Argus, martie 1939 (Anul 29, nr. 7766-7792)
1939-03-01 / nr. 7766
i 2 ARGUS înlesniri pentru importatorii vizitatori ai Târgului din Lipsea Prin convenţia comercială română-germană s’au realizat pentru târgul de mostre din Lipsea, care va avea Ioc dela 5-13 Martie 1939, unele înlesniri pentru importatorii români. In limitele cotei lor, importatorii români pot importa în anul 1939 din Germania mărfuri în valoare de 10 milioane mărci, pentru cumpărările efectuate cu ocazia târgului de mostre din Lipsea, sau cari au fost efectuate cu ocazia târgului de mostre până la data de 1 Aprilie 1939. După cum se știe, importatorilor români se eliberează de multe ori numai o anumită parte din cota lor. Cu ocazia târgului de mostre din Lipsea, importatorul român are acum posibilitatea să-și complecteze cota. JUDICIARE (ILFOV) Răspunderea băncilor de manipulare depozitelor înalta Curte, secţia I11-a, a respins recursul The Bank of Boutdiania împotriva deciziei Curţii de apel, Ilfov, care a obligat-o să restitue deponentului H. Solt, suma de 1.500.000 lei, pe care Banca o eliberase pe baza unor ordine cari fal,sjifîcau semnătura deponentului. Procese de asemtenea natură au mai fost. Toate s’au pronunțat însă condamnând Banca pe motivul că falsul a fost grosolan. Că deci Banca e în culpă de a nu fi constatat un fals grosolan. De astă dată — și pentru prima oară — problema a fost rezolvată independent de faptul dacă falşul e grosolan sau abil. D. H. Solt, reprezentat prin avocaţii W. Fildeman şi Aznavorîan, au susţinut că Banca eliberând bani pe baza unor scrisori de plată, deşi deponentul dăduse dispoziţie ca plăţile din depozit să se facă prin cecuri şi numai dacă acestea au fost avizate, a violat contractul. Dând această dispoziţie, deponentul nu şi-a interzis de a dispune prin scrisori, a obiectat Banca. Desigur, a obiectat deponentul, dar dacă cecurile avizate erau o regulă, scrisorile erau excepţia şi deci şi ele erau a fi avizate şi în tot cazul, atenţia Băncii trebuia să fie şi mai deosebită în examenul lor. Apoi şi iarăşi — pentru primă oară — deponentul a insistat că siguranţa depozitelor nu poate depinde de abilitatea falsificatorilor. Că după cum Banca răspunde de banii ce i se încredinţează, când hoţii i-au spart casa, sau când debitorii nu-i plătesc datoriile, tot astfel ea trebue să răspundă când a eliberat bani pe bază de fals, independent, de abilitatea falsului, căci falsul se exercită asupra Băncii, deci ea este acea care trebue să răspundă, acesta fiind un risc al comerțului său. Inălţătoarea manifestaţie de la Alba-Iylia In Alba-Iulia suferinţelor şi bucuriilor noastre din cetatea măritor amintiri româneşti, împlinirea celui dintâi an de la decretarea Constituţiei Regeşti, a fost sărbătorită cu mare fast şi febril entuziasm. După 20 de ani de hărtueli zadarnice îndurerat de urmările dezastruoase ale unei duşmaniri fratricide, purtând în suflet amărăciunea loviturilor pe care le-au dat unii altora spre bucuria răuvoitorilor naţiei noastre. Ardelenii se regăsesc iarăşi ca mai de mult uniţi un cuget şi în simţiri, într-o singură tabără, a iubirii de Patrie, şi sub acelaş steag al năzuinţelor româneşti. ............““.r \ Aşa s’au împotrivit înaintaşii lor dealungul veacurilor tuturor vitregiilor destinului, păstrând nestnsă flacăra conştiinţei naţionale In vremi de furtună, înnoirile de astăzi nu sunt aşadar decât reîmprospătarea pildelor vechi de odinioară: firul a fost înnodat acolo unde se rupsese. Ardealul ca în zilele mari ale hotărîtoarelor lui manifestări de voinţă s’a înfăţişat la îndemnul rostit în numele celor două Biserici româneşti, conducătorii lui sufleteşti fiind totdeauna alături de el spre luminarea poporului şi apărarea năzuinţelor lui- Moţiunea votată de al IV-lea congres general A. L. A. C. 1. In sala Camerii de Comerţ din Capitală au continuat ori la ora 17 desbaterile congresului general A. L. A. C. A prezidat d. prof. Spiridon Iacobescu, asistat de d-nii: N. Ionescu şi Victor Ionescu, preşedintele Aladi. PRIMA ANIVERSARE A constituţiei D. prof. Sp. Iacobescu a reamintit toate problemele despre care s’a vorbit în şedinţa trecută a congresului Punctul principal care a reţinut atenţia congresiştilor a fost prima aniversare a constituţiei. Congresiştii socotesc că noua constituţie aduce un mare bine pentru naţiunei urează M. S. Regelui Carol al Il-lea, izbânda deplină in greaua sarcina ce Si-a luat. S'a trimis apoi telegrama omagiată M. S. Regelui. Au fost expuse apoi rezultatele referatelor. REFERATE DESPRE RAPOARTELE ÎNTOCMITE D. Georgian a expus referatul despre problema: „Organizarea Statului pe baze corporative“, un D. Nădejde-Constant scurt rezumat despre: „Econdiiia agrari romfnneastră“. D. Scărlitescu a făcut rezumatul raportului despre: „Planul economic românesc". D. Ştefan Angelescu a vorbit despre: „Forţele de muncă în economia românească". D. ing. Vasilescu după ce a făcut unele complectări despre aplicarea planului economic s-a ocupat de folosirea apelor în economia naţională. Dr. Cilibia a făcut un rezumat despre „Directive în economia naţională". D. N. Penescu, preş. Camerii de Comerţ a cerut ca alacistului să i se recunoască meritele şi în consecinţă să fie utilizat in toate domeniile economiei naţionale. Donează din partea Camerei de Comerţ 20 mii pentru Alaci. D. Victor Ionescu, preşedintele Alaci mulţumeşte d-lui Ponescu pentru donaţia Camerei de Comerţ. Mulţumeşte d-lui prof. Iacobescu precum şi referenţilor pentru munca depusă. D. Victor Ionescu aduce apoi d, duroase mulţumiri presei pentru sprijinul datorirea cuantumului de credit acordat ramurilor de producţie de către institutul nostru de emisiune după posibilităţile de garanţia ce oferă şi durata restituirii, dar şi diferenţierea taxei scontului după posibilităţile de suport ale ramurilor de producţie, încurajarea şi refacerea băncilor româneşti din Transilvania pe baza tradiţiei lor economice în scop de a menţine şi afirma elementul românesc. Tendinţa de specializare bancară trebue încurajată şi accentuată căutându-se ca subscrierea capitalurilor necesare să fie difuzată ramurilor economice. Congresul propune înfiinţarea corporaţiilor de categorie prin integrarea agriculturii în industriile ce îi desăvârşesc produsele, obţinându-se astfel o stabilitate a preţurilor în agricultură, un control reciproc al lor şi reduceea preţurilor de cost în industrie Propune organizarea regională a agriculturii spre deosebire de industrie, unde caracterul de specialitate impune organizare funcţională. Propune concentări locale ale micilor agricultori sub grija cooperativelor. ORGANIZAREA FINANŢELOR PUBLICE ŞI PERFECŢIONAREA CONTROLULUI In legătură cu organizarea finanţelor publice şi perfecţionarea controlului preventiv, Congresul propune: a) legiferarea oportunităţii; b) extinderea la toate veniturile şi fondurile publice; c) aplicarea la camerile proesionale; d) asigurarea independenţii şefilor de contabilitate ai administraţiilor locale; e) reorganizarea Curţii de Conturi. Congresul propune: inventarierea imediată şi totală a patrimoniului public; 2) reglementarea precisă a obligativităţii controlului; 3) complectarea normelor de evaluare; 4) înfiinţarea unui corp de control cu atribuţii speciale de verificare a inventarului. Congresul cere să se dea o mai mare atenţiune educaţiei sufletelor şi pregătirii profesionale. Propune înfiinţarea unui colegiu economiştilor având drept scop: Controlul, disciplina şi calificarea profesională; recunoaşterea capacităţii pe bază de titluri şi stabilirea diferenţierilor şi gradaţiilor în corp. p. b. mar. MOŢIUNEA Congresul trăind linia de conduită a intereselor superioare ale ţării, care îşi orândueşte astăzi în ritm nou viaţa şi îşi organizează viitorul, licenţiaţii academiilor comerciale şi industriale se încadrează în dispoziţiunile legii consituţionale române din 27 Februarie 1938. DESAVARŞIREA NORMELOR CONSTITUŢIONALE Congrsul urmăreşte acţiunea corporatistă română, se integrează în ritmul ei şi propagă idealul conştiinţei corporatiste care cere fiecăruia: un sentiment de adeziune la colectivitate, o cuprindere a spiritului său în sufletul colectiv, şi o determinare a proprii sale activităţi în mediul naţional. Congresul îşi manifestă încrederea că legislaţia va desăvârşi normele constituţionale şi va asigura: caracterul autonom al corporaţiei; un drept public propriu ce derivă din funcţiunea socială pe care o îndeplineşte corporaţia. Congresul propune înfiinţarea unui minister al Corporaţiilor. ALCĂTUIREA UNUI PLAN ECONOMIC Congresul examinând principiile ce stau la baza „Orientărilor generale alcătuirea unui plan economic“ întocmit de Consiliul Superior economic, creiat pentru elaborarea unui plan economic românesc, propune să se treacă cât mai degrabă la redactarea definitivă a planului şi punerealui în aplicare. Congresul constatând tendinţele generale de autarhizare şi de industrializare ale României afirmă necesitatea ca , în cadrul sistematizării economiei naţionale în toate sectoarele sale să raţionalizeze industria. Problemele cele mai urgente de luat în considerare sunt: organizarea industriei în vederea transformării şi sincronizării ei, pentru nevoile unui eventual răsboiu, precum şi naţionalizarea atât a capitalului, cât şi mai jes a personalului întreprinderilor industriale. PROTEGUIREA CAPITALULUI ŞI MUNCII NAŢIONALE Congresul propune constituirea şi organizarea întreprinderilor economiei româneşti şi a spiritului de proteguire a capitalului şi muncii naţionale. In această acţiune, punctul de plecare trebue să-l constitue: Naţionalizarea treptată dar efectivă a întreprinderilor existente: Atragerea ataciştilor spre comerţ şi industrie: Educarea consumatorului în sensul de colaborare la această acţiune de naţionalize; Integrarea comerţului şi industriei în spiritul constructiv al vechilor bresle de muncă românească pentru renaşterea clasei de , mijloc generatoare de, energii creatoare şi de sine stătătoare. Congresul propune nu numai stabi Modificarea aranjamentului sanitar veterinar româno-german Prin Inaltul Decret Regal No. 378 din 31 Ian. 1939, publicat în Mon. Of. No. 28 din 3 Febr. 1939, s’a aprobat ca „Al doilea Acord Adiţional, la tratatul de stabilire, comerţ şi navigaţiune dintre Regatul României şi Reichul German, din 10 Dec. 1938“ să fie pus în vigoare. Prin acest acord stipulaţiunile aranjamentului veterinar românogerman se modifică, precum urmează: No. I. 1 din Anexa C, partea A, primeşte următoarea redactare: 1) Solipede (cai, măgari, catâri, bardoni); a) Solipedele castrate; b) Solipedele mascule și femele (acestea vor fi admise la import deabea după patru ani dela declararea oficială, că durina s’a stins). c) Cai de măcelărie direct în abatorul dela Viena. Pentru importul solipedelor nu sau vor respecta următoarele dispoziţiuni: 1) Solipedele destinate pentru import vor fi însoțite de certifcate de origină și sănătate conform modelelor alăturate sub litera a. Identitatea solipedelor va fi dovedit prin certificate de origină eliberate de autoritățile comunale. 2) Solipedele se vor însemna cu dangale aplicate pe copite sau cu mărci metalice legate de coamă Numerele dangalelor depe copite sau depe mărcile metalice din coamă se vor trece și în certificate. 3) Importul solipedelor este permis numai, dacă la examinarea medicală veterinară dela frontieră, ele vor fi constatate ca îndemne de epizotii. 4) Transporturile de animale bolnave, suspecte de boală şi bănuite de infectiure sau contagiune precum şi transporturile care nu îndeplinesc condiţiunile arătate mai sus, se vor respinge dela import. . 5) In ce privește numărul de solipede ce se pot îmbarca într’un vagon de cale ferată, se va ţine seamă de dispoziţiunile de protecţia animalelor în vigoare în ţara importatoare. . 6) De examenul sângelui sunt scutiţi cai ce se importă pentru măcelărie. 7) Restricţiunile prevăzute la punctul b. pentru armăsarii sienale destinate importului din România, nu se aplică la importul de cai de măcelărie. 1n Modificarea adusă acestui punct faţă de trecut, constă în aceia că, pentru piaţa din Viena, sunt admişi la import şi caii de măcelărie. Dispoziţiunile de la alin. 2, privind marcarea cailor priveşte serviciile veterinare germane de frontieră. A. Cifra 1 primeşte următoarea redactare: Dispoziţiunile Anexei C vor fi aplicabile numai pentru animalele şi produsele de provenienţă română cu menţiunea că bovinele vii nu vor putea fi exportate din judeţele situate în apropierea frontierei rusă, anume din Ismail, Cahul, Cetatea Albă, Tighina, Lăpuşna, Orhei, Bălţi Soroca, Hotin şi Dorohoi. Exportul în Germania se va putea face însă deabea din momentul când România va fi întocmit la frontiera spre Rusia pe o adâncime de 20 km. cadastrul animalelor, prevăzut în partea A, I No. 2, alin. 4 al Anexei C. Până atunci nu este admis imperiul decât din Ardeal și Banat. Guvernul german își rezervă dreptul de a se convinge prin organe veterinare germane de întocmirea cadastrului de animale la frontiera rusă. In conformitate cu acest articol se vor putea exporta în Germania vite cornute provenite nu numai din Ardeal şi Banat ci din toată ţara, afară de judeţele limitrofe cu Rusia, dar acest regim va intra în vigoare numai după ce vom face cunoscut că s’a întocmit cadastrul animalelor spre frontiera rusă pe o adâncime de 20 km. Până atunci rămâne în vigoare regimul comunicat prin ordinul circular No. 3490 din 12 Ianuarie 1932. Cifra 3, alin. 1 primește următoarea redactare: Este interzis exportul animalelor cu unghii despicate dintr-o plasă contaminată cu: febră aftoasă, precum și dintr'o comună din plasa vecină, situată pe o rază de 10 km. de o localitate infectată din plasa prohibită. Aliniatul 3 al cifrei 3 primește următoarea redactare: In caz de contaminare a unei regiuni, prohibitupea. poate fi Imitată asupra județelor contaminate precum si asupra justelor limitrofe. D. Aliniatele :4, 6 și 7 ale cifrei 3 se suprimă. E. Cifra 9 a Protocolului final confidențial se complectează cu aliniatele 2 și 3. Având în vedere că guvernul român nu dispune încă de vagoane speciale prevăzute în partea B, alin. 5 al Anexei C, dacă situația sanitară veterinară în România va îngădui, se va admite excepţional pe un timp limitat şi anume, cel mult pentru un an, începând dela intrarea în vigoare a prezentei convenţiuni, că în lipsa de vagoane speciale să se întrebuinţeze pentru tranzitul de animale vii cu unghii despicate, din România, prin teritoriul fostei Austrii, destinate pentru Elveţia, Italia şi Franţa, şi alte vagoane decât cele speciale, întrucât vagoanele speciale nu stau la dispoziţie şi vagoanele utilizate vor fi în aşa fel amenajate ca să împiedice împrăştierea şi scurgerea excrementelor animale, a murdăriilor, precum și a obiectelor care pot fi purtătoare de contagiu. Pentru tranzitul bovinelor se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiunile alin. 1 din Protocolul final confidenţial. După termenul de un an, Germania nu va mai admite tranzitul animalelor cu unghii despicate, din România, decât în vagoane speciale. Prin aranjamentul din trecut în caz de febră aftoasă exportul a fost oprit din judeţul contaminat şi din comunele judeţului vecin, situate pe o rază de 25 km. de la o localitate infectată a judeţului contaminat. Prin protocolul de faţă prohibirea exportului se limitează numai la plasa contaminată şi la acele comune din plasa vechă, care se află situată pe o rază de 10 km. de la localitatea infectată din plasa prohibită. In punctul următor se menţionează că prohibiţiunea poate fi limitată asupra judeţelor contaminate, etc., deci nu se vor publica prohibiţiuni speciale, exportul va fi interzis numai din plăşite infectate de febră aftoasă și din comunele din plasa vecină situate pe o rază de 10 km. dela comunele infectate. Deocamdată fostul teritoriu al Austriei n’a fost înglobat în sistemul vamal al Reichului, până la această înglobare, care se va publica când va fi cazul, restrictiunile importului de bovine numai din animite regiuni ale tării, nu se apîică bovinelor destinate pentru Viena. B. C. n» No. 7766 —I — III — 1939 (6 pagini) In prezenta d-lui ministru Cornăţeanu Inginerii agronomi au cerut pentru agricultori debuşeuri, credit eftin şi prime de export Duminică la orele 10 s-a ţinut la Institutul de cercetări agronomice, adunarea generală a Societăţii inginerilor agronomi sub preşedinţia d-lui prof. N. Cornăţeanu, ministrul agriculturii. Participă foarte mulţi membri din provincie. In asistenţă d-nii: Gh. Ionescu Siseşti, M. Manoilescu, Cipăianu, Th. Mândru, Al. Nasta, Agricola, Cardaş, prof. Traian Săvulescu, etc. . Conform programului s-a procedat la sfinţirea steagului societăţii şi comemorarea inginerilor agronomi morţi pentru patrie. CUVÂNTĂRILE D. I. ANTONESCU, vice-preşedinte a făcut o expunere retrospectivă a activităţii societăţii, inginerilor agronomi, de la înfiinţare şi până acum. A amintit în treacăt şi activitatea desfăşurată în cursul anului expirat. D-sa aduce apoi omagii d-lui prof. N. Cornăţeanu, ministrul agriculturii, Mihail Şerban subsecretar de stat şi N. Săulescu secretar general al Ministerului agriculturii. D. Antonescu arată apoi câteva aspecte ale lipsei de rentabilitate a agriculturei. Cere să se asigure agricultorilor o rentabilitate prin creare de debuşeuri, credit eftin şi acordare de prime de export Arată că în comune lipsesc organele de aplicare agricole de care e nevoie. Cooperaţia agricolă trebuie integrată în sfera de activitate a ministerului agriculturii. Cere d-lui ministru Cornăţeanu să păstreze şi mai departe conducerea Soc. inginerilor agronomi în calitate de preşedinte. Continuând d. Antonescu aduce elogii d-lui Mihail Şerban, subsecretar de stat şi N. Săulescu secretar generala D. PROF. SAFTA, în numele tineretului agronom a adus elogii d-lui ministru N. Cornăţeanu şi N. Săulescu secretar general şi Mihail Şerban subsecretar de stat D-sa arată apoi câteva anomalii ale legei de încadrare în corpul agronomic. Cere să se dea Societăţii inginerilor agronomi un caracter strict profesional D. ING. STANCULESCU de la Fundaţiile Regale vorbeşte de activitatea echipelor studenţeşti în opera de prefacere a satelor şi de directivelor date de d. ministru Cornăţeanu în această direcţie. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU CORNATEANU , D. N. CORNATEANU, ministrul agriculturii, mulţumeşte pentru căldura cu care a fost primit Mărturiseşte că a iubit această societate unde a depus munca desinteresată şi unde şi-a putut da seama de orizonturile agriculturei româneşti. Aduce omagiu tuturor înaintaşilor cari au muncit la Societatea inginerilor agronomi. Spune că puterea unei societăţi stă în perfecta ei unitate sufletească. Tineretul acestei ţări n’a fost înţeles şi n’a fost încurajat. In calitate de preşedinte declară, că a hotărât, crearea de asociaţii regionale de ingineri agronomi. E nevoie de o organizare a Societăţei pe ţinuturi. Trebue să trecem în domeniul mare al agriculturei practice. Prin noile statute intră în societate zece delegaţi ai ţinuturilor. Cere concursul specialiştilor din Ministerul agriculturei şi cere concursul agricultorilor cari au fost desorganizat Vorbeşte apoi de rentabilitatea agriculturii mici si arată ca nu putem avea rentabilitate până ce nu avem un plan definitiv de îndrumare. Trebuie să desvoltăm o industrie româneasca sănătoasă spre a absorbi surplusul de populaţie de la ţară. Vorbeşte de interesele profesionale ale agricultorilor şi declară că aceste interese vor fi apărate. D. prof. MIHAIL ŞERBAN subsecretar de stat spune că reprezintă ideea renaşterei prin unire .Face un apel general către unire. Declară că reprezentanţii corpului agronomic sunt puşi la locuri de mare răspundere. Reliefează câteva paradoxe: dorim producţie mare şi în acelaş timp preţuri mari. Dorim producţie intensă şi în acelaş timp viaţă eftină. „„„„ , D. prof. N. SĂULESCU secretar Prima parte a şedinţei de eri dimineaţă a fost consacrată festivităţilor cu prilejul împlinirea unui an de la promulgarea Constituţiei. Prezidează d. N. Săulescu, segeneral mulţumeşte d-lui preşedinte pentru cuvintele adresate şi promite întreg sprijinul său agroromilor. D. I. Antonescu, citeşte textul telegramelor adresate M. S. Regelui şi primului ministru. CHESTIUNI ADMINISTRATIVE D. STAN TICULESCU a citit darea de seamă asupra activităţi pe anul expirat. D. C. OLTEANU a citit raportul cenzorilor . , S’a aprobat apoi bilanţul şi s’a dat decărcare consiliului de gestiunea sa. S’a votat apoi bugetul pe anul 1939 şi s’au fixat taxele de înscriere şi cotizaţiile pe anul în curs. In şedinţa de după amiază s’a procedat la alegerea a 12 membri în consiliul de administraţie în locul d-lor Ion Antonescu, Agricola Cardaş, V. Caftangioglu, E. Petrini, Mihail Şerban, D. D. Reşcaru, şi la ratificarea cooptărei d lor C. Băicoianu, N. Săulescu şi Aliescu şi un loc prin majorarea numărului de membri ajuns la 1163 şi două locuri devenite vacante prin demisiile d-lor Deodat Theodora şi George Georgescu, cretar general al Ministerului Agriculturii. D-sa a vorbit de importanţa festivităţilor ,cu ocazia împlinirii unui an de la votarea nouei Constituţii şi a enunţat un scurt program de realizări agricole. DUPĂ AMIAZA Cuvântări cu prilejul anexării Constituţiei Serbarea nouei Constituţii In Capitală a defilat primul batalion al gărzilor F. R. N. CASA M.S. REGELUI COMUNICAT No. 14 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 27 Februarie 1939, cu ocaziunea aniversării unui an dela promulgarea Constituliunei, la ora 12, au defilat în faţa Maiestăţii Sale Regelui Membrii Consiliului Superior Naţional şi Gărzile Naţionale. La ora 12.30 Augustul Suveran a primit în Sala Tronului pe Membrui Consiliului Superior Naţional. La ora 13.30 a avut loc un dejun la care au participat persoanele car® au asistat la solemnitatea din Sala Tronului. Bucureşti, 27 Februarie 1939. Impunătoare şi măreaţă sărbătoare naţională: Ziua Constituţiei, a Constituţiei celei noui, a Constituţiei României Moderne, a României viteze şi începătoare in destinele ei... Dela orele 8 străzile şi în special marile artere principale ale oraşului sunt însufleţite fie o mulţime dornică de a participa cu prezenţa ei la această măreaţă sărbătoare românească. La ora 11 dimineaţa In Sf-ta Patriarhie a fost oficiat un Te-Deum la care au asistat: d-nii Consilieri Regali Alex. Vaida şi C. Argetoianu membrii guvernului în frunte cu d. Armand Călinescu, vice-preşedintele consiliului de miniştri, membrii consiliului superior al Frontului Renaşterii Naţionale şi şefii autorităţilor civile şi militare din Capitală Toţi demnitarii ţării au îmbrăcat uniforma frumoasă şi sobră a Frontului Renaşterii Naţionale. După terminarea serviciului divin întreaga asistenţă a plecat cu automobilele în Piaţa Ateneului. La orele 11 jumătate, in Piaţa Ateneului au început să se încoroneze membrii Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale pentru a participa la marea defilare care a avut loc în Piaţa Palatului Regal. D-nii Consilieri Regali şi ceilalţi membri ai Consiliului Superior poartă uniforma albastră a Frontului Renaşterii Naţionale. Toţi poartă cu mândrie uniforma albastră a Frontului Renaşterii Naţionale. Coloanele se aliniază încet şi aşteaptă semnalul ale plecare. La orele 12 d. g-ral Georgescu Petre, comandantul Gărzilor Naţionale, dă semnalul şi fanfarele încep să mărşăluiască. Primul pluton al Consiliului Superior porneşte în pas de defilare, având în flancul drept al primei coloane pe d. Consilier Regal Alex. Vaida, alăturea de care se găseşte d. consilier regal C. Argetoianu, apoi vin in linie, cot la cot, d-nul: Armand Călinescu vicepreşedintele consiliului de miniştri, Victor Iamandi, ministrul justiţiei, Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, M. Ghelmegeanu, ministrul comunicaţiilor, Mitiţă Constantinescu ministrul de finanţe, I. Bujoiu, ministrul economiei naţionale, M. Ralea, ministrul muncii, Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale,Silviu Dragomir, ministrul minorităţilor, flancul stâng al primei coloane fiind încheiat de d. Grigore Gafencu, ministrul afacerilor străine, care, peste uniforma albastră a Frontului Renaşterii Naţionale, poarta pelerina albă a Cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“. In coloana doua defilează ceilalţi membri ai guvernului, apoi, In şinin strânse, vin membri ceilalţi a! Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Naţionale. După fanfara regimentului da Jandarmi pedeştri, vin primele ba-Nanale Unifrmă ale Greilor In frunte defilează d. g-ral Georgescu Petre comandantul Gărzilor Naţionale, secondat de doi aghio. Trece apoi masive şi impresionante in uniforma lor albastră cu s®*1«® pe cap, primele plutoane în ţinuta de oraş. Deodată decorul se Schimbi Apar plutoanele Gărzilor Naţionale, îmbrăcate în ţinută de ţari Cort naţional şi de sub fiecare suman apare pieptarul pe care este ţesuţi câte o cruce mare cu insignele F. R. N. Pe cap căciuli negre ţuguiate cu insignele F. R. N. în frunte. , Butoanele în uniformi de oraş se îmbină apoi armonic cu plutoanele în ţinută de ţară, stârnind admiraţia mulţimii care populează până la refuz trotuarele. . ?n. Palatului Regal coloanele îşi înalţă la o comandă braţele in sus şi salută înfrigurate pe M. S. Regele Carol II, care împreună cu Marele Voevod Mihai, primeşte defilarea din balconul Palatului. După batalioanele Gărzilor Naţionale, au defilat asociaţiile patriotice şi de foşti luptători După terminarea defilării, mulţimea, într’o pornire delirantă de entuziasm, a rupt cordoanele şi Inundând Piaţa Palatului până la grilajul de fier, a început să aclame frenetic pe M. S. Regele şi pe Marele Voevod Mihai. Surâzând Suveranul a trebuit să iasă de mai multe ori în balcon pentru a răspunde la aclamaţiunile nesfârşite. După ce au trecut prin faţa Suveranului membrii Consiliului Superior al Frontului Renaşterii Nationale au pătruns în curtea Parafilării*6 unde au primit restul de’ După defilare Consiliul Superior a intrat în Palatul Regal fiind invitaţii la dejun ai M.sf Regelui La sfârşitul dejunului, d. Armand Călinescu, vice-Preşedintele ConsL mn*rd?*.rî, a toastat »pentru Maiestatea Sa Regele şi gloria Dinastiei. M. S. Regele Carol l| a răspuns apoi ţinând o importantă cuvântare al cărei text îl publicăm în întregime în pagina l-a a ziarului. Maiestatea Sa Regele a toastat pentru Frontul Renaşterii Naţionale. Cu acest prilej, Maiestatea Sa Regele a conferit tuturor celor prezenţi medalia amintirei. ,jflj jjj Cuvântarea d-lui Gh. Ionescu-Siseşti D. Gh. Ionescu Siseşti, fost ministru al agriculture!, a spus: Se împlineşte un an de când Acela către care se îndreaptă gândul nostru de azi şi nădejdea noastră de mâine a dat Ţării un nou aşezământ legal care a deschis posibilităţile de muncă rodnică desfăşurată în toate domeniile. Graţie acestui nou aşezământ ţ ţara a putut să păşească în linişte, cu încredere şi cu toată siguranţa continuităţii aşa de necesare în viaţa unui stat la înfăptuirile ce s-au realizat până azi. S‘a putut astfel ca ţara să înceapă reconstrucţia pe toate tărâmurile, s‘a putut să avem şosele noui, căi ferate noui, construcţii publice noui, s‘a putut astfel să se pună temelia şi să înceapă construcţia reţelei de silozuri. Graţie acestui aşezământ s’a putut ajunge fără înţelepciunea,tei ţări să intre pe făgaşul ei firesc. D. Siseşti închee arătând că la această realizare nu s’ar fi putut ajunge fără înţelepciunea fără voinţa curagioasă a M. S. Regelui, care — prin actul dela 27 Februarie trecut — a pus bazele României de azi şi a celei de mâine. D. "Ernest Gueyrand, directorul Camerilor de agricultură, a vorbit de asemeni de roadele obţinute sub noua Constituţie. D. V. Păsăreanu, în numele agronomilor de la C. A. M. a scos de asemenea în relief îmbunătăţirile realizate sub noua constituţie, în curs de un an. ALEGEREA NOULOR MEMBRI In locul celor eşiţi la sorţ, au fost aleşi d-nii Agricola Carataş, D. Antonescu, I. Safta, Gh. Burigescu, D. Săndoiu, I. F. Radu, P. Morcovescu, D. Theodoru, A. Pascu şi C. Câlniceanu. Au fost aleşi cenzori d-nii S. Ticulescu, Olteanu C. şi Ionescu Cornel. Ca supleanţi, au fost aleşi d-nii Marinescu l„ Nadu C. şi Mihălcescu. Telegrama d-lui prof. Iorga către Suveran Cu prilejul împlinirei unui an de la promulgarea Constituţiei, domnul profesor Niculae Iorga, consilier regal, a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă: „La împlinirea primului an de la alcătuirea Constituţiei, al cărui modest colaborator am fost, rog pe Majestatea Voastră să primească asigurarea că rămân nedespărţit legat de Dânsa cu acelaş devotament faţă de Coroană, care mi-a fost principiul neclintit în toată lunga mea viaţă politică. „Tuturor gândurilor bune ale Majestăţii Voastre le urez din urmă izbânda meritată“. N. IORGA itt Y