite.—Vize de paşapgr&rte ii­­ UN RENUME MERITAT ŞI NICIODATĂ DESMINŢIT Încă din anul 1897, în pagina 155 a fai­moasei sale cărţi «Vangelo della Salute» (Evanghelia Sănătăţii) — Editura Treves, Milano — marele savant, senator, profesor şi doctor Paolo Mantegazza, cunoscut de toată lumea, scria următoarele: ,,Untdelemnul dtt măsline al Casei „P. Sasse e F!§;i — ©saegula (Rimer­a­­s „Cine vrea să-şi prepare sa in tete „şi să-şi prăjească peştele cu cel „mai tun untdelemn adevărat de „măsline, şi nu cu cel de seminţe „satu de bumbac, să se adreseze „acestei Case si va f­i pe deplin sa­tisfăcut. Eu am studiat vulcim­entcul „de măsline al lui Sasse şi Cam păşit „excelent atât pentru puritatea lui „căt şi pentru că e delicios la gust• „Cred că e foarte indicat, mai ales „pentru întrebuinţarea medica­lă, „atât pentru uşoara densitate cât „şi pentru marea lui tinetă la „gust,** in anul 1927, adică după 10 ani, profe­sorii doctori Enrico și Arturo Morselli dela Universitatea din Genova, confirmau într’o nouă lucrare elogiile aduse produselor Sasso, atribuind Casei Sasso din Cneglia un merit special în folosul sănătății publice. In anul 1928 Primăria din Torino a acor­dat Casei Sasso o medalie Bene-Mereuti de aur şi tot în anul 1928 Societatea Re­gală de Higienă din Milano a acordat Casei Sasso Marele Premiu. Consumatori­ de untdelemn de măsline s’au convins deci că au deaface cu o Casă care, datorită corectitudinei, educaţiei şi cul­­turei componenţilor săi, forţei ei economice, precum şi organizării perfecte, igienice, a fabricei, este singura în stare să furnizeze un produs cu drept cuvânt apreciat în toată lumea ca cel mai superior pentru puritatea şi fineţea sa. E necesar ca publicul consumator să facă o des între produsele pe care le con­sumă, deoarece e un joc propria-i sănătate, și să acorde deci toată încrederea. BIROUL PRINCIPAL al CASEI P. SASSO e F1UL1 din ONEOLIA (ITALIA) » r. suso t fiu din ONEGLIA /referând totdeauna deliciosul OLIO SASSO direcţia generala c. F. R. Birpul de Contabilitate J. BLUMENFELD PARCUL PRINCIPESA ELENA Str. Dr. Romniceanu No. 28 ţine registrele d-lor Comercianţi, In­dustriaşi etc., executând orice fel de lucrări contabile precum şi corespon­denţa în limbile română, germană, franceză şi engleză, contra onorariu f. modest sfaturi fiscale. Chemaţi-ne prin c. p. şi vep avea o reală econo­mie. A­viz Direcţiunea generală C­ F. R. stu­diază în prezent prin Direcţiunea Comercială elaborarea unui nou tarif direct de mărfuri polono-ro­­mân cu porturile maritime Gdynia şi Danzig, cu taxe mai reduse de­cât cele ale actualului tarif. Pentru desfăşurarea proectului- Camerile agricole, industriale şi de comerţ, societăţile de expediţie, Societăţile de comerţ şi industrie, cu­m şi toţi interesaţii din ţară în acest trafic, sunt rugaţi a întocmi tablouri care să cuprindă mărfuri­le şi staţiunile ce-i interesează şi a le trimite cel mai târziu la finele lunii curente Direcţiunii Comercia­le C. F. R- Serviciul C- 2 L. din Bucureşti str. General Berthelot No- 2. In tablouri se vor trece şi obser­­vaţiunile ce sunt de făcut cu privi­re la actualul tarif din orice punct de vedere de exemplu: propuneri pentru viitorul tarif cu privire la vagoane, expediţie, etc. forma ta­rifului, dispoziţiuni, etc­, precum şi eventuale propuneri de reduceri la taxe de transport pe liniile ro­mâne la import şi pe liniile polone la export­ Asemenea se va mai arăta măr­furile ce se expediază în cantităţi mari, spre a se avea în vedere la acordarea de eventuale reduceri pe cale de refactie. Pentru aceasta se va prezenta date concrete asupra taxelor de transport ale altor rute ce concu­rează acest trafic. No- 228/58 Dir. C. ELECTRICIAN MECANIC, perfect în instalaţiuni şi întreţineri electrice, cu practică îndelungată, precum şi în fabrica­­iunea ambalajelor metalice, caută ost de încredere. Română-germa­­nă. Sub. „Electro-mecanic“ la Ziar PUBLICAŢIE Direcţia Aeronauticei ţine licita­ţie publică în ziua de 20 Maiu 1932 ora 17 în localul Ministerului Ar­matei (Dir. Aeronaut, Secţia infras­tructură) din Piaţa Valter Mărăci­­neanu, pentru construcţia unei re­mize în Garnizoana Iaşi. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu L. C. P. şi normele Oficiu­lui Central de Licitaţii. Planurile, cartele de sarcini şi orice informaţiuni se pot lua în zi­lele de lucru între orele 12—13 la secţia Infrastructură. Garanţia va fi de 5 la sută din valoarea ofertei în recipisa Casei de Depuneri. 5383 — 28 Apr. 1932. DIRECŢIA AERONAUTICEI Reclama este sufletul comerţului PUBLICAŢIUNE No. 1335/1932 cons. In ziua de 9 Maiu 1932, la ora 10 se va ţine licitaţie publică In biroul primăriei oraşului Mercurea-Ciuc In faţa comisiunei de licitaţie pentru vânzarea prin bună învoială a ma­terialului lemnos In cantitatea esti­mativă de 12.073 mc. și In valoare estimativă de iei 991.340 de pe par­chetul anului 1931—32, din pădurea Rachitiș situată în hotarul comunei Ghimeș Făget. Caetul de sarcini, care poate fi vă­zut în fiecare zi dela ora 8 până la 13 în biroul serviciului technic. Miercurea-Ciu­c, la 28 Aprilie 1932. Gustav Olteanu m. p. președinta Ing. Gh. Gondos m. p. şeful serviciului technic ■ . Cronica teatrală Teatral Naţional: Fântâna Domini­ce­­i Dragoş Pr­otpppescu Teatral şi cinematografi de Alei. Ciodos Autorul recentei premiere de la National e unul dintre scriitorii cei mai preţuiţi în lumea literelor noastre. A debutat în plină miş­care simbolistă la „Viaţa Nouă” de sub conducerea acelui rafinat şi profund savant d. Ovid Densu­­şeanu. Publica acolo versuri de o pa­lidă fineţe, aerată şi fără consis­tenţă. După războiu a scos singur revista Letopisetf, în paginile că­reia intelectualitatea noastră s’a regăsit mai toată în întâiul an de după revenirea de la Iaşi. Temeinic cunoscător al litera­­turei engleze, după studii serioase la Londra, d. Dragoş Protopopes­­cu a fost numit profesor la Uni­versitatea din Cernăuţi. In ul­tima vreme a colaborat cu ver­suri care exprimau faţetele unui spirit, voii livresc de mare sensi­bilitate şi de o vervă intelectuală subtilă. F­ra necesar să arătăm mai pe larg, personalitatea autorului, căci numai în lumina acestor lă­muriri „Fântâna Domnului” poate fi înţeleasă. Dacă vom spune din capul lo­cului că nu e o operă teatrală, fi­reşte că n’ara spus mare lucru. Dar dramaticul nu e identic cu „teatralul”. Şi dramatică era în „Fântâna Domnului” nu „tăria” situaţii­lor, ci succesiunea de mo­mente opuse, fără să fie faţă ’n faţă. Simpla înfăţişare a lui Te­­verchiel, văcarul cu pofte de faun, în acelaş loc cu fata suavă, păs­trată de călugări şi cu aceştia în­şişi era o sursă de interes dra­matic. Dar era necesar ca aceş­tia să fie realizaţi, creaţi din punct de vedere artistic. Şi e neîndoios că au fost Dovada cea mai bună e că ac­torii au avut succes şi nu e vorba de un succes teatral, căci piesa nu e teatrală, ci de viaţa autentică. Faptul că „Fântâna Domului” a întâmpinat totuşi rezistenţă, tre­buie lămurit prin impresia de de­suetudine pe care o face astăzi tot teatrul, în genere. Domnii I. Sârbul (ţipător de viaţă într’un rol de slugă, ţap în­cins de pofte)­­. Manolescu, Fru­­teşteanu, d-na Marieta Anca (care, „blondă” şi prost îmbrăcată, n’a mai fost frumoasă ca de obi­­ceiu) d-na Sonia Cluceru, dar mai ales d-na Puia Ionescu şi fru­moasă şi convinsă în joc, au fost preţioşii interpreţi ai d-lui Dra­goş Protopopescu. La Fundaţie au fost, mai săp­tămâna trecută, discuţii — după exemplul acelei tribune libere de­la Paris, numită „Club du Fau­bourg, — în jurul problemei tea­trului şi cinematografului. A conferenţiat mai întâi Alex. Hodoş, fostul director al Teatru­lui Naţional şi i-au răspuns câţiva intelectuali din sală. întrebarea esenţială e dacă ci­nematograful vorbitor e periculos sau nu pentru teatru.. Toată lumea e de acord că nu. Şi greşeşte. Se pun greşit termenii proble­mei şi de aceia se încurcă toate iţele discuţiei Toată lumea întreabă dacă teatrul va fi desfiinţat de cine­matograful vorbitor, ca artă. Ei bine, o artă nu poate fi des­fiinţată şi cu asta s’a terminat. Dar teatrul era mai mult decât o artă. Era o funcţie socială, în­trebarea e deci aceasta şi numai­­aceasta: Cinematograful vorbitor a desfiinţat, sau nu, teatrul ca funcţie socială? Şi răspunsul nu poate fi decât acesta. Mai curând sau mai târ­ziu (desigur că mai curând decât îşi închipuie mulţi) „Teatrul” va rămâne o artă pentru „elita” in­telectuală, aşa cum e poezia, cum e muzica simfonică. Marile triumfuri, marile mişcări de mase, capitalurile şi vedetele, luxul şi „imperiul” financiar vor fi ale filmului. Toată lumea scria teatru într’o vreme. N’o vor mai face in viitor decât foarte putini. Cât sunt de putini şi cei care scriu opere sim­fonice. Lipsa de debuşeuri, lipsa de rentabilitate, lipsa de suprafaţă socială, va îndepărta pe viitor pe scriitori de teatru. Orice s’ar spune arta îşi are temeiurile ei materiale, care o nutresc şi îi dau, din străfunduri posibilităţi de înălţare. Va rămâne numai teatrul de avantgardă şi subt forma unui teatru de stat (căci rând pe rând în viitor, dacă nu se va găsi o formulă comercială) teatrele vor­­la faliment , destinul lor inevi­tabil. CAMIL PETRESCU Cum stăm cu creditul ! (Continuare din pag.în a) achita cambiile la s­cadenţă, în cura­j comparativ cu acelaş trimestru dia sul trimestrului Ian.-Martie 1932,­ anul trecut, avem :____________ Aşa­dar, constatăm că faţă de trimestrul anului trecut debitorii: Până la 5000 iei au scăzut 50 la sută ca număr şi 50 la sută va­loare. 5—10.000 Iei au scăzut 57 la sută ca număr şi 55 la suită valoare. 10—20.000 lei au scăzut 63 la sută ca număr şi 61 la sută valoare. 20—50.000 lei au scăzut 43 la sută ca număr şi 37 la sută valoare. Peste 100.000 Iei au scăzut 40 la sută ca număr 37 la sută valoare. Prin urmare, se observă faţă de trimestrul anului trecut o scădere a debitorilor mici cambiali până la 10.000 lei, precum şi debitorilor mijlocii cambiali 20.000—50.000 lei, ceea ce învederează că insolventa a lovit tocmai aceste categorii de debitori, care își găsesc credit cambial cu foarte mare greutate, pe când debitorii mari cambiali peste 50.000 lei, şi-au păstrat încă în parte creditul, deşi se constata şi aci sgârcenia cu care este acor­dat (vezi diagrama No. 2). Aceste cifre au nevoie de unele lămuriri. In primul rând, să amintim că un ele nu sunt cuprinse cifrele privitoare la provinciile de peste Carpaţi, unde existenţa no­tarilor publici împiedică întocmirea oricărei statistici. In al doilea rând, să amintim că protestele făcute în primele trei luni ale anului în curs, sunt, in mare parte, pentru credite­le obţinute anul trecut, CĂCI, IN ANUL ACESTA, CREDITE NOU1, N'AU MAI FOST ACORDATE Res­trângerea creditului reese, dealtfel și din continua scădere a protes­­­tlor In luna Martie nu s’au protes­tat decât jumătate din numărul cam­biilor din luna Ianuarie. Nu e, ca un vremi de prosperitate, un semn de belşug, ci de suferinţă grea. In sfârşit, mai trebue să arătăm că scăderea crrditului a atins cu deosebire pe agricultori. Oltenia, unde creanţele sunt mai ales agri­cole, scăderea e mai mare ca în oricare altă parte a ţării. Cei mai loviti de restrângerea creditului sunt, acei cari au mai multă nevoe de el, adică micii comercianţi, a­­gricultori, meseriaşi etc. Suferinţa merge mână ’n mână, ca măsurile de tulburare a credi­tului. GEORGE STROE Ştiri artistice Trupa asociată de operetă evreeas­că în frunte cu subreta Sidy Thal va juca în zilele de Paşte la teatrul Ma­jestic trei spectacole cu următorul repertoriu: Duminică 1 Mai se va reprezenta premiera Berale Bogiak, Luni 2 Mai Mai kale. Marţi 3 Mai opereta care a obţinut pe toate see­­cele europene cel mai mare succes „lankaie’’. In aceste operete rolurile principale sunt interpretate de d-ra Sidy Thal, care are una din cele mai frumoase creaţii. * Toate reprezentaţiile Operei, până la 8 Mai, când se va închide stagiu­nea, se vor da cu preţuri populare, afară de aceia de Joi 5 Mai, cu opera „Lohengrin“. TEATRUL LIEDERTAFEL : Trupe de operetă cu subreta Sidy Thal. Du­minică : „Berah Bosiak”; Luni ..Malkale”; Marti.1 „lankaié“. * Prima zi de Paști. Opera repre­zintă „MANON** de Massenet, cu d-na Tobuc-Cercas în rolul titular, d-nii M. Lazăr, Alex. Lupescu, V. A­­lexiu, Al. Alger în celelalte roluri principale. Luni 2 Mai în matineu, se dă populara operetă a lui Johan Strauss „VOEVODUL ŢIGANILOR“, iar seara ,,TRAVIATA‘. Marţi 3 Mai, în matineu, „CAVALERIA RUSTI­CANA“ de Mascagni, cu d-nele El. Basarab, Eug. Babac, V. Micioia, d-nii Octav Arbore şi N. Dumitrescu şi „PAIAŢE” cu d. Jean Atanasiu în rolul Toni, d-ra A. Elefterescu, d-nii El. Algazi, V. Alexiu și Gh. Stefa­­novici în celelalte roluri principale: seara se cântă „BORIS GODUNOV** cu d. Sigismund Zaleski In rolul ti­tular.

Next