Argus, decembrie 1942 (Anul 32, nr. 8884-8905)
1942-12-02 / nr. 8884
r i ANUL XXXI! Nr. 8884 — ...■ Ba — .j^ragnam;» \ apărut și s a pus in vânzare TIMPUL familiei NMP1I! PENTRU TOTI No. 149 A BONAMgHîE 'tn fără tun an 1900 Lei 6 luni S50 .. 8 suni 300 If !n străinStata îariful in« funcţiune ie convenţiile poştele internaţionale 3 iei în feri - o rei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERTULUI BIROURILE, București Str. Sărindar No. 15 Sl Fit Telefon 3.05.44 2%'S'v^iw JS/kn ‘X #*M.. *■ % m i 2 Decembrie 1942 îi apărut si s'a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 149 PUBLICITATEA ce primeşte la administraţia navarei şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” S, /L inscris sub Nr. 203 Trib. Dror, Redactor responsabil! !ISAI- PETHOVICS Stp Intre pedeapsă şi răsplată De când e lumea, Problemele de educaţie individuală şi colectivă au frământat mintea gânditorilor şi au chinuit factorii de rânduială şi de conducere socială. Viaţa oamenilor, laolaltă, într’o Societate cât de primitiv organizată, nu e cu putinţă fără un minimum de bună rânduială, care presupune că, fiecare, ştie să facă deos®bire între ceea ce e oprit şi ceea ce e îngăduit şi se supune regulilor cel puţin din frica de pedeapsă dacă nu chiar din convingerea sinceră că e mai bine şi pentru propriul lui interes să respecte aceste reguli. Dacă ţinem seama de fenomenele din natură lipsite de logică şi de continuitate, adeseori chiar anarhice, şi dacă nu pierdem din vedere pornirile fireşti spre egoism ale oricărei vieţuitoare (om sau animal), atunci ne putem da seama ce mari sforţări educative trebuesc făcute spre a pregăti omul pentru viaţa organizată în societate, cu reguli de erarhie şi de supunere obligatorii şi, mai ales, cu îndatoriri de jertfă în serviciul obştesc, până la oferirea fără şovăire a propriei vieţi, pe altarul patriei. Înfrângerea egoismului înăscut şi distrugerea spiritului anarhic, care isvorăşte din acest egoism, pentru a-l pregăti pe om pentru convieţuirea socială organizată făcând, din el, un membru devotat şi gata de jertfă al comunităţii naţionale, cum şi un cetăţean luminat şi conştient în orice clipă despre îndatoririle lui de supunere şi ascultare — cer uriaşe şi felurite sforţări de educaţie. Familia cu cei 7 ani de acasă, şcoala de toate gradele, cazarma, asociaţiile de tot felul, poliţia şi forţa publică organizată, în sfârşit tot ceea ce alcătueşte aparatul legislativ, administrativ şi guvernamental dintr’o societate modernă, nu sunt decât institute şi organizări cu scop de educaţie şi de bună rânduială socială, a locuitorilor ţării întregul chiag social, care se vădeşte într’o ţară, mai ales în clipele de mare primejdie din afară, se pregăteşte îndelung şi printr’o sforţare nesfârşită şi răbdătoare a tuturor instituţiilor şi organizărilor pomenite. Educaţia naţională nu poate fi înfăptuită numai prin sforţarea izolată a uneia singure dintre instituţiile amintite şi, cu atât mai puţin, numai a şcoalei, dacă ar lipsi colaborarea sinceră şi hotărâtă a celorlalte. Pilda cea bună este factorul hotărâtor în materie educativă pe când vorba, oricât de frumoasă şi de îndemnătoare ar fi ea, nu poate servi de îndreptar altora dacă fapta vorbitorului nu se potriveşte cu vorba lui. De când e lumea şi cât va fi lume, fapta este cel mai bun îndemn pentru alţii şi cel mai puternic mijloc educativ al oamenilor de oriceLstă. Pornirea firească de a face ca alţii, mai mari sau mai bătrâni, pe care o găsim înăscută în, om, şi e mai puternică la cei mai mici sau mai tineri, trebue folosită ca mijloc principal de educare şi pregătire naţională. Fapta şi pilda bună dintâi şi nuni,Vi 4«, ca o lămurire spre intelect'A'ba de îndemnuri şi de morală pentru cei cari trebuesc educaţi. Când, însă, pilda cea bună nu ajunge, atunci pedeapsa şi - şr strângerea sunt mijloacele neapărat necesare pentru educaţia şi conducerea socială. Ştiinta penalii cu tot ceea ce alcătueşte complexul pedepsirii faptelor rele şi anti-sociale, ţinându-se seamă atât de actul vinovat în sine cât şi de făptuitorul lui şi de împrejurările căderii în vină, apare ca o ramură a sociologiei şi a pedagogiei sociale în acelaş timp. Trebuesc bine trase graniţele destăruitoare între ceea ce e oprit şi ceea ce e îngăduit, dar odată deosebirea făcută din vreme, nici un fel de îngăduinţă sau de eroare p®n tru abaterile dela buna rânduială. Lumea trebue să ştie că pedeapsă se dă pentru orice abatere dela buna rânduială fiindcă frica poate face, cu siguranţă, ceeace n’a putut împlini creşterea de acasă cu ertările părinteşti din dragoste rău înţeleasă sau trecerile cu vederea dela şcoală din lipsa de energie sau din dorinţa de comoditate a dascălilor. E ştiut în lumea întreagă că înţelegerea adâncă a poporului german şi respectul lui pentru ceea ce se cuprinde în cuvântul „oprit“ (verboten) afişat undeva pe calea publică, pe o uşă, într’un compartiment de tren, în sfârşit oriunde, face punerea, spiritul de disciplină şi minunata lui capacitatea ce merită în serviciul obştesc. Restabilirea pedepsei pentru orice abateri de la buna regulă și asigurarea rasplatei încurajatoare pentru tot ceea ce este faptă de curaj si de vrednicie, dincolo de linia dreaptă a bunei rândueli, adică răsplata faptelor de merit deosebit, care înseamnă ceva mai mult decât îndeplinirea datoriei După cum trebuesc pedepsite fără cruţare orice abateri de la datorie, tot aşa trebuesc răsplătite actele, care înseamnă ceva mai mult decât o simplă împlinire a datoriei. Vremurile de astăzi ne cer grabnice şi mari sforţări. N. Daşcovici PENTRU O MAI BUNĂ GOSPODĂRIRE A CAPITALEI Gospodărirea unui oraş de propor-ţiile Bucureştilor constitue desigur problemă din cele mai complexe. Aprovizionarea cu alimente, aprovizionarea cu combustibile, distribuţia ter, circulaţia, higiena, — iată câteva din principalele capitole pe care trebue s să le aibă sub conducerea sa primatul general. Pentru împlinirea tuturor acestora, se cer cunoştinţe teoretice îmbinate cu cele practice, experienţă dar, mai presus de orice, spirit de gospodărie. Acest spirit de gospodărie e greu fie definit, el fiind în funcţie de însăşi structura proprie. Omul se naşte cu el. Când priveşti planul Capitalei nossfere, îţi dai seamă cât de vaste îi sunt proporţiile şi ca atare, cât de multiple cerinţele. Diversele şi numeroasele servicii care asigură bunul mers al lucrurilor trebuesc puse în asemenea condiţii de activitate, încât ele dă dea întreg randamentul cuvenit. In control al acestor servicii nu poate fi deci decât bine venit, el verificând, stimulând, corijând. Iniţiativa aceasta atât de creatoare este luată de primarul general al Capitalei, d. general I. Răşcanu. Ea priveşte serviciile Primăriei şi Societăţile U. C. B. şi S. T. B., care vor fi astfel supravegheate îndeaproape pentru buna întreţinere a Străzilor Capitalei şi pentru curăţenia lor. Cu aceste servicii, cetăţenii au datoria să colaboreze în Interesul propriei lor locuinţe. Organele de control instituite vor avea de vegheat şi asupra acestei colaborări. Un rol deosebit de însemnat al Serviciilor de control este apoi acela privind centrele de distribuţie pentru alimente şi petrol. Acum, când din pricina iernii, dificultăţile de aprovizionare şi distribuire sunt mai mari, o supraveghere din partea organelor municipiului nu poate fi decât în interesul direct al publicului. Prima fază a activităţii acestor organe de control va fi aceea de informare şi documentare pe teren. Vor urma măsurile în consecinţă şi apoi supravegherea aplicării lor. Spiritul de dreptate şi de obiectivitate va prezida la exercitarea atribuţiilor celor însărcinaţi cu controlul. Prin recenta ordonanţă, care vesteşte toate cele pomenite de azi, publicul este invitat a da concursul său semnalând — întemeiat — tot ceea ce ar crede de cuviinţă ca neregulă sau abuz. Reclamaţiile se vor depune în cutia specială de la intrarea Primăriei Capitalei. Publicul să fie sigur că această cutie va fi deschisă prompt şi că reclamaţiile sale vor ajunge zilnic sub ochii primarului general. Să fim deci creatori pe făgaşul colaborării active la care ne invită d. general I. Rășcanu! Subscrieţi cu inima largă şi generoasă pentru PALATUL INVALIZILOR. Panifie voastre să fie la înălţimea Jertfei lor. PIAŢA Impozitul de 1,70 la sută la transporturile pe C. F. R. Impozitul proporţional la vânzările de leguminoase şi oleaginoase. Consumul de făină. Uleiurile vegetale. Bursa Bursa Luni activitatea târgului financiar a rămas staţionară, în arrmânoduă compartimentele, atât ca tendinţă cât şi ca operaţiuni. Dintre valorile cu venit fix s’au evidenţiat rentele unificate şi Urbanele Bucureşti atât emisiunea veche, cât şi cea nouă cari sunt foarte căutate, petroliferele şi-au sporit cotaţiunile, dintre cari menţionăm Creditul Minier la 1190 dela 1150, ultimul curs anterior. Volumul afacerilor in acest sector insă, s’a redus puţin în comparaţie cu şedinţa precedentă. Hârtiile bancare şi industriale au rămas aproape neschimbate, în afară de Telefoane optate cari continuă să urce la 1860 dela 1810. Impozitul proporţional de l,70v» la transporturile pe C. F. R. In conformitate cu prevederile art. 15 paragraful 3 din legea timbrului si a impozitului pe acte și fapte juridice, începând dela 1 Aprilie 1941, Pentru mărfurile expediate prin C. F. R. trebue să se plătească impozitul proportional de 1,70 la sută asupra costului transportului Cum sunt foarte mult! comercianţi şi industriaşi cari nu au ştiut şi nu ştiu nici în prezent că trebuiau să plătească acest impozit, credem că ar fi util să se dea un comunicat prin care să se acorde un termen în care să se poată plăti sumele datorate iară majorări sau amendă. Ar intra în cassa statului sume destul de însemnate din cari cea mai mare parte ar fi altfel pierdute. Dar pentru viitor credem că ar fi cu mult mai practic ca impozitul de 1,70 la sută să fie reținut chiar de organele C. F. R. care să-l facă venit la stat săptămânal sau lunar. Cu această modalitate de percepere a impozitului statul şi-ar încasa sigur şi integral sumele ce i se cuvin din acest impozit şi nu ar mai exista nici contravenienţi. Sperăm că forurile competente vor studia această propunere şi vor face convenţia necesară cu calea ferată, fiind şi în interesul statului şi al contribuabililor. Impoitu! proporţiona! la vârzăriie de leguminoase şi oleaginoase Am publicat mai de mult aplicarea dispozitiuiiilor fiscale din legea pentru valorificarea cerealelor. Răspunzând unor întrebări referitoare la această chestiune arătăm că obligaţia de plată este încă de la 1 Aprilie 1942, aşa încât firmele cari se ocupă cu comerţul de leguminoase şi oleaginoase trebuesc să întocmească borderouri cu toate vânzările de leguminoase şi oleaginoase de la 1 Aprilie 1942 până la zi pentru cari urmează să plătească impozitul proporţional de 1 la sută. Comunitat de făină In urma măsurilor de raţionalizare a consumului de pâine consumul de făină este în simţitoare scădere. Astfel în luna August 1942 de 32.903.000 kgr. faţă de 45.025.000 kgr. în August 1941. Uleiurile vegetale Cantitatea de uleiuri vegetale puse în consumaţie în August, 1942 au fost de 2.217.029 kgr din care 1.767.660 kgr. ulei comestibil şi 449.369 kgr. uleiuri denaturate, faţă de 1.852.461 kgr. din care 1.624.348 kgr. ulei comestibil şi 228.113 kgr uleiuri denaturate puse în consumație în acea lună a anului precedent. Europa nu va avea preţuri unitare ci preţuri stabile in schimbul inter-continental Importanţa stabilităţii preţurilor a fost recunoscută în ultimul timp în toate ţările europene. Această problemă este tot atât inter-economică ca şi extern-economică, căci tot aşa cum fixarea salariilor se bazează pe sistemul de preţuri şi amândouă pe stabilitatea valutei, a cărei garantare este în interesul propriu al fiecărei ţări, tot aşa un schimb de bunuri interstatal permanent nu poate avea loc în mod fluid decât atunci când furnizorul şi cumpărătorul dispun de preţuri fixe şi nu trebuie să conteze în fiecare clipă cu nesiguranţa sau efectele unei variaţii de preţ intern. Politica preţurilor Politica preţurilor în Reich este fixată demult de această concepţie. Prin măsuri interne potrivite preţurile au fost supuse unui control. In convenţiile sale cu alte ţări Reichul nu s’a lăsat indus să obţină pe cheltuiala unui partener comercial preţuri extremi de mici ci a plecat dela ideea „preţului drept”, care îi îngăduia să ofere producătorului o contravaloare corespunzătoare cheltuielilor şi mun-cii sale. Prin aceasta lucra, absolutcontrar metodelor politicii comerciale britanice care căuta să exploateze numai pe partenerul comercial şi să-i acorde preţuri atât de mici încât abia ajungeau pentru existenţa şi dorinţa de lucru. Cu renunţarea voită la aceste obiceiuri comerciale înainte întrebuinţate, Reichul a păşit încă în timp de pace pe un drum nou a cărui însemnătate fundamentală pentru fixarea relaţiilor economice între inter-state, nu a fost recunoscută pe atunci, în schimb astăzi începe să se introducă peste tot ca moment de bază al îndrumării noi a relaţiilor economice dintre popoarele europene. Dar, oricât s’ar recunoaşte dreptatea ideilor reprezentate de Reich în principiu, greutăţile nu trebuiesc subestimate căci pentru atingerea ţintei de a stabiliza preţurile în Europa şi a le fixa pe baze care convin tuturor ţărilor, mai sunt piedici. Nu este vorba numai de a crea în diferitele ţări, înainte de toate, condiţiunile necesare unei îndrumări pline de efect al preţurilor interne, ci şi de a ţine seamă că spectrul diferitelor economii variază. Deci, nu este vorba de crearea unui „preţ unitar” european pentru câteva produse standard sau de a găsi cât mai multe produse cu preţuri unitare ci mai mult de a crea, bazându-se pe situaţia din diferitele ţări, un sistem de preţuri, care atât în interior cât şi în exterior să asigure în economie producătorului un preţ drept. In ambele direcţii se constată In ufEfrnfee iunî puncte de plecare pentru noi reglamfcntâri. Astfel, Bulgaria spre exemplu, a încercat să ajungă la un echilibru şi totodată stabilizarea nivelului intern de preţuri prin aceea că a luat preţul grâului ca bază a unei serii întregi de preţuri importante. In România, unde în urma situaţiei războiului, se constată o creştere simţitoare a preţurilor industriale al produselor agricole au fost adaptate acelora al produselor industriale, lucru care a avut efecte întinse în sistemul de preţuri al ţării. In ambele ţări măsurile urmăreaianta de a aduce o stabilizare a preţurilor, ştiindu-se că nici echilibrul între preţurile agrare şi industriale, nici stabilitatea preţurilor nu se poate atinge fără un răstimlp oarecare, căci tocmai aici nu este suficient să se ia măsură hotărîtoare prin reglementări pur şi simplu de sus. Adâncirea înţelegerii pentru raporturile economice Condiţia de funcţionare este (iot primul rând ca în întregul pop popor să se adâncească înţelegerea pentru raporturile economice şi fiecare să se poarte astfel cum este necesar pentru a se atinge aceste ţinte urmărite de stat. Dar şi în relaţiile interestate mai ales în acelea cu Reichul sau cu Italia, s-au fixat în ultimele luni convenţii care urmăresc o stabilizare a preţurilor. Aşa au fost încheiate între Reich, deoparte şi între Italia, România, Bulgaria, Slovacia şi Danemarca pe de altă parte, o legare a preţurilor de export. Şi între Italia şi Slovacia s’au luat’ măsuri identice. In relaţiile cu alte ţări Germania caută să ajungă la convenţii de preţ pe durată cât mai lungă, pentru diferitele produse şi să consolideze astfel printr'o stabilizare principială, activitatea practică. Pe tărâmul preţurilor nu exista în conlucrarea dintre popoarele Europei un sistem precis, ci numai convenţii de un fel sau de altul, cari de altfel pleacă toate dela acelaş punct de vedere şi anumte de a sustrage sistemul european de preţuri,şi valută oricăror influenţe speculative şi întâmplări, cărora era supus până acum, fără întrerupere în cursul desvoltării schimbului moderne bunuri dintre state. Tot aşa cum în trecut preţul era un mijloc de a exploata popoarele şi a le influenţa sau oprimă în desvoltarea lor economică, tot rest el preţul poate deveni în serviciul politicei economice europene noi un mijloc pentru a căpăta o influenţă hotărîtoare asupra tuturor tărâmurilor economiei în senseul pozitiv şi ajutător. . Tot aşa precum politica în Europa nouă pleacă de la ideea de a exclude toate trecăturile, de a adapta neînţelesurile preluate diin trecut şi de a folosi cât mai bine forţele existente în Europa, la fel sunt şi ţintele pentru politica economică şi pentru politica preţurilor. Fiecare ţară europeană trebuie să caute în interesul continental cât şi în interesul propriu, folosindu-se de toate mijloacele ce-i stau la dispoziţie să menţină preţurile stabilite. Căci această stabilitate este în sensul cel mai adevărat al cuvântului fundamentul valutei şi deci şi a întregei economii, dar şi o condiţie primordială pentru conducerea de războiu în momentul de faţă şi pentru conlucrarea popoarelor în viitor. . i SITUAŢIA CÂMPULUI După informaţiile noastre, în câteva judeţe din câmpia Dunării, unde zăpada a fost’' subţire şis’a topit, se fa® încă ogoare de toamnă. In Moldova, câmpul e acoperit de zăpadă. Stratul de zăpadă e în unele regiuni de 40 cm, 1 Ziua unirii tuturor Românilor, ziua de 1 Decembrie 1918, o prăsnuim astăzi cu acea demnitate pe care am ştiut s’o afirmăm totdeauna, demnitate care, în sobrietatea ei, semnifică întreaga noastră încredere in destinele neamului. Această încredere se întemeiază pe mândria ce o simţim cu toţii, în cele patru zări, a datoriei împlinite. Căci marile sentimente şi marile idealuri naţionale se afirmă totdeauna prin fapte, faptele fiind mai elocvente decât cele mai calde cuvinte . Pe câmpurile de luptă ale Răsăritului icoana Patriei este şi va fi purtată în inima fiecărui ostaş şi mai de chezăşie talisman al lui. Lupta ce o duce neamul astăzi pe îndepărtate meleaguri, jertfa lui neprecupeţită, atât de patetică, nu pot fi şi nu sunt decât tocmai semnele acestei nestrămutate convingeri în împlinirea României Cxterne. De aceea ziua amintitoare a celei dintâi împliniri o evocăm conştienţi de răspunderile grei® ce le purtăm fiecare din noi dar însufleţiţi de aceeaşi neostoită încredere în dreptatea românească. in Caucazul de răsărit s’au prăbuşi cu mari pierderi toate atacurile date de bolşevici BERLIN, 30 (Rador). — Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : In Caucazul de păsărit s’au prăbuşit repetate atacuri sovieticei cu mari pierderi pentru inamic. De la 27 Noembrie, 60 sie tancuri sovietice au fost distruse în cursul acestor lupte defensive. Avioane de vânătoare au doborât 15 avioane inamice. In stepa calmucă, forţe motorizate germane au atacat legăturile din spatele frontului sovietice au nimicit furgoane şi depozite de aprovizionare şi au decimat un grup de forţe inamice împrăştiate. Intre Volga şi Don, trupele armatei terestre, în strânsă colaborare cu puternice forţe aeriene, au sfirohit din nou înverşunate atacuri inamice de tancuri şi infanterie. In Stalingrad, numai activitate de luptă locală. Propriile noastre contraatacuri în marele cot al Donului au fost încununate de succes. Atacurile aeriene împotriva Instatel ,țicilor de cale ferată în regiunea cursului mijlociu al Donului au fost continuate, cu acest prilej fiind lovite greu mai multe trenuri de transport. In sectorul central al frontului de răsărit și în regiunea lacului Ilmen au dat greș din nou toate atacurile inamicului. Au fost distruse 155 tancuri înamice* . In Cirenaica, trupele germano,italiene au respins atacuri ale tancurilor inamice. Atacuri aeriene s’au îndreptat ziua şi noaptea împotriva taberelor de corturi britanice şi a forţelor motorizate. Avioane de luptă au bombardat In regiunea Tunisiei coloane aleDarnicului, pricinuindu-i pierderi simţitoare In arme grele, vehicule şi blindat®. ( Turcia ega să colaboreze cu cei cari doresc o pace justă . ANKARA. 30 (Rador). — STEPANI: Ocupându-se de politica dusă de Turcia, ziarul ULUS constată că Turcia nu şi-a schimbat politica sa energică pentru menţinerea neutralităţii. Numai dacă s’ar produce o ameninţare directă a intereselor sale naţionale, Turcia ar putea să-şi examineze din nou atitudinea pe care a avut-o neîncetat de la semanrea tratatului de la Lausanne, dat fiind că Turcia nu urmăreşte altceva decât propria sa apărare, ea fiind totdeauna gata să colaboreze cu toţi aceia cari doresc o pace justă. UN IMPOZIT DE RĂZBOI IN LIBAN ANKARA, 30 (Rador). — STEFANI: Pentru a face faţă cheltuelilor de ocupaţie, autorităţile militare britanice au pus în Liban „un impozit de război“ pe venit, care se ridică la 33 la sută. îmbunătăţirea situaţiei ECONOMICE A FINLANDEI Strânsă colaborare germano - finlandeză BERLIN, 24 NOEMBRIE Asociaţia germano-finlandeză, Înfiinţată de curând, va adânci mai departe raporturile culturale animate şi întărite în ultimii ani cu Finlanda. Dar şi, colaborarea economică dintre Reich şi Finlanda a devenit din ce în ce mai strânsă. După cum rezultă dintr’o statistică asupra comerţului exterior finlandez, de curând publicată, Reichul a participat in primele luni ale anului acestuia cu 700/p din importul finlandez şi cu aproape 550/p din export, înainte de războiu circa 10— 15 0/o din exportul finlandez se îndreaptă spre Germania şi circa 20 0/o din import venea din Reich. După ce până în primăvara anului trecut aceste procente ale comerţului exterior german crescuseră mai mult decât de două ori, ele au fost mereu ridicate prin diferite acorduri comerciale, astfel încât importul finlandez din Germania a crescut de circa cinci ori şi exportul către Germania s-a întreit. Acest comerţ exterior mărit cu Reichul este o expresie a posibilităţilor de întregire reciprocă ale economiei germane şi finlandeze şi o dovadă a bunei voinţe, cu care Germania ajută pe viteazul său aiiat să-şi reorganizeze economia. Această reorganizare nu a fost o sarcină uşoară pentru Finlanda, economia finlandei trebuie să se bazeze în mare măsură pe comerţul exterior şi a fost puternic orientată până la izbucnirea războiului către piaţa mondială. Circa 450/0 din exportul ei se îndrepta spre Anglia, 10O/o spre Statele Unite; din importul ei circa 20 O/o venea din Marea Britanie şi 10 O/o din USA. Situaţia internaţională a constrâns economia finlandeză să-şi schimbe direcţia şi să se adapteze necesităţilor marelui spaţiu european. Procesul acesta a şi făcut progrese mari şi a adus Finlanda la raporturi mereu mai strânse, în afară cu Germania, şi cu celelalte ţări europene. El a cuprins în special cea mai mare ramură a economiei finlandeze, economia lemnului, care se bazează pe bogăţia forestieră a ţării. Valoarea producţiei industriei lemnului cu cele peste 1000 de întreprinderi de exploatare atinge 4000 din valoarea producţiei întregii industrii finlandeze. Finlanda este cea mai mare fabricantă de exploatatoare de traverse din lume, iar în ceea ce priveşte lemnul de prelucrat, celuloza şi hârtia de ziar ocupă locul al doilea printre ţările exportatoare ale lumii. Finlanda are 39 de fabrici de celuloză şi 26 de fabrici de hârtie. Centrul de greutate al exportului finlandez către Germania se află in sectorul lemnului, scânduri, grinzi, traverse şi stâlpi, celuloză şi hârtie specială. In ultimii ani, Finlanda a păşit la inbunătăţirea aprovizionării sale cu carburanţi, fabricând gaz generator din lemn şi cărbunele de lemn. Se produce în cantităţi considerabile şi spirtt de lemn, se încearcă fabricarea de uleiuri de uns din gudron vegetal, se pregăteşte instalarea unor fabrici de zahăr din lemn. Mineritul, industria mărfurilor de metal şi mărirea utilizării forţelor hidraulice se află de asemenea în curs de desvoltare. Germania a sprijinit cu bunăvoinţă de repetate ori ,cest® planuri de industrializare şi altele, după cum a ajutat şi ajută mai departe poporul finlandez în greaua-i situaţie alimentară prin furnizări de cereale şi cartofi. Finlanda, care se putea aproviziona singură înainte de războiu cu 85 C/o din alimente, a obţinut in ultimii doi ani numai două treimi din recoltele anilor de dinainte de războiu, aceasta din cauza tulburărilor producţiei cauzate de războiu şi relelor condiţii atmosferica. Se lucrează acum ca suprafeţele de cultură agricolă şi creşterea vitelor, care se sprijină mai demult pe importul de furaje de peste ocean, să fie reorganizată pe baza furajelor indigene, pentru a se obţine pe cât posibil o auto-aprovizionare. In direcţia aceasta ca şi In domeniul industrial colaborarea mereu mai strânsă cu Germania va fi de mare folos pentru ţară. Această colaborare a fost adâncită acum şi în domeniul cultural prin înfiinţarea asociaţiei germanefinlande**»