Argus, ianuarie 1947 (Anul 37, nr. 10051-10063)
1947-01-16 / nr. 10051
ANUL XXXVI! Nr* 10.851 CrÎITE și răspândiți m ultimele gtiri Interne si externe lianei, Societati AUtOCOUil Partholssrist firms individuale (!w fîtpfijedjf?'-» tariful in funcțiune de convențiile postele Internationale Taxa de francare plătită sa numera? conf. aprobărei Bir. G le P. T. T. No. 30.287/938 Politico de creditSOSIREA Nimeni nu contestă mii planierea grea ce incumbă băncilor care au provocat, economiei mondiale, dificii taţi de neînvins, prin acordarea unor credite excesive. Ar fi, însă o eroare sa se creadă, că excesul de credit bancar se înscrie pentrui prima oară — în ultimul pătrar de veac — ca factor hotărâtor de inflaţie. Toata istoria vieţii economice contemporane — jalonată de astfel de excese — prezintă aceleaşi dificultăţi, şi fiece fază de prosperitate şi-a pregătit — invariabil — sfârşitul, prin incontinenţa exagerată a creditului bancar. Dece nu s’a putut menţine, în limite rezonabile, acţiunea animatoare a creditului? Răspunsul e simplu. Există, totdeauna, o oarecare doză de imaginaţie în credit. Această doză a crescut enorm — dela primul război încoace — deoarece creditul a evoluat, trecând dela realitate la ficţiune. In adevăr, la punctul de plecare, el se sprijinea pe o realitate substanţială — gajul — care îi fixa şi limitele; la punctul de sosire, însă — azi — creditul nu mai e decât un schimb de promisiuni — adică de ficţiuni — şi aceste ficţiuni, care au avut din totdeauna o tendinţă de exagerare, au dus, inevitabil, la catastrofă. Căci moneta, abuziv multiplicată ele credit, sfârşeşte prin a se deprecia, după mmneni se depreciază când guvernele recurg la procedeul rudimentar al rotativei băncilor de emisiune. Şi, fiindcă inflaţia de credit e tot atât de dezastruoasă pen- tru monetă ca şi inflaţia pur *i-simplă, economiştii au stadiat cu o deosebită atenţiune, Ipropema creditului bancar, căutând, prin fixarea limitelor lui, să-i desprindă şi legile de bună funcţionare. Conccluzia la care s’a ajuns e că, atâta vreme cât sporirea efectivă a producţiei şi lărgirea, schimburiloromerciale motivează dezvoltarea creditului bancar, creşterea corelativă a masei monetare nu constitue un pericol. Situaţia se schimbă însă, dacă expansiunea volumului mijloacelor de plată îngădue o accelerare a cumpărăturilor speculative sau o încetinire voluntară a vânzărilor pentru consum. A favoriza creditul, în primul caz, a-l împiedeca, în al doilea, iată îndoitul obiect pe care treime să-l urmărească, cu perseverenţă, o politică, bine chibzuită, de distribuţie a creditului. De aci rezultă că — teoretic — acordarea unuicredit — şi justificarea lui — e în funcţie de nevoile ■ reale ale întreprinderilor şi de resursele proprii pe care ele le pot folosi, înainte de a primi ajutorul cerut. Iar — în practică — cu băncile trebuesc să fie foarte atente la cântărirea cererilor de credit ce le sunt adresate, şi că întreprinderile nu trebuesc să se mire, când sunt invitate să dovedească legitimitatea nevoilor pe care le exprimă. Facem aceste reflecţii, fiindcă ele ramaţi etern valabile şi se aplică stricteţe pretutindeni, mai uro«, ca și V V r ^ atențiunea riturilor noasi^^Rmpetente caret' _ probabil din lipsa de valoare a monetei naționale — îngrădite acordarea de credite, într’o măsură mult prea exagerată, — orientând economia, poate, nu în sensul ce.L mai util satisfacerii nevoilor reale ale țării. Parcel* Libros bAaMfiMWfcJIBhIMtfWMMBBBWHBWWWIIIIiauil)1....lUHdimil il IMPORTANTĂ C0NFEî£.ŢA ECONOMICĂ la LocuiiA primului din iniţiativa d-lui Teohari Bearţescu, ministrul afacerilor interne şi adun veriri la departamentul economiei naţionale, a avut loc aseară, la preie 6 o importantă conferinţă internsihisterială. Această conferinţă, care a avut an caracter, exclusiv economic, a fost preridata, la locuinţa d-sale, de către d. dr. Petru Groza preşedintele. Consiliului de miniştri şi a reunit pe d-nii Gîi Tătăresc«, vicepreşedintei» Consiliului şi interimar la finanţe. Teohari Georgescu, prof. Tr. St.vu. iesen. ministrul. agriculturii, Rom. Zăroni, ministrul cooper.ţiei, E.G. Bodnăraş, subsecretar de stat al Preşedinţiei, C. Agîu, subsecretarul de stat al agriculturii şi prof Tiberiu Mosoiu, guvernatorul B. N. R. Membrii guvernului au făcu un amplu examen al situaţiei aprovizionărilor cu cereale și au discutat o serie de oferte primite de forurile in drept, atât de la casele importatoare din tară, cât și direct din străinătate. Sporirea preţurilor în tutun sare şi r etroducerea cartelelor pertre ţigări. Tutunul şi ţiga „Ecaptnat“ pe un funcţionari In .Monitorul Oficial” de ori a apărut decizia prin care se majorează preţurile pentru fabricatele de tutun, sare, cărţi de joc Şi jocuri Rummy celuloid Majorarea este de 300% afară de cărţi de joc unde este de 200"/o. Sarea şi alcoolul s’au scump« deasemenea cu Pentru a se veni în ajutorul salariaţilor s’a Infiintat ţigareta ,,fc,conomat” la preţul de lei 90 bucata şi tutunul ,,Economat" la preţul rle lei 60.0OC kg care vor fabrica în cantităţi de maximum 20% din totalul producţiei în ţigarete şi se vor distribui exclusiv prin debite ordinare, autorizate de C.A M. de pe lângă întreprinderile industriale, miniere şi forestiere-S’a luat în studiu problema Introducerii cartelelor la gări şi tutun. A fost Instituită în vederea perfectării acestei măsuri o cotit.de formată din reprezenta CAM ului. I N C O P -ului, P.T-T.-ului Cone..era'iciv generale a muncii. prin noul regim al ţigărilor se urmi reşte creerea unui disponibil pentru port. importante cantităţi de ţigări era« susurare de Bursa Neagra şi vândute in attă-nătate in detrimentul statului. Acum statul s’a hotărît să se folosească de prolegiul lui şi va exporta o cantitate de ţigări in schimbul unor produse de prună necesiate de care avem nevoe. După cât se pare din producţia tot-Al de tutun 20% va fi atribuit economatelor. 50 % populaţiei din oraşe şi sate iar 39% va fi destinat exportului. Iată no de preţuri: NOILE PREŢURI ALE FABRICATELOR DIN TUTUN INDIGEN: Ţigarete România lei 1.408 buc., Mihai f. c. lei X 200 buc., Tomis f. c. lei 1.20° buc., Bucureşti f. c. lei SCO buc., Virginia Simtinie acre în psasira ‘-2-a s s BHunatin VP DELEGAŢIEI ROMANE LA MOSCOVA MOSCOVA. 14 Corespondentul speciial al agenţiei Agerpres transmite: Azi la orei,. 9,20 a sosit la Moscova de reaţie ministerială română în frunte cu ministrul Economiei Naţionale , Gheorghiu-Dej Odată cu delegaţia a sosit la Moscova şi d. Finoghenov, reprezentantul comercial al U.R.S.S. în România pelevaţia a fost primită în gara Kievskaî. Din partea ministerului Comerţului Exterior al UR.SR.-ului erau '1° fa, primul locţiitor de ministru, d Crutkov, locţiitorul de ministru d. Sem'ceastnov, şeful secţiei balcanice d Gordiciup şi locţiitorul Protocolului d. Kuzminski. Din partea ministerului Comunicaţiilor er de faţă , general Vinogradov, locţiitor de ministru ?” ministerul Comunicaţiilor ier din partea ministerului de Externe al UR.S.S.ului, d. Vlasov, locţiitorul şefului secţiei balcanice Deasemenea a fost de față de ambasador Iorgu Iorau împreună cu membrii Ambasadei române. Delegația este găzduită la hotel National. (Agerpres). RAŢIILE ALIMENTARE IN OLANDA HAGA. — Raţiile alimentare pentru adulţi admise bilunar în Olanda sunt următoarele: .pâine 4.8 m1 grame, unt 125 grame, carne 500 gr. grăsime 375 grame, brânză 250 gr., zahăr 500 gr., lapte 4 litri. .Deasemenea se mai acordă 250 grame de cafea pe lună şi 100 gr. de ceai la fiecare șase săptămâni. Reducerea rafiilor de punie în Bulgaria SOFIA ti (Agerpress). — Corespondentul special al agenţiei ,, Agerpress’’, tutrisme: începând de eri, în toate oraşele din Ihtigar-'a s’au redus miile de pâine şi anume: cu 80 gr la pâinea neagră şi cu 50 grame la pâinea albă. : -■ -• Mm talelor, zarzivsitfer şi Mm încărcate pentru export Pentru acoperirea cheltuelor de control şi în conformitate cu art. 20 al legii de înfiinţare a Institutului Naţional de export, fructele, derivatele tot, legumele, zarzavaturile şi vinurile încărcate pentru export, vor fi taxate precum urmează: Promia de kg sau fracţiune de mic kg bruto : Fructe proaspete de orice fel, 10.000 Fructe uscate de orice fel, 25.000 ini Markul şi pulpele de fructe, 20.000 Nucile în coaje, 25.000 lai; Nuci curăţate, 75.000 lei; Nucile curăţate, putrede, pentru fabricarea Hlefinii, 12.000 lri. Legumele și zarzavaturile 12.0Î. Vinurile de orice lei 10.000 lei. Taxele vor fi depuse la admin.tratele financiare, *cu contul miristerului stabSlcial și Comerțului, Direcțiunea încrrețirii și reglemantfirii exportul*r rechisa se va anexa declarației de încărcare c- va fi , v i JUSAw»# H rector: MSB All HURTIG CITITI mw.brasnicu «Silraei interne si ex" srfi £4 Sor Marie IS4/ BURSA Tjul valorilor mobiliare a erei, ieri Marţi, intri© ani bianslabă. Ile aerai operaţiunile de reallt g*au amplificat cu osebire grupul de acţiuni petrolifere la grupul valorilor indusiie, miniere şi foraj. Relsul cursurilor a fost în gen ei mai accen tu a t. _ S'ahronus şi unele excepţiuni telefoanele, Marmorosch Blanc Nitrogen, Aur) fără însă «ţinuta lor fermă să influeni orientarea generală a târâi care a fost hotărît slabă. In inpartimentul efectele pubîicepgite şi cursuri aproape nestemate. ©fer ER Elf PORTO F3QWLUI CIIMERCfL Uin situaţia a ivirii ministerului pentru a se vedea în mod practic ce se poate face pentru creearea acestei noui surse de devize. Până la depunerea legii în Cameră se va cunoaşte şi modalitatea în care organizarea turismului străin în România se va bucura de sprijinul statului Cercurile ministerului economiei naţionale cred că organele Oficiului Naţional de Turism în străinătate vor fi subordonate ministerului economiei naţionale, comisariatul comerţului exterior. O INTERVENŢIE A CAILOR FERATE La subsecretariatul de stat al comerţului şi preţurilor a avut loc ori o importantă consfătuire între conducerea ministeriului, reprezentanţii industriilor forestiere şi cei ai căilor ferate.Această consfătuire a fost INTERDICŢIA exportului DE CEREALE IN ELVEŢIA Dificultăţile de aprovizionare a Elveţiei în grâu au determinat autorităţile elveţiene, în vara trecută, să interzică absolut exportul de cereale şi de profiuse cu bază de cereale. De atunci, aprovizionarea Elveţiei s'a agravat şi mai mult, pentrucă ţările transoceanice trau putut livra cereale Elveţiei decât în cantităţi cu totul insuficiente. Aşa încât nici nu poate fi vorba, deocamdată, de a se ridica interdicţia exportului. RECTIFICARE Dintr-o eroare tipografică în reportajul din numărul de ori al ziarului nostru, privind prima şedinţă, de constituire, a noului consiliu de administraţie al Băncii Ardelene a apărut greşit numele şi atrîtiviţi unnta membrilor consiliului de adrai d . . STOCKHOLM. IKriSRlanda şi Suedia va scrisi^ă acord comercial în cadru! srff nici de ISO milioane coroane suedeze, la cât sunt sunt evaluate livrările reciproce dintre cele două ţări. Suedia va exporta hârtie şi produse feroase primind din Olanda produse textile, articole electrice şi produse vegetale. 23 Noem WBliii In edij K volumul poi \al c în conțin li alte conturi ■p! operation ■parca bonni B*ntu! avans ^La miliarde ■Va 15 Nomeidafia fi' m. > st.r M'W-lum «v .o. i.. ............. L. Pour“ ÍM-L Maham Avenue, F? cnx (lî, New-York LT. S. AE. E. Harris & Co“ Boston 17 Mass-TT..S.A. Iur Şchippe a feneon durura obișnuită a,rilor și dispoziția de a supravegnuueui ruperea de date necesare aamparii viitoarelor impuneri. Oranizare a oficiilor industriale Cptribuţii vor avea. — Colaborarea cu statul, — Confeerea Notke prevede desfilniţarea cartelurilor, oficiilor şi organizaţiilor similare In cad preocupanlor guvernuîuti de a cre condiţiunile cele mai favorabile colaborare între Stat, catatal şi ică, la Ministerwî Econarjip.i Na die s’a studiat chestiuîica nîiefui organizări a oficiilor industria’edaciâniî'u-se și un anteproect lege în acest sens. ..Scânf a publicat în numărul s,u de cin legătură cu această I prtbleir,»i amplu reportaj din care extern următoarele: TenSinfte ca prin gruparea industriilor să srogrameie producţia în raport cu fiinţele interne şi de export,să semicfe hte, să se organizeze impor-1 A triburile oficiilor creiate pe baza prtului de lege, ar urma să fie în t&iţpial, de a stimula, controla şifîBBaliza producţia, circulaţia şi trndecţia produselor, prin progranma producţiei fabricilor compone; fixarea cotelor de produse faiate şi de combustibil, recartizar şi distribuirea lor; controlareai trebuinţării materialelor; îndruma, sporirea controlarea, rafionarea şi tipizarea producţiei; supraverea circulaţiei produselor de laducător la consumator, în vederetabilirii normelor de priinire aburilor; organizarea şi supraveghea producţiei materiilor prime ; intuirea importului de materii pie şi echipament industrial necesarinei funcţionări a întreprinder’. Ilară numai atât. Oficiile vor fi împutdcite să exercite operaţiuni Mmeint privind. efectuarea m. porturfî finanţarea producţitf şi a colephir de materii prime. vân.zareajffajfe^rea produsplor diriturile, să se programeze importurile, să se programeze producţia în raport cu trebuinţele interne şi de export, să se se' îndrumeze circulaţia mărfurilor după T.' vor fi, in general, să se organizeze Întregul proces de producţie, circulaţie şi repartiţie a mărfurilor, in conformitate cu trebuinţeie generate.. Oficiile nor putea f înfiinţate la propunerea Ministerului Economiei Naţionale, cu avizul Consiliului Superior Economic şi cu aprobarea Consiliului de Miniştri, întreprinderilor, fie prin sprijinirea efortului constructiv al autorităţilor, în orice domeniu. Deasemeni va fi încadrată în lege o dispoziţiune speciila, prin care oficiile vor avea misiunea de a creia aşezăminte tehnice,culturale şi sociale, pentru asigurarea progresului în industriile componente. CcwfdMcerfea oficUfer OFICIILE VOR FUNCTIONA CA ’SOCIETATI. ANONIME PE ACTIUNI in conferevitate cu legea, cu jurnalul Consiliului de Miniştri, de constituire, ca statutdic, precum şi cu prevederile Codului Comercial, având in vedere derogările ce vor fi menţionate. Conducerea va fi fatere... din ţa fii, unui consiliu dtt administraţie compus dhi mai mulţi mambri reprazentemţi ai industriilor reieşi de adunarea generală, un reprezren tant al de puîtamen tuhii având aen ■mai apropiată legătură cu oficiul respectée, un re. pre " ri ■ ■ ut a l ( •' a i ■ fed es vt - fiel Getterale a tUraeilor delegaţi ai Minis’er uttH Economiei Afa fionale. Atât preşedintele consiliului de administraţie cât şi administratorul delegat vor fi numiţi de Ministerul Economiei Naţionale din membrii consiliului. Oficiile vor fi controlate de Ministerul Economiei Naţionale şi ea■ o consecinţă consiliul de administraţie al fiecărui oficiu va fi direct râs,pinzător faţă de acest, departament, în lege fiind prevăzute atât obligaţiile persoanelor respective, cât şi sancţiunile ce se vor aplica celor care nu vor respecta legea- C1"Acturile vor c desfiinţate în alt capitol important care probabil va figura în noua lege. PREVEDE DESFIINŢAREA CARTELURILOR OFICIILOR ŞI ORGANIZATIITLOR SIMILARE EXISTENTE IN PREZENT Noile oficii create vor prelua sediul, sucursalele, agenţiile sau depo, zitele oicator cartelurilor şi organizatiilor desfiinţate, precum şi activul lor în condifiunile ce vor fi stipulate în lege. Se pare insă că prin derogare vor rămâne în vigoare legile, pe baza căros» funcționează: OBlC.nl ORAP-ul ?i OLEMN-ul. în toate dispoziţunile car».' nu vor Contraveni nonei legi. Atribuțiile oficiilor : B JHHHH B B ... B . ...—...........— ■.uv. m . ..................................B^1 MAJORIR! DE CAPITAL SOCIAL Umanitarele sotcietăți a» *mi& îei majorează cai* Fl'aliul social: Aifr etala 450,000.000 la 3.000 .000,000 Ies, AI teta Slatina îie&a 2la mîle.iaise 3a 6OO»03SO»O,rlfî OH ul dela 1041000.009 la 260.000.000 fel. in Import din Cehoslovacia pentru S.T.B. în valoare de 15 Historic Ministerul finanţelor a intervenit eri la Banca Naţională şi C.A.F.A., pentru acordarea unui credit de 75 miliarde lei S.T-B -ului, în scopul finanţării unui import prin compensaţie din Cehoslovacia. Creditul ce se va acorda este garantat de ministerul finanlor, în urma autorizării în principiu de către ministerul industriei și al comerţului a importului menţionat importul va consta din procurarea de materii prime, în special materiale technice, necesare reparării instalaţiilor sale şi procurării de materiale pentru repararea a 300 motoare de tramvai, împrumutul va fi pus la dispoziția S. T. B-ului P9 măsura efectuării impartului prin compensație, el fiind rambursabil prin vărsarea începând de la 1i ‘I Miniaium i.ril „Primei • i-ietăţi române de explozivi, drept fond de rulment, din care se va reţine avansul de 3 miliarde lei acordat C.A.M. MAJORAREA DOBÂNZII LA CREDITELE ACOR- ■ DATE TEZAURULUI MinîlsterwS finanţelor ® întocmii sin proect sie ie» pe* prin care «e majoa^ea*ă îî'Creangîa percepută de Banca ne'fsanaSă Ea creditele acordate tezaurului* dela 2 la sută la 2 Jun». Sa suta, — g. m» — PERCEPEREA IMPOZITULUI PE SALARII LA COOPERATIVE După cum se ştie potrivit legii contribuţiunilor directe Se reglementează măsurile ce trebuesc luate în cazul când se constată că patronii declară salarii neverosimile, faţă de cele pe care le plătesc, salariaţilor lor. Institutul Naţional al Cooperaţiei a încureştiinţat ministerul finanţelor că majoritatea personalului cooperativelor este recrutat din mediul, rural dintre preoţi, învăţători, funcţionari comunali şi chiar plugari ca angajaţi temporar, prestând serviciul numai în orele libere, cât le permite ocupaţiunea lor principală, singura care le furnizează realele surse de existenţă, astfel că salariile ce le plătesc în general sunt mult mai mci decât cele prevăzute în contractele colective de muncă. Pentru aceste ednejdereţiuni Institutul Naţional al Cooperaţiei a solicitat să mi se aplice cooperativelor dispoziţiunile an. 47 din legea contri- buţiunilor directe, nefiind cazul a se fixa de organele Ministerului de Finanţe alte salarii, decât cele declarate de unităţile cooperatie sala triap.lor lor. Cosîtmwaie fot patfuMie«