Argus, decembrie 1936 (Anul 26, nr. 7096-7117)

1936-12-02 / nr. 7096

f — ANUL XXV No. 7096 noul mod­eu « CILINDRI »nefirești, ?kum »OP î«J#fos 209.64, 217,4(1 A lONSNtNTi ’ în străin Stat« On an 2200 L@î 6 luni 1300 w 3 luni SOI) «, 3 lei în feri, % lei în străinătate In tari Un an 6 00 tei A luni 550 3 luni 300 99 ORGAN ZILNIC AL DOUElfOLU! Fondatori: & PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mille No. ÎS * Miercuri 2 Decembrie 1936 noul model 8 CILINDRI d­ea­ bucureşti PALATUL IIIIiloP Tsiefoc 209.64. 217,45 PUBLICITATEA se primeşte îa administraţia zlara­ şi la toate agenţiile de publicitate INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 mmSSBSSSBSSSSBBSSSSBSSS............................. Sărbătorind unirea tuturor ro­mânilor, salutăm cu adâncă simpatie prezenţa între noi a de­legaţiilor amice şi aliate, franceză, iugoslavă, cehoslovacă. Şi gândul nostru se duce cu recunoştinţă la acea eroică ge­neraţie, care cu lupte dârze şi nenumărate jertfe, din două prin­cipate vasale, Moldova şi Ţara Românească, a făurit Regatu României. In ziua asta de sfântă sărbă­toare pentru neamul nostru, să nu uităm nici pe Câmpineni, nici pe fraţii Golescu, nici pe fraţii Ion şi Dumitru Brătianu, nici pe Costache Rosetti, nici pe Lascar Catargi, nici pe Costache Negri Să ne amintim cu pietate de Cu­za-Vodă şi de strălucitul său co­laborator Mihail Kogălniceanu, unul din cei mai de seamă băr­baţi, pe care i-a avut, spre feri­cirea ei, Ţara noastră, când se plămădea statul modern. Pe temelia trainic zidită de a­­ceşti vrednici fii ai neamului, an de an s’a pus piatră peste piatră, până ce, cu grea suferinţă şi ui­tare de sine, marele Rege Ferdi­nand a încoronat opera înainta­şilor, unind într’un singur mă­nunchi pe toţi românii din Dacia Traiană. Să nu uităm în această zi nici pe marii români, colaboratori ai Regelui întregitor de Ţară, — pe Ion Brătianu-fiul, pe Emil Costi­nescu, pe Nicolae Filipescu, pe Take Ionescu, pe Barbu Dela­­vrancea. Să slăvim în ei virtuţile poporu­lui nostru, bărbăţia şi voinţa şi mândria, — nobilă moştenire rămasă de la strămoşi, cari au înscris în istoria lumii pagini atât de glorioase. Cu aceste virtuţi am trecut bi­ruitori peste toate vitregiile vre­­milor. Cu ele am făurit Româ­nia de astăzi. Cu ele vom sdrobi pe oricine ar îndrăzni să se atin­gă de hotarele fireşti ale nea­mului. en­­ficil Pe lângă măsurile luate prin or­ganizarea consiliului bancar, se proectează încă o serie de măsuri pentru controlul creditului. înainte ca aceste măsuri să ajun­gă sub formă de proecte de legi pe birourile Parlamentului, e bine să ne întrebăm de unde poate să vie această ideie a controlului creditu­lui privat ? Care este nevoia generală în cercurile oamenilor de afaceri din care a eşit preocuparea autorităţi­lor noastre de organizarea şi con­trolarea creditului ? Fără îndoială că punctul de ple­care al organizărilor ce se proec­tează ca şi a reglementării ce s’a înfăptuit, este situaţia grea şi une­ori disperată în care au ajuns mul­te bănci, în ultimii ani. Instituţii de credit cu renume şi cu vechime au ajuns în neputinţă de a face faţă plăţilor cu toate veniturile de care dispuneau. După ce au tras dela Banca Naţională sute de milioane şi uneori chiar miliarde în credinţa însănătoşirii,­­tot au sfârşit prin a cădea. In toate aceste cazuri si­tuaţia rea a băncilor a fost atribui­tă relelor administraţiuni. Conducă­torii au fost învinuiţi de grave a­­bateri dela regulile clasice în ma­terie de credit şi chiar dela preve­derile precise ale codului comercial. Căderea unor bănci cu întinse­le lățimii în țară și în străinătate a avut fără îndoială urmări foarte ne­plăcute pentru statul nostru atât ne­plata internă, cât și pe cea externă. Cauza crizei bancare fiind după părerea comună nepriceperea sau mnai degrabă reaua credinţă a con­ducătorilor şi sentimentul lor de im­punitate orice ar fi făcut cu banii băncei, e natural că după ce acea­stă criză bancară s’a potolit să a­Sb­ă şi idela unui control de stat o­rgane presupuse a fi şi compe­tente, şi deasupra oricăror Influen­ţe, vor controla de acum înainte toate operaţiunile de credit Scopul acestui control este evident, reîn­­noierea creditului prin încrederea pe care o vor inspira de acum înainte marelui public tocmai aceste mă­suri de supraveghere a administră­rii băncilor. S’ar părea deci ca succesiunea faptelor indică măsurile de control a administrării băncilor ca ceva saturai Băncile, lucrând fără­­con­­teoî, au ajuas In situation! grele si «mele au şi căzut, Publicul s’a spe­riat şi au îe mal încredinţează ca-tStalurile.disponibila. Pentru ca pu­llend să capete încredere în bănci tefebite ca administraţia lor să fie controlată de stat. Controlul ban­­car ar fi după această părere sin­gurul mijloc de a face să reînvie credi­tul. O cercetare mai deaproape a problemei arată însă numaidecât greşala pe care o fac cei­ care or­ganizează controlul bancar în cre­dinţa că vor reînvia creditul. Este adevărat că băncile, au trecut după răsboiu prin perioade de afaceri ne­sănătoase şi că mulţi conducători de bancă au eşit din regulile pur bancare, făcând afaceri şi întreprin­deri cu care banca a ajuns la rui­nă. Acest fenomen nu se datoreşte Insă lipsei de contrai din partea Statului, ci tocmai dimpotrivă. Sta­tul a fost cel care a creat atmosfe­­r nesănătoasă In­­sta unele banci creditului au căzut victima dând curs lăco­miei de îmbogăţire uşoară prin a­­faceri îndrăzneţe. Inflaţia moneta­ră este adevărata cauză a crizei bancare. Fără inflaţie monetară, a­­facerile comerciale nu ar fi luat as­pectul de vârtej în care se crează şi se topesc de la o zi la alta mili­oane, sute de milioane şi chiar mi­liarde. Inflaţia monetară chiar dacă e făcută cu aur nu numai cu hârtie, are aceleaşi efecte dezastruoase a­­supra pieţii şi asupra instituţiilor bancare. In Statele­ Unite ale Ame­rică s’a făcut inflaţie monetară cu aur până la 1921. Acolo exista şi control bancar. Cu toate acestea criza cea mai puternică s’a produs întâiu în America în 1929 şi băncile­­ la cele mai mari până la cele mai mici, angajate toate în specu­­laţiuni, au ajuns deodată în nepu­tinţă de a mai face faţă plăţilor şi au trebuit să fie salvate prin mo­ratoriu. Inflaţia monetară ca şi inflaţia de credit nu o pot face decât statul cu complicitatea Băncii de Emisiune. Nu este oare curios că autorităţile care au întins cursa în care au că­zut băncile, tocmai ele să vie pe urmă să proecteze măsuri de control re­zervate în mâna lor pentru a pe­depsi trecutul şi a preveni greşeli noul pe viitor ? Fără îndoială că în această pro­blemă este o scurtime de vederi re­gretabilă din partea autorităţilor noastre care pun cauza căderii băncilor în reaua lor administraţie şi nuişi dau seama că însăş admi­nistraţia proastă a băncilor s’a datorit inflaţiei ce s’a făcut după răsboiu de către stat şi Banca Na­ţională. Tot sistemul de control imaginat este deci produsul unei greşite cer­cetări a problemei. Cel mai­­ bun mijloc de însănătoşire bancară este numai moneda sănătoasă şi un bu­get de stat strict şi sincer echili­brat. A. Curte­a­nu Situația sumară a Băncii Ultima situație a Băncii Angli­ei arată o scădere a circulației la 445.566.964 lire sterline.. Ca­pitolul incasso aur se cifrează la 249.366.543 lire. Proporția de acoperire e de 42,15 la sută. Polonia a obţinut sprij­­nul financiar al Franţei Recentele tratative financiare între delegaţii poloni şi cei francezi au dus la înfăptuirea unui acord pe temeiul căruia Polonia va primi din Franţa sprijinul financiar solicitat. E vorba îndeosebi de un împrumut de 300 milioane franci, cari va servi pentru lucrări de electrificare. Dease­­menea pentru armament şi desvoltarea reţelei de cale ferată, Franţa va acor­da Poloniei 200 şi 300 milioane franci. Pe de altă parte, armata po­loneză va fi înzestrată cu armament urmaş, în ved­e­re de 800 milioane O fabulă şi un invăţâmint Confratele cehoslovac „Prager Presse" Publică­ sub titlul ,JBurî­­dan", un m­ic articolaş foarte po­trivit timpu­rilor prin care trecem, învăţămintele ce le putem trage din el ne-au făcut să rezumăm fa­bula modernizată a măganului lui Buridan,, . .Acest măgar legendar trăia în frumoasa ţară ,AUTAR­HIA". Laptele, mierea şi untul se găseau din belşug şi măgarul nos­tru trăia o viaţă mulţumită ,chiar dacă nu putea să se bucure de prea multă tihnă, ,AUTARHIA", ţară pe care nu o găsim pe nici o hartă, ar fi, zice-se, un stat tam­pon între statele „EXPORTO" la Miază Noapte şi ,,TRANSITANIA" la Miază Zi. Asinul nostru îşi petrecea traiul în slujba unui filozof ambulant, căruia îi căra boarfele. Credincios stăpânului său, măgarul se mulţu­mea cu hrană puţină. Fân nu ve­dea ca anii. Buruenile din şanţul drumului îi era nutreţul. Astfel tră­iau în mizerie şi lipsă atât stăpâ­nul cât şi slujbaşul, primul fiindcă era un filozof, iar al doilea fiindcă era măgar. Intr'o bună zi, filozoful muri şi asinul rămase singur şi,­ fără spri­jin în lume. » • Dar Dumnezeu îi părăseşte pe cei nenorociţi. Tocmai când măgarul bolnav şi bătrân era mai strâmtorat, îi veni vestea că a moştenit dela o mătuse din ,EXPORT­O" o claie de fum Bucuria UI Iu mare. Şi iată că i se aduse vestea că i-a murit un unchi în „TRANS­IT­AN­IA" şi că a moştenit şi dela el o grămadă de fân. Se grăbea măgarul să-şi adu­că fânul moştenit, acasă. Dar autorităţile din , AUT­AR­­FIIA" făceau greutăţi. Serviciul respectiv al Reglementării Comer­ţului Exterior din „AUTARHIA‘‘ îi comunică măgarului că impor­tul de fân din „TRANSIT­ANI­A", independent sub ce titlu, nu e au­torizat decât atunci când se expor­tă în această ţară o comitate e­­onvalentă. încrezător în buna lui stea, mă­garul îşi aduse aminte de moşteni­rea de fân din „Experte“. Dar au­torităţile din „Autarhia" îl dumi­riră că nici, de acolo nu poate im­porta fânul, fără a reexporta in­ii- acolo o cantitate identică. Mă­garul nostru se hotărî atunci să ducă fânul din ,,Transîlavia" în „Autarhia“ şi-l reexporta în „EX­PORTO" iar cu fânul dîn „EX­PORTO” făcu la fel , adase la dânsul în ţară şi-l reexportă în „TRAN­SHAN­IA". Dar vai, după atâta trudă şi muzică, îşi dădu sea­mă că totul a fost în zadar. Ope­raţiile de import, export, reexport, nu i-au folosit cu nimic, căci la urma urmii tot fără fân rămase. Această nouă versiune a fabulei măgarului lui Buridan e de mare actualitate. Cu toate că economia mondială a ieșit din mizeria în care a fost svărtită de criza din 1929 cu toate că in dreapta și’n stânga noastră, la miază zi şi la miază noapte sunt bunuri de cari avem nevoie, şi cari prisosesc acolo, noi nu putem să ni le însuşim bune cum am dori. Autoritatea de stat îşi are regulile ei­ şi fără ca să ştim de ce, ea ne împiedică să ne împlinim lipsurile acolo unde găsim condiţiile cele mai prielnice. Ne-am obişnuit cu râul şi biro­craţia s’a obţinut cu binele. A venit poate momentul ca şi cârmuirea să înţeleagă fabula nouă a măgarului lui Buridan. E. P. Situaţia sumară a Bloch Naţionale Elveţiene Banca Naţională a Elveţiei pu­blică pe ziua de 23 Noembrie ur­mătoarea situaţie sumară : Incasso-aur 2.533,7. Circulaţia 1.344,8. Alte angajamente 1.297,6. Acoperirea 95,98 la sută. Sumele sunt în milioane de franci 6 PAGINI sm Aplicarea timbrului de aviaţie la facturi şi note de comandă Suprataxa de 1 Ia mie este nejuridica şi nelegalâ In materia aplicărei timbrului de aviaţie domneşte şi astăzi, a­­tâtea luni după intrarea în vi­goare a nouei legi pentru Casa fondului naţional al aviaţiei, confuzie şi desorientare. Comercianţii şi industriaşii, chiar cei mai zeloşi nu izbutesc să împlinească obligaţiunile lor cetăţeneşti din cauza nepreciziu­­nii textelor şi cad astfel — pe In ce priveşte chestiunea supu­nerei notelor de comandă la pla­ta tmbrului de aviaţie ea a fost rezolvată IN MOD NEGATIV de instanţele de drept aşa cum se constată din sentinţa civilă a tri­bunalului Târnava-Mare Nr. 295 din 21 Octombrie 1936 pe care o reproducem in întregime mai jos. „Având în vedere că din cuprinsul deciziilei Nr. 1095 al Casei Fond. National al Aviaţiei se constată că contravenienta T. de M. S. S. A., a fost amendată în baza disp. art. 15 alin. 4 din Legea pentru Fondul Na­­ţional al Aviaţiei, la o amendă de lei 2000, plus 240 în­ violoarea timbru­lui de aviaţie sustras. ,,că deriziunea se bazează pe pro­­cesul-verbal dresat în ziua de 3 Iulie 1936, de controlorul Cristea , Roşescu, care a constatat că firma contravenien­tă nu a aplicat timbre de aviaţie pe notele de comandă specificate în pro­cesul verbal. „Având în vedere că în contra­fă­ceşte­ decizii, firma contravenientă a declarat apel şi a cerut anularea pro­cesului verbal de contravenţie şi scoa­terea din vigoare a deciziunei atacată cu apel, dat fiind că fapta pe care a constatat-o controlorul fiscal nu con­stitue o contravenţie la legea timbru­lui de aviaţie. „Având în vedere că reprezentan­tul Casei a susţinut, că apelul urmează a fi respins, dat fiind că notele de co­mandă constituiesc fapte şi acte juri­­dice prevăzute de art. 4—15 din lege şi în consecinţă şi asupra acestor note de comandă urmează a se aplica tim­brul de aviaţie. TRIBUNALUL, „Având în vedere concluziunile con­tradictorii ale părţilor şi notelor de la dosar; „Având în vedere că pentru clarifi­carea stării de fapt Tribunalul a or­donat expertiză contabilă, prin exper­drept sau pe nedrept — victime ale proceselor verbale de contra­­venţie la legea timbrului de a­­viaţie. Nu ştiu într’adevăr negustorii dacă trebuie să timbreze notele de comandă, facturile pro forma şi mai ales faimoasele contracte verbale pentru care cei mai bine intenţionaţi devin simplii contra­venienţi. lui loan Pavel, pentru a se constata dacă aceste note de comandă au fost acceptate de firmă şi deci s’a perfectat contractul de vânzare-cumpărare a măr­furilor specificate în notele de coman­dă, întocmindu-se facturile asupra că­rora a existat sau nu timbru de aviație. „Că din raportul de expertiză­ , tri­bunalul a constatat,, că notele de co­mandă care au avut un efect juridic, adică care au dat naștere la un con­tract de vânzare-cumpărare din livra­rea mărfurilor, toate aceste note de comandă s’au perfectat într’o factură, care a avut aplicat timbrele legale plus timbrul de aviaţie. „Că tribunalul a constatat din exa­minara acestui raport de expertiză, că aceste note de comandă sunt simple notiţe ale voiajorilor, cari nu consti­­tuesc un act sau fapt juridic, decât în momentul când notele sunt acceptate de firmă, care prin acceptare elibe­rează marfa cu factură în regulă tim­brată. „Că deci, aceste note de coman­dă neangajând firma, ele nef­’ind sem­nate, nici de firmă, nici de comercian­tul care comandă marfa, trebuesc con­siderate ca o simplă ofertă, care nu de­­vine contract decât în momentul când este acceptată și astfel oferta nefind prevăzută între faptele și actele juridi­ce, prevăzute în art. 4—15 din lege, este evident că nota de comandă nu constitue un contract care urmează a fi timbrat cu timbrul de aviaţie. „Cu această concluzie este achita­­bilă in acelaş timp, căci altfel pentru un singur contract sau act juridic ar urna să perceapă timbrul de aviaţie de două ori, odată pe nota de comandă şi odată pe factură, ceea ce legiuitorul n’a înțeles să facă”. „Pe baza motivelor de mai sus Tribunalul a ad­mis apelul firmei, a anu­lat decizia C. F. IV. A. și a scutit contravenienta de plata amendei si a t­imbru­lui de aviație. zării© prin acte juridice, ci aplică un impozit de 2 la mie fiscal con­siderând facturile EXCEPTATE DELA NORMELE PENTRU CON­TRACTELE OBIŞNUITE. Este clar deci că legiuitorul a înţeles să uşureze comerţul şi nu să-l apese când a admis acea­stă excepţiune şi al doilea că nu a înţeles să dea caracter de con­tract unui act comercial — în speţă factura — a cărui periodi­citate dovedeşte caracterul ei spe­ci­al. Intr’adevăr, dacă prin absurd legea timbrului ar fi considerat facturile ca o formă contractuală atunci desigur ea ar fi impus fie care factură la plata timbrului de 1,40 la sută și nu de 2 la mie fiscal cum s’a statuat. A doua excepţie şi anume aceia dela paragraful 17 acelaş art. se referă la vânzările prin acte scri­se sau verbale de dervate ale produselor agricole (făinuri­ de tot felul, paste făinoase şi m­alţ). Acest paragraf e dealtfel singu­rul în legea timbrului în care se face menţiunea actelor verbale pe care le taxează cu un impo­zit anumit fără ca această taxă să mai fie perceputa a doua oa­ră ca în cazurile de care ne o­­cupăm­. In rezumat deci, în absenţa u­­nui text special al legii Fondu­lui de Aviaţie, conducându-ne după dispoziţiunile legii timbru­lui trebuie să tragem, prin ana­logie pentru materia timbrului de aviaţie, următoarele conclu­­ziuni: 1) Contracte verbale, nu pot fi decât acelea expres determinate de lege cum e cazul vânzărilor de derivate ale produselor agricole şi deci nu se pot asimila acestor con­tracte unice, alte acte şi fapte ju­­ridice. 2) Facturile comercianţilor NU SUNT CONTRACTE nici verbale, nici scrise in sensul comun, ele fiind exceptate prin art. 14 parag. 13 din legea timbrului. Teoria existenţei unei înţelegeri verbale apriorice dintre un comer­ciant şi altul sau dintre un co­merciant si an particular nu se poate interpreta in sensul de „con­tract verbal” aşa cum vrea casa fondului naţional de aviaţie, deoa­rece nu poate fi taxabil actul de preparaţie, pur mintal al unei fac­turi în care periodicitatea operaţiu­­nei exclude, cum face şi legea tim­brului asimilarea cu contractul de vânzare cumpărare din dreptul co­mun. In consecinţă greşit se aplică — credem noi — dispoziţiunile C. F. N. A.-ului pentru taxarea cu 2 la mie a facturilor, unu pentru fac­tura propriu zisă şi unul pentru.... înţelegerea verbală anterioară, a­­ceastă înţelegere fiind strict îngră­dită şi neapu­căndu-se în nici un caz facturilor eliberate de comer­cianţi sau industriaşi. Aceştia urmează a plăti la fac­turi numai 1 la mie timbrul avia­ţiei, suprataxă de 1 la m­ie fiind o inovaţie nelegală, nejuridică şi lipsită de sens. Mihail Solomon Timbrarea notelor fre comandă cu­­­mărul aviaţiei Chestiunea contractelor verbale A rămas, însă, nesoluţionată până în, prezent chestiunea supunerei la taxa timbrului de 1 la mie a con­tractelor verbale pe care o recla­mă repetatele decizii ale Casei Fondului Naţional al aviaţiei. Mai mult decât atât C. F. N. .4. rămânând inflexibilă la punctul ei iniţial de vedere a făcut o ultimă favoare comerţului şi industriei, admiţând o ultimă prelungire a termenului înlăuntru căruia ur­mează să se timbreze cu timbrul aviaţiei contractele verbale între particulari. Ce se înţelege prin aceste con­tracte verbale şi în ce măsură se aplică dispoziţiunile C.­­F.­­ N. A.-ului, comercianţilor şi indus­triaşilor se cam ştie: In practica lucrurilor, la toate facturile, controlorii Casei Fondu­lui de Aviaţie, pretind că trebuie aplicat pe lângă timbrul de 1 la niie prevăzut de lege, încă odată 1 la unic pentru... contractul ver­bal, a­dică în total 2 la mie la fie­care factură. Comercianţii şi in­dustriaşii cu tot efortul ce vau fă­cut de înţelege raţionamentul pe baza căruia li se pretinde 2 la mie timbrul de aviaţie, în loc de 1 la mie nu au reuşit să priceapă nimic. Ei au preferat să aplice timbrul în valoare îndoită deşi legea n- o pre­vede­a decât să fie pasibil de contravenţie. Sunt supuşi oare, intr’adevăr, comercianţii şi industriaşii la plata timbrului de aviaţie, de două ori în acelaşi timp, odată la contractul ■verbal şi odată la factura ce-o emit? Legea timbrului de aviaţie face în această privinţă, singura auto­ritate care hotăreşte în materie fiind casa fondului naţional al avia­ţei prin deciziunile date. Comercianţii şi fotostr­iaşii nu treime să fie sorn­i la timbrarea contractam verbal In tăcerea legii timbrului de aviaţie, legea timbrului ne va da indicaţia exactă în controversata chestiune a contractelor verbale. Art. 1,­ paragraful 8, prevede pentru toate vânzările, transmi­siunile cu titlu oneros, actele de partaj, etc., obligativitatea actu­lui scris cu excepţia art. 14 para­graful 13 şi 17 care prevăd, pri­mul 1 pentru facturile comerciantului şi al doilea excep­ţiunea pentru vânzările derivate tor produselor agricole. E necesar să insistăm puţin a­­supra acestor două excepţii şi. In ce priveşte facturile eliberate de comercianţi şi industriaşi în­tre e- sau pentru particulari pen­tru vânzările cu ridicata, legiui­torul nu cere aplicarea impozitu­lui de 1,40 la sută ca pentru vân L Cum se lucrează la ministere... Sărbătoarea naţională de astăzi, la care participă toată lumea cu în­sufleţire, ne-a dat prilejul să consta­tăm dîn nou lipsa de miHah­ ?! de logică în funcţionarea serviciilor noastre publice. Astfel, pe ziua de erî, la acele mi­nistere dîn Capitala s’a făcut „pun­te" de sărbătoare, astfel că activi­tatea întreruptă Sâmbătă seara nui va fi reluată decât Miercuri după amiază. Va conveni, oricine, că e prea multă vacanţă în vremuri când ne plângem că tocmai se munceşte prea puţin la noi. Deasemeni, Luni adică a doua zi de Duminică, precum şi după fie­care sărbătoare, la unele ministere se lucrează dimineaţa, iar la altele după masă. Mă rog, nu se poate pune o regulă şi în materia aceasta a orarului de lucru în cuprinsul Sta­tului român ? Piaţa 30 Noembrie Bursa a fost însufleţită la acţiuni şi calmă la efecte. S’au încheiat operaţiuni nume­ro­a­se. • Acţiunile Banca Naţională s’au ta­­cheiat la 4950. Valorile industriale susţinute. Acţiunile Mica s’au urcat dela 14­g la 1435, Letea dela 795 la 805, Re­­şita dela 495 la 505. Valorile petrolifere­ însufleţite au înregistrat urcări simţitoare. Acţiunile Astra Română s’au ur­cat dela 965 la 1040, Concordia dela 610 la 640, Steaua Română dela 435 la 450, Creditul Minier dela 273 la 282,1. R. D. P. dela 55 la 64.­­ Exportatorii de petrol se plâng că contravaloarea exporturilor făcute și Turcia stau blocate de aproape cinci luni, la Banca Naţională. Intr’adevăr, de la 1 August, Banca Naţională nu mai lichidează sumele remise prin clearingul româno-turc, motivând această procedare prin a­­ceea că mi ar exista disponibil de iei în contul clearingului, fiindcă impor­tatorii români cari au de plătit va­loarea produselor importate din Turcia, nu fac Băncii Naţionale vâr­­sămintele cuvenite. Procedura aceasta a Băncii Na­ţionale a provocat o intervenţie ca­tegorică a exportatorilor de petrol, cari susţin că nu pot lua asut­ra lor riscurile ce decurg din astfel de o­­peraţiunî. Au cerut deci Băncii Naţionale şî Ministerului de industrie şî comerţ să deblocheze imediat lefi îngheţaţi în exporturile făcute în Turcia. Ex­porturile au fost făcute în condiţiu­­iîile convenţiei încheiate cu Turcia» Nu pot fî vinovaţi dacă convenţia a fost încheiată în aia iei că ea nu funcţionează satisfăcător. * Devizele negociabile: Mar­ca germană a scăzut era dimi­neaţă, din cauza ofertelor abun­dente, la 38, iar spre seară s’a urcat la 38.30. Şilingul austriac, staţionar, co­tează, în tranzacţiile dintre bănci, la 26.20. Coroana cehă se negociază la 4.84, lira italiană la 6.05, iar drachma la 0.87. Citiţi in pag. 5-a. T­xtul decretului regat de inţieri şi reduceri de pedepse Anglia şi acordul germano Declaraţiile m­aistrilii de externe britanic LONDRA 30 (Rador). — In şe­dinţa de azi a Camerei Comunelor răspunzând la întrebarea unui de­putat, d. Eden a declarat: Textul acordului germano-japo­­­nez a fost comunicat cu puţin timp înainte de publicarea ambasadori­lor britanici din Berlin şi Tokio. Făcând această comuncare, Mi­­nisterul de Afaceri Străine al Ger­maniei a asigurat pe ambasadorul britanic că niciun fel de alianţă militară nu există între Germania şi Japonia. Pe de altă parte, Mi­nisterul de Afaceri Străine al Ja­poniei a declarat ambasadorul­ui nostru ia tokio că flo a fost int­eh­eiat niciun tratat secret intre guvernele Germaniei şi Japoniei In ce priveşte atitudinea guver­­nului englez. Camera Comunelor ştie că el a desaprobat, în mod foarte clar, orice tendinţa de a împărţi lumea în două tabere, în special pentru motive de ideolo­gie­ Politica guvernului Marii Bri­tanii continuă să fie aceea de a în­curaja, pe cât îi stă în putinţă, re­­laţ­iile amicale între toate naţi­

Next