Argus, septembrie 1942 (Anul 32, nr. 8807-8831)
1942-09-02 / nr. 8807
ANUL XXXI! Nr. S807 * apărut şi s*a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPI'!. PENTRU TONI No. 136 ABONAMENTE in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lai In lari -1 iei In străinătate In străinătate Tariful In funcţiile de convenţiile poştale internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 % MIERCURI 2 SEPTEMBRIE 1942 A apărut si s-a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 13O PUBLICITATEA se primeşte la administraţia liantului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar s „ARGI SH S. A, înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE IN EUROPA ROLUL ROMÂNIEI IN APROVIZIONAREA EUROPEI România, tară agricolă, se încă- drează în noua ordine economică europeană, în rândul ţărilor agricole. Fără a înlătura legăturile economice internaţionale Europa trebuie să ajungă o autarhie economică, adică să fie independentă economiceşte faţă de celelalte continente, producând singură tot ceea ce îi trebuie. La baza acestei autarki stă schimbul statelor europene între ele, după specializarea producţiei (ţări agricole şi ţări industriale). In cadrul autarkiei europene, România are rostul de a aproviziona cu toate produsele agricole , brute sau industrializate, ţările industriale şi de a fi aprovizionată de acestea cu toate produsele industriale pe care le fac ela. De acest schimb atârnă de acum înainte, prosperitatea Statului Român şi propăşirea populaţiei producătoare. Şi prima condiţiune — pentru asigurarea acestui schimb şi acestei prosperităţi — este sporirea producţiei,in toate sectoarele rezervate ţărilor agricole. Iar la baza acestei desvoltări a producţiei — specifică ţărilor agricole — stă mărirea producţiei la hectar. Numai această sporire ne va asigura hrana populatului care sporeşte mereu*, creiarea şi alimentarea industriilor de transformare — în deosebi creşterea vitelor şi toate celelalte industrii (alimentare şi nealimentare) legate de ea — ca şi aprovizionarea ţărilor industriale — cari au deficit de produse agricole — cu toate aceste produse (brute sau transformate). E adevărat că România ar putea să mai dea agriculturii încă vreo 2.000.000 hectare, din terenurile inundabile şi din alte pământuri nefolosite, sau rău folosite, după cum şi pământurile de arătură folosite ca izlazuri ( vreo 2.500.000 hectare), trebuie cultivate, în cea mai mare parte a lor, cu nutreţurile necesare desvoltării creşterii tuturor animalelor. Dar mărirea suprafeţei de arat nu se poate face decât treptat, pe măsură ce terenurile de mai sus pot fi puse în stare să producă. Ele sunt o rezervă de mare valoare pentru nevoile tot mai mari ale României viitoare, după cum sunt o rezervă, tot atât de însemnată, şi pentru economia europeană de mâine. Aşa că, scopul principal al întregei acţiuni de stat , pentru îndrumarea agricultorilor şi sprijinirea agriculturii — rămâne sporirea producţiei la hectar. Pentru atingerea acestui scop, ministerul agriculturii foloseşte atât mijloacele de convingere verbală şi scrisă, cât şi ajutorul material şi pilda de bună cultură, odată cu obligarea legii şi a ordonatelor. Pentru sistematizarea acestei acţiuni şi pentru a asigura urmările, s’a pornit dela un minimum de program, care cuprinde : semănatul în două arături şi obligaţia desmiristirilor, folosirea îngrăşămintelor şi obligaţia platformei de gunoi; folosirea seminţelor selecţionate, staţiuni de curăţire şi împărţirea seminţelor de sol; rânduirea recoltelor, combaterea bolilor, a insectelor şi animalelor vătămătoare şi folosirea şi desvoltarea maşinismului agricol, cu înzestrarea agricultorilor cu inventarul necesar. Folosindu-se aceste mijloace, se urmăreşte sporirea producţiunii la hectar, la grâu şi la porumb. Tot în acest program minimal intră încurajarea şi sporirea culturii legumelor, a pomilor şi viilor, cu înpărţirea de seminţe, pomi şi vite de staţiuni speciale, de materiale şi instrucţiuni pentru o cultură raţională şi combaterea inamicilor. In sfârşit, acest program este pus în legătură cu cea mai însemnată dintre ramurile agriculturii, cu creşterea vitelor (Îngrijire, hrană, rase, selecţiune, reproducători, grajduri, cocini şi coteţe, etc.). Este vorba nu numai de vitele mari, de muncă şi de lapte, ci mai ales de porci, a căror creştere trebuie să ia mare desvoltare, ca şi de păsări, de iepurii de casă. Iată un program minimal, dar întreg pe baza căruia ministerul agriculturii a prevăzut mijloacele de înfăptuire în decada 1941-1950 (planul de zece ani). Pentru a face cunoscut acest program şi mijloacele pentru realizarea lui şi a familiariza pe agricultori cu ele, ministerul a organizat expoziţia de propagandă, care va sta deschisă la Ateneu, între 20-28 Septembrie 1942. O călăuză — formată dintr’o serie de broşurele (instrucţiuni) — va lămuri tot cetrebuie înţeles din această expoziţie, pe care Guvernul şi ministerul agriculturii o priveşte ca un bun mijloc pentru atingerea scopului economic de azi şi de mâine. SPORIREA PRODUCŢIUNII AGRICOLE. A. D. Carahella Trupele germane şi române au aruncat inamicul din poziţiile de la sud de Kuban BERLIN 31. (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: La sud de Kubanuil inferior, trupe germane şi române au aruncat inamicul inapoi în direcţia coastelor Mării Negre, prin atacuri progresive. Artileria antiaeriană a scufundat o canonieră sovietică. La sud de Stalingrad, trupe germane au străpuns poziţiile inamice, au sdrobit puternice forţe sovietice şi se găsesc la 25 kilometri spre sud de oraş. Atacuri de noapte ale aviaţiei au pricinuit incendii intinse în Stalingrad. In plus, au fost bombardate cu efect obiective de cale ferată şi aerodromuri ale inamicului din regiunea de la răsărit de Volga. La Rjev, inamic Lil şi-a continuat în mai multe focuri atacurile sale, cu puternice forţe de infanterie şi blindate. Cu acest prilej, au fost nimicite în lupte grele 48 de tancuri, dintre care 38 numai de către un divizion de artilerie de asalt. La sud de lacul Ladoga au dat greş din nou atacuri sovietice. Vedete rapide italiene au scufundat în noaptea de 14 spre 15 August în lacul Ladoga o canonieră sovietică şi un vas de comerţ inamic. Avioane de luptă au atacat ziua şi noaptea cu bombe explosive şi incendiare instalaţii importante de război din Anglia de răsărit şi Midlands. După cum s’a anunţat printr’un comunicat special, submarinele germane au pricinuit din nou navigaţiei inamice pierderi din cele mai grele în cursul ultimei săptămâni. Ele au scufundat în Atlantic, în Marea Caraibelor şi în faţa Africei de vest prin lupte grele şi cu toată puternica apărare inamică făcută de forţe aeriene şi navale,, 30 de vapoare cu o deplasare totală de 181.000 de tone, din convoaie și prin vânătoare de vase izolate. Alte cinci vase au fost torpilate. La 29 August, maiorul Golloh, comandantul unei escadre de vânătoare de pe frontul de răsărit, a înregistrat a 150-a victorie aeriană personală. PIAŢA Bursa Activitatea bursieră se menţină bine suţinută, in toate sectoarele din compartimentul acţiunilor. Valorile cu venit fix s'au negociat in uşor regres, in special Urbanele Buc, vechi cari pierd 2 puncte. Împrumutul Reîntregirii a cedat la 68»/, dela «91/*. Valorile cu venit variabil au oscilat cu neînsemnate diferenţe în plus sau minus, în afară de B. T. B. care urcă la 2600 deja 2390 ultimul curs din şedinţa precedentă, Carpatina în câştig cu 50 puncte şi Banca Naţională care a atins ori cursul de 10.000. împrumutul Reintregirii Eri a expirat termenul pentru plata angajamentelor de subscriere la împrumutul Reîntregirii cu plata în rate. Toţi cei ce au avut posibilitatea materială de a şi respecta aceste angajamente au făcut o din toată inima, conştienţi fiind că sumele împrumutate Statului în aceste timpuri sunt întrebuinţate pentru purtarea răsboiului sfânt şi pentru refacerea ţiuiturilor cutropiţe de bolşevici. Dar au rămas mulţi comercianţi şi chiar particulari cari deşi ar fi fost foarte bucuroşi să poată onora la timp sennătura pusă pe angajamente, din cauze independente de voinţa lor nu au putut-o face. Pentru comercianţi situaţia este foarte grea deoarece în acest an piaţa stagnează încă dinaintea ST. Paşti, sezonul mort pentru cele mai multe branşe a început foarte de timpuriu. , Deoarece situaţia vânzărilor în comerţ este încă foarte slabă şi se poate aştepta la o redresare abea în a doua jumătate a lunei Septembrie, cei în cauză roagă insistent forurile competente să prelungească plata angajamentelor, cu plata în rate, la valoarea nominală, până la 31 Decembrie 1942. In acest caz toţi cei ce au subscris vor avea posibilitatea să achite ratele împrumutului Reîntregirii. 11 Suderăm că ministerul i de finanţe va ţine seama de doleanţele comercianţilor şi va aproba această prelungire. Legea pentru activarea producţiei Referitor la modificarea ce este necesar a se aduce articolului T1 al. 4 din legea pentru activareaproducţiei, regimul preţurilor? reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic? astfel cum a fost modificat du legea nr. 594 din 12 August 1942, două mari firme au înaintat forurilor competente un memoriu prin care printre altele arată următoarele: Mărfurile se sortează în magazie, după natura lor, calităţi,dimensiuni, etc., fără a ne preocupa de persoana furnizorului. Vânzarea se face din birou, cu preţurile stabilite de diferite lead, sau regulamente, iar dispoziţîunile de vânzare se execută la depozite, în baza ordinelor de serviciu? emise de Direcţiune Este imposibil să se precizeze într’o cantitate de fier sau şuruburi de aceiaşi calităte sau tarif dertifil care atone provin dela un furnizor şi care dela altul, pentru a ne putea conforma dispoziţiunilor modificatorii de mai sus, ar însemna să înfiinţăm cartoteci speciale şi să dăm o nouă organizaţie instituţiei noastre, să angajăm personal suplimentar destinat anume acestui serviciu, fapt care astăzi apare deosebit de greu de realizat. Divulgarea acestui secret esenţial în exercitarea comerţului, constituie o grea lovitură pentru comercianţii specialişti şi capabili care trebuesc încurajaţi, iar nu desavantajaţi? în folosul acelor improvizaţi? care datorează totul întâmplării. In cadrul beneficiilor legate, fabrica nu acordă comercianţilor diferite bonificări, prime de consumi etc. Acordarea acestor avantagii constitue un secret pe care concurenţa nu trebue să-l cunoască. Arătarea preţului de cost ar dezvălui un secret şi ar produce perturbaţiuni şi diferende între comercianţi sau între furnizorii lor. Arătarea publică a tuturor menţiunilor cerutede noul aliniat al art. 22? nu are nici utilitate practică întrucât comercianţii sunt obligaţi să arate tuturor organelor de control actele justificative şi datele cerute de noul text de lege. Prin control? se garantează nedepăşirea preţului? iar pe de altă parte se asigură şi păstrarea secretului, controlul fiind făcut defuncţionari publici obligaţi la păstrarea acestui secret.. . —! REGIMUL MOSTRELOR COMERCIALE NOUA LEGE A VĂMILOR Prin mostre şi modele comerciale, se înţeleg probele de mărfuri în cantităţi strict necesare, la lucrările intr’un singur fexemplar, importate sau exportate de industriaşi, comercianţi, reprezentanţi de comerţ, instituţiuni ştiinţifice şi profesionişti, spre a le servi la facerea comenzilor sau analizare. Fac parte integrantă din mostre şi modele, ,tot ce serveşte la conservarea şi explicarea lor, precum cartoanele pe care ar fi lipite sau cusute, bobinele pe care ar fi înfăşurate,, etichetele şi fişele pe care s’ar arăta preţurile şi alte indicaţiuni, precum şi ambalajele speciale prevăzute în art. 121 din regulamentul pentru executarea convenţiunii internaţionale poştale dela Cairo din 1934 Aceste mostre şi modele comerciale se împart în două categorii, şi anume : a) Mostre şi modele fără valoare comercială; b) Mostre şimodele cu valoare comercială. A. Mostre şi modele fără valoare comercială. Sunt mostre fără valoare comercială, acele mărfuri, produse, sau lucrări importate sau exportate în cantităţi şi dimensiuni suficient, de reduse, pentru fiecare fel, spre a nu putea servi la altă întrebuinţare practică, decât ca mostre sau modele. Deasemenea, se consideră ca mostre fără valoare şi acele mărfuri care prin dimensiunile lor ar putea fi utilizate, dar care prin găuriri sau tăieri, ce s’ar face sau s’ar completa în vamă, ar deveni improprii oricăror întrebuinţări practice. Nu vor fi permise la import, mostrele şi modelele, chiar fără valoare comercială, când vor reprezenta mărfuri prohibite prin tariful şi legea vamală, precum şi prin alte legi speciale. , B. Mostre şi modele cu valoare comercială. , Sunt mostre şi modele cu valoare comercială, toate probele de mărfuri şi modele care prin cantităţile, valorile sau dimensiunile lor, ar putea servi la orice întrebuinţări practice, fără însă ca în ansamblul şi destinaţia lor să depăşească caracterul obişnuit al mostrelor . Mostrele şi modelele cu valoare comercială, vor putea fi importate săli exportate, de către: voiajori comerciali, industriaşi şi comercianţi, pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire până la 1 an, luându-se măsuri de asigurarea identităţii şi consemnarea drepturilor de import sau export . . . Voiajorilor comerciali li se poate admite însă, garantarea plăţii drepturilor cuvenite Statului şi print- o cauţiune bancară, dată de una, din băncle autorizate în acest scop de Ministerul de Finanţe . Voiajorii comerciali vor trebui să prezinte vămii cartea de legitimaţie, întocmită, conform modelului ce firjureata in convanţiinea internaţională pentru simplificarea formalită-| tilor vamale dela Geneva, din 3 Noembrie 1923. DECLARAREA MOSTRELOR ȘI MODELELOR CU VALOARE COMERCIALA Importatorii şi exportatorii de mostre şi modele cu valoare comercială, vor fi obligaţi să depună declaraţiuni vamale de import şi export în dublu exemplar. Aceste declaraţiuni se vor întocmi în conformitate cu dispoziţiunile art. 111, alineatul 1—12 inclusiv din legea vămilor, specificând lămurit, felul mărfurilor după nomenclatura tarifului vamal, precum și semnele particulare prin care se poate constata identitatea lor. Deasemenea, se vor descrie semnele de recunoaştere ca: ştampilă, sigilii, plumburi, etc., puse pe mostra și modele. Din punct de vedere al recunoaşterii identităţii mostrelor şi modelelor, se vor considera ca suficiente mărcile ori sigiliile care au fost aplicate de vama de origine sau de Camerele de industrie şi comerţ străine şi prevăzute în lista descriptivă. In cazul când aceste mărci ori sigilii ar fi socotite ca insuficiente, se vor putea aplica noui semne de recunoaştere, firecum plumburi, sigilii, ştampile sau timbre speciale. La declaraţiunea de import sau export, se va ataşa in copie, o listă inventar descriptivă de mostrele şi modelele importate sau exportate, specifcându-se lămurit- Biroul vamal va lua în consideraţie lista inventar originală, vizată de vama de origine, iar în caz de lipsă, posesorul colecției de mostre o va putea întocmi la biroul vamal. Copii de pe aceste inventare, semnate de importator sau exportator și certificate de conducătorul biroului vamal sau înlocuitorul său, se vor anexa la declarațiune- Inventarele originale vizate de vamă rămân în păstrarea posesorilor acestor mostre și modele. LICHIDAREA DREPTURILOR Consemnarea drepturilor se va face pe termen de 6 luni, cu drept de prelungire până la 1 an. Termenul până la 6 luni se acordă din oficiu, de vama unde se efectuează operaţiunea. Dreptul de prelungire până la 1 an a termenului de consemnare acordat de biroul vamal, revine Direcţiei Generale a Vămilor. In cazul când mostrele sau modelele vor fi supuse unor regimuri restrictive de contingentare, devize, etc., voiajorii comerciali, industriaşii şi comercianţii, vor fi dispensaţi de prezentarea autorizaţiei de import sau export, dacă consenmează în afară de totalitatea drepturilor şi îndoitul valorii acestor mostre şi modele. Această garanţie (îndoitul valorii), se poate constitui şi prin scrisoare bancară a unei bănci autorizată de minister. ^"-----. Mostrele sau modelele se vor putea înapoia la origine, fie prin biroul vamal unde s’a făcut operaţia iniţială, fie prin orice alt birou vamal. Biroul vamal ce primeşte mostrele sau modelele, spre a le înapoia la origine, se va asigura prin verificarea tuturor elementelor declaraţiunii de import sau export, că mărfurile ce i se prezintă, sunt în adevăr cele prevăzute în declaraţiune. Dacă nu are nicio îndoială în această privinţă, biroul vamal va autoriza înapoierea mostrelor şi modelelor respective şi restitui imediat drepturile consemnate şi cauţiunea. Dacă biroul vamal nu constată perfecta identitate, nu va permite reexportarea sau reimportarea Dacă mostrele şi modelele importate, n’au fost în totalitatea lor înnapoiate la origine în termenele acordate, sumele consemnate rămân în întregime dobândite în favoarea Statului, iar în eventualitatea când numai o parte din ele au rămas neînapoiate, se va face venit definitiv la Stat, numai cuantumul de taxe şi valori aferente. In vederea operaţiunii de restituire, cei interesaţi vor depune declaraţiunea de import sau export, după caz, căreia îi vor ataşa duplicatul declaraţiunii iniţiale. In cazul când operaţiunea de restituire s’a făcut de un alt birou vamal decât cel care a efectuat operaţiunea iniţială, duplicatul declaraţiunii, precum şi chitanţa originală de consemnare, semnate de primirea sumei de către deponenţi, se vor înnainta biroului vamal emitent, pentru a-i servi la lichidarea declaratiunii originale, rambursând biroului vamal respectiv suma ce o restituise. Mostrele şi modelele cu valoare comercială, nu se vor putea intrepozita decât cu autorizaţia Direcţiei generale a vămilor, urmând ca la scoaterea din întrepozit, să li se aplice regimul mostrelor. Nu pot beneficia de regimul mostrelor şi modelelor cu valoare comercială persoanele particulare. Costul plumburilor ori al timbrelor speciale, ce se vor aplica pentru identificarea mostrelor sau modelelor, va fi cel în vigoare și plătit definitiv. CE MOSTRE ȘI MODELE POT FI IMPORTATE Se consideră ca mostre și modele fără valoare comercială şi care vor putea fi importate de industriaşi, reprezentanţi comerciali, comercianţi, instituţii, specialişti şi profesionişti, în cantităţile şi indicaţiunile fixate de ministerul Economiei Naţionale . Materii prime şi resturi de la torcătorii de lână şi pături, bumbac, mătase, cânepă, iută şi orice alte textile animale şi vegetale, fie chiar curăţate, spălate, degresate, dărăcite şi pieptănate. Torturi de lâna, bumbac, mătase, in, cânepă şi orice alte textile vegetale şi animale, de orice fel, în scuje, pe ţevi, mosoare, pentru re-Continuare In pag. II l-a gyrt . PENTRU PROVINCIILE DESROBITE vernul înţelege să interpreteze situaţiile cu toată supleţea trebuitoare, în folosul cât mai larg al obştei. Aprovizionarea cu articole de mare consum a constituit o altă preocupare a consiliului. Un plan general va pune diferitele întreprinderi în condiţiile optime pentru a lucra cu guvernămintele respective. Aprovizionarea este astăzi una din problemele căreia guvernul îi acordă o deosebită atenţie. Soluţionată în restul ţării, această problemă va f deci soluţionată şi în ţinuturile desrobite, aşa fel ca ele să nu se resimtă mai mult decât impun condiţiile generate de războiul prin care trecem cu toţii. In ce priveşte Basarabia, un plande apărare împotriva inundaţiilor, va feri pe viitor unele regiuni primejduite periodic de revărsările de apă. Creditele ncesare pentru finanţarea unor asemenea lucrări au fost in centrul discuţiei consiliului, care s’a îngrijit şi de creditele trebuitoare producţiei industriale şi agricole în Basarabia şi în special în Bucovina, o simplificare a procedurii creditelor va stimula şi mai mult Iniţiativa românească de acolo, dovedind şi în acest domeniu spiritul de adaptare la realităţi al conducerii noastre. Intr’un asemenea spirit, Bucovină, Basarabia şi Transnistria pot privi cu încrede viitorul iar energiile româneşti îşi pot află încurajările şi înlesnirile cele mai rodnice pentru afirmarea şi acolo a suflului nou de viaţă care străbate astăzi întreaga ţară, unor paragrafe şi articole de legi, nu de la un capăt la altul al ei. După alungarea cruntei stăpâniri sovietice, a început în Bucovina, Basarabia şi Transnistria o nouă viaţă: cea românească. Această nouă viaţă era cu atât mai creatoare cu cât ea corespundea uşii mult dorinţelor înseşi ale locuitorilor — fraţi de sânge cu noi — ca şi unor nevoi generale, istorice din pricina sistemului economic, social şi politic, structural deosebit de cel al unei normale desvoltări şi propăşiri a omului. S’au înfăptuit■— după desrobire — multe lucruri de preţ in cele trei provincii şi multe sunt în curs de înfăptuire. De o împlinire a tuturor nevoilor şi a tuturor proiectelor de îmbunătăţire nu poate fi desigur încă vorba. Trebue pentru aceasta an răgaz de linişte constructivă, de viaţă normală, răgaz pe care nu-l poate da actualul războiu. Va veni însă şi vremea aceasta şi atunci spiritul nostru civilizator ce se va bucura de condiţii cu atât mai fecunde, cu cât grija ce se poartă încă de pe acum provinciilor desrobite e mai mare. Iată, de pildă, în consiliul de miniştri, ţinut Joia trecută, sub preşedinţia fl-lui prof. Mihai Antonescu, s’fiu discutat şi s’au luat o serie de măsuri privind îndeaproape situaţia celor trei provincii. In interesul unei bune administraţii, s’au hotărît împrejurările şi condiţiile in care se vor admite anume derogari la statutul funcţionarilor publici din aceste teritorii. Se vede astfel că, departe de a se închista in rigiditatea IMPORTANTE LUCRĂRI EDILITARE DE INTERES OBŞTESC, EXECUTATE IN PRIMĂVARA ACESTUI AN Ministerul afacerilor interne comunică: Din ordinul d-lui Mareşal Antonescu, s’a pus la dispoziţia judeţelor şi comunelor sume importante pentru lucrări edilitare de interes obştesc. In consecinţă, în primăvara anului curent s-a trecut la execuţie, punându-se în lucru: a) 54 localuri centre administrative rurale, în care sunt reunite toate autorităţile din comună şi anume: primărie, percepţie, secţie jandarmi, cămin cultural, dispensar medical; b) 95 localuri preţuri, primării, posturi jandarmi, centre culturale. e) 152 băi populare (la sate). d) 12 băi comunale (la oraşe). e) 57 şcoli şi biserici. f) 9 spitale şi dispensare. g) 3 hale. h) 3 abatoare. i) 16 locuinţe pentru familiile eroilor lipsiţi de mijloace. j) 163 fântâni publice (în afară de ce s-a lucrat la sate cu prestaţie). k) 17 apeducte cu apă potabilă. l) 10 lucrări de canalizare. m) 36 lucrări de îndiguire. n) 3 uzine electrice cu lucrările de electricitate respective. o) o instalare de troleibuz cu 12 vagoane. p) o comună refăcută în întregime. q) 7 grajduri sistematice. r) 404 poduri de lemn, beton şi tubulare. s) 26 drumuri pavate şi modernizate. t) 3.300 km. drumuri judeţene şi comunale refăcute şi pietruite (circa 200.000 m. c. pietriş). Cea mai mare parte din aceste lucrări s’au făcut în comunele rurale. In afară de aceste lucrări, s’a terminat complect, ori s’a ridicat corpul clădirei şi s’a acoperit, majoritatea clădirilor publice începute în anii precedenţi (unele de 10 ani) şi rămase neterminate. Lucrările sunt parte terminate la data prezentului comunicat, restul în curs de executare. Pentru a se economisi şi banul public, cea mai mare parte din lucrări s’au executat în regie, judeţele şi comunele făcându-şi fabrici de cărămizi şi olane şi ateliere de lemnărie. întrebuinţarea sumelor s’a făcut cu respectarea formalităţilor legale şi cu o permamentă verificare. Echilibrul european, în matetie de aprovizionare In răstimpul dintre Martie sa August a. c. s'au dus între ţările europene tratative care tindeau? în primul rând, să ducă l^ un schimb pe termen limitat? în materie te aprovizionare. Faptul că în Italia recolta se strânge la sfrâşitu! lui Iunie, în timp ce în Finlanda, Suedia şi Norvegia secerişul are loc abia în Septembrie, a dat îndemnul să se facă un schimb datorită căruia să se acopere nevoile momentane de aprovizionare ale câte unei ţări. Pe baza suprafeţeţelor însemânțate şi a rapoartelor friinisterelor de agricultură? cu privire la situaţia recoltei, se putea face încă din Martie o apreciere de natură să dea un conţinut concret tratativelor ce se duceau. Acesta a fost? de pildă? cazul cu Norvegia. În ţările unde abia în cursul primăverii şi al verii a putut căpăta o imagine clară a situației, măsurile respective s'au luat între Iulie și August? iar aşa S'a întâmplat de curând în ce privește schimburile dintre Germania și Finlanda. In linii mari, s’a dovedit că evaluărilfi făcute la începutul verii fecesteia, în legătură cu recolta eu- ' ropeană? evaluări ce nu erau deosebit de ridicate? au fost depăşite de recoltă. Astfel? de curând1? Danemarca a putut, anunţa că are ca recoltă Satisfăcătoare. Ploile bogate căzute în timpul primăverii şi al verii? au îmbunătăţit considerabil recolta de anul acesta’. Dat fiind căschimbul în materie de produse agricole nu reprezintă o problemă numai din punctul de şedere al recoltei? ci şi din cel al transporturilor? s'au luat măsuri în sensul că schimbul acesta să se facă în’ acele luni in care căile ferate’ şî navigaţia fluvială sau în mări interioare nu au sarcini mai urgente de îndeplinit. 1 !! ' j? Faptul că în toate ţările de pecontinentul european s’au luat măsuri restrictive în ce priveşte circulaţia particularilor? a contribuit într’o largă măsură sa îngăduie’ transpoturilor acelor produse cari nu sunt legate de un anumit anotimi al anului, cum ar fi cărbunele Sftu materialele pentru Gonistrugțtie. JIL