Argus, iulie 1934 (Anul 24, nr. 6365-6390)

1934-07-01 / nr. 6365

CEA MAI REUSITA MASINA DE SCRIS ! SIKQURUK REPREZENT­ANT SEGALLER-YOST Calea Victoriei 44, Bucureşti Telefon 3 85-85 m Prima si cea mai eftina sursa de ism Suin­aa 2'ilfffiitR & DO, & A. R. BU(Ui£ţTI Iaşi, Craiova, Galaţi, Ploeşti De închiriat B-dul Academiei coif calea Victoriei, CSj. l„ local mare, compus din 2 saloane foarte mari şi diverse alte camere mari şi mici, terasă, dependinţe. Referinţe Calea Moşilor 160. Tel. 390.60­1 apărut Mo. $4 1& „CUVÂNTUL LIBER 30 Iunie 1934 _ DEMOSTENE BOTE/: Cetăţean de onoare. — F. OXMA: paralele îs­­trice. — G FERRERO:: Realitatea guvernelor. — F. ADERCA: Doctorul Miraculos. — P. P. STANESCU: Dictatura. — RADU POPESCU: Putre­facţia idealurilor. — E. DEL: Guvernele. — C.­TITEL PETRESCU: La praznuirea d-lui Barthou. — G. RUBIN: Un plan cincinal belgian. RAMA STUDENTULUI PALID­ATURA: Drum cotit de M. D. IO­ANID. — In munţii tăi­­Ho­­■ON COTRUŞ. — Intelectualii de C. BALEANU. — Scriitorii de OVSCHI. — Pioaie de AL. BILCIURESCU. nea tăbăcarilor de VEO BOGS­A­NICI: Umbra lui Stamboli­schi de O. WILLY. — Vestiar de GH. DINU. —­ Tetriakor de L. SEREANU. — Ecran sportiv de­­ RĂSCOALA. Cinematograful de GHIŢA IONESCU. — Radio de GH. MIRON. — Muzica de SYM. — Centenarul lui Al. Odobescu de G. CORNEANU. — Două cărţi de P. ANCU. — Hitler vrea război. MIZERII: D. Barthou, copiii şi îngheţata. — Mussolini la Durazzo, întrevederea Dinu Brătianui-Iuliu Maniu, DESENE de B’Arg, Peracrim Mayor, N. Cristea, Luigi, Foto Berman, etc., etc. 12 PAGINI MARI 5 LEI Industriaşi, Comercianţi! Secţia de informaţiuni „Argus“, vă salvează de la pierderi mari, dându-vă informaţiuni precise, rapide şi co­recte, asupra clientelei D­vs. 1 informaţie Bucureşti Lei 80 1 Provincie „ 100 La Carnetele de 10, 25, 50 şi 100 bonuri, se fac reduceri de preţ. Adresaţi-vă cu încredere la „AftSUS“ SGC­ia 08 In­formaţiuni comerciale, str. constantin Mine no. 24 Bucureşti, de B. MARINESCU Corp. Port. Trib. Ilfov Publiiatiuni de vânzare Publ. No. 446­35 din 28 Iunie 1934 In baza adresei No. 9431 din 934, a Jud. Ocol. 2 Urb. Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Iulie 1934, dela ora 8 dimi­neaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Benito Mussolini, averea mobilă urmărită a debitor. I. Eliad, care se compune din un șifonier și al­tele anume specificate în procesul­­verbal de urmărire, spre despăgu­birea credit. B. S. Hatman. Publ. No. 44593 din 28 Iunie 1934 in baza adresei No. 26627 din 934, a Jud. Ocol 6 Urb. Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 12 Iulie 1934, de la ora 8 dimi­neaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, Aleea Cornelia No. 29, Etaj II, averea mobilă urmărită a debitor. M. Răi­­leanu, care se compune din cinci rochii de dame şi altele anume spe­cificate în procesul-verbal de ur­mărire, spre despăgubirea creditor, B. S. Hatman. No. 44599 — 1934 Iunie 28 In baza adresei No. 9124 din 1934, a judecăt. Ocol II Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Iulie 1934, dela ora 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, Calea Griviţei No. 12, averea mobilă urmărită a debitor. Emu Io­nescu care se compune din un şifo­nier şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea creditor. B. S. Hut­­tian. No. 44611 — 1934 Iunie 28 In baza adresei No. 20551 din 1934 a judec. Ocol 4 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Iulie 1934, dela ora 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie pubică in Bucureşti, Ca­lea Victoriei No. 89 Etaj averea mobilă urmărită a debitorilor Caliope şi Ing. G. Dimescu, care se compune din un şifonier şi altele antume speci­ficate in procesul-verbal de urmă­rire, spre despăgubirea creditor. B. S. Hatman. No. 44644 — 1934 Iunie 28 In baza adresei No.28817 din 1934 a judecăt. Ocol 5 Bucureşti, se pu­blică spre cunoştinţa generală că­n ziua de 7 (şapte) Iulie 1934, d­e la ora 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie pubică în Bucu­reşti, Str. Popa Savu No. 14-16, ave­rea mobilă urmărită a dlui Nicolae Alexandrescu care se compune din una tijghea îmbrăcată un zinc cu a­­parat de apă şi un şifonier şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre d­espăgubirea cred. B. S. Hutman.. Ştiri Artistice La Teatrul Nou au loc ultimele reprezentaţii ale formidabilului suc­ces O mamă înţeleaptă piesă mu­zicală în 3 acte cu Lydia Polozkaia în rolul titular şi d-soarele Jeny Smilovici şi Gina Zlataia în rolu­rile de subrete pline de exuberanţă. Deşi „O mamă înţeleaptă“ a înre­gistrat unul din cele mai ferme succese se va juca numai câteva zile, urmând a avea loc premiera mult aşteptatei sper-reviste, „Ro­­jinkes mit Mandlen“ de I. Stern­berg şi M. Altman. Retervor pentru picură| 6—10 vagoane de ocazie! caută Uzina Electrică Piatra-N. Cu 50% Vând diverse poliţe raid în vai, totală de 28.000 lei semnate de d. Dr. W. Frenkel. Adresa: Avocat Bruno, Str. Bravilor 15. Cărfi-’tCevăsie Revista SANATATEA apărută pe luna Iulie, arată atât celor cara plea­că la băi, la munte sau la mare, cât Şi acelor cari rămân acasă, regulele ce trebue urmate pentru a fi sănă­toşi sau pentru a recăpăta sănăta­tea. Conţine între numeroase studii şi articole următoarele : Unde să plecăm vara cu copiii noştri? de prof. LABRE, Ajutorarea tuberculoşilor, de dr. S. IRIMESCU, Insomnia, de dr. I. ST. FURTUM, Colibaciloza, de docent dr. STRUMIN­GHER, Tutunul şi viaţa sexuală, de dr­ I. MATEESCU, Transfuzia ur­gentă de sânge de dr. SCHAECHTER NANCY, Zămislirea în stare de be­ţie de dr. ST. ICHIM. Ce este atmo­­terapia şi tratamentul bronşitei cro­nice, de prof. PREDESCTI­RION, A patra, boală sexuală, de dr. S. RO­SEN, Pentru bolnavii de ficat, de dr. EUGEN SPIRT, Tuşea convulsivă la copii, Foloasele mierii, de d-r. VIR­GINIA SP. IONESCU, Sfaturi munci­torilor agricoli. Sfaturi celor cari fac băi, La ce băi să ducem copil bol­­ivai, Peste 100 de răspunsuri date de dr. SIGMA, etc. etc. Partea literară şi artistică, este de asemenea foarte bogată şi variată. Precum se vede, numărul de va­canţă al importanţei şi folositoarei reviste ,,SANATATEA’’, trebue citit de toţi. Exemplarul conţinând 64 pagini, splendid ilustrate, 30 lei. Curierul turtii d'A­tonlars DREPTURILE REANGAJAŢILOR PENSIONARI, MOBILIZAŢI IN RAZBOIU Plutonierul N. Lungu a fost însens la pensie ca reangajat în anul 190­ De la 9 Septembrie 1916 la l6 Mar-ie 1917 a fost mobilizat la Batalionul de miliţie Roman, la 9 Noembrie 1919 încetând din viaţă. Soţia lui, Eleonora Lungu, a cerut Com­isiuni de pensii în 1921 şi 1923 să-i rectifice pensia ce i se transmi­sese, în sensul de a i se adăuga la timpul recunoscut până atunci şi în­doit timpul de mobilizare. Comisiunea luând această cerere drept o cerere de înscriere la pensie, o respinge pe consideraţiunea că nu­mita nu poate fi considerată ca vă­duvă de război­, şi în consecinţă nu poate beneficia de dspoziţiunile le­gii din 2 Septembrie 1920. înalta Curte de Conturi, secţia I-a a admis în parte apelul făcut în con­tra hotărârii Comisiunii de pensii, în­trucât potrivit art. 17 din legea dela 1920, reangajaţii-pensionari mobili­zaţi au dreptul la rectificarea pensiu­­nii de reangajaţi în condiţiunile art 12, 14, 15 sau 16 după cazul sau ale­­gerea lor, soco­ind -li-se atât timpul servit, în campanie, cât şi timpul de concentrări sau chemări temporare înainte sau după 14 August 1916, de acest drept beneficiind și urmași". ARCUS Săptămâna cerealelor ContLiuaire dm pagina l-a Cu toate că recola din 1934 va fi, precum am vedea, o re­coltă submediocru­­omparată fiind cu recolta din 1933 randamentele de recoltă în lume par să infirme speranţa de nivelare a producţiilor şi a consumului în aiul ce vine. Cu toate că priviri cu oarecare scepticism estimaţi­­ de recoltă, destul de umflate, d­e ţările impor­tatoare trebue sa­ reinem că politi­ca de ultra protecţinism la care a­­sistăm in ţările indu­­riale din Occi­dent, constitue o continuă primejdie­ pentru regăsirea echilibrului mon­dial în economia griului. Atâta timp cât preţul grâului va fi ţinut in mod artficial în Franţa la 130 franci de chirial, ceea ce co­respunde unei parişti de peste o sută mii lei de vagor, atât timp cât Germania încurajează producţia ce­realelor panifiabile plătind pentru grâu la intern RM. 35 de tona sau circa 85.000 lei de vagon, şi pentru secară RM. 175 de tonă sau circa 75.000 lei de vagon, atât timp cat Italia va urma politica nefirească a bătăliei grâului, recoltele-record în ţările importatoare si vor ţine lanţ. Treime ca mentali­tatea economiilor autarhizate sa fie invinsă şi ca bu­nul simţ şi, înţelegerea problemelor economice, în spirit european, să învingă, pentru ca această stare să înceteze şi sa ajungem la o norma­lizare şi adaptare a producţiilor, pe continentul european. In Ungaria sa aplicat, pentru sprijinirea agricultură, sistemul aşa numitelor „Bolete“ care înseamnă un adaos de preţ de 3 pengoe de chintal, la grâu şi jucară. Cu înce­pere de la 1 Iulie se imprima, însă, emisiunea de Bolete. Aranjamentul de export Conținut in pactul de la Roma, liberează sta­tul ungar de această sarcină. Unga­ria şi-a asigurat debuşeul pentru excedentul său de producţie. Totuşi Ungaria nu abandonează politica de înzestrare şi sprijinire a agri­­culturei. Un Progrupi de activitate guvernamentală pr de valorificare subvențiuni, cale ferată, lor in naturi primi astfel ne pengoe sau milioane lei, a afectare e lăsată al guvernului. vede o politică er calelor prin tarifele de prestaţii cultura va [46.2 milioa­­iliard 200 m­bnţie ?» .ul arbitru EIS fă de 0­­ptimiene. ă să se pâneşte Piaţa mondială ferteie eftine de um Republica arge­ndekamsaze astfel pietile priit diL'Ce abundente, deute, in mod forţat preţurile pentru grâu la Chicago, au trebuit să se a­dapteze presiunei celor sud-ameri­cane. Stocurile de grâu şi de po­rumb în Argentina se menţin in in­trepozite la nivelul cunoscut. Re­dăm mai jos după Weltwirtschafts archiv In mii de tone ultimele cifra publicate: Intervine in procesul de expansiu­ne argentineana, pe piaţa mondială a gr­ânelor un element psihologic­­Plecând de la perspectivele unei re­colte atât de reduse, Canada, Sta­tele­ Unite şi chiar producătorii din statele exportatoare din Europa, nu sunt dispuşi să renunţe la eventua­lul avantaj al unor preţuri mai bu­ne, pentru recolta ce vine. Argenti­na şi Australia insă se găsesc ac­­tualmente in exploatarea recoltei de primăvară, astfel că producăto­rii din emisfera australă şi-au sta­bilizat pretenţiile la un nivel de Prc( şi sunt mulţumiţi a transforma cât de curând în bani, stocurile exis­tente, rezultând, dintr'o recoltă des­tul de abundentă. De aceea ofertele canadiene au fost cam reduse în ultima săptămâ­nă. încărcările de grâu prezintă de altfel variaţiuni destul de mari in ultimele săptămâni. In lume s'au încărcat­ în săptă­mâna din 7 iunie 890.000 grs. de grâu şi 400.000 grs. de porumb. Din această cantitate singură Ar­gentina a încărcat 635.000 grs. de grâu şi 313.000 grs. de porumb. La Londra tendinţa rămâne to­tuşi neschimbată. Grânele canadie­ne disponibile obţin pentru Mani­toba No. 1 Sh. 29/6 fob, ceea ce co­respunde cu aproximativ 46.000 lei pentru grâu de 80 kgr. cu / la sută c. str. Grâul Rosafe australian, este şi el mai bine cotat faţă de săptămâ­nile trecute şi a fost negociat la Sh. 20/3 per gr. ceea ce corespunde cu aprox. 34.000 lei. Porumbul e susţi­nut, pentru parcele de La Pluta flo­tante s'a plătit la Londra Sh. 18/3 cif. ceeace corespunde cu aprox. 30.000 lei. Orzul e ferm şi cel cana­dian Barley No. 3 s’a tratat la Sh. 20/—per gr. ceeace corespunde cu 31—34.000 lei. Cursele persiane prompt au cotat Sh. 1611 per gr., ceeace corespunde cu 28.000 lei. La Viena târgul a fost susţinut in urma veştilor destul de proaste. S’a şi început treeratul grâului şi seca­rei şi marfa indigenă dă satisfacţie din punct de vedere calitativ, cu toate că cantitatea recoltată e re­dusă. Grâul indigen s'a plătit Schil. 35—50 per. suta kgr. loco Viena. Oarzele româneşti de furat au obţi­nut pentru marfă disponibile. Schil. 15 loco, porumbul a ajuns la schil. 16—25 dela acest preţ trebue scă­zut sch. 3 pentru cheltueli dela „ex slep“ până la „loco”. Orzul nostru valorează prin ur­mare la Viena circa 31.500 iar po­rumbul 34.000 lei ex Alep Viena, ,J4eue Freie Presse“ repro­duce un raport de recoltă asupra situaţiunei din Ungaria. Recolta de grâu e cu 38 la sută, cea de secară cu 48 la sută scăzută faţă de cea de anul trecut. Lipsa de orz şi ovăz ce trebue constatată anul acesta va produce o cerere mai activă de po­­rumburi pentru care există stocuri suficiente ce se pot avea la preturi reduse. Conjunctura pentru porumb e deci bună. La Budapesta piaţa rămâne fermă. In Iugoslavia se constată creşteri de preturi. Pentru porumb de Baeka­s a plătit ex­elep Dunăre, Bega sau Sava intre 10­2—109 Di­nari per suta kgr. Piaţa interna est© stăpânită d© recolta aşteptată, pretutindeni a­­grtun­torii bant impresia veş­tilor atât de contradictorii ce le vin din diferite unghiuri ale ţării şi aş­teaptă ca să se rupă preţul, pentru ca să poată începe cu treerul. Ne mai despart iasă câteva săp­­unâni până când se va putea vorbi de afluenţa măriei uc­ui pe piaţă. Pe când în Ungaria recolm a fost timpurie, seceta şi nepotrivi­rile climatice au întârziat recolta la noi cu cel puţin două săptămâni. Fermitatea stăpâneşte totuşi pen­tru moment ambianţa comercială. Detentorii d© marfă nu cred în po­sibilitatea unei scăderi de Preţuri datorită afluxului prea mar© de marfă apud. Grâul rămâne neschimbat pre­turii© din săptămâna trecută nu pre­zintă nici o fluctuaţiune. Morarii sunt în expectativă­ Ei se tem de stocuri, cumpărări cu târâita şi nu se Îmbulzesc pentru a-şi asigur., marfa. Baza ”8 kgr. 4 la sută rămâne ne variată 5L000 loco moară celelalte calităţi cotând în proporţie. Orzul vechiu e ceva mai slab. S'a tratat pentru susul Dunării cantităţi redus©­­ntr© 20 şi 2ESIM) lei vag. bordo. La staţi© s'a plătit preţuri identice. Comercianţii oferă parzs din recolta nouă. Pentru marfă fax 59—60 kgr. 5 la dată c. str. livrare Aug. Sept. s'a acordat 23500 lei bordo şi 32000 lei linie Constanţa sau Brăila. Aceste tran­­sacţiuni a livrei sunt frecvente. Porumbul. Stocurile autorizate a fi importate sunt pa cale a se epui­za. Se acordă 31­­00 Iei pentru par­tidele care mai intră in prevederile ministeriale relativ la stocul de po­rumb din magazii şi Şlepuri, de 3000 vag. admis la export. Porumburile pentru consumul in­tern însă nu obţin decât 27.000 lei duplicat staţi© Ialomiţa, Bucovina şî Valea prahovei precum şi Tran­silvania de Nord continuă a pompa Prin negustori cantităţi însemnate. Secara şi ea neglijată nu Înregis­trează fluctuaţiuni. Ovăzul e in scădere. Ultimele so­siri au obţinut numai 33000 lei O­­bor Bucureşti. Mazărea furajeră s’a încheiat cu 10000 lei pentru marfă livrabilă In 10 zile. Mazărea Volkert. şi Victo­­ria atinge 40000 lei duplicat. Pare că nu va avea de loc găr­găriţa şi calitatea va da deplină sa­tisfacţie. Răpită colza s’a încheiat la ?3.000 le! naveta a fost oferită la 70000 lei. Fasolea este articolul cerut, in ultimele 8 zile s’au înregistrat spo­ruri simţitoare. Am avut preturi ce-au depăşit 34.000 lei rob. Fran­ţa şi Polonia sunt cumpărători. Perspectivele în lume fiind proaste in special in America, iar recolta noastră de fasole anunţându-se foarte bine s’ar putea să avem a­­nul acesta o afacere bună pentru fasole. Gramistus 1934 grâu porumb 3.3 580 190 17.5 605 215 31.5 600 25­0 14.6 570 280 PETRU N. »TEfANESCU Boem «şti 1. Fasajal ilemân­ii st. ti. -eistoa a.vl.vd. Pisca Mandic — fost Director Danci — Cunoştinţe şi relaţia a! Coawj, micuiria, uU. ia Autarasti şi Aratrhitia Primeşte prapaaari dia ţară şi Siraaiuie partra aia an sauam. Corespondează Ramm, frma sa, damm, da4133a. Săptămâna Forestieră Continuare diin­ pag. l­a ce le aveau asupra Căilor ferate, după ce livrarea se efectuase. Prin acest sistem, furnizorii au putut sâ-şi valorifice creanţele, care­ din pricina aparatului gre­­oiu al Căilor ferate erau plătite cu întârzieri mari. Din motive necunoscute. Direc­ţiunea cecului poştal a schimbat acuma condiţiile acestor împru­muturi, în sensul că nu acordă îm­prumuturi decât în valoare de 60 la sută asupra creanţelor. Când furnizorii sunt puşi insă pe tabloul plaţilor, de către Direc­ţiunea economatului ctr. li se a­­cordă cele 20 la sută. Această schimbare de­ condiţii a împrumuturilor, interesează îndea­proape pe furnizorii de traverse ai c. f. r-ului, cari având de luptat cu lipsa de capital, se grăbesc sâ-şi preschimbe creanţele ce le au din furniturile efectuate. •9-Sâmbăta trecută la Asociaţia Forestieră a fost o şedinţă impor­tanta la care au participat şi dele­gaţii exportatorilor de lemnărie din Galaţi. S-a discutat, in primul rând, mo­­dificarea condiţiilor de vânzare a cherestelei pe pieţele maghiare. Modificarea e necesară din cau­ză că exportatorii austriaci de cherestea au denunţat condiţiile comune care s-au fixat pentru Un­garia. Austriacii motivează noua lor a­­titudine cu convenţiile speciale în­cheiate la Roma, între Ungaria Austria şi Italia. Desigur că în asemenea situa­ţie trebue şi noi să luăm măsurile necesare apărării intereselor noas­tre. Privitor la modificarea scrisori­lor de vânzare pentru piaţa un­gară, Comitetul asociaţii forestiere ia act de modificările propuse a­­probă textul propus şi hotărăşte ca el să fie tipărit în formă de bu­nă utilizare comercială, cu patru foi în limba germană şi două foi în limba română. Se hotărăşte să se tipărească normele de sortare in limba ger­mană, pentru a se preda clienţilor odată cu scrisoarea de trăsură. D. director ing. Dumitrescu ci­teşte procesul-verbal întocmit la Galaţi pentru instituirea comisiei de control în porturile Galaţi, Bră­ila şi Reni cu d-nii Lucian Baltă Vasile Filip şi Pincas florovitz,ce va avea ca supleant pe d. H. Scha­­piri, relativ la sortimentele de export Exportatorii din Galaţi, cari nu sunt industriaşi, cer să participe la desbater­e Comitetului­ Asocia­ţiei, privitoare la export. Comitetul, in urma propunere! d-lui Preşedinte, hotărăşte să se coopteze in Comitetul de Direcţie al Asociaţiei un delegat al Asocia­ţiei exportatorilor şi manipulanţi­­ior de lemn de lucru din Galaţi. Acesta, va participa cu vot deli­berativ în chestiunile ce privesc exportul lemnului, întrucât însă majoritatea indus­triaşilor sunt şi direct exportatori, se condiţionează această hotărâre de acceptarea din partea acestei asociaţii, ca în Comitetul său să fie cooptat un reprezentant al A­­sociaţiei noastre. La punctul cinci din ordinea de zi, Comitetul, în urma discuţiuni­­lor avute şi în urma propunerilor d-lui preşedinte ing. N. Costines­­cu, hotărăşte următoarele : coop­tează în comitet pe d. V. V. Til­­lea, în locul d-lui N. Butculescu. Un reprezentant al industriaşilor mici şi mijlocii de pe Valea Mure­şului, ce va fi desemnat de aces­tia tatr’o adunare ce se va convo­ca la Tg.-Mures, în locul d-lui Ja­cques Eiser; pe d. Carlo Festner, director al soc. Feltrinelli, in locul d-lui Garsoni; pe d. Arthur Stehl, director al soc. „Ofa“, in locul d-lui dr. Ed. Roth; pe d. N. Ma­­vrocordat, director al Industriei Silvice din Bucovina, în locul d-lui Adolf Stehl, (Mundus); pe d. losif Haber, dela soc. „Mor“­ din Bucovina, în Jocul d-lui I. Er­edi; pe d. Victor Gr°del, dela soc. Ar­deleană, în locul d-lui Victor Stern­berger; pe d. ing. I. Dumitrescu, in locul­­ d-lui M. Rappaport. Un reprezentant al „Regnei“, in locul d-lui ing. Avram; pe d. Ing. Ver­mes, director la soc. „Foresta Ro­mână“. Ca cenzori se cooptează : d. N. Bu­tculescu, in locul d-lui Grüns­tein; Un reprezentant al industria­şilor bucovineni; d. Gr. Carp (Re­şiţa). Se mai hotărăşte totodată să se coopteze în sensul rezoluţiei de mai sus un reprezentant al expor­tatorilor din Bucovina, ce nu sunt industriaşi, interesaţi în comerţul cu Germania şi unul al exportato­rilor din Ardeal cari nu sunt in­dustriaşi, interesaţi în Comerţul cu Ungaria, în cazul in care aceştia vor avea câte o asociaţie a lor. ★ Sfârşind tuse sezonul d© primă, vară, constatăm, că acesta a fost — luând în consideraţi© numărul însemnat d© constructe Început© anul trecut şi neterminate — des­tul de satisfăcător, chiar mai bun decât cel din aceeaş epocă a anu­lui trecut. Cu toate că fabricanţii luptă cu concurenţa micilor industrii de parchete infiintate abia anul tre­cut, preţurile s’au menţinut şi se menţin şî astăzi. Consumatorii mari, antreprenorii, şi proprietarii caselor mari de ra­port, s’au aprovizionat deja pentru campania în curs, livrarea mate­­ralelor se face însă abia peste 4—6 săptămâni, adică pe la înce­putul lunei August. Este foarte in­teresant de notat, că în campania actuală lipsesc aproape complect construcţiile medii, (cu 2—3 etaje), la schimb s’au clădit o mulţime de Blockheus-un­ei construcţii mici de câte 1—2 apartamente. Fabricanţii de parchete au dus tratative pentru crearea unui bi­rou de vânzare în comun a produ­­selor lor. Nu s’a ajuns însă la vreo intelegere deoarece s’au ivit greu­tăţi mari la standardizarea mate­rialelor sî la repartizarea cotelor. Preturile parchetelor sunt: Calitate excepţională 180 lei m. p. Calitate I normală 140 lei m. p. Calitatea II 115 lei m. p. Calita­tea IH 85 lei m. p.­­ Una din cele mai mari fabrici de parchete din Bucureşti, a înce­tat fabricarea parchetelor. Piaţa Imna­ de foc continuă să fie slabă.. In capitală sosirile sunt neînsemnate. Sosesc circa SO—10G vag. pe zi la diferitele gări Preţurile pentru lemne de fag sunt: lemn tăiat de un an jumăta­te 4800—5000, lemn tăiat toamna trecută 4400—4600. Cele tăiate în primăvara anului acesta nu se pot plasa deloc. Cerul e cu circa 300 lei mai scump la vagon­. Preţurile sunt considerate link garaj. Necesităţile­ Capitalei sunt de circa 60.000 vagoane din care au­torităţile consumă circa 15.000 va­goane, furnizate de C. A. P. S. Tariful de transport de sezon pentru lemne de foc e in vigoare până la 15 Septembrie. In sfârşit direcţiunea c. f. T-ului a dat coraenzie pentru traversele a căror licitație a avut loc la 10 Martie. Traversele sunt necesare pentru campania de lucru din vara acea­­sta. Din cauza întârzierii comenzi­lor, lucrările nu se vor termina la campania actuală. informaţiuni­ or într’o deciziune a Ministerului de interne, publicată în „Monitorul O­­ficial’’ din 9 Iulie crt. s’a înfiinţat în comuna Ada Kaleh un detaşament de poliţie pentru controlul şi paza per­soanelor care vin în această comună. Dela 1 Aprilie 1934, s’a schimbat timbrul la chitanţe, recipise, etc. Cumpăraţi „Tabloul Exact al Tim­brului” şi veţi găsi tot ce vă inte­resează. De vânzare la toate librării­ mai importante. Printr’o deciziune a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor So­ciale, publicată în „Monitorul Ofi­­cial”, din 29 iulie crt. depozitele de var stins, în gropi, au fost clasifica­te în rândul industriilor insalubre de clasa III. Printr’o deciziune a Ministerului d­e industrie şi comerţ, publicată în „Mo­nitoml Oficial” din 29 Iunie crt, s’a aprobat redeschiderea celor două târ­guri anuale de vite din com. Tuta­­na, jud. Argeş, care vor funcţiona in zilele de 29—30 Iunie şi 12—13 Sep­tembrie. Printr’un decret, publicat în „Mo­­nitorul Oficial­’ din 29 Iulie crt., s'a hotărât punerea în circulaţie de tim­bre fiscale mobile a 8 lei şi timbre speciale pentru facturi şi borderouri a 3 lei, având următoarele caracteris­tici: Timbrele fiscale a 8 lei au acelaşi desen şi aceleaşi dimensiuni (26x42 mm), ca şi timbrele fiscale azi în cir­culaţie şi sunt imprimate într-o sin­gură culoare, verde oliv. Timbrele speciale pentru facturi şi borderouri a 3 lei au dimensiunea 42x 52 mm, având acelaşi desen şi ace­laşi text ca şi timbrele speciale de 3—10 lei. Fiecare timbru are un nu­măr de ordine şi de serie. Aceste timbre sunt imprimate în culoarea albastru închis şi au seriile A.61—A.99. Reparaţi maşinile dvs. de scris la cea mai veche firmă din ţară: Segaller, Victoriei Nr. 44. Telefon 3­85.85. Citiţi „AFIlUS“ Echil bral bugetar iugoslav — Dela corespondentul nostru BELGRAD, 29 Iunie. (Prin tele­fon).—Mulţumită economiilor prac­tic© la dlveste capitole, echilibrul bugetar poate­­ privit ca pe deplin restabilit, cu o cifră globală de 10.101.000.000 dinari. începând cu exerciţiul 1934—1935 el încheie cu bugetele deficitare de după războiu. Mărginindu-ne la ultimei© două bugete, trebuie con­statat că deficitele lor respective sunt de 851 și ?4? milioane de dinari.

Next