Argus, decembrie 1933 (Anul 23, nr. 6196-6219)
1933-12-01 / nr. 6196
ANUL XXIII No. 6196 CITIT» \SPA,\D1T1 ARUL! nostru; BBGRAMENTEI IU £I TR AIM ATATE Un an . . 2200 iei 6 luni. . . 1300 w 3 luni. ■ • 800 „ 2 iei in țară, 6 lei în streinătate ( I« J' k K A Un iiu. « . . 1000 lei 6 »uni - 550 „ '0 !»uai . . 300 „ i „ASOC S PAGHI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKEN și H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti Str. Constantin Miile No. 24 £t&LPON: 205-44 Vineri 1 Decembre 1933 •ccococoo—co»—oo——o— CITIT! ! RĂSPÂNDIŢI! nostru, PUBLICITATEA se primeşte la Administraţia ziarul şi la toate agenţiile de cmblicitate Ce e de făcut ? Ne întrebam în articolul trecut : „Oare între ce a fost şi ce este, s’a surpat o lume ? S’a deschis o prăpastie ?” adăugând : „Noi credem că nu” şi invocam câteva argumente cu caracter general, fapte simple şi necontestate, cari dovedesc că felul de a fi al Individului nu s’a schimbat şi nici felul de gândire individuală nu s’a schimbat.. . iS’a schimbat oare ceva în gândirea colectivă ? Noi credem că nici aci nu s’a operat vre-o schimbare atât de şinţitoare, încât să putem vorbi de o lume nouă, de vre-o prăpastie între lumea veche şi lumea nouă, sau alte prăpăstii ce nu se servesc zilnic. Că lumea nu stă pe Ioc, că societatea omenească evoluează, că urmăm o lege a progresului. —■ toate acestea sunt adevăruri prea cunoscute şi admise de toată lumea, pentru a nu mai fi discutate. Ei de aci şi până la a vroi să facem salturi pentru a o apuca inaintea progresului, de teama de a nu rămâne în urmă, e o distantă foarte mare. Evolutiunea socială, în complexul ei, urmează anume legi fireşti, cari nu pot fi nici fortate, nici înfrânte. Ele nu pot fi grăbite și nici întârziate, mai mult decât o îngăduie puterile de cari Vom dispune. istoria tuturor revoluţionarilor flfc arată că printr’o sforţare supremă lucrurile se pot împinge la un moment dat chiar peste ţinta urmărită, r însă niciodată ele nu s-j« putut opri, I mult timp, nici măcar la . acea ţintă, ci numai o f.‘O fuţiune fentă şi chibzuită, a putut aşeza lucrurile restabilind echilibrul. La cre brin, atunci, această, cursă nebună , în numele progresului ? La ce bun această speculaţiune, care vrea să sconteze situaţiuni politice viitoare, fără prealabilă pregătire a prezentului. ... Deocamdată un singur exemplu: Spun unii că marea proprietate latifundiară era un rău social. Se poate. Dar a fost un foarte mare avantaj economic, căruia,— cu toate păcatele ce le avea, — i se datoreşte tot progresul făcut în toate domeniile activităţii naţionale din ultimii patruzeci de ani înainte de războiul mondial. Ce era de făcut? Trebuia oare să desfiinţăm pur şi simplu marea proprietate latifundiară, punând în Ioc o mică proprietatea rurală fărâmiţată, fără mijloace, fără utilaj, fără pregătire? Şi toate acestea fără nici un discernământ şi fără nici o tranziţiune? Aşa zisa noua mare proprietate redusă, (redusă şi în totalitate şi individual) se găsea cu totul dezorientată faţă de noua situaţiune şi îi trebuieşte timp pentru o nouă adaptare. Produsele noastre agricole, atât cantitativ, cât mai ales calitativ, se prăbuşesc deodată, la care se adaugă mai pe urmă, ca o culme şi prăbuşirea preţurilor. Dacă de aceasta din urmă, adică de prăbuşirea preţurilor, nu putem face răspunzători pe guvernanţii noştri, decât de o totală lipsă de prevedere şi, deci, neputinţă de adaptare din vreme, — nu tot astafel stau lucrurile cu prima, — cu prăbuşirea produselor — ridicarea cărora era singura posibilitate de rezistenţă la prăbuşirea preţurilor. Dar nu ne-am mulţumit cu atât. Paralel cu acest dezastru am proclamat votul universal şi organizăm cluburi politice la ţară. Pentru propaganda politică se găsesc agenţi cari să cutreere satele, iar despre plugărie dăm ţăranilor sfaturi la radio !... Dacă agricultura nu ar fi decât un accesoriu în economia noastră naţională şi încă nu ne-am putea scuti de a ne ocupa de ea cât mai serios. Dar, când agricultura este singura bază solidă pentru întreaga activitate naţională, ce trebuie să credem de rest ? Este destul să spunem, pentru a dovediaceastă afirmare, că producţiunea noastră industrială, cu unele excepţiuni destul de reduse ca proporţii, nu se poate bizui decât pe debuşeul intern şi acesta pentru multă vreme încă nu poate, fi defcât agricultura, în ultimă ana - Uză. 1 ' r-c' Nu cerem agriculturii noastre să facă minuni! Nu-i cerem decât produsele cantitative $1 calitative ce Ie avea înainte de război și nimic mai mult. Cu acestea am fi putut înfrunta toate Crizele de tot felul şi am fi fost pregătiţi să suferim chiar autarchia economică, la care suntem ameninţaţi a fi constrânşi de către tendinţele politicei economice mondiale. Oare pentru a face o astfel de plugărie, pe care am mai făcut-o, e nevoie să facem legi pentru a muta politica noastră şi mai la stânga? Pentru a face o astfel de plugărie e nevoie să decretăm naţionalizarea industriei ? Altfel nu se poate? Nu e nevoie să refacem noi această experienţă. E făcută gafe. Nu avem decât să ne uităm la vecina noastră Rusia. In numele democraţiei integrale, Rusia a dat un puternic brânci spre stânga economiei ei naţionale. Brânciul a fost cam violent şi acum s’au trezit că au democraţie, dar nu mai au de mâncare. Prof. E. M. BRANCOVICL Până după restaurarea financiara Camera franceză amână discuţia politiei PARISE 29. (Rador). „ Cel de al doilea consiliu de miniştri, care fusese fixat pentru mâine, Joi, a fost amânat pentru Vinerii, deoarece miniştrii finanţelor şi budgetului nu sunt încă in măsură să expună colegilor lor din guvern detaliile proectului pentru refacerea budgetară, care va fi depus Sâmbătă pe biroul Camerei,imediat după citirea declaraţiei ministeriale. Este probabil ca Sâmbătă dimineaţă să se ima im mu elinstit&de Mniştri, după ce d. Cila Alempsi preşedintele consiliului să,va prezenta în fața grupului parlamentar radical-socialist. Critica polidii monetare a guvernului american WASHINGTON. 29. (RadOr). — D. Black, guvernatorul lui J'ederal Bank", care se află in drum spre Warmspring, a criticat în termeni amicali politica monetară a guvernului. In cercurile guvernamentale se crede că d. Black va împărtăși și preşedintelui Roosevelt aceste critici. D-sa are deasemeni hotărât să aducă la Cunoştinţă d-lui Roosevelt că, dacă criticele sale, oricât ar fi de amicale, sunt de natură a stânjeni acţiunea guvernului este dispus să-şî dea demisia din postul pe care îl deţine. Acord comercial polonosovietic VARŞOVIA, 29. (Rador). - Direcţia pădurilor domeniale poloneze a încheiat un acord cu trustul forestier al Rusiei Sovietice „Exportles“. Prin acordul încheiat se reglementează vânzările de lemn, prin eliminarea concurenţei mutuale pe pieţele străine importatoare. VI . _____ Conversiunea tranşei a patra a uitimuri imprumut american WASHINGTON. 29. (Rador). „ Ziarele anunţă că Tezaurul va închide Sâmbătă operaţiunile pentru conversiunea celei de a patra tranşă a ultimului împrumut american, cunoscut sub numele de -.liberty loan”, deşi până acuma s’a subscris numai o jumătate din cifra totală a acestei tranşe. Cercurile oficiale işi exprimă satisfacţia pentru dezamăgirea manifestată pe viaţă faţă de o asemenea măsură. Trezoreria este pusă astfel în fata necesităţii de a se gândi la o conversiune suplimentara d© un miliard de bonuri. Şi Cehoslovacia plăteşte Americei WASHINGTON, 29. (Rador). — Cehoslovacia oferă 150.000 dolari pentru vărsământul asupra scadenței de la 15 Decembrie. p 1A 29 NOEMBRIE Cursul dolarului a avut fluctuaţiuni simţitoare. La un moment dat a scăzut la Paris la 15.95. La închidere a revenit puţin, cotând 16.11. La Londra dolarul a cotat la închidere 5.22.75. Cursul dolarului la Zurich a fost 3.23. Lira sterlină cotează la Paris 83.94, la Londra 83.90 şî la Zurich 16.97-50. Marca germană înregistrează o uşoară urcare fiind cotată la Zurich la 123.32 şi la Londra 13.75. Lira italiană cotează la Zurich 27.17. • * Comisia consultativa de comunicaţii de pe lângă ministerul lucrărilor publice şî comunicaţiilor a fost convocată pentru ziua de II Decembrie. Se va discuta partea întâia (dispoziţiuni generale) a noului tarif de transport al mărfurilor. Acum transporturile se taxează pe baza nouior tarife, dar conform vechilor dispoziţiiuni generale. Direcţia generală a cailor ferate a pregătit un proect pentru ra»dî ■ ficarea primei părţi din tarif pe care l-a trimis tuturor interesaţilor cari urmează sa»sî spună cuvântul Aceasta fiind o chestiune care interesează, muH cercurile economice româneşti, desbaterite vor dura maî multe zile. * Piaţa grâului este mai fermă atât In Capitală, cât şl in restul tării pentru consum. Tendinţa orzului şî a porumbului este deasemenî maî fermă. Sosirii» în. genere sunt foarte redate. Grânețe de ?7 kgr. cu 5—6 te sută corpuri străine au fost plătite 42.0% Iei vagonul București moară. * Bursa noastră e fermă în compartimentul efectelor pubice şi staţionară la acţiuni. S’au încheiat tranzacţiuni obişnuite. Cursul c rentei de expropriere se urcă dela 34 la 35, al împro national se urcă dela 43 la 44, al împrumutului de refacere dela 40 la 41 ,1 jumătate şi al împrumutului Unirii dela 41 la 42. Rentele româneşti cotate în străinătate, cedează uşoare diferenţe. Renta stabilizării Scade de la 34 la 32 şi trei sferturi şi renta desvoltării dela 33 la 32. Valorile de petrol osciază în jurul cursurilor din ajun. Astra Română 685. Steaua Română 435. Concordia 450. Creditul Minier 298. I. R. D. P. 98.» Guvernul cehoslovac a publicat un nou decret pentru menţinerea preţului la grâu. In legătură cu aceasta, ministrul de finanţe va hotărî de comun acord cu ministrul agriculturii, cumpărarea unei cantităţi de grâu, prin care să se poată ajunge la o stabilizare a preţului la un nivel corespunzător. Ministerul de finanţe va garanta eventualele pierderi, cu fonduri anulae puse la dispoziţie în acest caz. Decretul în chestiune a intrat în vigoare la 24 Ncembrie ş’ tinde la organzarea unei acţiuni de sprj. .Unirea preturi grâuri?5. indensn dent de ceielalt© cereale, ...... . »Neue Frei© Presse" publică următoarea dare di: s®amă despre evenimentele din Paris, Bursa din Paris a avut o săptămână foarte activă, sub presiunea atacurilor finanţei americane şi britanice. Transferurile spre Londra au Continuat. Banca Frantei a trimes peste 700 milioane,%x finanţa particulară o cantitate aproape egalL Importante cereri de dolari şî fire au dominat piaţa în tot cursul săptămânii. Evenimentul saptamânai face wbwtfl criterite termato . Migaţiunîle Young, al căror curs s’a urcat cu 15 la sută, ajungând Ia 535. Din cauza timpului nefavorabil exportul de cereale în toate ţările merge foarte greu. In urma acestui fapt cheteetile de compensaţie s’au scumpit Eri s’a cerut pentru exportul de compensaţie în Anglia 17 îa sută. * In târgul iber di saarte „a leului a scăzut la 20 la Sută faţă de 26 cât a fost acum 14 zile. REL a*a*i W Bilanţul DscH campanii de export Cum putem reînsufleţi viaţa porturilor noastre de vorbă cu i. prin. rasaneace, secretarul general al Camerei tie comers din ualaţl D, prof. panaitescu, secretarul general al Camerei de Comerţ din Galaţi. Cunoaşte ca nimeni altul, activitatea din porturile noastre. Iată, dece, l-am rugat să ne facă un bilanţ al campaniei de export din toamna asta. Ne-a răspuns: Exportul nostru din anul acesta,e foarte redus și defavorabil, felul , cum s’a aplicat contingentarea am dus in urma lui represalii ,din patea altalelor cărora le vindeam. Nu ne-am asigurat mai întâi prin convenţii plasatea produselor nostre. Am creat contingentarea ca armă ofensivă când interesele noastre ne dicta să facem din ea o armă defensivă. Am credinţa că contingentarea a influenţat mult exportul, in sensul că l-a râpos. In orientul apropiat de pildă, unde avem atâtea Interese nu mai vindem nici cereale, nici lemnăria pe care o vindeam încânte.‘Contingentarea ne-a dus la clearings armă foarte defavorabilă nouă. .. O PILDA CARE SPUNE . . J MULTE . Sa luăm ca exemplu din care va reeşi greutăţile pe care Ie are de indurat Comerţul nostru exterior. Când exportăm in Grecia suntem plătiţi •• şaizeci la sută în valută ; patruzeci la sută în bonuri cu circulaţie internă . Aşa dar, un exportator român în Grecia, ar d in posesia lui o însemnată cififct-c dă bonuri cari nu pot circula decât în republica elina. Acest exportator, e firesc, nu face import din Grecia. Trebue, deci, să găsească un importator care să aducă mărfuri din această ţară. 11 găseşte. Aci incep, însă, greutăţile. Importatorul e nevoit să ceară aprobarea compensaţiei la Banca Naţională. Sumedenie de formalităţi şi pierdere de timp. Ca să se aprobe compensaţia trebuie sa se cedeze şi o parte de devize institutului de emisiune. Mai trebue să se depue şi bonurile greceşti. De unde să se ia importatorul înainte să i se aprobe compensaţia ? Nu se vede din toate acestea câtă perdere de timp şi de bani are exportatorul ?. Şi, mai ales, că e pus in neputinţă să-şi continue activitatea ? SE SCUMPEŞTE VIAŢA«. Contingentarea împiedică viaţa economică internă, la sensul că prin taxele ce se aplică la cererile de autorizaţie se scumpesc toate mărfurile cari se aduc din străinătate. Chiar mărfurile produse in ţară se scumpesc în aceiaşi proporţie. Şi, atunci desechilbrul dintre preţul produselor industriale şi preţul produselor agricole devine şi mai accentuat, fapt care duce la o complectă lipsă de transacţi. Cum să se consume dacă trebue să dăm tren kilograme de orz pentru o cutie de chibrituri? Suferinţa din porturi e mare. Ea e determinată de lipsa de trafic. MAI MULTA LIBERTATE Sunt convins că ridicând contingentarea exportul va spori şi cantitatea de devize intrata in ţară va fi mai mare. De asemeni, se va remnviora comerţul ţării. Căci, sunt convins ca dacă se scade preţul la articole de consum '•'ilsumate de săteni se va reînsufleţi viaţa comercială- Importul nu poate creşte prea mult faţă de ce e astăzi, fiindcă creditul în interior e suprimat şi fără de credit nu se poate importa prea mult Apoi, mai e un mijloc: Banca Naţională să nu dea devize peste puterile ei. Ne trebuesc convenţii care să ne asigure vânzarea produselor în condiţii normale. Trebue să ne asigurăm mai întâi însă, că se vor ridica restricţiile puse în calea exportului nostru din cauza aplicării contingentării la noi In felul acesta, ni se va asigura un export în condiţii normale de cherestea, petrol şi cereale. REORGANIZAREA CREDITULUI Şi, mai avem nevoe de o com ■ plectă reorganizare a creditatei Să se lichideze trecutul, pentru restabilirea unor condiţii normal între creditori şi debitori Să se modifice întreaga noastră legislaţie cu caracter intervenţionist în favoarea unei singure clas© sociale spre a se ajunge la principiul fundamental al respectului obiga panilor. Cât timp nu e credit, reinvierea vieţii minute mai Organizarea frignernă a transportanior „Şi fiindcă este vorba de aceste elemente de concurenţă, ţin să declar că vom căuta ca atât twnuile de călători, cât şi cel de marfă să fie astfel organizati încât calatorul, ia trenurile de călători să aibe cu maximum de confort şi rapiditate, iar expeditorul sa fie sigur că transportul sau, predat intr’o staţiune c. f. r. va ajunge la destinaţie, in timpul cel mai scurt şi în perfectă stare. Pentru aceasta, pe lângă trenurile accelerate şi rapide, cari au viteza şi confortul cunoscute, voiu căuta ca şi trenurile personal, destinate marelui publici să aibe mersul astfel organizat, încât in viteză să rivalizeze acceleratele. In acest mod, vom ating© un îndoit scop,- să servim publicul cât mai bine şi să realizăm importante economii, pentru, administraţia noastră, cu cheltuelile de regie, cari,,' la trenurile de persoane, sunt foarte mare un început a;a , iac*it: eu trenui de persoane bucureşti-Constanţa, ii cărui mers a fost scurtat cu 2 ore. •*? experienţa aceasta ne-a dovedit ten plin că publicul nostru nu ocoleşte trenul atunci când ii duce repede şi iu condiţiuni de confort la destinaţie. in felul acesta* opunem o stavilă de neînvins concurentei autobuz© lor.. . ' ! Dovada .0 avem In faptul ca personalul Bucureşti Constanţa, deandi şi-a seuitat timpul de mers, circula arhipin, geme de atâţia ,alăturî câţi transportă. Acest sistem,se va extinde a-,supra tuturor liniilor, pe care circulă trenuri de persoane, atât linii principale, cât și linii secundare. JLj J.-nWll.... infr-T—--T—r Reorganizarea transporturilor pe catte ferate Programi de activitate ai rotarului general C. F. R. D. 'ing.'.Cezar Metruţă, directorul general al Regiei autonome c. r. f. a făcut ori reprezentanţilor presei din Capitala, următorul interesant expozeu, cu privire la situaţia actuală, a administraţiei drumului de ter. UN SPIRI NOU LA C. F. R. „Am luat conducerea direcţiunei generale a căilor ferate, find convins că întregul personal ceferist imi va da tot concursul, ca să ducem la bun sfârşit carul de foc al României. Am speranţa că începând cu inginerii şi term-nănd cu ultimul muncitor al instituţiei, toţi mă por ajuta in sarcina ce mi-am luat. Ii cunosc pe toţi şi ştiu de ce sacrificiu sunt capabili ca să mă pot îndoi o clipă măcar de concursul devotat al tuturor. Dintr’un început voi căuta să introduc in administraţia noastră un cât mai pronunţat spirit comercial. imi propun să fac să dispară din rândurile personalului ceferist, acel biurocratism, care nu se potriveşte cu rosturile funcţionarlor c. f . r. Acest funcţionar, pe lângă că trebue să fie un bun negustor, are datoria să se poarte amabil şi să caute să atragă pe toate căile lumea,care are nevoe de transporturile feroviare. Spiritul acesta trebue să existe in orice ceferist, mai ales în împrejurările actuale, când administraţia noastră are de luptat al .iâlea elemente de transport de de concurenţă.re ale exploatărei c. f. r. Aceste rezultate, sunt pentru noi foarte mulţumitoare. Comparativ cu rezultatele celorlalte cai ferate streine, carieate se prezintă cu un minus de încasări faţă de anul trecut, situaţia de la noi este foarte bună. REGLMUL TARIFAR DIN m3 întrebând pe d. ing. C. Mereută de rezultatele date până. acum, de noul regim tarifar, aplicat' a mărfurilor în acest an. d-sa a binevuaa ne răspunde cele ce urmează: — ' „Nu 's'a făcut încă proba complectă dacă reducerile tarifare, aprobate de comisiunea specială a tarifelor, în Ianuarie 1933, sum suficiente sau prea mari. Timpul a fost prea scurt şi nefavorabil pentru o experienţă concludentă mecte de lucrări um Cu privire la mouile lucrări, în Stare de proect, directorul general c. L r, ne-a declarat următoarele: -/ -- „De buna seamă că avem au numai noui proecte de lucrări, pe cari dorim să le realizăm. Cele mai importante lucrări, pe cari am dori să le vedem fermi cate simt construirea iinislusiva Mică-Vatra Dornei, Curtea de Argeş-Jiblea, Tg. Jiu-Bucureşti Livezeni şi Caransebeş-Reşiţa. Linia Uva Micâ-Vatra Dornei va constitui o legătură directă între Bucovina şi Maramureş, evitându se astfel actuala linie de peage prin Polonia şi Cehoslovacia, linia Curtea de Argeş-Jiblea va scurta enorm ruta internaţională pentru trenurile ce fac legătura cu Occidentul prin Decebal (Curtici), linia Tg. Jiu-Livezeni are un pronunţat caracter economic, făcând legatera directă intre bazinul carbonifer al Jiului şi vechiul regat, iar linia Caransebeş-Reşiţa va evita un detur costisitor pentru interesele locale. Din toate aceste Unii, aceia pe care o vom construi cel mai repede este Caransebeş-Reşiţa şi-aceasta datorită convenţiei financiare p© care am încheiat-o cu uzinele „Reşiţa". Tratative similare sunt in curs, pentru construirea liniilor Uva Mică-Vatră Bornei şi Curtea de Argeş Jiblea. ’• ■ - TCitîtlr'feoniirifiarsa In- pag -il.l-al. Rapiditatea la transporturile fie mărfuri „Dacă la trenurile de calatori, rapiditatea atrage publicul, la cele de marfa, pe lângă o apreciabilă economie pentru administraţia c. f. r., se va realiza accelerarea distribuţiei mărfurilor la destinaţie. Totul este ca vagoanele să circule un timp cât mai îndelungat. Efectul acestor măsuri s’a văzut în cursul lunei Octombrie 1934, când cu același rumăr de vagoane sa atins, cum foarte bine n relevat presa, un record, de încărcare a mărfurilor, care ba exist ct niciodată la căile noastre ferate Intri adevăr, in această lună s’au încărcat şi transportat 185.00V vagoane de marfă. REZULTATELEMULȚUMITOARE ALE EXPLOATAREI Atingând rezultatele financiare ale expioatărei, d. ing.; Mereută, a ţinut sâ facă următoarele itffpor*' tante precizări: — sCunoașati si v’&ţi ocupat de curând de rezultatele financia SITUATIA EXTERNA ABrapea Guddiui BbiUiUi Fostul pni-miai sau al Ungariei desfăşoară in momentul de taţi la Lomha o acţiune pătimaşi in favoarea rei’uuirii tratatelor de pace. Celace nu a isbutit prin manevrele sale politice timp de aproape 10 ani, contele Bethlen încearcă să isbutească astăzi prin propagandă. Planul său nu este lipsit de abilitate. O bună parte din pătura conducătoare britanici pare câştigată ideilor revizioniste. O propagandă condusă cu dibăcie a cultivat in prese britanică părerea că tragedia europeană s'ar datora tratatelor nedrepte de pace şi in deosebi tratatului dela Trianon care, sfărâmând conglomeratul habsburgic, a fărămiţat Europa Centrală şi a dat teritorii altădată înfloritoare pe mâna unor populaţii incapabile. Teza aceasta a reluat-o la Londra contele Bethlen. Conferinţele sale tind toate să demonstreze că „nedreptatea" făcută poporului ungar, căruia i s’a luat exploatarea atâtor naţionalităţi, ar fi pricinuit tulburarea de astăzi pe Continent şi că numai o reparaţie integrală poate asigura pacea europeană. Cu acest prilej, contele Bethlen a precizat pretenţiile Ungariei in materia revizuirii tratatelor. Ungaria voieşte să redobândească Slovacia şi Croaţia, cum şi teritoriile româneşti in care ar locui o populaţie maghiară pe baza statisticelor Budapestei. După această restituire de teritorii iată altă formă de proces, Ungaria cere ca in toate ţinuturile care au aparţinut vreodată coroanei Sfântului Ştefan să se facă plebiscit, pentru ca populaţiile insăşi să decidă. Pentru Transilvania contele Bethlen pare să aibă un plan original: autonomia Ardealului. . Are tunvaştzra .«-ji»»*.« pe tiare z aceste elucubraţii o vor fi produs asupra nobilului auditoriu al nobilului conferenţiar. Ştim insă impresia pe care pretenţiile ungureşti o vor ‘face in toate ţinuturile asupra cărora se îndreaptă iarăşi poftele de dominaţie ale Budapestei. In Cehotslovacia, in Iugoslavia, la noi, un imens hohot de râs va întâmpina aceste pretenţii. Dar precizările contelui Bethlen au totuşi folosul incontestabilde a ne deschide ochii asupr primejdiilor acţiunii revizioniste. Se vorbeşte de un timp încoace cu prea multă uşurinţă la noi de această problemă a revizuim si se uită di orice atingere a tratatelor de pace interesează nemijlocit țara românească. Se încearcă prea des să se pledeze pentru folosul unei revizuiri in favoarea Germaniei. Se uită că orice început derevizuiri in favoarea Germaniei. Se uită că orice început de revizuire duce la tulburarea totală a situaţiei creiate prin tratate. Poate că lămuririlede la Londra vor contribui să pună capăt unei greșeli totale. • 1 . Balanţa camsrcial a Bra ZiÎBî Exportul brazilean în primele trei trimestre x trează 1.41.86 tone reprezentând o valoare de 2.120.786 cohips — aproximativ 28.067.000 lire, sterline. El prezintă, faţă de aceeaşi psrî02dă a anului trecut, un sport de 212.920 tone corespunzând unei valori de 222.035 contos sau 7.207400 fire Sterline. Importul se urcă la 3.002.064 tone reprezentând, o valoare dl 1.578.658 contos. — 21 milîoanfl 572.000 lire aproxîmatîv — In creștere cu 1 mil'-Oti 520.265 tone sl 462.037 contos sau 6.035.000 Urft sterline. .... . Iifpirea noiiiior Siănci . Jemineze Biianțele comefxiate ala marilor bănci bcrEirccze* arată pe luna Octombrie o stagnare complectă in ce s-^r^aște' creditoriif creanțele referitoare in* sumând' mimai șapte milioane. ' -'r— Factor francez! de ^ Ion OiîiSr in Jugosavia Fabrica franceză de automobili Bérijet tratează cu guvernul iugoslav.'infintarea''unei fabrici de automobile, cu o capacitate de 8i)t) mașini pe an, dar care să poată produce lă cei feie peste SQOO d®