Argus, decembrie 1936 (Anul 26, nr. 7096-7117)
1936-12-02 / nr. 7096
f — ANUL XXV No. 7096 noul modeu « CILINDRI »nefirești, ?kum »OP î«J#fos 209.64, 217,4(1 A lONSNtNTi ’ în străin Stat« On an 2200 L@î 6 luni 1300 w 3 luni SOI) «, 3 lei în feri, % lei în străinătate In tari Un an 6 00 tei A luni 550 3 luni 300 99 ORGAN ZILNIC AL DOUElfOLU! Fondatori: & PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mille No. ÎS * Miercuri 2 Decembrie 1936 noul model 8 CILINDRI dea bucureşti PALATUL IIIIiloP Tsiefoc 209.64. 217,45 PUBLICITATEA se primeşte îa administraţia zlara şi la toate agenţiile de publicitate INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 mmSSBSSSBSSSSBBSSSSBSSS............................. Sărbătorind unirea tuturor românilor, salutăm cu adâncă simpatie prezenţa între noi a delegaţiilor amice şi aliate, franceză, iugoslavă, cehoslovacă. Şi gândul nostru se duce cu recunoştinţă la acea eroică generaţie, care cu lupte dârze şi nenumărate jertfe, din două principate vasale, Moldova şi Ţara Românească, a făurit Regatu României. In ziua asta de sfântă sărbătoare pentru neamul nostru, să nu uităm nici pe Câmpineni, nici pe fraţii Golescu, nici pe fraţii Ion şi Dumitru Brătianu, nici pe Costache Rosetti, nici pe Lascar Catargi, nici pe Costache Negri Să ne amintim cu pietate de Cuza-Vodă şi de strălucitul său colaborator Mihail Kogălniceanu, unul din cei mai de seamă bărbaţi, pe care i-a avut, spre fericirea ei, Ţara noastră, când se plămădea statul modern. Pe temelia trainic zidită de aceşti vrednici fii ai neamului, an de an s’a pus piatră peste piatră, până ce, cu grea suferinţă şi uitare de sine, marele Rege Ferdinand a încoronat opera înaintaşilor, unind într’un singur mănunchi pe toţi românii din Dacia Traiană. Să nu uităm în această zi nici pe marii români, colaboratori ai Regelui întregitor de Ţară, — pe Ion Brătianu-fiul, pe Emil Costinescu, pe Nicolae Filipescu, pe Take Ionescu, pe Barbu Delavrancea. Să slăvim în ei virtuţile poporului nostru, bărbăţia şi voinţa şi mândria, — nobilă moştenire rămasă de la strămoşi, cari au înscris în istoria lumii pagini atât de glorioase. Cu aceste virtuţi am trecut biruitori peste toate vitregiile vremilor. Cu ele am făurit România de astăzi. Cu ele vom sdrobi pe oricine ar îndrăzni să se atingă de hotarele fireşti ale neamului. enficil Pe lângă măsurile luate prin organizarea consiliului bancar, se proectează încă o serie de măsuri pentru controlul creditului. înainte ca aceste măsuri să ajungă sub formă de proecte de legi pe birourile Parlamentului, e bine să ne întrebăm de unde poate să vie această ideie a controlului creditului privat ? Care este nevoia generală în cercurile oamenilor de afaceri din care a eşit preocuparea autorităţilor noastre de organizarea şi controlarea creditului ? Fără îndoială că punctul de plecare al organizărilor ce se proectează ca şi a reglementării ce s’a înfăptuit, este situaţia grea şi uneori disperată în care au ajuns multe bănci, în ultimii ani. Instituţii de credit cu renume şi cu vechime au ajuns în neputinţă de a face faţă plăţilor cu toate veniturile de care dispuneau. După ce au tras dela Banca Naţională sute de milioane şi uneori chiar miliarde în credinţa însănătoşirii,tot au sfârşit prin a cădea. In toate aceste cazuri situaţia rea a băncilor a fost atribuită relelor administraţiuni. Conducătorii au fost învinuiţi de grave abateri dela regulile clasice în materie de credit şi chiar dela prevederile precise ale codului comercial. Căderea unor bănci cu întinsele lățimii în țară și în străinătate a avut fără îndoială urmări foarte neplăcute pentru statul nostru atât neplata internă, cât și pe cea externă. Cauza crizei bancare fiind după părerea comună nepriceperea sau mnai degrabă reaua credinţă a conducătorilor şi sentimentul lor de impunitate orice ar fi făcut cu banii băncei, e natural că după ce această criză bancară s’a potolit să aSbă şi idela unui control de stat organe presupuse a fi şi competente, şi deasupra oricăror Influenţe, vor controla de acum înainte toate operaţiunile de credit Scopul acestui control este evident, reînnoierea creditului prin încrederea pe care o vor inspira de acum înainte marelui public tocmai aceste măsuri de supraveghere a administrării băncilor. S’ar părea deci ca succesiunea faptelor indică măsurile de control a administrării băncilor ca ceva saturai Băncile, lucrând fărăconteoî, au ajuas In situation! grele si «mele au şi căzut, Publicul s’a speriat şi au îe mal încredinţează ca-tStalurile.disponibila. Pentru ca pullend să capete încredere în bănci tefebite ca administraţia lor să fie controlată de stat. Controlul bancar ar fi după această părere singurul mijloc de a face să reînvie creditul. O cercetare mai deaproape a problemei arată însă numaidecât greşala pe care o fac cei care organizează controlul bancar în credinţa că vor reînvia creditul. Este adevărat că băncile, au trecut după răsboiu prin perioade de afaceri nesănătoase şi că mulţi conducători de bancă au eşit din regulile pur bancare, făcând afaceri şi întreprinderi cu care banca a ajuns la ruină. Acest fenomen nu se datoreşte Insă lipsei de contrai din partea Statului, ci tocmai dimpotrivă. Statul a fost cel care a creat atmosfer nesănătoasă Insta unele banci creditului au căzut victima dând curs lăcomiei de îmbogăţire uşoară prin afaceri îndrăzneţe. Inflaţia monetară este adevărata cauză a crizei bancare. Fără inflaţie monetară, afacerile comerciale nu ar fi luat aspectul de vârtej în care se crează şi se topesc de la o zi la alta milioane, sute de milioane şi chiar miliarde. Inflaţia monetară chiar dacă e făcută cu aur nu numai cu hârtie, are aceleaşi efecte dezastruoase asupra pieţii şi asupra instituţiilor bancare. In Statele Unite ale Americă s’a făcut inflaţie monetară cu aur până la 1921. Acolo exista şi control bancar. Cu toate acestea criza cea mai puternică s’a produs întâiu în America în 1929 şi băncile la cele mai mari până la cele mai mici, angajate toate în speculaţiuni, au ajuns deodată în neputinţă de a mai face faţă plăţilor şi au trebuit să fie salvate prin moratoriu. Inflaţia monetară ca şi inflaţia de credit nu o pot face decât statul cu complicitatea Băncii de Emisiune. Nu este oare curios că autorităţile care au întins cursa în care au căzut băncile, tocmai ele să vie pe urmă să proecteze măsuri de control rezervate în mâna lor pentru a pedepsi trecutul şi a preveni greşeli noul pe viitor ? Fără îndoială că în această problemă este o scurtime de vederi regretabilă din partea autorităţilor noastre care pun cauza căderii băncilor în reaua lor administraţie şi nuişi dau seama că însăş administraţia proastă a băncilor s’a datorit inflaţiei ce s’a făcut după răsboiu de către stat şi Banca Naţională. Tot sistemul de control imaginat este deci produsul unei greşite cercetări a problemei. Cel mai bun mijloc de însănătoşire bancară este numai moneda sănătoasă şi un buget de stat strict şi sincer echilibrat. A. Curteanu Situația sumară a Băncii Ultima situație a Băncii Angliei arată o scădere a circulației la 445.566.964 lire sterline.. Capitolul incasso aur se cifrează la 249.366.543 lire. Proporția de acoperire e de 42,15 la sută. Polonia a obţinut sprijnul financiar al Franţei Recentele tratative financiare între delegaţii poloni şi cei francezi au dus la înfăptuirea unui acord pe temeiul căruia Polonia va primi din Franţa sprijinul financiar solicitat. E vorba îndeosebi de un împrumut de 300 milioane franci, cari va servi pentru lucrări de electrificare. Deasemenea pentru armament şi desvoltarea reţelei de cale ferată, Franţa va acorda Poloniei 200 şi 300 milioane franci. Pe de altă parte, armata poloneză va fi înzestrată cu armament urmaş, în vedere de 800 milioane O fabulă şi un invăţâmint Confratele cehoslovac „Prager Presse" Publică sub titlul ,JBurîdan", un mic articolaş foarte potrivit timpurilor prin care trecem, învăţămintele ce le putem trage din el ne-au făcut să rezumăm fabula modernizată a măganului lui Buridan,, . .Acest măgar legendar trăia în frumoasa ţară ,AUTARHIA". Laptele, mierea şi untul se găseau din belşug şi măgarul nostru trăia o viaţă mulţumită ,chiar dacă nu putea să se bucure de prea multă tihnă, ,AUTARHIA", ţară pe care nu o găsim pe nici o hartă, ar fi, zice-se, un stat tampon între statele „EXPORTO" la Miază Noapte şi ,,TRANSITANIA" la Miază Zi. Asinul nostru îşi petrecea traiul în slujba unui filozof ambulant, căruia îi căra boarfele. Credincios stăpânului său, măgarul se mulţumea cu hrană puţină. Fân nu vedea ca anii. Buruenile din şanţul drumului îi era nutreţul. Astfel trăiau în mizerie şi lipsă atât stăpânul cât şi slujbaşul, primul fiindcă era un filozof, iar al doilea fiindcă era măgar. Intr'o bună zi, filozoful muri şi asinul rămase singur şi, fără sprijin în lume. » • Dar Dumnezeu îi părăseşte pe cei nenorociţi. Tocmai când măgarul bolnav şi bătrân era mai strâmtorat, îi veni vestea că a moştenit dela o mătuse din ,EXPORTO" o claie de fum Bucuria UI Iu mare. Şi iată că i se aduse vestea că i-a murit un unchi în „TRANSITANIA" şi că a moştenit şi dela el o grămadă de fân. Se grăbea măgarul să-şi aducă fânul moştenit, acasă. Dar autorităţile din , AUTARFIIA" făceau greutăţi. Serviciul respectiv al Reglementării Comerţului Exterior din „AUTARHIA‘‘ îi comunică măgarului că importul de fân din „TRANSITANIA", independent sub ce titlu, nu e autorizat decât atunci când se exportă în această ţară o comitate eonvalentă. încrezător în buna lui stea, măgarul îşi aduse aminte de moştenirea de fân din „Experte“. Dar autorităţile din „Autarhia" îl dumiriră că nici, de acolo nu poate importa fânul, fără a reexporta inii- acolo o cantitate identică. Măgarul nostru se hotărî atunci să ducă fânul din ,,Transîlavia" în „Autarhia“ şi-l reexporta în „EXPORTO" iar cu fânul dîn „EXPORTO” făcu la fel , adase la dânsul în ţară şi-l reexportă în „TRANSHANIA". Dar vai, după atâta trudă şi muzică, îşi dădu seamă că totul a fost în zadar. Operaţiile de import, export, reexport, nu i-au folosit cu nimic, căci la urma urmii tot fără fân rămase. Această nouă versiune a fabulei măgarului lui Buridan e de mare actualitate. Cu toate că economia mondială a ieșit din mizeria în care a fost svărtită de criza din 1929 cu toate că in dreapta și’n stânga noastră, la miază zi şi la miază noapte sunt bunuri de cari avem nevoie, şi cari prisosesc acolo, noi nu putem să ni le însuşim bune cum am dori. Autoritatea de stat îşi are regulile ei şi fără ca să ştim de ce, ea ne împiedică să ne împlinim lipsurile acolo unde găsim condiţiile cele mai prielnice. Ne-am obişnuit cu râul şi birocraţia s’a obţinut cu binele. A venit poate momentul ca şi cârmuirea să înţeleagă fabula nouă a măgarului lui Buridan. E. P. Situaţia sumară a Bloch Naţionale Elveţiene Banca Naţională a Elveţiei publică pe ziua de 23 Noembrie următoarea situaţie sumară : Incasso-aur 2.533,7. Circulaţia 1.344,8. Alte angajamente 1.297,6. Acoperirea 95,98 la sută. Sumele sunt în milioane de franci 6 PAGINI sm Aplicarea timbrului de aviaţie la facturi şi note de comandă Suprataxa de 1 Ia mie este nejuridica şi nelegalâ In materia aplicărei timbrului de aviaţie domneşte şi astăzi, atâtea luni după intrarea în vigoare a nouei legi pentru Casa fondului naţional al aviaţiei, confuzie şi desorientare. Comercianţii şi industriaşii, chiar cei mai zeloşi nu izbutesc să împlinească obligaţiunile lor cetăţeneşti din cauza nepreciziunii textelor şi cad astfel — pe In ce priveşte chestiunea supunerei notelor de comandă la plata tmbrului de aviaţie ea a fost rezolvată IN MOD NEGATIV de instanţele de drept aşa cum se constată din sentinţa civilă a tribunalului Târnava-Mare Nr. 295 din 21 Octombrie 1936 pe care o reproducem in întregime mai jos. „Având în vedere că din cuprinsul deciziilei Nr. 1095 al Casei Fond. National al Aviaţiei se constată că contravenienta T. de M. S. S. A., a fost amendată în baza disp. art. 15 alin. 4 din Legea pentru Fondul Naţional al Aviaţiei, la o amendă de lei 2000, plus 240 în violoarea timbrului de aviaţie sustras. ,,că deriziunea se bazează pe procesul-verbal dresat în ziua de 3 Iulie 1936, de controlorul Cristea , Roşescu, care a constatat că firma contravenientă nu a aplicat timbre de aviaţie pe notele de comandă specificate în procesul verbal. „Având în vedere că în contrafăceşte decizii, firma contravenientă a declarat apel şi a cerut anularea procesului verbal de contravenţie şi scoaterea din vigoare a deciziunei atacată cu apel, dat fiind că fapta pe care a constatat-o controlorul fiscal nu constitue o contravenţie la legea timbrului de aviaţie. „Având în vedere că reprezentantul Casei a susţinut, că apelul urmează a fi respins, dat fiind că notele de comandă constituiesc fapte şi acte juridice prevăzute de art. 4—15 din lege şi în consecinţă şi asupra acestor note de comandă urmează a se aplica timbrul de aviaţie. TRIBUNALUL, „Având în vedere concluziunile contradictorii ale părţilor şi notelor de la dosar; „Având în vedere că pentru clarificarea stării de fapt Tribunalul a ordonat expertiză contabilă, prin experdrept sau pe nedrept — victime ale proceselor verbale de contravenţie la legea timbrului de aviaţie. Nu ştiu într’adevăr negustorii dacă trebuie să timbreze notele de comandă, facturile pro forma şi mai ales faimoasele contracte verbale pentru care cei mai bine intenţionaţi devin simplii contravenienţi. lui loan Pavel, pentru a se constata dacă aceste note de comandă au fost acceptate de firmă şi deci s’a perfectat contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor specificate în notele de comandă, întocmindu-se facturile asupra cărora a existat sau nu timbru de aviație. „Că din raportul de expertiză , tribunalul a constatat,, că notele de comandă care au avut un efect juridic, adică care au dat naștere la un contract de vânzare-cumpărare din livrarea mărfurilor, toate aceste note de comandă s’au perfectat într’o factură, care a avut aplicat timbrele legale plus timbrul de aviaţie. „Că tribunalul a constatat din examinara acestui raport de expertiză, că aceste note de comandă sunt simple notiţe ale voiajorilor, cari nu constituesc un act sau fapt juridic, decât în momentul când notele sunt acceptate de firmă, care prin acceptare eliberează marfa cu factură în regulă timbrată. „Că deci, aceste note de comandă neangajând firma, ele nef’ind semnate, nici de firmă, nici de comerciantul care comandă marfa, trebuesc considerate ca o simplă ofertă, care nu devine contract decât în momentul când este acceptată și astfel oferta nefind prevăzută între faptele și actele juridice, prevăzute în art. 4—15 din lege, este evident că nota de comandă nu constitue un contract care urmează a fi timbrat cu timbrul de aviaţie. „Cu această concluzie este achitabilă in acelaş timp, căci altfel pentru un singur contract sau act juridic ar urna să perceapă timbrul de aviaţie de două ori, odată pe nota de comandă şi odată pe factură, ceea ce legiuitorul n’a înțeles să facă”. „Pe baza motivelor de mai sus Tribunalul a admis apelul firmei, a anulat decizia C. F. IV. A. și a scutit contravenienta de plata amendei si a timbrului de aviație. zării© prin acte juridice, ci aplică un impozit de 2 la mie fiscal considerând facturile EXCEPTATE DELA NORMELE PENTRU CONTRACTELE OBIŞNUITE. Este clar deci că legiuitorul a înţeles să uşureze comerţul şi nu să-l apese când a admis această excepţiune şi al doilea că nu a înţeles să dea caracter de contract unui act comercial — în speţă factura — a cărui periodicitate dovedeşte caracterul ei special. Intr’adevăr, dacă prin absurd legea timbrului ar fi considerat facturile ca o formă contractuală atunci desigur ea ar fi impus fie care factură la plata timbrului de 1,40 la sută și nu de 2 la mie fiscal cum s’a statuat. A doua excepţie şi anume aceia dela paragraful 17 acelaş art. se referă la vânzările prin acte scrise sau verbale de dervate ale produselor agricole (făinuri de tot felul, paste făinoase şi malţ). Acest paragraf e dealtfel singurul în legea timbrului în care se face menţiunea actelor verbale pe care le taxează cu un impozit anumit fără ca această taxă să mai fie perceputa a doua oară ca în cazurile de care ne ocupăm. In rezumat deci, în absenţa unui text special al legii Fondului de Aviaţie, conducându-ne după dispoziţiunile legii timbrului trebuie să tragem, prin analogie pentru materia timbrului de aviaţie, următoarele concluziuni: 1) Contracte verbale, nu pot fi decât acelea expres determinate de lege cum e cazul vânzărilor de derivate ale produselor agricole şi deci nu se pot asimila acestor contracte unice, alte acte şi fapte juridice. 2) Facturile comercianţilor NU SUNT CONTRACTE nici verbale, nici scrise in sensul comun, ele fiind exceptate prin art. 14 parag. 13 din legea timbrului. Teoria existenţei unei înţelegeri verbale apriorice dintre un comerciant şi altul sau dintre un comerciant si an particular nu se poate interpreta in sensul de „contract verbal” aşa cum vrea casa fondului naţional de aviaţie, deoarece nu poate fi taxabil actul de preparaţie, pur mintal al unei facturi în care periodicitatea operaţiunei exclude, cum face şi legea timbrului asimilarea cu contractul de vânzare cumpărare din dreptul comun. In consecinţă greşit se aplică — credem noi — dispoziţiunile C. F. N. A.-ului pentru taxarea cu 2 la mie a facturilor, unu pentru factura propriu zisă şi unul pentru.... înţelegerea verbală anterioară, această înţelegere fiind strict îngrădită şi neapucăndu-se în nici un caz facturilor eliberate de comercianţi sau industriaşi. Aceştia urmează a plăti la facturi numai 1 la mie timbrul aviaţiei, suprataxă de 1 la mie fiind o inovaţie nelegală, nejuridică şi lipsită de sens. Mihail Solomon Timbrarea notelor fre comandă cumărul aviaţiei Chestiunea contractelor verbale A rămas, însă, nesoluţionată până în, prezent chestiunea supunerei la taxa timbrului de 1 la mie a contractelor verbale pe care o reclamă repetatele decizii ale Casei Fondului Naţional al aviaţiei. Mai mult decât atât C. F. N. .4. rămânând inflexibilă la punctul ei iniţial de vedere a făcut o ultimă favoare comerţului şi industriei, admiţând o ultimă prelungire a termenului înlăuntru căruia urmează să se timbreze cu timbrul aviaţiei contractele verbale între particulari. Ce se înţelege prin aceste contracte verbale şi în ce măsură se aplică dispoziţiunile C.F. N. A.-ului, comercianţilor şi industriaşilor se cam ştie: In practica lucrurilor, la toate facturile, controlorii Casei Fondului de Aviaţie, pretind că trebuie aplicat pe lângă timbrul de 1 la niie prevăzut de lege, încă odată 1 la unic pentru... contractul verbal, adică în total 2 la mie la fiecare factură. Comercianţii şi industriaşii cu tot efortul ce vau făcut de înţelege raţionamentul pe baza căruia li se pretinde 2 la mie timbrul de aviaţie, în loc de 1 la mie nu au reuşit să priceapă nimic. Ei au preferat să aplice timbrul în valoare îndoită deşi legea n- o prevedea decât să fie pasibil de contravenţie. Sunt supuşi oare, intr’adevăr, comercianţii şi industriaşii la plata timbrului de aviaţie, de două ori în acelaşi timp, odată la contractul ■verbal şi odată la factura ce-o emit? Legea timbrului de aviaţie face în această privinţă, singura autoritate care hotăreşte în materie fiind casa fondului naţional al aviaţei prin deciziunile date. Comercianţii şi fotostriaşii nu treime să fie sorni la timbrarea contractam verbal In tăcerea legii timbrului de aviaţie, legea timbrului ne va da indicaţia exactă în controversata chestiune a contractelor verbale. Art. 1, paragraful 8, prevede pentru toate vânzările, transmisiunile cu titlu oneros, actele de partaj, etc., obligativitatea actului scris cu excepţia art. 14 paragraful 13 şi 17 care prevăd, primul 1 pentru facturile comerciantului şi al doilea excepţiunea pentru vânzările derivate tor produselor agricole. E necesar să insistăm puţin asupra acestor două excepţii şi. In ce priveşte facturile eliberate de comercianţi şi industriaşi între e- sau pentru particulari pentru vânzările cu ridicata, legiuitorul nu cere aplicarea impozitului de 1,40 la sută ca pentru vân L Cum se lucrează la ministere... Sărbătoarea naţională de astăzi, la care participă toată lumea cu însufleţire, ne-a dat prilejul să constatăm dîn nou lipsa de miHah ?! de logică în funcţionarea serviciilor noastre publice. Astfel, pe ziua de erî, la acele ministere dîn Capitala s’a făcut „punte" de sărbătoare, astfel că activitatea întreruptă Sâmbătă seara nui va fi reluată decât Miercuri după amiază. Va conveni, oricine, că e prea multă vacanţă în vremuri când ne plângem că tocmai se munceşte prea puţin la noi. Deasemeni, Luni adică a doua zi de Duminică, precum şi după fiecare sărbătoare, la unele ministere se lucrează dimineaţa, iar la altele după masă. Mă rog, nu se poate pune o regulă şi în materia aceasta a orarului de lucru în cuprinsul Statului român ? Piaţa 30 Noembrie Bursa a fost însufleţită la acţiuni şi calmă la efecte. S’au încheiat operaţiuni numeroase. • Acţiunile Banca Naţională s’au tacheiat la 4950. Valorile industriale susţinute. Acţiunile Mica s’au urcat dela 14g la 1435, Letea dela 795 la 805, Reşita dela 495 la 505. Valorile petrolifere însufleţite au înregistrat urcări simţitoare. Acţiunile Astra Română s’au urcat dela 965 la 1040, Concordia dela 610 la 640, Steaua Română dela 435 la 450, Creditul Minier dela 273 la 282,1. R. D. P. dela 55 la 64. Exportatorii de petrol se plâng că contravaloarea exporturilor făcute și Turcia stau blocate de aproape cinci luni, la Banca Naţională. Intr’adevăr, de la 1 August, Banca Naţională nu mai lichidează sumele remise prin clearingul româno-turc, motivând această procedare prin aceea că mi ar exista disponibil de iei în contul clearingului, fiindcă importatorii români cari au de plătit valoarea produselor importate din Turcia, nu fac Băncii Naţionale vârsămintele cuvenite. Procedura aceasta a Băncii Naţionale a provocat o intervenţie categorică a exportatorilor de petrol, cari susţin că nu pot lua asutra lor riscurile ce decurg din astfel de operaţiunî. Au cerut deci Băncii Naţionale şî Ministerului de industrie şî comerţ să deblocheze imediat lefi îngheţaţi în exporturile făcute în Turcia. Exporturile au fost făcute în condiţiuiîile convenţiei încheiate cu Turcia» Nu pot fî vinovaţi dacă convenţia a fost încheiată în aia iei că ea nu funcţionează satisfăcător. * Devizele negociabile: Marca germană a scăzut era dimineaţă, din cauza ofertelor abundente, la 38, iar spre seară s’a urcat la 38.30. Şilingul austriac, staţionar, cotează, în tranzacţiile dintre bănci, la 26.20. Coroana cehă se negociază la 4.84, lira italiană la 6.05, iar drachma la 0.87. Citiţi in pag. 5-a. Txtul decretului regat de inţieri şi reduceri de pedepse Anglia şi acordul germano Declaraţiile maistrilii de externe britanic LONDRA 30 (Rador). — In şedinţa de azi a Camerei Comunelor răspunzând la întrebarea unui deputat, d. Eden a declarat: Textul acordului germano-japonez a fost comunicat cu puţin timp înainte de publicarea ambasadorilor britanici din Berlin şi Tokio. Făcând această comuncare, Ministerul de Afaceri Străine al Germaniei a asigurat pe ambasadorul britanic că niciun fel de alianţă militară nu există între Germania şi Japonia. Pe de altă parte, Ministerul de Afaceri Străine al Japoniei a declarat ambasadorului nostru ia tokio că flo a fost inteheiat niciun tratat secret intre guvernele Germaniei şi Japoniei In ce priveşte atitudinea guvernului englez. Camera Comunelor ştie că el a desaprobat, în mod foarte clar, orice tendinţa de a împărţi lumea în două tabere, în special pentru motive de ideologie Politica guvernului Marii Britanii continuă să fie aceea de a încuraja, pe cât îi stă în putinţă, relaţiile amicale între toate naţi